Atitudinea asistentului medical in urma Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse expunerii accidentale la produse

biologicebiologice

Atitudinea asistentului medical in urma Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse expunerii accidentale la produse

biologicebiologice

As. NEMETI OFELIA

2

Cadrul reglementărilor legaleCadrul reglementărilor legaleCadrul reglementărilor legaleCadrul reglementărilor legale

Ordinul MS nr. 219/2002 privind normele tehnice de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale în completarea HGR nr. 128/2002;

Ordinul MS nr. 261/2007 norme tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare

Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului;

Ordinul MS nr.916/2006 norme de supraveghere prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare;

Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice;

3

Accidente prin expunere la sânge Accidente prin expunere la sânge (AES)-definiţie(AES)-definiţie

Accidente prin expunere la sânge Accidente prin expunere la sânge (AES)-definiţie(AES)-definiţie

Orice expunere :– parenterala:percutană (înţepare, tăiere...)si prin mucoase– contact contact cu piele sau mucoase care prezintă soluţii de cu piele sau mucoase care prezintă soluţii de

continuitatecontinuitate ( (Ochi, mucoasă bucalăOchi, mucoasă bucală))

la:– sânge– produs biologic contaminat cu sânge– produs contaminat cu agenţi patogeni care se

transmit prin sânge

4

O problemă de securitate a O problemă de securitate a personalului medico-sanitarpersonalului medico-sanitar

……dar şi a bolnavilordar şi a bolnavilor

O problemă de securitate a O problemă de securitate a personalului medico-sanitarpersonalului medico-sanitar

……dar şi a bolnavilordar şi a bolnavilor

0.1 accidente percutane/asistentă/an

Risc crescut de AES,

Infecţii la personalul medico-sanitar

316 HIV (CDSC 1999)

Mii - HCVZeci de mii HBV (până în

1980)

10 accidente percutane/chirurg/an

Risc scăzut de AES

Riscul HIV pentru pacient dacă chirurgul

e seropozitiv între 1/42,000 – 1/420,000 proceduri(Bell 1992)

Anesteziologie: 1/750

Îţepătură în timpul actului chirurgical - sutură

Înţepătură la recoltare de sânge

5

Circumstanţe de apariţie a Circumstanţe de apariţie a AESAES Circumstanţe de apariţie a Circumstanţe de apariţie a AESAES

Servicii ATI, urgenţă Chirurgie InterneManevre cu risc crescut Punere şi scoatere perfuzii Gazimetrie Suturi Recapişonaj

Cea mai mare parte (70%) a AES survin în momentul efectuării gestului medical

6

Factori care influenFactori care influenţează riscul AESţează riscul AESFactori care influenFactori care influenţează riscul AESţează riscul AES

Natura agentului patogen

Tipul de expunere

Cantitatea de sânge inoculată

Nivelul viremiei din sângele sursei de infecţie în momentul expunerii

7

Modalitati de transmitere ale agenModalitati de transmitere ale agenţţilor ilor patogeni din spatogeni din sâângenge

Modalitati de transmitere ale agenModalitati de transmitere ale agenţţilor ilor patogeni din spatogeni din sâângenge

Expunerea profesională la diverşi agenţi patogeni transmişi prin sânge (AES)-se poate realiza prin:

inoculari percutane :-inţepare, tăiere contaminarea tegumentelor cu soluţii de continuitate contaminarea mucoaselor

-in timpul efectuării unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascuţite manipulării unor produse biologice contaminate manipulării instrumentarului şi a materialelor sanitare contaminate cu produse

biologice contaminate (material moale medical, lenjerie, echipamente, etc.)

-prin intermediul instrumentelor medico-chirurgicale tăietoare înţepătoare materialelor sanitare suprafeţelor şi altor dotări folosite in activitatea din unităţilor sanitare reziduurilor rezultate din activitatea medicală, contaminate în timpul utilizării lor în

cadrul activităţilor specifice.

8

Potenţialul infectant al produselor Potenţialul infectant al produselor biologicebiologice

Potenţialul infectant al produselor Potenţialul infectant al produselor biologicebiologice

Crescut: Sânge Lichid amniotic Secreţie vaginală, spermă Lapte uman LCR Lichid peritoneal Lichid pericardic Lichid pleural Lichid sinovial Saliva, în manevre

stomatologice Lichid de exsudaţie din plăgi

sau arsuri Orice alte fluide organice vizibil

contaminate cu sânge

Scăzut: Urină Lichid de vărsătură Saliva Materii fecale

Cu condiţia să nu fie vizibil contaminate cu sânge

9

Manevre asociate mai frecvent cu AESManevre asociate mai frecvent cu AESManevre asociate mai frecvent cu AESManevre asociate mai frecvent cu AES

Accidente percutane: punerea si luarea perfuziilor sutura chirurgicală cateterismele arteriale si venoase (exemplu gaze din sânge) recapişonarea acelor manipularea recipientelor pentru deseuri

Accidente prin proiectare: efectuarea analizelor de laborator intubaţia oro- şi naso-traheală ventilaţia mecanică aspiraţia traheală fibroscopia hemofiltraţie/dializă

10

Modalităţi de prevenire şi control al Modalităţi de prevenire şi control al risculuiriscului

Modalităţi de prevenire şi control al Modalităţi de prevenire şi control al risculuiriscului

Profilaxia primară Precauţiuni universale Precauţiuni speciale Vaccinarea anti VHB

Management-ul cazului de AES Declarare Măsuri de urgenţă Evaluarea riscului persoanei expuse şi a sursei Circuitul persoanei cu AES Supravegherea persoanei cu AES

PROFILAXIA PRIMARPROFILAXIA PRIMARĂĂ AES AESPROFILAXIA PRIMARPROFILAXIA PRIMARĂĂ AES AES

12

Precauţiuni universalePrecauţiuni universale (PU)(PU)Precauţiuni universalePrecauţiuni universale (PU)(PU)

SCOPUL aplicării PU:

prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina,la locul de munca al personalului.

13

CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI UNIVERSALE SE REFERA LA:UNIVERSALE SE REFERA LA:CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI UNIVERSALE SE REFERA LA:UNIVERSALE SE REFERA LA:

- măsurile care se aplica în vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sangvina, în timpul actului medical;

- sângele, alte fluide biologice şi tesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potenţial infectate cu HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina);

- toţi pacientii se considera potenţial infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece: cei mai mulţi dintre purtatorii de HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni│sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj.

14

REGULI de baza în aplicarea REGULI de baza în aplicarea Precautiunilor Universale:Precautiunilor Universale:

REGULI de baza în aplicarea REGULI de baza în aplicarea Precautiunilor Universale:Precautiunilor Universale:

1. Considera toţi pacientii potenţial infectati;

2. Considera ca sangele, alte fluide biologice şi

tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV.

3. Considera ca acele şi alte obiecte folosite în

practica medicală sunt contaminate după utilizare.

15

CONTACTUL CONTACTUL tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produsetegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse

TREBUIE considerat LA RISC: TREBUIE considerat LA RISC: │ │

CONTACTUL CONTACTUL tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produsetegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse

TREBUIE considerat LA RISC: TREBUIE considerat LA RISC: │ │

- sânge; - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid

pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; - sperma, secreţii vaginale; - ţesuturi; - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

16

APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:

Utiliazarea echipamentului de protectie

adecvat, complet, corect;

17

Alte aspecteAlte aspecteAlte aspecteAlte aspecte

Precauţiunile universale trebuie: Prezentate (afişate) Cunoscute de toţi Accesibile tot timpul Integrate în activitatea fiecărei secţii

18

Igiena mîinilorIgiena mîinilorIgiena mîinilorIgiena mîinilor

Componentă a PU standard şi speciale Cea mai simpla procedura de prevenire a infectiilor Se realizează prin spalarea si dezinfectia miinilor

După efectuarea prestaţiilor medicale de îngrijire la fiecare pacient Imediat după îndepărtarea echipamentului de protecţie

Folosind Apă prelucrată şi săpun antiseptic antiseptice

19

Echipament de protecţieEchipament de protecţieEchipament de protecţieEchipament de protecţie

Definiţie:Barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie, utilizată în timpul activităţilor care presupun riscul contaminării

20

ECHIPAMENTUL DE ECHIPAMENTUL DE PROTECTIEPROTECTIE

ECHIPAMENTUL DE ECHIPAMENTUL DE PROTECTIEPROTECTIE

REPREZINTA:

o componenta majora a Precautiunilor universale

Protejeaza pielea si mucoasele de expunerea la materiale infectioase

Poate fi indepartat cind sunt parasite zonele de tratament

21

ECHIPAMENT DE PROTECŢIEECHIPAMENT DE PROTECŢIEECHIPAMENT DE PROTECŢIEECHIPAMENT DE PROTECŢIE

Mănuşi – protecţia mâinilor

Halate – protecţia tegumentului sau a hainelor

Măşti – protecţia feţei

Ochelari – protecţia ochilor

Protectoare faciale – protecţia feţei, ochilor

22

Echipament de protecţie Echipament de protecţie individualindividual

Echipament de protecţie Echipament de protecţie individualindividual

Mănuşi Scop:-utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului,

-manipularea lichidelor biologice potenţial contaminate -contactul cu tegumente ce prezintă soluţii de

continuitate;

-decontaminarea suprafeţelor Caracteristici: vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau

două perechi; de unică utilizare sau refolosibile

“A face” sau “a nu face”:– A se lucra de la “curat la murdar”

– A se limita posibilitatea contaminării prin contact în scopul protejării propriei persoane, a celorlalţi, a mediului

– Mănuşile se vor schimba dacă sunt foarte murdare, dacă se rup, între 2 pacienţi,

– Colectare în containere adecvate

– Nu se va folosi aceeaşi pereche de mănuşi de mai multe ori!

23

Recommandari pentru manusiRecommandari pentru manusiRecommandari pentru manusiRecommandari pentru manusi

Inlocuiti manusile rupte,taiate sau intepate

Nu spalati,nu dezinfectati Sau nu sterilizati manusi pentru

refolosire

24

Echipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individual

Halate

Scop:-utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului, contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate

Caracteristici:-impermeabile, de unică utilizare sau refolosibile, spălate sau sterilizate,

-în caz de pericol de proiecţie se vor utiliza şorţuri impermeabile

25

Echipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individual

Măşti Scop: protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei

sau înghiţirii lichidelor contaminate Caracteristici: să acopere integral nasul şi

cavitatea bucală

Ochelari: transparenţi, etanşi

Protectoare faciale: suficient de mari

26

MANAGEMENTUL CAZULUI MANAGEMENTUL CAZULUI AESAES

MANAGEMENTUL CAZULUI MANAGEMENTUL CAZULUI AESAES

27

Atitudinea în caz de AESAtitudinea în caz de AES Atitudinea în caz de AESAtitudinea în caz de AES

Întreruperea îngrijirii, cu asigurarea securităţii pacientului.

Persoana accidentată anunţă imediat cadrul medical superior sau responsabilul SPCIN din secţia respectivă.

În cazul în care AES a survenit într-un cabinet medical individual, după aplicarea măsurilor de urgenţă,persoana se prezintă imediat la cel mai apropiat spital.

Asigurarea îngrijirilor de urgenţă.

28

MManagementanagementulul postexpunere (MPE) postexpunere (MPE) MManagementanagementulul postexpunere (MPE) postexpunere (MPE)

Raportarea AES

Evaluarea riscului de infecţie– Tipul şi severitatea expunerii– Statusul imunologic al pacientului sursă

Tratament, consiliere şi monitorizare

29

Conduita în caz de AESConduita în caz de AESPrimele măsuriPrimele măsuri

Conduita în caz de AESConduita în caz de AESPrimele măsuriPrimele măsuri

Îngrijiri iniţiale

Evaluarea riscului

profilaxie

urmărirea cazului

Consultanţă, suport

30

ConduitConduitaa de urmat în cazde urmat în caz d de e AESAESConduitConduitaa de urmat în cazde urmat în caz d de e AESAES

Îngrijiri iniţiale de urgenţă consultarea de urgenţă a unui medic

- evaluarea riscului- cercetarea status-ului imunitar al pacientului sursă (testare rapidă HIV, serologie HVC, altele)- eventuală profilaxie

Declararea accidentului de muncă

Contactarea medicului de medicina munciipune la punct urmărirea cazului, cercetarea cauzelor AES

0 - 5’

0 - 4h

0 - 24h

0 – 7z

31

Îngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţiale

EXPUNERE CUTANATĂ

spălare imediata cu apă şi săpun, clătire

puternică

Antisepsie CEL PUŢIN 5 MINUTE– Alcool de 70°

32

Îngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţiale

EXPUNERE PERCUTANATĂ spălare imediata cu apă şi săpun, clătire

puternică

Antisepsie CEL PUŢIN 5 MINUTE

Alcool 70°

INTERZISA SANGERAREA !!!!!

33

Îngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţiale

EXPUNERE MUCOASĂ

Clătire imediată şi abundentă

CEL PUŢIN 5 MINUTE

cu ser fiziologicsau, în lipsă, cu apă

34

ATITUDINE POST EXPOATITUDINE POST EXPOATITUDINE POST EXPOATITUDINE POST EXPO

SEROLOGIE PENTRU PACIENTUL SURSA

< SAU = 2 ORE

OBIECTIV: TIMPUL SCURS INTRE EXPUNERE SI TRATAMENT < 4 ORE

35

Circuitul supravegherii post-AES

AESIngrijiri locale

mentionare in registruNoapte Zi

Medicina de UrgentaKit de urgenta

Trimitere

Medic specialist(lista de garda)

Medicul pacientului

sursa

1. A

ccid

ent

2. C

on

sta

tari

in

itia

le3

. Su

prav

egh

ere

prescrierea tratamentului,

reevaluare, urmarire

Medic de Medicina Muncii

EPIDEMIOLOGsupraveghere serologica

36

Probleme ce se impun in supravegherea post AES

1. A

ccid

ent

2. C

on

sta

tari

in

itia

le

3. S

upr

ave

ghe

re

Declararea

Prezenta specialistului 24h/24Obtinerea de proba de ser de la pacientul sursa in urgentaKituri de diagnostic rapidDeterminarea incarcaturii virale

Supraveghere clinica si biologicaUrmarirea tratamentului

37

Raportarea accidentuluiRaportarea accidentuluiRaportarea accidentuluiRaportarea accidentului

Data şi locul accidentului

Detalii asupra procedurii ... Ce, unde, cum, cu ce instrument

Detalii asupra expunerii ... Lichidul biologic implicat, cantitatea inoculată, durata contactului

Informaţii asupra persoanei sursă şi asupra persoanei expuse

38

Evaluarea riscului de expunereEvaluarea riscului de expunereEvaluarea riscului de expunereEvaluarea riscului de expunere

Tipul expunerii: percutană membrană mucoasă piele non-intactă muşcătură

Lichidul biologic implicat sânge lichid sanguinolent lichid sau ţesut potenţial

contaminat

Persoana sursă– prezenţa AgHBs

– prezenţa atc anti HCV

– prezenţa atc anti HIV

– sursă necunoscută, evaluare epidemiologică şi clinică

39

EVALUAREA RISCULUIEVALUAREA RISCULUIEVALUAREA RISCULUIEVALUAREA RISCULUI

COORDONARE NECESARA

Intre medici

- medicul ce asigura consultul imediat (specialist, urgenta)

- medicul ce trateaza bolnavul sursa

- medicul responsabil de supraveghere (epidemiolog,medicul de

Medicina Muncii )

Importanta unei fise de raportare corecte si complete

40

Monitorizarea persoanei expuseMonitorizarea persoanei expuseMonitorizarea persoanei expuseMonitorizarea persoanei expuse

Dacă sursa e HIV pozitivă, se testează la 6 săptămâni, 3 luni, 6 luni

– ELISA standard

Monitorizarea până la 12 luni– Este recomandată în caz de sursă care prezintă co-

infecţie VHC şi HIV– Opţională în funcţie de situaţie

41

SUPRAVEGHEREA AESSUPRAVEGHEREA AESSUPRAVEGHEREA AESSUPRAVEGHEREA AES

42

OBIECTIVUL SUPRAVEGHERIIOBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AESAESOBIECTIVUL SUPRAVEGHERIIOBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AESAES

Reducerea incidenţei AES la personalul medico-sanitar

43

SCOPUL SUPRAVEGHERII AESSCOPUL SUPRAVEGHERII AESSCOPUL SUPRAVEGHERII AESSCOPUL SUPRAVEGHERII AES

Identificarea riscurilor Analiza practicilor medico-sanitare Interpretarea rezultatelor Definirea si punerea in practică a strategiilor

de prevenire a AES Evaluarea măsurilor aplicate:

Incidenţa AESEvaluarea procedurilor

44

Ancheta epidemiologică a AESAncheta epidemiologică a AESAncheta epidemiologică a AESAncheta epidemiologică a AES

Elemente care trebuie evaluate în ancheta epidemiologică a AES

Incidenţa şi prevalenţa AES Statusul serologic al bolnavului sursă Cunoştinţele despre riscuri (cunoştinţe teoretice) Observarea precauţiunilor universale (cunoştinţe

practice) Impactul AES asupra viitorului profesional

RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(1)(1)RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(1)(1)

In cadrul SPCIN medicul epidemiolog:• Ia in evidenta cazul de AES• face ancheta epidemiologica• evalueaza riscul contaminarii postexpunere• stabileste profilaxia post expunere• monitorizeaza cazul• ofera consiliere

46

RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(2)(2)RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(2)(2) SPCIN-ului trebuie sa i se alature medicul de

medicina muncii care: inregistreaza accidentul de munca Completeaza fisa cazului Cerceteaza cauzele AES Urmareste respectarea conditiilor de munca

Sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat:

Ia legatura cu medicul pacientului sursa Recolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoanei

expuse Anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie Tine evidenta tuturor AES

47

RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(4)(4)RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(4)(4) Laboratorul spitalului efectueaza:

testul HIV la pacientul sursa si persoana expusa testul pentru Ac anti-HBs la persoana expusa testul atg HBs(AgHBe) la pacientul sursa testul pentru Ac anti-HCV trimite probele pentru investigatii suplimentare

(ARN viral) la un alt laborator

Infectionistul:– evalueaza riscul de infectie HIV– stabileste indicatiile chimioprofilaxiei

48

ÎN PRINCIPIUÎN PRINCIPIUÎN PRINCIPIUÎN PRINCIPIU

În orice serviciu medical unde există riscul producerii AES, trebuie să se asigure 24 de ore

din 24 accesul la:Informaţie Măsuri preventive – rapide şi eficienteProfilaxie, acolo unde este cazul

49

Un sistem eficient de management Un sistem eficient de management postexpunerepostexpunere

Un sistem eficient de management Un sistem eficient de management postexpunerepostexpunere

Trebuie Cunoscut de tot personalul medico-sanitar al

instituţiei Să fie accesibil tuturor, tot timpul Să cuprindă

– Testarea serologică a persoanei expuse şi a sursei– PPE, dacă e cazul

Să asigure confidenţialitatea rezultatelor serologice

50

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii

Este necesară dezvoltarea unor politici clare de management al AES

Este obligatorie implementarea acestor politici prin

programe de training, vaccinarea anti VHB, asigurarea accesului la PPE, asigurarea capacităţilor de laborator pentru testare

serologică asigurarea monitorizării şi consilierii în cazul în care

accidentul s-a produs

51

În concluzieÎn concluzieÎn concluzieÎn concluzie

Management-ul expunerii ocupaţionale este complex

Prevenţia este cea mai potrivită opţiune! Imunizare anti hepatită virală BEvitarea expunerii ocupaţionale la sânge şi produse

biologice contaminate cu sânge prin respectarea precauţiunilor universale

52

Protejând pacienţii…protejând personalul medico-sanitar

Promovaţi o asistenţă medicală de calitate !

PREVENPREVENŢIAŢIA ESTEESTE DE DE AURAUR

PREVENPREVENŢIAŢIA ESTEESTE DE DE AURAUR