atitudinea as in aes
TRANSCRIPT
Atitudinea asistentului medical in urma Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse expunerii accidentale la produse
biologicebiologice
Atitudinea asistentului medical in urma Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse expunerii accidentale la produse
biologicebiologice
As. NEMETI OFELIA
2
Cadrul reglementărilor legaleCadrul reglementărilor legaleCadrul reglementărilor legaleCadrul reglementărilor legale
Ordinul MS nr. 219/2002 privind normele tehnice de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale în completarea HGR nr. 128/2002;
Ordinul MS nr. 261/2007 norme tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului;
Ordinul MS nr.916/2006 norme de supraveghere prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare;
Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice;
3
Accidente prin expunere la sânge Accidente prin expunere la sânge (AES)-definiţie(AES)-definiţie
Accidente prin expunere la sânge Accidente prin expunere la sânge (AES)-definiţie(AES)-definiţie
Orice expunere :– parenterala:percutană (înţepare, tăiere...)si prin mucoase– contact contact cu piele sau mucoase care prezintă soluţii de cu piele sau mucoase care prezintă soluţii de
continuitatecontinuitate ( (Ochi, mucoasă bucalăOchi, mucoasă bucală))
la:– sânge– produs biologic contaminat cu sânge– produs contaminat cu agenţi patogeni care se
transmit prin sânge
4
O problemă de securitate a O problemă de securitate a personalului medico-sanitarpersonalului medico-sanitar
……dar şi a bolnavilordar şi a bolnavilor
O problemă de securitate a O problemă de securitate a personalului medico-sanitarpersonalului medico-sanitar
……dar şi a bolnavilordar şi a bolnavilor
0.1 accidente percutane/asistentă/an
Risc crescut de AES,
Infecţii la personalul medico-sanitar
316 HIV (CDSC 1999)
Mii - HCVZeci de mii HBV (până în
1980)
10 accidente percutane/chirurg/an
Risc scăzut de AES
Riscul HIV pentru pacient dacă chirurgul
e seropozitiv între 1/42,000 – 1/420,000 proceduri(Bell 1992)
Anesteziologie: 1/750
Îţepătură în timpul actului chirurgical - sutură
Înţepătură la recoltare de sânge
5
Circumstanţe de apariţie a Circumstanţe de apariţie a AESAES Circumstanţe de apariţie a Circumstanţe de apariţie a AESAES
Servicii ATI, urgenţă Chirurgie InterneManevre cu risc crescut Punere şi scoatere perfuzii Gazimetrie Suturi Recapişonaj
Cea mai mare parte (70%) a AES survin în momentul efectuării gestului medical
6
Factori care influenFactori care influenţează riscul AESţează riscul AESFactori care influenFactori care influenţează riscul AESţează riscul AES
Natura agentului patogen
Tipul de expunere
Cantitatea de sânge inoculată
Nivelul viremiei din sângele sursei de infecţie în momentul expunerii
7
Modalitati de transmitere ale agenModalitati de transmitere ale agenţţilor ilor patogeni din spatogeni din sâângenge
Modalitati de transmitere ale agenModalitati de transmitere ale agenţţilor ilor patogeni din spatogeni din sâângenge
Expunerea profesională la diverşi agenţi patogeni transmişi prin sânge (AES)-se poate realiza prin:
inoculari percutane :-inţepare, tăiere contaminarea tegumentelor cu soluţii de continuitate contaminarea mucoaselor
-in timpul efectuării unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascuţite manipulării unor produse biologice contaminate manipulării instrumentarului şi a materialelor sanitare contaminate cu produse
biologice contaminate (material moale medical, lenjerie, echipamente, etc.)
-prin intermediul instrumentelor medico-chirurgicale tăietoare înţepătoare materialelor sanitare suprafeţelor şi altor dotări folosite in activitatea din unităţilor sanitare reziduurilor rezultate din activitatea medicală, contaminate în timpul utilizării lor în
cadrul activităţilor specifice.
8
Potenţialul infectant al produselor Potenţialul infectant al produselor biologicebiologice
Potenţialul infectant al produselor Potenţialul infectant al produselor biologicebiologice
Crescut: Sânge Lichid amniotic Secreţie vaginală, spermă Lapte uman LCR Lichid peritoneal Lichid pericardic Lichid pleural Lichid sinovial Saliva, în manevre
stomatologice Lichid de exsudaţie din plăgi
sau arsuri Orice alte fluide organice vizibil
contaminate cu sânge
Scăzut: Urină Lichid de vărsătură Saliva Materii fecale
Cu condiţia să nu fie vizibil contaminate cu sânge
9
Manevre asociate mai frecvent cu AESManevre asociate mai frecvent cu AESManevre asociate mai frecvent cu AESManevre asociate mai frecvent cu AES
Accidente percutane: punerea si luarea perfuziilor sutura chirurgicală cateterismele arteriale si venoase (exemplu gaze din sânge) recapişonarea acelor manipularea recipientelor pentru deseuri
Accidente prin proiectare: efectuarea analizelor de laborator intubaţia oro- şi naso-traheală ventilaţia mecanică aspiraţia traheală fibroscopia hemofiltraţie/dializă
10
Modalităţi de prevenire şi control al Modalităţi de prevenire şi control al risculuiriscului
Modalităţi de prevenire şi control al Modalităţi de prevenire şi control al risculuiriscului
Profilaxia primară Precauţiuni universale Precauţiuni speciale Vaccinarea anti VHB
Management-ul cazului de AES Declarare Măsuri de urgenţă Evaluarea riscului persoanei expuse şi a sursei Circuitul persoanei cu AES Supravegherea persoanei cu AES
PROFILAXIA PRIMARPROFILAXIA PRIMARĂĂ AES AESPROFILAXIA PRIMARPROFILAXIA PRIMARĂĂ AES AES
12
Precauţiuni universalePrecauţiuni universale (PU)(PU)Precauţiuni universalePrecauţiuni universale (PU)(PU)
SCOPUL aplicării PU:
prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina,la locul de munca al personalului.
13
CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI UNIVERSALE SE REFERA LA:UNIVERSALE SE REFERA LA:CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI CONCEPTUL DE PRECAUTIUNI UNIVERSALE SE REFERA LA:UNIVERSALE SE REFERA LA:
- măsurile care se aplica în vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sangvina, în timpul actului medical;
- sângele, alte fluide biologice şi tesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potenţial infectate cu HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina);
- toţi pacientii se considera potenţial infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece: cei mai mulţi dintre purtatorii de HIV, VHB, VHC şi alţi agenţi microbieni│sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj.
14
REGULI de baza în aplicarea REGULI de baza în aplicarea Precautiunilor Universale:Precautiunilor Universale:
REGULI de baza în aplicarea REGULI de baza în aplicarea Precautiunilor Universale:Precautiunilor Universale:
1. Considera toţi pacientii potenţial infectati;
2. Considera ca sangele, alte fluide biologice şi
tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV.
3. Considera ca acele şi alte obiecte folosite în
practica medicală sunt contaminate după utilizare.
15
CONTACTUL CONTACTUL tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produsetegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse
TREBUIE considerat LA RISC: TREBUIE considerat LA RISC: │ │
CONTACTUL CONTACTUL tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produsetegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse
TREBUIE considerat LA RISC: TREBUIE considerat LA RISC: │ │
- sânge; - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid
pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; - sperma, secreţii vaginale; - ţesuturi; - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;
16
APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:
Utiliazarea echipamentului de protectie
adecvat, complet, corect;
17
Alte aspecteAlte aspecteAlte aspecteAlte aspecte
Precauţiunile universale trebuie: Prezentate (afişate) Cunoscute de toţi Accesibile tot timpul Integrate în activitatea fiecărei secţii
18
Igiena mîinilorIgiena mîinilorIgiena mîinilorIgiena mîinilor
Componentă a PU standard şi speciale Cea mai simpla procedura de prevenire a infectiilor Se realizează prin spalarea si dezinfectia miinilor
După efectuarea prestaţiilor medicale de îngrijire la fiecare pacient Imediat după îndepărtarea echipamentului de protecţie
Folosind Apă prelucrată şi săpun antiseptic antiseptice
19
Echipament de protecţieEchipament de protecţieEchipament de protecţieEchipament de protecţie
Definiţie:Barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie, utilizată în timpul activităţilor care presupun riscul contaminării
20
ECHIPAMENTUL DE ECHIPAMENTUL DE PROTECTIEPROTECTIE
ECHIPAMENTUL DE ECHIPAMENTUL DE PROTECTIEPROTECTIE
REPREZINTA:
o componenta majora a Precautiunilor universale
Protejeaza pielea si mucoasele de expunerea la materiale infectioase
Poate fi indepartat cind sunt parasite zonele de tratament
21
ECHIPAMENT DE PROTECŢIEECHIPAMENT DE PROTECŢIEECHIPAMENT DE PROTECŢIEECHIPAMENT DE PROTECŢIE
Mănuşi – protecţia mâinilor
Halate – protecţia tegumentului sau a hainelor
Măşti – protecţia feţei
Ochelari – protecţia ochilor
Protectoare faciale – protecţia feţei, ochilor
22
Echipament de protecţie Echipament de protecţie individualindividual
Echipament de protecţie Echipament de protecţie individualindividual
Mănuşi Scop:-utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului,
-manipularea lichidelor biologice potenţial contaminate -contactul cu tegumente ce prezintă soluţii de
continuitate;
-decontaminarea suprafeţelor Caracteristici: vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau
două perechi; de unică utilizare sau refolosibile
“A face” sau “a nu face”:– A se lucra de la “curat la murdar”
– A se limita posibilitatea contaminării prin contact în scopul protejării propriei persoane, a celorlalţi, a mediului
– Mănuşile se vor schimba dacă sunt foarte murdare, dacă se rup, între 2 pacienţi,
– Colectare în containere adecvate
– Nu se va folosi aceeaşi pereche de mănuşi de mai multe ori!
23
Recommandari pentru manusiRecommandari pentru manusiRecommandari pentru manusiRecommandari pentru manusi
Inlocuiti manusile rupte,taiate sau intepate
Nu spalati,nu dezinfectati Sau nu sterilizati manusi pentru
refolosire
24
Echipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individual
Halate
Scop:-utilizare în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului, contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate
Caracteristici:-impermeabile, de unică utilizare sau refolosibile, spălate sau sterilizate,
-în caz de pericol de proiecţie se vor utiliza şorţuri impermeabile
25
Echipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individualEchipament de protecţie individual
Măşti Scop: protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei
sau înghiţirii lichidelor contaminate Caracteristici: să acopere integral nasul şi
cavitatea bucală
Ochelari: transparenţi, etanşi
Protectoare faciale: suficient de mari
26
MANAGEMENTUL CAZULUI MANAGEMENTUL CAZULUI AESAES
MANAGEMENTUL CAZULUI MANAGEMENTUL CAZULUI AESAES
27
Atitudinea în caz de AESAtitudinea în caz de AES Atitudinea în caz de AESAtitudinea în caz de AES
Întreruperea îngrijirii, cu asigurarea securităţii pacientului.
Persoana accidentată anunţă imediat cadrul medical superior sau responsabilul SPCIN din secţia respectivă.
În cazul în care AES a survenit într-un cabinet medical individual, după aplicarea măsurilor de urgenţă,persoana se prezintă imediat la cel mai apropiat spital.
Asigurarea îngrijirilor de urgenţă.
28
MManagementanagementulul postexpunere (MPE) postexpunere (MPE) MManagementanagementulul postexpunere (MPE) postexpunere (MPE)
Raportarea AES
Evaluarea riscului de infecţie– Tipul şi severitatea expunerii– Statusul imunologic al pacientului sursă
Tratament, consiliere şi monitorizare
29
Conduita în caz de AESConduita în caz de AESPrimele măsuriPrimele măsuri
Conduita în caz de AESConduita în caz de AESPrimele măsuriPrimele măsuri
Îngrijiri iniţiale
Evaluarea riscului
profilaxie
urmărirea cazului
Consultanţă, suport
30
ConduitConduitaa de urmat în cazde urmat în caz d de e AESAESConduitConduitaa de urmat în cazde urmat în caz d de e AESAES
Îngrijiri iniţiale de urgenţă consultarea de urgenţă a unui medic
- evaluarea riscului- cercetarea status-ului imunitar al pacientului sursă (testare rapidă HIV, serologie HVC, altele)- eventuală profilaxie
Declararea accidentului de muncă
Contactarea medicului de medicina munciipune la punct urmărirea cazului, cercetarea cauzelor AES
0 - 5’
0 - 4h
0 - 24h
0 – 7z
31
Îngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţiale
EXPUNERE CUTANATĂ
spălare imediata cu apă şi săpun, clătire
puternică
Antisepsie CEL PUŢIN 5 MINUTE– Alcool de 70°
32
Îngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţiale
EXPUNERE PERCUTANATĂ spălare imediata cu apă şi săpun, clătire
puternică
Antisepsie CEL PUŢIN 5 MINUTE
Alcool 70°
INTERZISA SANGERAREA !!!!!
33
Îngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţialeÎngrijiri iniţiale
EXPUNERE MUCOASĂ
Clătire imediată şi abundentă
CEL PUŢIN 5 MINUTE
cu ser fiziologicsau, în lipsă, cu apă
34
ATITUDINE POST EXPOATITUDINE POST EXPOATITUDINE POST EXPOATITUDINE POST EXPO
SEROLOGIE PENTRU PACIENTUL SURSA
< SAU = 2 ORE
OBIECTIV: TIMPUL SCURS INTRE EXPUNERE SI TRATAMENT < 4 ORE
35
Circuitul supravegherii post-AES
AESIngrijiri locale
mentionare in registruNoapte Zi
Medicina de UrgentaKit de urgenta
Trimitere
Medic specialist(lista de garda)
Medicul pacientului
sursa
1. A
ccid
ent
2. C
on
sta
tari
in
itia
le3
. Su
prav
egh
ere
prescrierea tratamentului,
reevaluare, urmarire
Medic de Medicina Muncii
EPIDEMIOLOGsupraveghere serologica
36
Probleme ce se impun in supravegherea post AES
1. A
ccid
ent
2. C
on
sta
tari
in
itia
le
3. S
upr
ave
ghe
re
Declararea
Prezenta specialistului 24h/24Obtinerea de proba de ser de la pacientul sursa in urgentaKituri de diagnostic rapidDeterminarea incarcaturii virale
Supraveghere clinica si biologicaUrmarirea tratamentului
37
Raportarea accidentuluiRaportarea accidentuluiRaportarea accidentuluiRaportarea accidentului
Data şi locul accidentului
Detalii asupra procedurii ... Ce, unde, cum, cu ce instrument
Detalii asupra expunerii ... Lichidul biologic implicat, cantitatea inoculată, durata contactului
Informaţii asupra persoanei sursă şi asupra persoanei expuse
38
Evaluarea riscului de expunereEvaluarea riscului de expunereEvaluarea riscului de expunereEvaluarea riscului de expunere
Tipul expunerii: percutană membrană mucoasă piele non-intactă muşcătură
Lichidul biologic implicat sânge lichid sanguinolent lichid sau ţesut potenţial
contaminat
Persoana sursă– prezenţa AgHBs
– prezenţa atc anti HCV
– prezenţa atc anti HIV
– sursă necunoscută, evaluare epidemiologică şi clinică
39
EVALUAREA RISCULUIEVALUAREA RISCULUIEVALUAREA RISCULUIEVALUAREA RISCULUI
COORDONARE NECESARA
Intre medici
- medicul ce asigura consultul imediat (specialist, urgenta)
- medicul ce trateaza bolnavul sursa
- medicul responsabil de supraveghere (epidemiolog,medicul de
Medicina Muncii )
Importanta unei fise de raportare corecte si complete
40
Monitorizarea persoanei expuseMonitorizarea persoanei expuseMonitorizarea persoanei expuseMonitorizarea persoanei expuse
Dacă sursa e HIV pozitivă, se testează la 6 săptămâni, 3 luni, 6 luni
– ELISA standard
Monitorizarea până la 12 luni– Este recomandată în caz de sursă care prezintă co-
infecţie VHC şi HIV– Opţională în funcţie de situaţie
41
SUPRAVEGHEREA AESSUPRAVEGHEREA AESSUPRAVEGHEREA AESSUPRAVEGHEREA AES
42
OBIECTIVUL SUPRAVEGHERIIOBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AESAESOBIECTIVUL SUPRAVEGHERIIOBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AESAES
Reducerea incidenţei AES la personalul medico-sanitar
43
SCOPUL SUPRAVEGHERII AESSCOPUL SUPRAVEGHERII AESSCOPUL SUPRAVEGHERII AESSCOPUL SUPRAVEGHERII AES
Identificarea riscurilor Analiza practicilor medico-sanitare Interpretarea rezultatelor Definirea si punerea in practică a strategiilor
de prevenire a AES Evaluarea măsurilor aplicate:
Incidenţa AESEvaluarea procedurilor
44
Ancheta epidemiologică a AESAncheta epidemiologică a AESAncheta epidemiologică a AESAncheta epidemiologică a AES
Elemente care trebuie evaluate în ancheta epidemiologică a AES
Incidenţa şi prevalenţa AES Statusul serologic al bolnavului sursă Cunoştinţele despre riscuri (cunoştinţe teoretice) Observarea precauţiunilor universale (cunoştinţe
practice) Impactul AES asupra viitorului profesional
RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(1)(1)RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(1)(1)
In cadrul SPCIN medicul epidemiolog:• Ia in evidenta cazul de AES• face ancheta epidemiologica• evalueaza riscul contaminarii postexpunere• stabileste profilaxia post expunere• monitorizeaza cazul• ofera consiliere
46
RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(2)(2)RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(2)(2) SPCIN-ului trebuie sa i se alature medicul de
medicina muncii care: inregistreaza accidentul de munca Completeaza fisa cazului Cerceteaza cauzele AES Urmareste respectarea conditiilor de munca
Sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat:
Ia legatura cu medicul pacientului sursa Recolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoanei
expuse Anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie Tine evidenta tuturor AES
47
RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(4)(4)RESPONSABILITĂŢIRESPONSABILITĂŢI(4)(4) Laboratorul spitalului efectueaza:
testul HIV la pacientul sursa si persoana expusa testul pentru Ac anti-HBs la persoana expusa testul atg HBs(AgHBe) la pacientul sursa testul pentru Ac anti-HCV trimite probele pentru investigatii suplimentare
(ARN viral) la un alt laborator
Infectionistul:– evalueaza riscul de infectie HIV– stabileste indicatiile chimioprofilaxiei
48
ÎN PRINCIPIUÎN PRINCIPIUÎN PRINCIPIUÎN PRINCIPIU
În orice serviciu medical unde există riscul producerii AES, trebuie să se asigure 24 de ore
din 24 accesul la:Informaţie Măsuri preventive – rapide şi eficienteProfilaxie, acolo unde este cazul
49
Un sistem eficient de management Un sistem eficient de management postexpunerepostexpunere
Un sistem eficient de management Un sistem eficient de management postexpunerepostexpunere
Trebuie Cunoscut de tot personalul medico-sanitar al
instituţiei Să fie accesibil tuturor, tot timpul Să cuprindă
– Testarea serologică a persoanei expuse şi a sursei– PPE, dacă e cazul
Să asigure confidenţialitatea rezultatelor serologice
50
ConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii
Este necesară dezvoltarea unor politici clare de management al AES
Este obligatorie implementarea acestor politici prin
programe de training, vaccinarea anti VHB, asigurarea accesului la PPE, asigurarea capacităţilor de laborator pentru testare
serologică asigurarea monitorizării şi consilierii în cazul în care
accidentul s-a produs
51
În concluzieÎn concluzieÎn concluzieÎn concluzie
Management-ul expunerii ocupaţionale este complex
Prevenţia este cea mai potrivită opţiune! Imunizare anti hepatită virală BEvitarea expunerii ocupaţionale la sânge şi produse
biologice contaminate cu sânge prin respectarea precauţiunilor universale
52
Protejând pacienţii…protejând personalul medico-sanitar
Promovaţi o asistenţă medicală de calitate !
PREVENPREVENŢIAŢIA ESTEESTE DE DE AURAUR
PREVENPREVENŢIAŢIA ESTEESTE DE DE AURAUR