atestat rolul comunicarii in afaceri

7/21/2019 Atestat Rolul Comunicarii in Afaceri

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-rolul-comunicarii-in-afaceri-56da9ef64ae77 1/24

PROFIL: SERVICII

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

COORDONATOR:

CANDIDAT:

1



ROLUL COMUNICĂRII

ÎN AFACERI

2



CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................p.4

CAP.I Noţiuni !n!"#$! %"i&in' (o)uni(#"!# *n #+#(!............................. ..%.,

1.1 Ce este comunicare...................................................................................p.6

1.2 Caracteristicile unui proces de comunicare.................................................p.6

1.3 Funcţiile comunicării manageriale................................................................p.8

CAP. Co)uni(#"!# &!"-#$..................................................................... ...%./02.1 Principii pentru creşterea eficienţei comunicării verale........................ .p.1!

2.2 Forme şi mi"loace de reali#are a comunicării verale................................p.11

2.3 Comunicarea verală manager$anga"at.....................................................p.12

CAP. III Co)uni(#"!# 1("i1........................................................................%./2

3.1 %ocumente oficiale folosite &n activitatea managerială...........................p.14

3.2 Comunicarea grafică.............................................................................p.163.3 Cunoaşterea individului prin scris..............................................................p.16

CAP. IV Co)uni(#"!# non&!"-#$...........................................................%./3

4.1 'ima"ul trupului ....................................................................................p.18

4.2 'ima"ul spaţiului...................................................................................p.1(

4.3 'ima"ul vestimentaţiei...........................................................................p.2!

4.4 'ima"ul timpului.....................................................................................p.2!4.) 'ima"ul culorii.......................................................................................p.2!

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................p.22

ANE4A /..........................................................................................................p.23

ANE4A 5............................................................................................................p.24

ANE4A 6.............................................................................................................p.2)

3



ARGUMENT

*egocierea este unul dintre cei mai importanţi paşi atunci c+nd se pune a#a unei

afaceri. Pentru a negocia avem nevoie de comunicare şi de aceea este foarte important să

cunoaştem toate informaţiile refetoare la acest suiect. Personal am ales această temă din

dorinţa de a$mi aprofunda cunoştinţele &n ceea ce priveşte ,comunicarea- &n cadrul unei

afaceri.

n primul capitol am aordat mai multe teme &n ceea ce priveşte rolul comunicarea

&n afaceri. Prima &ntreare la care am dorit să caut răspuns este ,Ce este comunicarea/- .

%in e0perienţa de viaţă de p+nă acum ştiam că procesul de comunicare este foarte

important at+t &n viaţa de #i cu #i c+t şi &n cadrul unei afaceri. mportanţa acesteia re#ultă şi

din strădania specialiştilor din toate domeniile de o de#volta necontenit acord+ndu$i oamploare din ce &n ce mai mare cu scopul oţinerii succesului &n toate domeniile de

activitate.

n a doua tema a acestui capitol am pre#entat at+t elementele necesare procesului

de comunicare c+t şi suiecţii &ntre care se poate staili această relaţie. Comunicarea nu

se poate reali#a fără un emiţător persoana care transmite informaţia un receptor

persoana care primeşte informaţia mesa" informaţia propriu$#isă canal şi un cod.

Comunicarea se poate reali#a &ntre două persoane &ntre o persoană şi un grup sau &ntredouă grupuri.

n cea de$a treia parte a primului capitol am punctat funcţiile comunicării

manageriale. ndiferent de sistemul social &ntr$o organi#aţie comunicarea &ndeplineşte opt

funcţii5 informarea sociali#area motivaţia dialogul educaţia promovarea culturii

distracţia integrarea. Funcţia de a#ă a comunicării manageriale este *F797:9.

Conducerea organi#aţiei primeşte şi selectea#ă informaţiile primite de la surse numeroase

pe care le interpretea#ă şi le transformă &n &ndrumări sau deci#ii şi le transmite maideparte.

n cel de$al doilea capitol am aordat tema comunicării verale Cea mai utili#ată

comunicare este cea verală reali#ată prin utili#area cuvintelor oral sau scris.

Comunicarea verală este folosită &n viaţa de #i cu #i dar şi &n relaţiile interumane din

cadrul unei organi#aţii. Comunicarea verală se poate reali#a su mai multe forme5

; 9locuţiunea5 scurta cuv+ntare oca#ională cu o &ncărcărură afectivă mare av+nd o

structură simplă < importanţa evenimentului impresii sentimente urări felicitări

9*:=9 1.

4



; >oastul5 foarte scurtă cuv+ntare oca#ională &n formă spontană şi cu &ncărcare afectivă

foarte mare. :=5 Pentru o seara deoseită şi pentru tine &n mod deoseit.

• Conferinţa

• %e#aterea

• %i#ertaţia

• %iscursul5 cele de mai sus susţin o tema o idee şi presupune o aordare

multidisciplinară av+nd o structură comple0ă a0ată pe introducere tratare &nc?idere.

n cel de$al treilea capitol am aordat @ Comunicarea scrisă@. Comunicarea scrisă

alături de cea verală repre#intă o componentă a comunicării umane.

Comunicarea scrisă se poate reali#a prin diferite documente oficiale cum ar fi5

procesul veral raportul darea de seamă proiectul referatul scrisoarea de afaceri

memorial. n cadrul comunicării scrise folosim cuvintele dar putem folosi şi unele semen

sau desene. 9cest tip de comunicare se numeşte comunicare grafică. Arafica managerială

urmăreşte ordonarea şi pre#entarea unui ansamlu de date referitoare la o anumită

prolemă &ntr$o manieră sintetică uşor de perceput. *u &ntotdeauna este indicat să

apelăm la comunicarea grafică dar utili#area ei &munătăţeşte comunicarea şi tre#eşte

interesul şi atenţia receptorului. maginile folosite treuie să fie relevante clare şi &n

concordanţă cu conţinutul mesa"ului.

n ultimul capitol am de#ătul tema comunicării nonverale. 9ceastă comunicare se

reali#ea#ă prin 5 ţinută po#iţie şi mişcare caracteristici fi#ice comportament profesional

ticuri verale sau gesturi vestimentaţie mod de folosire a timpului lier. anagerii

folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica. 9ceştia comunică şi nonveral cu a"utorul

gesturilor e0presiei feţei modului cum se &mracă sau cum &şi aran"ea#ă iroul.

Comunicarea nonverală poate spri"ini contra#ice sau sustitui comunicarea

veală av+nd şi un rol regulator şi de control al acesteia.

:lementele lima"ului nonveral sunt 5 lima"ul trupului e0presia feţei gesturi

po#iţia corpului lima"ul spaţiului modul &n care utili#ăm spaţiul personal social intim

lima"ul timpului a veni la timp sau a &nt+r#ia la o şedinţă pre#enţa personală

vestimentaţie accesorii igiena lima"ul tăcerii comunică aproare de#aproare

lima"ul lucrurilor casă maşină lima"ul culorilor cele calde stimulea#ă comunicarea

cele reci o in?iă.Felul &n care sunt interpretate lima"ele nonverale diferă de la individ la

individ de la un grup de muncă la altul de la o cultură organi#aţională la altă cultură drept

pentru care se cere o folosire a acestora cu prudenţă şi numai de către specialişti.

5



CAPITOLUL I

Noţiuni !n!"#$! %"i&in' (o)uni(#"!# *n #+#(!"i/./ C! !17! (o)uni(#"!#8

Comunicarea este o caracteristică fundamentală a e0istenţei.

>oate funcţiile manageriale sunt reali#ate cu a"utorul comunicării ca un proces de

&nţelegere &ntre oameni cu a"utorul transferului de informaţie.

%e aici re#ultă cele trei aspecte semnificative ale comunicării5

; %::5 adică ideea care treuie transmisă receptorului.

; :B>7$ 7:C:P>75 comunicarea implică pre#enţa a cel puţin două persoane fără

de care nu are sens.

6



; CDE*>$*B:':A:7:5 utili#area cuvintelor astfel &nc+t să fie &nţeles de către

participanţii la procesul comunicării.

Comunicarea este procedeul prin care se transmite un mesa" de la emiţător la

receptor prin intermediul unui canal. >oate activităţile organi#ate de oameni &n pre#ent &şi

au i#vorul &n comunicare. 9 comunica nu &nseamnă numai a vori ci şi a scrie a citi a

asculta sau a privi.

Comunicarea esta caracteristică tuturor vieţuitoarelor deoarece a relaţiona

presupune a comunica cu cei din "ur. Comunicarea implică ascultare de aceea pentru a

comunica eficient treuie să ne de#voltăm ailităţile de ascultare activă. Dneori

comunicarea poate duce la conflict pentru că a comunica desc?is presupune a accepta

puncte de vedere diferite şi a e0prima desc?is propriile puncte de vedere.

n cadrul relaţiilor interumane comunicarea a fost şi răm+ne de o importanţă

cov+rşitoare frecvent aordată &n mass$media &n mediul universitar şi preuniversitar &nmediul afacerilor dar şi &n viaţa de #i cu #i. mportanţa acesteia re#ultă şi din strădania

specialiştilor din toate domeniile de o de#volta necontenit acord+ndu$i o amploare din ce

&n ce mai mare cu scopul oţinerii succesului &n toate domeniile de activitate.

/.5 C#"#(7!"i17i(i$! unui %"o(!1 '! (o)uni(#"!

Procesul de comunicare cuprinde următoarele elemente5

1. :miţătorul

2. esa"ul

3. i"locul de comunicare

4. 'ina"ul comunicării

). 7eceptorul

6. Conte0tul

/. EMIŢĂTORUL este iniţiatorul comunicării cel care elaorea#ă mesa"ul. :l alege

mi"locul de comunicare şi lima"ul astfel &nc+t receptorul să<i &nţeleagă masa"ul

formulat. :miţătorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreşte să comunice.

5. MESA9UL este forma fi#ica &n care emiţătorul codifică informaţia poate fi un ordin o

idee un g+nd. esa"ul are ca oiectiv informarea convingerea impresionarea

amu#area oţinerea unei acţiuni.

esa"ul este supus unui proces de codificare şi decodificare dintre cele două

persoane emitţăorul codifică mesa"ul trimis iar receptorul decodifică mesa"ul primit.

esa"ul este elementul care conţine simolurile verale şi non$verale are un Gte0t- < care

este vi#iil şi are Gmu#ică- < care poate conţine o ameninţare nedorită.

7



:0emplu5 ->e rog să treci pe la mine c+nd te &ntorciH-

6. MI9LOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare este drumul parcurs de

mesa" dinspre emiţător spre receptor.

Poate fi +o")#$ <comunicare ce urmea#ă structura ierar?ică a organi#aţiei şi in+o")#$

< c+nd comunicarea provine din interacţiunile sociale şi legăturile informate din cadrul

organi#atţei. 9ceasta din urmă poate &mrăca forme 5 idei opinii #vonuri.

i"locul de comunicare cuprinde discuţia de la om la om corespondenţa oficială

sedinţe telefon fa0 internet.

2. LIMBA9UL DE COMUNICARE poate fi5

I veral <cu cuvinte

I non$veral prin lima"ul corpului timpului spaţiului lucrurilor &mrăcămintelor

I paraveral$prin folosire tonalităţii accentuării ritmului de vorire

. RECEPTORUL este persoana care primeşte mesa"ul dar ascultarea mesa"ului este lafel de importantă ca şi transmiterea ei.

,. CONTE4TUL este foarte important pentru că aceleaşi cuvinte vor suna altfel &ntr$un

irou dec+t pe stradă. rice comunicare are conte0tul ei.

/.6 Fun(ţii$! (o)uni("ii )#n#!"i#$!ndiferent de sistemul social &ntr$o organi#aţie comunicarea &ndeplineşte opt funcţii5

informarea sociali#area motivaţia dialogul educaţia promovarea culturii distracţia

integrarea.

Funcţiile comunicării manageriale sunt5

/. INFORMAREA

; asigurarea accesului la infomaţiiJ

; furni#area informaţiilor necesare desfăşurării unei activităţi care să permită reali#areaoiectivelorJ

; furni#area informaţiilor nesesare implementării deci#iilor .

5. TRANSMITEREA DECIZIILOR

; comunicarea operativă a deci#iilorJ

; crearea unui climat care să stimule#e asumarea responsailităţii pentru &ndeplinirea

deci#iei.

6. INFLUENŢAREA RECEPTORULUI; organi#area de dialoguri cu anga"aţii cu asigurarea de feedacKJ

; stimularea comunicării dintre anga"aţi.

8



2. INSTRUIREA ANGA9AŢILOR

; tranmiterea cunoştinţelor necesare perfecţionării pregătirii profesionale de#voltării

spiritualeJ

; do+ndirea aptitudinilor şi competenţelor necesare e0ercitării profesiei

; amplificarea capacităţii de a percepe şi interpreta fenomenele de a aorda şi soluţiona

eficint prolemele.

). CREAREA DE IMAGINE

; asigurerea informaţiilor necesare creării de imagene personală şi organi#aţionalăJ

; formarea unei cunoştinţe de apartenenţă la organi#aţie J

6. MOTIVAREA ANGA9AŢILOR

; furni#are informaţiilor menite să consolide#e interesul şi participarea anga"aţilor la

reali#area sarcinilorJ

; recunoaşterea reali#ărilor performanteJ ; evaluarea corectă a anga"aţilorJ

; stimularea &ncrederii &n sine.

L. PROMOVAREA CULTURII ORGANIZAŢIONALE

; transmiterea elementelor culturii organi#aţionale sloganuri norme sisteme de valoriJ

; lărgirea ori#ontului cultural al anga"aţilorJ

; de#voltarea imaginaţiei şi creativităţiiJ ; stimularea nevoilor etice şi estetice.

Funcţia de a#ă a comunicării manageriale este *F797:9.

Conducerea organi#aţiei primeşte şi selectea#ă informaţiile primite de la surse numeroase

pe care le interpretea#ă şi le transformă &n &ndrumări sau deci#ii şi le transmite mai

departe.

Procesul de comunicare managerială este un proces deci#ional.

Proces deci#ional Comunicare:tape caracteristici :tape caracteristiciPregătirea

deci#iei

9nali#a situaţiei

Mtailirea

oiectivelor

Culegerea

informaţiei

Pregătirea

comunicării

9legerea formei de

comunicare

Mtailirea scopului

comunicării

Mtailirea locului şi

momentului

comunicăriiCunoaşterea

receptorilor 9



'uarea deci#iei :leorarea unor

variante de

deci#ii

9nali#a

avanta"elor şide#avanta"elor

9legerea

variantei optime

Comunicarea

mesa"ului

Formulare de masa"e

concise şi la oiect

Drmărirea indicilor din

care să re#ulte dacă

este &nţeles

Dtili#area cu gri"ă a

lima"ului non$veral

şi folosirea vocii &n

mod corespun#ător

mplementarea şi

controlul aplicării

9plicarea deci#iei

Controlul aplicării

Corecţia

necesară

Controlul

&nţelegerii

mesa"ului

7eali#area de feed$

acK

Funcţiile comunicării manageriale treuie privite şi &nţelese &n unitataea şi

intercondiţionarea lor sistemul managerial şi sistemul operaţional au legatură constr+nsă

&ntre ele.

CAPITOLUL #$ II;$!#

Co)uni(#"!# &!"-#$

Comunicarea verală este folosită &n viaţa de #i cu #i dar şi &n relaţiile interumne din

cadrul unei organi#aţii.

Comunicarea verala treuie tratata ca o parte integrată a responsailităţii fiecarei

persoane faţă de cei din "ur.

5./ P"in(i%ii %!n7"u ("!<7!"!# !+i(i!nţ!i (o)uni("ii &!"-#$!

1. rice individ treuie să fie pregătit at+t pentu rolul de emiţător c+t şi pentru cel de

receptor adică emiţătorul are &n vedere5; pregătirea atentă a mesa"ului J

; folosirea unei tonalităţi adecvate a vocii J

;practicarea unui deit adecvat de ) < 6 silae N secundă cu interval de separaţie de !)

secunde &ntre cuvintele c?eie J

; verificarea &nţelegerii mesa"uluJi

Pregătirea receptorului constă &n faptul5

; să cunoască ce doreşte emiţătorul de la el J; să identifice părţile utile din mesa" pe care să le reţină J

; să cunoască crediilitatea emiţătorului J10



2. rice receptor treuie să se autoeduce pentru a putea Gasculta activ-

ceea ce &nseamnă 5

; crearea unei stări de spirit favorailă ascultării J

; participarea la discuţie J

; concentrarea atenţiei asupra esenţialului J

; ascultare inteligentă &n sensul acordării atenţiei asupra pronunţiei timrului vocii

gesturilor J

3. Purtarea prietenoasă

%e oicei oamenii c+nd vin &n contact cu alţii iau o figura serioasă oficială care provoacă o

impresie rece. Munt re#ervaţi &n discuţie de aceea este greu să comunici cu ei.

amenii care #+mesc de la prima &nt+lnire ăi se poartă at+t de prietenos &nc+t

discuţia se desfaşoară de la sine.

7eţeta unei cumunicări eficinte poate fi #+met ton prietenesc ascultare atenta privit &noc?ii interlocutorului

GDn sur+s nu costa nimic dar &nfăptuieşte mult- < spune un prover c?ine#esc.

anagerii din v+rful piramidei au de oicei o figura serioasă.

5.5 Fo")! <i )i=$o#(! '! "!#$i>#"! # (o)uni("ii &!"-#$!

Comunicarea verală se poate reali#a su mai multe forme5

; 9locuţiunea5 scurta cuv+ntare oca#ională cu o &ncărcărură afectivă mare av+nd o

structură simplă < importanţa evenimentului impresii sentimente urări felicitări

9*:=9 1.

; >oastul5 foarte scurtă cuv+ntare oca#ională &n formă spontană şi cu &ncărcare afectivă

foarte mare. :=5 Pentru o seara deoseită şi pentru tine &n mod deoseit.

• Conferinţa

• %e#aterea

•

%i#ertaţia• %iscursul5 cele de mai sus susţin o tema o idee şi presupune o aordare

multidisciplinară av+nd o structură comple0ă a0ată pe introducere tratare &nc?idere.

COMUNICAREA PRIN TELEFON. >elefonul este un mi"loc de comunicare folosit foarte

frecvent de foarte mulţi oameni.

Folosirea eficientă a telefonului are &n vedere5

; pregătirea mesa"ului5 &nseamnă să reali#ăm o detaşare de la prolemele care nepreocupau p+nă &n acel moment şi definirea prealailă a suiectului convoririi oiectivul

conversaţiei. ntr$o conversaţie telefonică se includ numai 2$3 idei principaleJ

11



; pregătirea pentru apelul telefonic5 să ne g+ndim la tonul şi atitudinea pe care o vom

adopta să avem o po#iţie comodă. Eom vori mai rar dec+t &n mod oişnuit dar nu treuie

să vorim tare ci direct &n telefonJ

; pre#entarea corectă a mesa"ului5 treuie să evităm cuvintele şi formulările negative şi să

pre#entăm clar şi la oiect mesa"ulJ

; ascultarea interlocutorului5 se asculta cu mare atenţie ce ne spune interlocutorul iar dacă

aceasta se opreşte un timp nu treuie &ntrerupt se va lasa timp de g+ndireJ

; conclu#ia convoririi5 la sf+rşitul convoririi se reformulea#ă conclu#ia la care s$a a"uns.

Convorirea treuie &nc?eiată &ntotdeauna &ntr$un climat amical indiferent de re#ultatul ei.

ZVONURILE

Munt comunicări neoficiale care se transmit de la o persoana la alta. Ovonurile pot avea

efecte po#itive sau pot fi fără efecte. nsă multe #vonuri au efecte negative şi generea#ăsentimente de nesiguranţă şi ostilitate.

anagerul eficient c?iar dacă nu poate elimina apariţia #vonurilor poate controla

apariţia şi e0pansiunea lor prin transparenţă comunicarea informaţiilor imediat ce le

deţine

5.6 Co)uni(#"! &!"-#$ )#n#!";#n#=#7

Comunicarea este esnţială &n stailirea unor relaţii corespun#ătoare &ntre manager

şi anga"at.

Comunicarea managerială verală este cel mai important mod de a motiva şi

de#volta anga"aţii.

*u e0istă un stil de comunicare valail pentru toţi managerii sau pentru toate

situaţiile dar iată c+teva reguli care pot să crească şansa de succes &n comunicare 5

; o comunicare reală a managerului care are &n vedere5

- să$şi re#erve timp dialogului J

- să asigure un climat de comunicare adecvat J- să fie oiectivJ

- să evite contra#icerile directe şi cearta J

- să dea răspunsuri clare şi la oiect pentru a evita ne&nţelegerile J

- să comunice anga"aţilor sc?imările care se fac şi să ţină cont şi de părerile acestora J

- să evite monopoli#area discutiei.

; o ascultare activă din partea managerului se concreti#ea#ă &n5- disponiilitatea de a lua &n considerare punctele de vedere ale interlocutorului şi de a le

accepta dacă sunt une J12



- crearea unor oca#ii de feed$acK cer+nd interlocutorului să e0plice şi să argumente#e

opiniile sale J

- ascultarea masa"ului fără a anticipa ce va fi spus J

- &nţelegerea comunicării nonverale şi folosirea ei po#itivă pentru a a"uta procesul de

ascultare.

; o informare corectă concreti#ată &n5

- transparenţă &n comunicareJ

- folosirea numai de informaţii corecte J

- circulaţie rapidă a informaţiilor &n sens ascendent şi descendent.

; o comunicare transparentă care5

- să informe#e anga"aţii continuu asupra sc?imărilor care i$ar putea afectaJ- să prote"e#e anga"aţii de #vonuri şi +rfe 5

- să evite stările tensionateJ

- să ofere argumente raţionale.

Dn manager competent şi corect ştie să comunice cu fiecare anga"at individual ştie

să$şi ţină promisiunile făcute .

CAPITOLUL #$ III;$!#

Co)uni(#"!# 1("i1

Comunicarea scrisă alături de cea verală repre#intă o componentă a comunicării

umane.Caracteristicile mesa"ului scris sunt5

- are anumite restricţii de utili#areJ

- să fie conceput e0plicitJ

- implică un control e0igent privind informaţiile faptele şi argumentele folosite J

- poate fi e0primat su diferite forme J

- este "udecat după fondul şi forma te0tului.

13



Dn indicator care caracteri#ea#ă comunicarea scrisă este li#iilitatea. Pentru

măsurarea lui se recomandă metoda Flesc? care constă ţn calculul lungimii medii a

propo#iţiei sau al numărului mediu de silae pentru fiecare 1!! de cuvinte. Pentru te0tele

normale care treuie citite şi &nţelese de 83 dintre oameni media lungimii propo#iţiei

treuie să fie de 1)$1L civinte cu 14L silae la 1!! de cuvinte.

6./ Do(u)!n7! o+i(i#$! +o$o1i7! *n #(7i&i7#7!# )#n#!"i#$

P"o(!1u$ &!"-#$ < este un document oficial &n care se &nregistrea#ă o anumită

constatare sau se consemnea#ă pe scurt discuţiile şi ?otăr+rile unei anumite adunări.

9*:=92

Minu7# < este un document care consemnea#ă anumite lucruri asemăn+du$se cu

procesul veral de constatare. Me deoseeşte de acesta prin faptul că &nregistrea#ă o

propunere sau acţiune intreprinsă la un moment dat care urmea#ă a fi completată ulterior.S("i1o#"!# '! #+#(!"i < &n lumea afacerilor scrisoarea este &nca unul din cele mai

eficiente moduri de transmitere a informaţiei.

; scisoare de afacere treuie5

– să c+ştige 9>:*B9 cititoruluiJ

– să$i tre#ească şi să$i capte#e *>:7:MD'J

– să$i aprindă %7*B9 pentru ceea ce$i propune scrisoareaJ

– să$l &ndemne la 9CBD*: &n direcţia sugerată de scrisoare.

; scrisoare de afaceri treuie &ntocmită cu multa gri"ă respect+ndu$se anumite reguli5

– redactare ingri"ită şi esteticăJ

– lima" simplu fără a e0agera &n acest sensJ

– stilul energic pentru a sugera siguranţa şi &ncrederea &n sineJ

– evitarea amănuntelor neimportanteJ

– evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectateJ

R!+!"#7u$ < este documentul scris &n care sunt pre#entate aspecte concrete date şi

aprecieri &n legătura cu o anumită prolemă precum şi propuneri de modificare a situaţiei

e0istente.

Mtructura sa este compusă din5

– pre#entarea succintă a prolemei aordateJ

– conclu#ii şi propuneriJ

– semnătura.

14



R#%o"7u$ < cuprinde o relatare a unei activităţi pesonale sau de grup. Me face din

oficiu sau la cererea unui organ ierar?ic. Me a#ea#ă pe cercetări amănunţite sc?imuri

de e0perienţă documentări. 9*:=93

M!)o"iu$ < este o pre#entare amănunţită şi documentată a unei proleme a unei

situaţii.

Mtructura unui memoriu este5

– formula de adresareJ

– numele prenumele funcţia şi adresa celui care l$a intocmitJ

– pre#entarea şi anali#a prolemeiJ

– soluţii preconi#ateJ

– semnaturaJ

– funcţia adresantului şi organi#aţia.

D#"!# '! 1!#)# < este documentul care cuprinde pre#entarea şi anali#a activităţii

unei organi#aţii &ntr$o anumită etapa sau "ustificarea unei gestiuni. Me pre#intă lunar

trimestrial semestrial sau anual de către conducere &n faţa salariaţilor sau a acţionarilor.

aterialul pre#entat este critic evidenţiind dificultăţile şi cau#ele lor şi propun+nd soluţii de

remediere.

6.5 Co)uni(#"!# "#+i(

Arafica managerială urmăreşte ordonarea şi pre#entarea unui ansamlu de date

referitoare la o anumită prolemă &ntr$o manieră sintetică uşor de perceput. *u

&ntotdeauna este indicat să apelăm la comunicarea grafică dar utili#area ei &munătăţeşte

comunicarea şi tre#eşte interesul şi atenţia receptorului. maginile folosite treuie să fie

relevante clare şi &n concordanţă cu conţinutul mesa"ului.

Comunicarea grafica este utili#ată de către manageri ca element au0iliar5 – pentru a scoate &n evidenţă anumite aspecteJ

– pentru a pune &n evidenţă anumite corelaţiiJ

– pentru a oferi o cantitate mai mare de informaţiiJ

– pentru a facilita &nţelegerea mesa"uluiJ

– pentru a evita amiguităţile.

Comunicarea managerială grafică solicită spiritul de oservare şi informare făc+nd

apel la capacitatea de g+ndire concretă şi astractă.

15



Arafica folosită de manager treuie să cuprindă toate datele necesare unei

informări corecte indicate prin simoluri legende cuvinte cifre şi să fie e0presivă şi

estetică.

:ste recomandail să se apele#e la comunicare vi#uală numai atunci c+nd este

nevoie şi &n acest ca# să fie pe &nţelesul auditoriului &nsoţind$o cu un comentariu adecvat.

6.6 Cuno#<7!"!# in'i&i'u$ui %"in 1("i1

Arafologia permite să citim cu a"utorul scrisului personalitatea celui care scrie.

nterpretarea grafologică5

E$!)!n7! #$! 1("i1u$uinterpretarea

Linii$!:

• ascendente

• descendente

• drepte

• numeroase

• ondulate

• amiţie

• ooseală

• ordine

• economie

• viclenieCu&in7!:

• &ngroşate

• spaţiate

• numeroase

• ascendente

• descendente

• &ncredere

• unătate

• economie

• ardoare

• fatalitate

Me poate interpreta caracterul unui om şi făc+nd anali#a grafologică a semnăturii

sale. 9şa de e0emplu5

– iscalitura simpla şi citeaţă indică un spirit sincer şi dreptJ

– iscalitura dreaptă este specifică celor ec?iliraţi fi#ic şi psi?icJ

– iscalitura olică indică o persoană valoroasă cu simţul realităţii iar cea cu &ntorsături

un tip fără valoareJ

– iscalitura neciteaţă e0primă un om ascuns iar cea Gdeoseită- o persoană care$şi face

multe ilu#ii.

n practică alături de identificarea grafologică se ţine seama de particularităţile ?+rtiei

ale cernelii tocului.

16



CAPITOLUL #$ IV;$!#

Co)uni(#"!# non&!"-#$

anagerii folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica. 9ceştia comunică şi

nonveral cu a"utorul gesturilor e0presiei feţei modului cum se &mracă sau cum &şi

aran"ea#ă iroul.

Comunicarea nonverală poate spri"ini contra#ice sau sustitui comunicarea

veală av+nd şi un rol regulator şi de control al acesteia.

:lementele comunicării nonverale5

:lement Concreti#are

Li)-#=u$ (o"%u$ui:0presia feţei gesturi po#iţia corpului

'ima"ul spaţiului odul &n care utili#ăm spaţiul personal social intim

pulic'ima"ul timpului 9 veni la timp sau a &nt+r#ia la o şedinţă a alege sau nu

să &ţi petreci timpul cu cinevaPre#enţa personală Comunică prin vestimentaţie igiena personală accesorii

vestimentare'ima"ul tăcerii Comunică aproare de#aproare păstrarea unei taine

admiraţie etc.'ima"ul lucrurilor Colecţiile oiectele de u# curent casa maşina

ilioteca

'ima"ul culorilor Culorile calde stimulea#ă comunicarea cele reci oin?iă

17



Felul &n care sunt interpretate lima"ele nonverale diferă de la individ la individ de

la un grup de muncă la altul de la o cultură organi#aţională la altă cultură drept pentru

care se cere o folosire a acestora cu prudenţă şi numai de către specialişti.

2./ Li)-#=u$ 7"u%u$ui

Corpul uman Gvoreşte- şi uneori spune mai mult dec+t gura. Dnele gesturi sunt &nnăscute altele se &nvaţă. %e e0emplu5 c+nd oamenii sunt fericiţi #+mesc c+nd sunt

supăraţi au o figură tristă.

Aesturile omului au o semnificaţie şi se poate &nvăţa interpretarea lor. %acă la

negocierea unei afaceri potenţialul cumpărător se lasă pe spate &n fotoliu sau cu picioarele

şi m+inile &ncrucişate sau &ncepe să răsfoiască documente &n timp ce partenerul său

voreşte &nseamnă că nu este dispus să &nc?eie afacerea. %esfacerea ?ainei ca şi

&nclinarea capului sunt considerate manifestări spre desc?idere spre o atitudine po#itivă.nterpretarea gesturilor

Aest nterpretare+ng+ierea ăriei spri"inirea

capului sau un deget pe ora# un

altul su ărie celelalte &ndoite

:#itare reflectare evaluare

Capul spri"init pe m+nă Plictiseală'ăsare pe spate &n scaun m+inile

după ceafă

Muperioritate

M?ini$! #'un#7! (u '!!7!$!

1%"i=ini7!

ncredere in sine

Palma pusă pe ceafă :0asperare 9 ţine &ntre u#e un raţ al ramei de

oc?elari

C+ştigare de timp

ncrucişarea raţelor 9părare

:0istă anumite aspecte ale lima"ului gesturilor care privesc pe fiecare dintre noi5• c+nd dai m+na cu cineva treuie să o faci cu fermitate J

• c+nd voreşte cineva treuie să$l asculţi cu atenţie şi să nu dai semne de pictiseală J

• c+nd vrei să$ţi impui opiniile treuie să stai &n picioare c+t mai drept J

• c+nd voreşti treuie să$ţi reţii neast+mpărul m+inilor şi al degetelor.

2.5 Li)-#=u$ 1%#ţiu$ui

n funcţie de spaţiul personal stailit de un manager de distanţa pe care o alegefaţă de interlocutor de locul ales pentru irou putem afla anumite lucruri despre

personalitatea sa stilul de conducere practicat.

18



Mtudiul modului &n care oamenii folosesc spaţiul din "ur aran"ea#ă spaţiul din

&ncăperi stailisc distanţa dintre ei se numeste %"o@!)i(#.

Practica arată că fiecare om percepe spaţiul &n mod diferit şi că e0istă diferenţe

culturale privind folosirea spaţiului.

2.6 Li)-#=u$ &!17i)!n7#ţi!i:0istă numeroase materiale de specialitate privind felul &n care treuie să se

&mrace anga"atul managerul omul de afaceri. Părerile celor &n cau#ă asupra eficienţei

acestor recomandări varia#ă.

mrăcămintea treuie să fie adecvată muncii pe care o efectuăm. :ste indicat să

purtam ?aine de calitate &ntr$un stil care nu se va demoda uşor şi c+teva accesorii

elegante. n funcţie de se0 putem sc?ima frecvent cravata camaşa eşarfa lu#a etc.

>otul treuie să fie curat şi călcat.C?iar dacă deţinem funcţii de conducere &n situaţii neoficiale de lucru putem

practica un stil informal la care renunţăm apelăm la costum &n situaţii formale.

2.2 Li)-#=u$ 7i)%u$ui

%intre toate resursele pe care le au managerii la dispo#iţie pentru a$şi desfăşura &n

condiţii une activitatea una singură este distriuită &n mod egal5 7i)%u$.

9cesta ca resursă pre#intă următoarele particularităţi5

– nu poate fi &nmaga#inat sau stocatJ

– orice am face timpul se consumă &n acelaşi ritm5 6! minute &ntr$o oră 24 ore N #i etc.

– timpul neutili#at sau utili#at neraţional este irecuperail.

Folosirea eficientă a timpului de lucru presupune pre#enţa unor trăsături ca memorie

fle0iilitate spirit de oservaţie capacitate de a staili priorităţi priceperea de a contacta

&ntreţine ăi cultiva relaţii amiaile capacitate de efort.

n funcţie de modul &n care fiecare &şi gestionea#ă timpul său putem afirma că

foloseşte această resursă pentru a comunica. Qtiinţa care se ocupa cu studiul lima"uluitimpului se numeste ("on!)i(#.

2. Li)-#=u$ (u$o"ii

Culorile influenţea#ă şi ele comunicarea. :le evidenţiea#ă atitudinea omului faţă de

viaţa şi faţă de cei din "ur.

Co"!$#ţi# (u$o#"! %!"1on#$i7#7!

Culoarea vestimentaţiei folosită de către manager ne comunică o serie de lucruri

despre acesta.

19



Culoarea

nformaţie

7oşu • om plin de sentimente7o# • &mi place să iuesc să fiu iuită şi să am gri"a de alţiiPortocaliu • sunt organi#at ăi ?otăr+t să$mi reali#e# planul

Aalen • doresc să discutămEerde • &mi place sc?imareaRleu • sunt inventivRleumarin • &mi place să fiu şef şi să dau ordine*egru • ştiu foarte ine ce am de făcut

ndiferent de felul ei comunicarea are un rol foarte important &n domeniul afacerilor.

:ste foarte important să ne controlăm fiecare gest fiecare mişcare fiecare cuv+nt pentrua putea fi un manager de renume. Fără comunicare o afacere nu are cum să se de#volte.

BIBLIOGRAFIE

1. Rălănică Milviu < Comunicarea în afaceri :ditura 9M: Rucureşti

2. Ratra Promod J Ratra Ei"ai < Idei şi sfaturi pentru manageri competitivi :ditura

*iculescu Rucureşti.

3. C?iriacescu 9driana < Comunicare interumană. Comunicare în afaceri. Negociere,

:ditura 9M: Rucureşti.

4. %inu i?ai < Comunicarea, :ditura Qtiinţifică Rucureşti1((L.

20



). onescu A?eorg?e < Dimensiunile cultutale ale managementului, :ditura

:conomică Rucureşti.

6. o?anu Florina < Comunicarea scrisă eficientă în afaceri :ditura 9M: Rucureşti.

L. Plăcintar 9ngela < Comunicare şi relaţionare interpersonală pozitivă :ditura

Dniversităţii @ 9urel Elaicu@ 9rad 2!!8

8. 7ogo"eanu 9ngela – Comunicare şi limba economic :ditura 9M: Rucureşti.

(. Mtreiu 9nca < Dicţionar de economie :ditura *iculescu Rucureşti.

1!.Easiliu Cristinel < !e"nici de negociere şi comunicare în afaceri :ditura 9M:

Rucureşti.

ANE4A /

Ono"#ţi in&i7#ţi

D"#i (o$!i

A) %$(!"!# 1 '!($#" '!1(i1 Ziu# Po"ţi$o" D!1(i1! # S.C. An'"o)!'#

S.R.L )#ni+!17#"! (u o -o#7 7"#'iţi! *n A"#' (! 1! '!1+<o#" *n $un# '!(!)-"i!

# +i!("ui #n. Sun7!) -u(u"o<i ( #&!) <i '! #(!#17 '#7 in&i7#ţi 'i"!(7o"i <i

21



"!%"!>!n7#nţi '! 1!#) #$! (!$o" )#i i)%o"7#n7! +i")! 'in in'u17"i# $!)nu$ui 'in

Ro)?ni#.

S%!" (# %"o"#)u$ %"!7i7 %!n7"u #(!#17 +"u)o#1 >i 1 +i! %! %$#(u$ 7u7u"o".

Nu;)i ")?n! '!(?7 1 & 'o"!1( 'i17"#(ţi! %$(u7 <i )u$7 1u((!1 *n #nu$ (!

&# &!ni.

ANE4A 5

PROCES VERBAL

nc?eiat a#i 2!.!4.2!11 cu oca#ia &ntruniririi Consiliului de 9dministraţie al M.C.

9ndromeda M.7.'

rdinea de #i 5

22



- darea de seama pe trimestrul &nt+i J

- stailirea planului de acţiune pentru semestrul al $lea J

- diverse.

%omnul A?eorg?e Mtoenescu &n calitate de preşedinte de şedinţă solicită fiecărui

compartiment să$şi pre#inte raportul de activitate pe semestrul &nt+i. 7esponsailii pe

compartimente citesc rapoartele şi răspund la unele &ntreări pentru clarificarea unor

nelămuriri.

Me trece apoi la pre#entarea planurilor de acţiune pentru trimestrul al $ lea se discută

pe marginea acestor planuri făc+ndu$se modificări unde este nevoie.

%rept pentru care s$a &nc?eiat pre#entul proces veral.

Au %#"7i(i%#7:

IOAN FELEA; 'i"!(7o" GHEORGHE STOENESCU;%"!<!'in7! '! <!'inţ

MARIA SOARE; "!1%. (on7#-i$i7#7!

FLORICA SIRCA; "!1%. "!1u"1! u)#n!

PETRU VARGA; "!1%. MARETING

ANE4A 6

RAPORT

n urma verificărilor effectuate la departamentul resurse umane susemnaţii Florin

Popovici şi A?eorg?e anea &n calitate de inspectori de personal am constatat

următoarele5

- dosarele de personal ale anga"aţilor nu sunt sortate &n ordine alfaeticăJ

- cărţile de muncă nu sunt completate la #iJ

23



- *u e0istă o evidenţă clară a persoanelor care au participat la cursurile der

perfecţionare J

- nu se respectă programul de lucră drept pentru care sţau constatat aglomerări de

lucru fapt ce determină o prelungire a duratei de re#olvare a sarcinilor.

Pe a#a celor constatate propunem 5

- $sortarea urgentă &n ordine alfaetică a dosarelor de personal şi completarea acestora

cu documentele lipsă J

- $stailirea de măsuri ferme din partea şefului de departament pentru asigurarea

condiţiilor de completare la #i a cărţilor de muncă ale anga"aţilor J

- $redistriuirea sarcinilor de lucru personalului din departamentul său dacă volumul de

muncă este prea mare J

- reali#area de către şeful de departament a unui program de evaluare continuă a

personalului J- desc?iderea unui registru de evidenţă a persoanelor din instituţie care participă la

cursuri de perfecţionare.

9rad Memnăturile

2!.!4.2!11

atestat rolul comunicarii in afaceri

Documents