atitudinea la care raspunde dumnezeu

1
VI. Atitudinea la care răspunde Dumnezeu, Rugăciunea lui David Şi împăratul David s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis: Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt?” (II Samuel 7:18) David, fiul lui Isai, Betleemitul a fost ales de Dumnezeu pentru a ajunge împărat a lui Israel pentru că din copilărie a avut o inimă plină de adorare pentru Domnul (1 Samuel 16:7). Cu toate binecuvântările pe care le- a primit David din partea lui Dumnezeu, el se vede neînsemnat, mic, neimportant înaintea Împăratului Divin şi recunoşte în mod deschis nevoia după ajutorul şi călăuzirea Lui care erau absolut esenţiale pentru toate realizările pământeşti şi spirituale, atât cele personale cât şi cele colective, - ale poporului, ale oamenilor smeriţi, - căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har. ” (1 Petru 5:5). Domnul Dumnezeu nu este impresionat de calităţile intelectuale şi abilităţile practice ale celor care resping credinţa în învăţătura sfântă şi sănătoasă a Bibliei şi nu au consideraţie pentru un comportament modest, plin de bună-cuviinţă, ci îşi găseşte plăcere în cei smeriţi în duh, în cei care îşi mărturisesc dependenţa faţă de El şi îi cer ajutorul, protecţia şi harul Său şi care caută să se conformeze standardelor Sfintei Scripturi. Prezenţa lui Dumnezeu îi însoţeşte pe cei care rămân ataşaţi de El şi care printr-o predare totală faţă de Isus Hristos rămân cinstiţi, integrii în relaţiile cu alţii, iubesc mila, arătând o preocupare constantă faţă de oamenii aflaţi în nevoi spirituale şi materiale şi umblă smeriţi cu Dumnezeul lor. (Mica 6:8) În calitate de credincioşi noi trebuie să trăim în smerenie unii faţă de alţii (Romani 12:10) respectându-ne, apreciind cu sinceritate calităţile celorlalţi, rugându-ne unii pentru alţii, ajutându-ne reciproc căutând să rezolvăm problemele şi să punem de acord deosebirile prin loialitate şi ascultare de Isus Hristos, Împăratul şi Mântuitorul nostru şi să rămânem atenţi la „cine suntem noi înaintea Domnului” pentru că El este Creatorul iar noi lucrarea mâinilor Lui „Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2:10). Amin. Liliana Popa, Biserica Creştină Baptistă ”Speranţa” Rm. Vâlcea

Upload: traianhoidrag

Post on 16-Dec-2015

5 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

rugaciunea lui David

TRANSCRIPT

VI. Atitudinea la care rspunde Dumnezeu, Rugciunea lui David

i mpratul David s-a dus i s-a nfiat naintea Domnului, i a zis: Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, i ce este casa mea, de m-ai fcut s ajung unde sunt? (II Samuel 7:18)

David, fiul lui Isai, Betleemitul a fost ales de Dumnezeu pentru a ajunge mprat a lui Israel pentru c din copilrie a avut o inim plin de adorare pentru Domnul (1 Samuel 16:7). Cu toate binecuvntrile pe care le-a primit David din partea lui Dumnezeu, el se vede nensemnat, mic, neimportant naintea mpratului Divin i recunote n mod deschis nevoia dup ajutorul i cluzirea Lui care erau absolut eseniale pentru toate realizrile pmnteti i spirituale, att cele personale ct i cele colective, - ale poporului, ale oamenilor smerii, - cci Dumnezeu st mpotriva celor mndri, dar celor smerii le d har. (1 Petru 5:5).

Domnul Dumnezeu nu este impresionat de calitile intelectuale i abilitile practice ale celor care resping credina n nvtura sfnt i sntoas a Bibliei i nu au consideraie pentru un comportament modest, plin de bun-cuviin, ci i gsete plcere n cei smerii n duh, n cei care i mrturisesc dependena fa de El i i cer ajutorul, protecia i harul Su i care caut s se conformeze standardelor Sfintei Scripturi.

Prezena lui Dumnezeu i nsoete pe cei care rmn ataai de El i care printr-o predare total fa de Isus Hristos rmn cinstii, integrii n relaiile cu alii, iubesc mila, artnd o preocupare constant fa de oamenii aflai n nevoi spirituale i materiale i umbl smerii cu Dumnezeul lor. (Mica 6:8)

n calitate de credincioi noi trebuie s trim n smerenie unii fa de alii (Romani 12:10) respectndu-ne, apreciind cu sinceritate calitile celorlali, rugndu-ne unii pentru alii, ajutndu-ne reciproc cutnd s rezolvm problemele i s punem de acord deosebirile prin loialitate i ascultare de Isus Hristos, mpratul i Mntuitorul nostru i s rmnem ateni la cine suntem noi naintea Domnului pentru c El este Creatorul iar noi lucrarea minilor Lui Cci noi suntem lucrarea Lui i am fost zidii n Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregtit Dumnezeu mai dinainte ca s umblm n ele. (Efeseni 2:10). Amin.Liliana Popa, Biserica Cretin Baptist Sperana Rm. Vlcea