Mihaela 0lteanu

BnCALAUREAT 2O1I

ISTORIE. Programa de bacalaureat pentru disciplina lstorie

. Subiecte extrase la examenul de bacalaureatin anii2016,2015,2014

.,u o,,10,,11Ii:[ [:,ilx'Il[iti reaexamenului de bacalaureat

CUPRINS

ARGUMENT ........... ..................... 5

PROGRAMA PENTRU DISCPLINA ISTORIE, EXAMENUL DE

BACALAUREAT 2ot7 ......,.. ...................... 7

SUBIECTE EXTRASE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2016......,... 9

SUBIECTE EXTRASE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2015,,,.,.,,24

SUBIECTE EXTRASE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2OT4 ,,.,,,,,44

TESTE DE EVALUARE PE CAPITOLE......... .......... 59

A. Popoare qi spalii istorice...... .............. 59

B. Oamenii, societatea gi lumea ideilor....... .............64

C. Statul qi politica ............... 75

D. Rela{iile interna{iona1e............. ..........g4

TESTE FINALE... .................. 114

TESTE DE EVALUARE PE CAPITOLE

A. PoPoARE SISPATII ISToRIGE

Romanitatea romdnilor in viziunea istoricilorTest nr. 1

r SUBIECTUL l(30 puncte)

Citi(i cu atenfie sursele de mai jos:A. ,,Dacia a fost una din ultimele regiuni cucerite de Imperiul Roman; anexarea ei a avut

oc in unna expediliilor conduse de implratul Traian, care a infrdnt in 106 rezistenla ultimului::ge dac, Decebal.

Civiliza{ia romand se rdspindise prin comercian{i la nordul Dun6rii cu c6teva secole

.rainte de cucerirea lui Traian. Dupd 106, administra{ia qi civilizaJia roman6 s-au stabilit in--oua provincie; o datd cu aceasta au avut loc procese semnalate inainte cu citeva secole 9i in:elelalte provincii ale Imperiului Roman. Romanii aduceau avantajele unei culturi mai rafinate

:: ale unei prosperitili materiale evidente, care atrdgeau o parte a populafiei cucerite. Este foarte:robabil ci acest lucru a inceput in marile orage. Primii care au adoptat acest fel de trai erau cei:are apar{ineau claselor de sus, aristocraJiei locale. Acegtia gi-au trimis copiii la qcoli romane,

-ntru cd numai astfel puteau promova in magistratura irnperial[. Comercian{ii se gr[beau qi ei

ri. inve{e noua limbi, fiindc[ latina era limba comer]ului. Locuitorii de la sate se asimileazd mai:rcet gi igi plstreazS^limba rnai bine. $colile romane erau unul dintre factorii importanli in pro-

:esul de romanizare. in gcoli se inv[{a latina, limba oficiald a administra(iei, a comer{ului 9i a ar-:atei. [...]

in latin[ se inlelegeau qi colonigtii veni{i din diferitele regiuni ale imperiului; dintre ei,

;ii sunt fogti soldafi, deveni[i veterani, stabili{i in Dacia, unde li se acordaser6 terenuri. Dacii:e:e nu cunogteau latina au folosit-o la inceput intr-o forml rudimentard, pentru a intra in con-i;t cu noua administra{ie (latina era pentru ei o limb[ de comunicare secundarS; acasd conti-:xu sd vorbeasci limba lor mateml). Cr,r timpul, in Dacia, ca gi in Occident, latina, cu prestigiul:i.u de limbd a imperiului, a devenit principalul mijloc de comunicare in dauna limbii autoh-;ne, care a fost abandonat6."

(Academia Romdnd, Istoria Romdnilor)

B. ,,Continuitatea daco-romanilor la nordul Dundrii a fost gi mai este incS mult dezbd-:-3 in literatura de specialitate. in disputa dintre adep{ii gi adversarii persisten{ei daco-romane*- reflectd nu numai conceplii istorice diametral opuse, ci gi stadiul de dezvoltare al cercetdrilor:r::r'ind acest important capitol din istoria noastrl veche, indisolubil legat de etnogeneza ro-:jnilor. Din p6cate, disculiile in aceastd problemd au fost alimentate uneori qi de un substrat:r;iitic, foafte ddundtor adevirului istoric.

Partizanii dispariliei romanitSlii din Dacia in vremurile de dupd Aurelian au inlocuit:ezvoltarea istorici intemf,, fireascd, cu teoria unui imaginar exod de popula{ie din sudul Dun[rii.l:rnind de la datele vagi gi contradictorii ale unor scriitori antici (Eutropius, Festus, Iordanes:t.) $i invocAnd apoi lipsa gtirilor scrise despre o populatie romanicd nord-dundrean[, ei neagd

:r.:stenta masivd a daco-romanilor in finuturile carpato-danubicnc. Acegti inv6fa{i suslin cI aiciir ir r6mas cel mult nigte neinsemnate resturi romanice, care ar fi dispdrut in masa migratorilor,i:i sE fr jucat vreun rol in configura{ia etno-cultural5 qi social-politicd a Daciei in timpul mi-:-:iilor.

59

in schimb, sus{in[torii continuit5tii daco-romane, romani gi strdini, au ardtat imposibili-tatea evacudrii intregii sau a majoritdfii popula{iei civile din Dacia la sud de DunIre. O eva-cuare total6 sau aproape totald a populaliei civile nu numai cd practic era imposibil[, dar ea nureztitd de fapt nici din relatlrile autorilor antici care se referd la imprejurdrile abandon[riiDaciei de cltre Imperiul Roman.

ln ciuda faptului c[ scriitorii antici menJioneaz[ in fosta Dacie roman[ numai pe mi-gratori, care st[pdneau prin fo4a armelor, gi ignor[ total populatia autohtond, izvoarele directe(arheologice, numismatice gi chiar epigrafice din secolul al IV-lea) fumizeazd documente certereferitoare la continuitatea gi activitatea productiv[ a daco-romanilor."

(Academia Rom6n5, Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceste surse, rispundefi Ia urmitoarele cerin(e:1. Numi{i tema istoricd"precizatdin sursa B.2. Precizali, din sursa A, o informafie referitoare la civilizalia romand.

2 puncte

2 puncte3. Numili cele doul state din antichitate, mentionate atdt in sursa A, cdt gi in sursa B.

4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzltoare sursei care sustine "u "*iJ.ll$iromdneasc6 a fost un subiect politizat de-a lungul timpului. 3 puncte

5. Scriefi, din sursa A, doui informa(ii care se afld intr-o relatie cauz6-efect, precizdndrolul fiec6reia dintre aceste informalii (cauzd, respectiv efect). ? puncte6. Prezentali doud teorii istoriografice cu privire la formarea poporului romdn.

6 puncte7. Men{iona{i o asemlnare intre modul in care a fost abordatI romanitatea romdnilor inopera cantemirianS, respectiv in lucr6rile scriitorilor reprezentativi ai $colii Ardelene.

4 puncte

f SUBIEGTUL al ll-lea (30 puncre)

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:,,Unul dintre cele mai importante izvoare narative latino-maghiare care relateazd despre

romdnii nord-dundreni din secolele IX-X este opera lui Anonymus, Gesta Hungarorum. Desprepersonalitatea, valoarea istoricI, geograficl gi literar[ a scrierii sale s-a discutat mult, dar opi-niile sunt in continuare controversate. S-a incercat identificarea lui cu diferili magigtri, prepo-zili sau episcopi din vremea celor patru regi ai Ungariei cu numele de Bela, cea mai plauzibil6identificare fiind aceea cu un fost notar al regelui Bela al III-lea (l172-1196). Temeinicia cu-nogtinfelor istorice, geografice gi etnografice ale lui Anonymus a fost recunoscutd de majori-tatea specialigtilor moderni, iar relatdrile sale rdmdn o sursl debazd de o valoare egald, at6tpentru istoria ungurilor, cdt gi pentru cea a comuniti{ilor autohtone, chiar dacl cronica conJinegi unele anacronisme.

Anonymus pomene$te in Cdmpia Tisei, la sffirqitul secolului al lX-lea, pe vlahi, adic[plstorii romanilor, precizind cd ...pe drept cuvdnt se poate spune cd pdmdntul Panoniei arfipdqunile romanilor, fiindcd qi acum romanii trdiesc pe moSiile Ungariei. [...] Deosebit de im-portante sunt gtirile lui Anonymus referitoare la primele formaliuni politice din Transilvania,conduse de Gelu, Menumorut gi Glad. Despre Gelu se precizeazdcd era romdn (quidam Blachus),tara sa, Transilvania (terra Ultrasilvana), fiind locuitl de romdni gi slavi (Blasii et Sclavii). [...]

Atat din opera lui Anonymus, cdt qi din alte izvoare narative (Vita Sancti Gerhardi,Chronicon Pictum Vindobonense ctc.), rezult[ in mod clar c[ ungurii au cucerit treptat aceste

60

eritorii gi ctr doar spre sfdrqitul secolului al Xl-lea [...] pun st6pdnire in mod ferm pe unele

te4i din Transilvania gi abia dupl anul 1200 reugesc sE o cucereascd pfln[ la arcul carpatic."(Academia Romdn[, Istoria Rondnilor)

Fornind de la aceastl sursl, rlspundefi la urmltoarele cerinfe:t. Numili conducdtorul politic, precizat in sursa dat6, despre care lucrarea Gesta

Hungarorum men{ioneazi cd era de etnie rom6nd. 2 puncte

2. Precizati secolul in care a domnit regele Bela al III-lea, men{ionat in sursa dat6.

3. Menliona{i cele dou[ etnii neromanice la care se referi sursa datd.2 puncte6 puncte

{. Men{ionati, din sursa dat6, doud informatii referitoare la rom6nii care trdiau inTransilvania. 6 puncte

5. Formula{i , pebaza sursei date, un punct de vedere referitor la importanla lucrdrii lui-{nonymus, susfinflndu-l cu doul informafii selectate din sursd. 10 puncte

6. Argumentaii, printr-un fapt istoric relevant, afirma{ia conform cdreia politizareaistoriografica a procesului de formare a poporului romdn a dus la denaturarea adev6-

rului istoric. (Se puncteazS coeren{a qi pertinenfa argumentlrii elaborate prin utilizareaunui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimd cauzalitatea 9i con-

cluzia.)

t SUBIECTUL al lll-lea (30 puncte)

Elaborati, in aproximativ doud pagini, un eseu despre romanitatea romdnilor tn

',iziunea istoricilor romdni Si strdini din secolele al XIXJea - al XX-lea, av6nd in vedere:* precizarea unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care combdtea ro-

manitatea romdnilor gi continuitatea populatiei romanizate la nord de Dundre,

precum gi a unei cauze a apari{iei acesteia;

- prezentarea a doui idei prin care aceastd teorie tendenlioasl aborda problema

formirii poporului rom6n qi a limbii sale;

mentionarea a doi istorici romdni sau strdini care au combdtut teoria istorio-graficd ce denatura problematica etnogenezei romAnegti, precum qi a denumiriia doul lucrlri istorice in care apar argumentele utilizate de aceqtia;

formularea unui punct de vedere referitor la rolul ideii romanitd{ii rorn6nilorin istoriografia romdnd sau str6inl din secolele al XIX-lea - al XXJea qi sus-

finerea acesfuia printr-un argument istoric.

\oti. Se puncteaz[ gi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentlrii, evidenfie-rea relaliei catzd-efect, susfinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coeren{a

gi pertinen{a argumentdrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv

a conectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia), respectarea succesiunii cronolo-giceAogice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de spaliu precizatd. Se acordd

10 puncte din oficiu.

4 puncte

61