CAPITOLUL I.

PREZENTAREA GENERALĂ A

S.C.”PAMORA” S.R.L.

Date informative privind societatea

comercială

Societatea comercială “PAMORA” S.R.L. ,în baza cererii de înmatriculare,

a fost înregistrată la Registrul Comerţului Oradea sub numărul J 05/210/2001.

S.C. “PAMORA” S.R.L. a luat fiinţă ca urmare a actului de voinţă încheiat

între Popescu Maria si Anton Marius.

Societatea s-a infiinţat pe baza Legii 31/1990 a societaţilor comerciale care

reglementează cinci forme legale pentru persoanele juridice care desfasoară

acte/fapte de comerţ.

Sediul societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este în România ,

municipiul Oradea, str. Teiului nr. 26 , iar durata de funcţionare a acesteia este

nelimitată cu începere de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.

Capitalul social

Capitalul social al S.C. “PAMORA” S.R.L. este integral român şi se ridică

la valoarea de 260 000 000 lei.

Capitalul social este divizat în 2600 părţi sociale ,fiecare parte socială

având o valoare nominală de 100 000 lei.

Deţinerea de către cei doi asociaţi a capitalului social se realizează astfel:

~d-l Anton Marius deţine 1300 părţi sociale , reprezentând contravaloarea a

jumătate din capitalul social.

~d-na Popescu Maria deţine restul de 1300 părţi sociale , reprezentând

contravaloarea a jumătate din capitalul social.

Forma juridică a societăţii este societatea cu răspundere limitată, care are

următoarele caracteristici:

-capitalul social este divizat în părţi sociale , valoarea unei părţi sociale neputând

depăşi valoarea de 100 000 lei/parte socială;

-proprietarii societăţii se numesc asociaţi , iar numărul maxim de asociaţi

este de 50;

-capitalul social minim este de 2 000 000 lei;

-obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii , asociaţii răspunzând

numai cu cota lor socială;

-părţile sociale ale asociaţilor sunt , în principiu , netransmisibile altor persoane şi

nici reprezentate prin titluri negociabile aşa cum sunt acţiunile

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este

confecţionarea de fuste şi pantaloni pentru femei. Existenţa unui puternic sector de

cercetare şi proiectare a produselor finite a determinat dezvoltarea producţiei

societatea având în patrimoniul său o dotare tehnică de calitate de provenienţa

italiană.

Societatea comercială realizează venituri din export cca 65%, iar restul de

35% din vânzările interne. Singura ţară în care societatea comercială îşi exportă

produsele este ITALIA.

Structura organizatorică

Structura organizatorică la S.C. “PAMORA” S.R.L. este una ierarhic

funcţională.

Directorului general (managerului) îi sunt subordonaţi :

-directorul de marketing

-directorul de producţie

-directorul economic

-directorul de personal

Directorilor de compartimente le sunt subordonaţi şefii

subcompartimentelor lor , iar acestora le sunt subordonaţi muncitorii.

Relaţiile organizatorice sunt raporturile dintre compartimente , funcţii şi

posturi pentru asigurarea unui schimb permanent de informaţii.Relaţiile între cei

doi asociaţi si cei patru directori adjuncţi sunt relaţii de autoritate . Compartimentul

juridic şi cenzorii se află în relaţii de reprezentare faţă de celelalte

compartimente ale unitaţii.

Fiecare compartiment sobordonat unui director adjunct se află faţă de

acesta în relaţii de autoritate ierarhică , adică directorul are dreptul să dea ordine ,

dispoziţii , şi să fie informat în legătură cu modul în care se transpun în practică

dispoziţiile date , iar compartimentele faţă de ceilalaţi directori adjuncţi se află în

relaţii de autoritate funcţională , adică ceilalalţi directori adjuncţi au posibilitatea

de a da îndrumări, instrucţiuni în domeniul în care sunt specializaţi.

AdministratoriCenzori

Consilier juridic

Director economic

Director de

personal

Birou desfacere

Atelier productie

Director com

Directorde

productie

Control financiar

Birou marketing

Birou financiar contabil

Birou personal

Birou salarizare

Sectie prelucrari

CAPITOLUL II.

ORGANIZAREA DECONTĂRILOR FISCALE PRIVIND

IMPOZITUL PE PROFIT

2.1. Impozitul pe profit în România

Impozitul pe profit are un loc deosebit atît din prisma contribuţiei sale la

formarea bugetului public , cît şi prin influenţa sa asupra activităţilor economico-

financiare generatoare de profit şi asupra structurii de ansamblu a economiei

naţionale.Tocmai de aceea , instituirea acestui impozit în practica noastră fiscală s-a

realizat începând cu data de 1 ianuarie 1991. În acest scop , a fost edictată o lege

specială vizând reglementarea detaliată a impozitului pe profit , prin care au fost

excluse modalităţile anterioare de impunere diferenţiată a beneficiilor, şi anume

Legea nr. 12/1991. Astfel , începând cu 1 ianuarie 1991 pentru determinarea

impozitului pe profit s-a introdus sistemul bazat pe cote progresive compuse(pe

tranşe).Minimul neimpozabil era de 20 000 lei, iar cotele erau cuprinse între 25%

pentru profiturile ce depăşeau 20 000 şi pînă la 57% pentru profiturile de peste 955

000 lei.

Calitatea de subiect al acestui impozit a fost atribuită tuturor persoanelor

juridice care obţin profit prin activităţile desfăşurate pe teritoriul României . În acest

context , impozitul pe profit a fost conceput ca o prelevare obligatorie efectuată de

Statul român din veniturile nete realizate de : regiile autonome , societăţile

comerciale cu capital de stat , instituţiile financiare şi de credit.

Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 , adoptată după edictarea legii

organice specifice , subiecţilor impozitului pe profit li s-a atribuit denumirea

generică de contribuabili.

Legat de acest aspect , o altă noutate impusă prin Ordonanţa Guvernului nr.

70/1994 se referă la categorisirea contribuabililor în mici şi mari.

Astfel, în categoria contribuabililor mici sunt incluse doar persoanele juridice

române , care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

1. cifra de afaceri a unei perioade de 12 luni , care se încheie la data de

30 noiembrie a anului fiscal precedent , nu a depăşit suma de 10 mld lei;

2. la începutul anului fiscal , nu au mai mult de 299 salariaţi

permanenţi;

3. în toţi anii fiscali , de la infiinţarea lor , au fost mici contribuabili.

Contribuabilii ce nu indeplinesc cel puţin una din condiţiile menţionate , sunt

consideraţi contribuabili mari , făcînd însă excepţie:

- Banca Natională a României;

- Asocierile care nu dau naştere unei persoane juridice;

- Persoanele juridice fără scop lucrativ.

Excepţie de la calitatea de subiect al impozitului pe profit fac :

- Trezoreria statului;

- Instituţiile publice;

- Organizaţiile de nevăzători şi de invalizi;

- Asociaţiile de binefacere;

- Asociaţiile persoanelor handicapate.

Tot în regim de scutire de impozit pe profit se află şi două categorii de

venituri:

-venitul net realizat din producerea şi valorificarea obiectelor şi

produselor necesare activităţii de cult , obţinut de unităţile care aparţin cultelor

religioase;

-profitul obţinut ca urmare a aplicării unei invenţii , în primii

cinci ani de la aplicare , perioada fiind calculată de la data valabilităţii brevetului de

invenţie conform Legii nr.64/1991 şi Legii nr. 22/1995.

În legea organică a instituirii sale , impozitul pe profit a fost conceput ca unul

de tip progresiv , compus dintr-o sumă crescătoare (Sf) şi o sumă calculată prin

aplicarea asupra diferenţei dintre profitul impozabil(Pr i) şi nivelul minim al tranşei

materiei impozabile , aferent sumei fixe anterioare (N min), a unor cote de impozit

crescătoare. Pentru efectuarea acestui tip de impozit au fost prevăzute 68 de tranşe.

Numărul mare de tranşe şi progresivitatea deosebită au făcut obiectul unor

critici întemeiate , astfel că , guvernul a impus , prin Hotărîrea Guvernului nr. 804/30

noiembrie 1991 , o nouă modalitate de dimensionare a impozitului pe profit calculat

. Astfel s-a instituit un profit de tip proporţional , calculat cu o cota de 30% în

cazul profiturilor impozabile de pînă la 1 000 mii lei şi un impozit progresiv

compus , în cazul obţinerii de profituri impozabile în suma de peste 1 000 000 lei .

Pentru acest caz , aplicarea cotei de 30% asupra profitului impozabil de 1 000 000

lei şi cea rezultată prin aplicarea cotei de 45% asupra părţii din profitul impozabil de

peste 1 000 000 lei.

În cazul ambelor modalităţi , impozitul pe profit s-a calculat şi s-a vărsat la

bugetul lunar-pînă la 25 ale fiecărei luni viitoare , pentru perioada expirată în cursul

anului şi , respectiv, pînă la 31 ianuarie , pentru întregul exerciţiu financiar al anului

expirat.

Cea de a treia modalitate de impunere a profitului a fost cea impusa de

Ordonanţa Guvernamentală nr. 70/1994 privind impozitul pe profit valabilă pînă în

30 iulie 2002 , care a avut în vedere un impozit de tip proporţional pentru toate

categoriile de contribuabili prin aplicarea asupra profitului impozabil a cotei de

impozit aferente.

Cotele de impozit pe profit au fost diferenţiate în funcţie de natura activităţii

astfel:

a) cota normală de 38% aplicabilă în cazurile obişnuite , diferite

de următoarele;

b) cota redusă de 25% aplicabilă în cazul contribuabililor ale

căror venituri din activităţi agricole deţin o pondere de cel puţin 80% din totalul veniturilor;

c) cota majorată de 80% aplicabilă în cazul BNR;

În afara acestor cote , s-au instituit şi 2 cote adiţionale:

a) prima este de 22% şi s-a aplicat la contribuabilii la care

veniturile obţinute din jocurile de noroc şi din activitatea barurilor şi cluburilor de noapte depăşesc

50% din totalul veniturilor;

b) a doua este de 6,2% şi are aplicare în cazul persoanelor

juridice străine al căror profit a fost obţinut printr-un sediu permanent în România . În acest caz nu

se mai calculează impozitul pe dividende.

Au fost acordate perioade de scutire de la plata impozitului pe profit

agenţilor economici nou înfiinţaţi ;astfel s-a acordat o perioadă de scutire de 6 luni

pentru agenţii economici cu profil comercial , având capital social integral românesc.

Baza legală privind impozitul pe profit:

- Legea nr. 414 privind impozitul pe profit , din 26 iunie 2002 , publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 456/27.06.2002 , care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002.

- Hotărîrea Guvernului nr. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea

Instrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit.

PLĂTITORII impozitului pe profit sunt:

1) persoanele juridice române , pentru profitul impozabil

obţinut din orice sursă , atît în România , cât şi din străinătate;

2) persoanele juridice care desfăşoară activităţi printr-un

sediu permanent în România , pentru profitul impozabil aferent acelui sediu

permanent;

3) persoanele juridice sau fizice nerezidente care

desfăşoară activităţi în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană

juridică română într-o asociere sau o altă entitate care nu dă naştere la o persoană

juridică , pentru profitul realizat în România .

4) persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente

, pentru veniturile realizate atât în România , cât şi în străinătate din asocieri care nu

dau naştere unei persoane juridice.

Sunt EXCEPTATE de la plata impozitului pe profit :

a) trezoreria statului;

instituţiile publice pentru fondurile publice constituite;

organizaţiile de nevăzători , de invalizi şi de handicapaţi;

fundaţiile române;

e) cultele religioase;

instituţiile de învăţământ;

instituţiile de învăţământ particular acreditate şi cele autorizate;

h) asociaţiile de proprietari.

Care este anul fiscal al impozitului pe profit?

Anul fiscal este în general , anul calendaristic.

În cazul înfiinţării unui contribuabil , în cursul anului fiscal , perioada

impozabilă începe:

a) la data înregistrării contribuabilului la Registrul Comerţului , dacă are această

obligaţie;

b) la data înregistrării contribuabilului în Registrul de evidenţă a judecătoriilor , dacă

are acesta obligaţie;

c) la data intrării în vigoare a contractelor de asociere , în cazul asocierilor care nu

dau naştere unei persoane juridice.

În cazul desfiinţării unui contribuabil , în cursul unui an fiscal ,

perioada impozabilă începe:

a) la data înregistrării în Registrul Comerţului a cererii de fuziune sau diviziune, în

cazul diviziunilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor

juridice supuse acestor operaţiuni;

b) la data radierii din registrul în care a fost înregistrată înfiinţarea contribuabilului;

c) la data încetării contractului de asociere , în cazul asocierilor care nu dau naştere

unei persoane juridice.

Cotele de impunere a impozitului pe profit:

1) cota generală de 25%;

2) cota de 80% aplicată BNR;

3) cota de 5% pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi pe bază de licenţă în

zonele libere , pentru profitul impozabil ce corespunde acestor venituri , pînă la 31 decembrie

2004;

4) contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută

din exportul de bunuri , plătesc o cotă de 25% pentru partea din profitul impozabil ce

corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor;

5) pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte ,

cluburilor de noapte , a discotecilor şi a cazinourilor , impozitul pe profit datorat aferent

acestor activitati , nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi . În

situaţia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activităţi ,

contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate .

Calcularea impozitului pe profit:

- profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din

orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora , dintr-un an fiscal ,

din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.

VENITURILE NEIMPOZABILE sunt:

Pr I = VT – CT – Vneimp + Ch neded

• dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană

juridică română ;

• veniturile realizate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli

nedeductibile ;

• alte venituri neimpozabile , prevăzute expres în legi speciale.

La calcularea profitului impozabil , cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt

aferente veniturilor impozabile.

CHELTUIELILE DEDUCTIBILE sunt:

• cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi bunurilor mobile

vândute cu plata în rate (sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în

contractele încheiate între părţi , proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a

livrării );

• cheltuielile cu chiria plătită de utilizator , în cazul contractelor de leasing

operaţional , şi amortizare + dobândă în cazul contractului de leasing financiar;

• cheltuieli pentru popularizarea numelui persoanei juridice , a unui produs / serviciu

prin utilizarea mijloacelor de informare în masă , precum şi costurile asociate producerii

materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare , atunci când acestea au avut la bază

un contract scris;

• cheltuieli pentru transportul şi cazarea salariaţilor , ocazionate de delegarea /

detaşarea în ţară sau în străinatate , în limitele prevăzute de lege ;

• cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate angajaţilor cu contract de

muncă .

• constituirea de rezerve legale în limita a 5% din profitul contabil , până acesta va

atinge a 5-a parte din capitalul social subscris şi vărsat;

• cheltuieli de sponsorizare , efectuate potrivit legii, în limita a 5% aplicată asupra

diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor , inclusiv accizele , mai puţin cheltuiala

cu impozitul pe profit ;

• perisabilităţile , în limitele aprobate prin hotărâre a Guvernului.

CHELTUIELILE NEDEDUCTIBILE sunt:

• cheltuieli cu impozitul pe profit datorat ;

• amenzile, confiscările , majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate ;

• suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor , pentru

deplasări în ţară şi în străinătate , care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru

instituţiie publice;

• cheltuieli privind stocurile şi imobilizările corporale constatate lipsă din gestiune ori

degradate , neimputabile , pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare , precum şi TVA

aferentă acestor cheltuieli;

• cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub formă de avantaje în

natură;

• cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ ,

potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991 ,republicată;

• cheltuieli privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau

care nu sunt reglementate de actele normative , inclusiv contribuţiile la fondurile de pensii , altele

decît cele obligatorii;

• cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. Sunt

exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă , boli profesionale şi risc

profesional ;

• cheltuieli de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate

dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor , inclusiv accizele , mai puţin cheltuielile cu impozitul pe

profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

• cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale

ale contribuabilului , cu excepţia celor care constituie garanţie bancară.

Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial , până la data de 25

inclusiv a primei luni din trimestrul următor.

Pentru trimestrul IV , contribuabilii au obligaţia să plătească în contul

impozitului pe profit , pînă la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor , o

sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pe trimestru III , urmând ca

regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se efectueze pînă la termenul

prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.

Contribuabilii au obligaţia să depună trimestrial “Declaraţia privind

obligaţiile de plată la Bugetul de Stat “ cu impozitul pe profit datorat cumulat

la sfîrşitul perioadei de raportare . Această declaraţie se depune în 2 exemplare ,

din care 1 exemplar pentru Administraţia Financiară şi 1 exemplar pentru

societatea comercială .

Anual , odată cu depunerea situaţiilor financiare anuale , fiecare societate

comercială plătitoare de impozit pe profit va depune la Administraţia Financiară

“Declaraţia privind impozitul pe profit “ , în 2 exemplare , care este o

declaraţie finală privind impozitul pe profit . Declaraţia de impunere se semnează

de către administrator sau de orice altă persoană autorizată sa îl reprezinte pe

acesta .

Recuperarea pierderii

pierderea anuală , stabilită prin declaraţia de impozit pe profit , se

recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutiv ;

recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora , la

fiecare termen de plată a impozitului pe profit .

Sancţiuni

Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează

majorări (0,07% pentru fiecare zi de întârziere) şi penalităţi de întârziere

( 0,5% din suma datorată pentru fiecare lună întârziată ) , potrivit

reglementărilor în vigoare.

Constatarea , controlul , urmărirea , încasarea şi executarea silită a

impozitelor reglementate de prezenta lege , precum şi a penalităţilor , a

majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de întârziere se efectuează de către

organele fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Un inspector fiscal sau un alt angajator al unei unităţi fiscale , autorizat

în acest sens , are dreptul de a intra în incinta de afaceri a contribuabilului

sau în alte incinte deschise publicului , conform Ordonanţei Guvernului nr.

70/1997 privind controlul fiscal , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

64/1999 , cu modificări ulterioare , în scopul determinării obligaţiilor fiscale ale

acestuia . Accesul este permis numai în cursul orelor normale de serviciu , iar în

afara acestora , numai cu autorizaţie scrisă a conducerii unităţii fiscale , justificată de

necesitatea controlului .

2.2. Conturi utilizate pentru evidenţa impozitului pe profit

În contabilitatea agentului economic obligat să conducă contabilitatea în

partidă dublă , relaţiile de decontare cu bugetul centralizat al statului , bugetele

locale şi bugetele speciale sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 44

“Bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate” , a cărei structură este

reglementată de Planul general de conturi aprobat prin OMFP nr. 306/2002. Grupa

44 “ Bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate “ cuprinde conturile de

datorii (conturi de pasiv ) şi creanţe faţă de bugetul centralizat al statului , bugetele

locale şi fondurile speciale (conturi de activ).

Dat fiind faptul că impozitul pe profit se calculează cumulat de la începutul

anului fiscal , se va înregistra în contabilitate trimestrial doar diferenţa dintre

impozitul pe profit calculat la sfîrşitul perioadei de raportare şi impozitul pe profit

datorat la sfârşitul perioadei precedente de raportare . În funcţie de fluctuaţia bazei

de calcul , respectiv a profitului impozabil de la o lună la alta , această diferenţă

poate lua valori:

a) pozitive , reprezentând o datorie din impozitul pe profit pentru luna de referinţă;

b) negative , reprezentând o creanţă din impozitul pe profit pentru luna de referinţă .

Indiferent că rezultă datorii sau creanţe trimestriale din impozit pe profit ,

acestea se înregistrează în contabilitate cu ajutorul următoarelor conturi:

1) Pe de o parte , ca şi cheltuială cu impzitul pe profit , cu ajutorul contului 691

“Cheltuieli cu impozitul pe profit “ , al cărui conţinut economic este:

2)

CONTUL 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Conţinut economic : ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit.Funcţia contabilă : cont de activ.Se debitează , la sfîrşitul lunii , cînd se închid conturile de cheltuieli prin debitul contului 121 “Profit şi pierderi” .Nu prezintă sold .

2)Pe de altă parte , ca relaţie de decontare fiscală , cu

ajutorul contului 441 “ Impozit pe profit/venit” :

2.3. Documente utilizate pentru evidenţa impozitului pe profit

Cadrul legal în vigoare impune agenţilor economici următoarele

raportări fiscale trimestriale şi anuale privind impozitul pe profit :

CONTUL 441 “Impozitul pe profit/venit”Conţinut economic : ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit.Funţia contabilă : cont bifuncţional.Se creditează cu sumele datorate de unitate către bugetul statului/bugetele locale , reprezentînd impozitul pe profit/venit (691, 698).Se debitează cu sumele virate bugetului statului/bugetelor locale reprezentînd impozitul pe profit/venit (512).Soldul poate fi:Creditor = sumele datorate de unitateDebitor = sumele vărsate în plus.

1. “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de

stat”, cod 14-13-01.01 , anexa nr. 1 la OMF nr.

1313/1999-TRIMESTRIAL ;

2. “Declaraţie privind impozitul pe profit “ , cod 134-13-

01.04 , anexa nr. 4a la OMF nr. 1313/1999- ANUAL.

Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat se completează şi se

depune de plătitorii de impozite şi taxe cărora , potrivit legislaţiei în vigoare , le

revin obligaţiile de plată la bugetul de stat cuprinse în această declaraţie .

Declaraţia se completează şi se depune la organul fiscal în a cărui rază

teritorială se află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidenţa

fiscală , dupa caz , astfel :

LUNAR , până la data de 25 a lunii următoare la care se referă , pentru

obligaţiile de plată reprezentând:

Impozitul pe profit datorat de Banca Naţională a României;

Accizele;

Impozitele reţinute prin stopaj la sursă ;

Cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar ;

Contribuţia pentru turism ;

Taxa pentru jocurile de noroc.

TRIMESTRIAL , până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor ,

pentru obligaţiile de plată reprezentând :

Impozitul pe profit ;

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor .

Declaraţia privind obligaţiile de

plată la bugetul de stat

Declaraţia se completează înscriindu-se cu majuscule , citeţ şi corect , toate

datele prevăzute în formular , utilizându-se pix cu mină de culoare neagră . Dacă

este posibil , declaraţia va fi completată la maşina de scris sau introdusă în

calculator şi reprodusă la imprimantă . În căsuţele care rămân necompletate nu se

va înscrie nici un semn grafic care să semnifice lipsa datelor ( - , x , / etc ) , spaţiul

rămânând gol .

Formularul se completează în 2 exemplare :

o Originalul (culoare verde) se depune la organul fiscal în a cărui rază

teritorială îşi are sediul plătitorul sau unde acesta este luat în evidenţa fiscală

, după caz ;

o Copia (culoare neagra) se păstrează la plătitor .

În cazul în care plătitorul corectează declaraţia depusă iniţial , declaraţia

rectificată se întocmeşte pe acelaşi model de formular , înscriindu-se “X” în spaţiul

special prevăzut în acest scop .

Rândurile prevăzute pentru declararea impozitelor / taxelor se completează cu

sumele reprezentând obligaţii constituite în perioada de raportare (lună , trimestru)

la care se referă declaraţia şi în conformitate cu instrucţiunile prevăzute de lege .

Impozitul pe profit este prevăzut în declaraţie la primul capitol (paragraf) , la

rândurile 1 şi 2 :

- rândul 1 –Datorat cumulat la sfârşitul perioadei precedente :

Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma

reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la

începutul anului la sfârşitul perioadei precedente celei de

raportare ;

Pentru primul trimestru al anului fiscal , plătitorii de

impozit pe profit înscriu cifra zero .

- rândul 2 – Datorat cumulat la sfârşitul perioadei de raportare :

Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma

reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la

începutul anului fiscal până la sfîrşitul trimestrului de

raportare inclusiv .

Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de

altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează .

Declaraţia se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite si taxe .

Declaraţia se completează şi se depune anual , după definitivarea impozitului

pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual , până la data de 15 aprilie a

anului curent , pentru anul expirat , respectiv până la data depunerii situaţiilor

financiare anuale .

Declaraţia privind impozitul pe profit se completează în 2 exemplare de

către toţi plătitorii de impozite şi taxe .Originalul circulă la organul fiscal teritorial

(Administraţia Financiară ) , iar copia rămâne la plătitorul de impozite si taxe .

Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de

altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează . Declaraţia se arhivează la

dosarul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe .

Declaraţia privind impozitul pe

profit

Registrul de evidenţă fiscală

Pentru determinarea profitului impozabil , contribuabilii sunt obligaţi să

întocmească un registru de evidenţă fiscală , într-un singur exemplar, compus din

100 de file , care trebuie numerotat , şnuruit , parafat şi înregistrat la organul

fiscal teritorial (Administraţia Financiară).

Completarea se face în ordine cronologică , fără ştersături , iar informaţiile

înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în

declaraţiile de impunere .

Registrul de evidenţă fiscală se completează în toate situaţiile în care

informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrări ale

informaţiilor furnizate de contabilitate .

Modul de completare a registrului de evidenţă fiscală este la latitudinea

fiecărui contribuabil , în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale

acesteia. Exemple : calculul dobânzilor şi a diferenţelor de curs deductibile fiscal ,

amortizarea fiscală , reduceri şi scutiri de impozit pe profit , evidenţa fiscală a

vânzărilor cu plata în rate şi alte asemenea operaţiuni , potrivit legii .

FLUXURI DE ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND

IMPOZITUL PE PROFIT

3.1. Fluxuri de înregistrări contabile generale privind impozitul pe

profit

Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat de către o

societate comercială nu comportă dificultăţi , efectuîndu-se următoarele formule

contabile :

1. înregistrarea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I (ianuarie ,

februarie ,martie ) de către o societate comercială , cu suma rezultată de

plată , conform Registrului de evidenţă fiscală şi Declaraţiei privind

obligaţiile de plată la bugetul de stat :

2. închiderea contului 691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 31.03.N ,

conform Notei contabile :

3. plata impozitului pe profit prin contul bancar , conform Ordinului de

plată şi Extrasului de cont.Impozitul pe profit se va vira în contul

Administraţiei Financiare deschis la Trezoreria Oradea, până în data de 25

aprilie N.

691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”

121 = 691 “Profit si pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

441 = 5121 “Impozit pe profit” “Conturi la banci in lei “

4. în trimestrul II ( aprilie , mai , iunie ) , conform calcului cumulat al

impozitului pe profit rezultă că societatea comercială datorează un impozit

pe profit mai mare decît cel înregistrat pînă la 31.03.N.

Societatea comercială va înregistra în contabilitate un impozit pe profit egal

cu diferenţa dintre impozitul calculat la 30.06.N. şi cel înregistrat la 31.03.N.

5. închiderea contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 30.06.N. ,

conform Notei contabile :

6. plata impozitului pe profit prin contul bancar , conform Ordinului de

plată şi Extrasului de cont . Impozitul pe profit se va vira în contul

Administraţiei Financiare deschis la Trezoreria Oradea , până în 25 iulie N .

7. în situaţia în care la 30.06.N , rezultă din calcul un impozit pe profit datorat

cumulat pentru anul N mai mic decât cel înregistrat la 31.03.N , în

contabilitate se va face o formulă contabilă de stornare care să aducă

valoarea impozitului pe profit datorat la nivelul calculat în 30.06.N.

691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”

121 = 691 “Profit si pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

441 = 691 “Impozit pe profit” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Se va înregistra o formulă contabilă în roşu sau în chenar cu suma diferenţei

dintre impozitul pe profit înregistrat la 31.03.N. şi impozitul pe profit datorat

cumulat la 30.06.N.

3.2. Studiu de caz privind contabilitatea impozitului pe profit la

SC “PAMORA” SRL

Situaţia iniţială a conturilor la 1 decembrie 2003

Contul Titlul contului Solduri

Debitoare Creditoare

1012 Capital social vărsat - 260 001061 Rezerve legale - 4050,071063 Rezerve statutare - 30 25117 Rezultat reportat 20 75,0 07 -212 Construcţii 136 52,55 -371 Mărfuri 94 42,55 -378 Diferenţe de preţ la mărfuri - 20 65,05401 Furnizori - 26 75,044111 Clienţi 34 25,059 -441 Impozit pe profit - 31 42,1314421 Personal-remuneraţii datorate - 25 40,0255121 Conturi la bănci în lei 249 45,025 -5191 Credite pe termen scurt - 99 52,555198 Dobânzi afer creditelor p. t. scurt - 14 32,845311 Casa în lei 11 42,5154 -

TOTAL 548 82,7064 548 82,7064

1) Se achiziţionează materii prime constând în stofă şi in , în sumă de 25 000 000

lei , TVA 19% :

691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ “Impozitul pe profit”

% = 401 2975

25 00 301 „Furnizori”

„Materii prime”

4 75 4426

„TVA deductibilă”

Cf : facturii nr. 4/4.12.2003

2) Plata facturii furnizorului prin virament :

Cf : OP nr. 7/4.12.2003

3) Se dau în consum materii prime în sumă de 2000 lei :

Cf : Bon de consum nr. 5/6.12.2003

4) Se înregistrează cheltuieli cu salariile muncitorilor în sumă de 1000 lei :

Cf: Stat de plată al salariilor nr. 12/8.12.2003

5) Se înregistrează CAS 22% datorat pentru personalul angajat :

Cf : Stat de plată al salariilor nr. 12/8.12.2003

29 75 401 = 5121 2975 “Furnizori” “Conturi la bănci în lei”

2000 601 = 301 2000

“Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”

1000 641 = 421 1000 “Cheltuieli cu salariile” “Personal-salarii datorate”

300 6451 = 4311 300 “Cheltuieli cu asigurările sociale” “CUAS”

6) Se înregistrează aprovizionarea cu materiale consumabile în data de

10.12.2003, TVA 19% , astfel :

- combustibili 300 lei ;

- materiale auxiliare 500 lei ;

- piese de schimb 150 lei ;

Aceste materiale consumabile vor fi achitate ulterior prin virament bancar în data

de 12.12.2003.

Cf : Factura nr. 1/10.12.2003

Cf : OP Nr. 5/12.12.2003

7) Se dau în consum următoarele materiale consumabile pentru procesul de

producţie :

- materiale auxiliare 300

- combustibili 150

- piese de schimb 100

1130,5 401 = 5121 1130,5 „Furnizori” „Conturi la bănci în lei”

300 6021 = 3021 300

„Cheltuieli cu mat. Auxiliare” „Materiale auxiliare”

150 6022 = 3022 150

„Cheltuieli cu combustibilii” „Combustibili”

100 6024 = 3024 100

„Cheltuieli cu piese de schimb” „Piese de schimb”

% = 401 1130,5 500 3021 “Furnizori” “Materiale auxiliare”300 3022 “Combustibili”

150 3024 “Piese de schimb”180,5 4426 “TVA deductibilă”

Cf : Bon de consum nr.15/14.12.2003

8) Se înregistrează obligaţia de plată a consumului de energie electrică în sumă

de

450 lei , TVA 19% :

Cf : Factura nr. 7/14.12.2003

Cf: Factura nr. 7/14.12.2003

9) Se achită prin casierie contravaloarea facturii de energie electrică :

Cf : Chitanţa nr.7/14.12.2003

% = 401 5 35,5

450 605 „Furnizori”

„Cheltuieli cu energia şi apa”

85,5 4426

„TVA deductibilă”

5 35,5 401 = 5311 5 35,5

„Furnizori” „Casa în lei”

10) Se înregistrează factura telefonică în sumă de 120 lei , TVA 19% :

Cf : Factura nr.14/16.12.2003

11) Se achită factura telefonică în numerar :

Cf : Bon fiscal nr.14/16.12.2003

12) Se obţin produse finite (constând în 200 buc pantaloni stofă a 40 lei/buc ,

destinat vânzării ) la cost total de 8000 lei , (evidenţa se ţine la cost efectiv de

producţie):

Cf: BPTR nr. 6/17.12.2003

Cf : BPTR nr.6/17.12.2003

13) Se vând , în data de 20.12. , 100 pantaloni la preţ de vânzare de 945 000

lei/buc , TVA 19% :

-Vânzări fără TVA : 100 buc*945 000 lei/buc = 94 500 000 lei

- TVA : 94 500 000*19% = 17 955 000

% = 401 142,8

120 626 „Furnizori”

„Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii”

22,8 4426

„TVA deductibilă”

8000 345 = 711 8000

„Produse finite” „Venituri din producţia stocată”

142,8 401 = 5311 142,8

„Furnizori” „Casa în lei”

112 45,5 4111 = %

„Clienţi” 701 9450

„Venituri din vz prod finite”

4427 17 95,5

„TVA colectată”

Cf : Factura nr.17/20.12.2003

14) Se încasează creanţa de la clienţi astfel : 1000 lei numerar şi restul prin

virament bancar :

Cf : Chitanţa nr. 17/20.12.2003

OP nr. 21/20.12.2003

15) Se descarcă gestiunea de produse finite la cost de producţie :

- preţ de vânzare = 94,5 lei/buc ;

- cost de producţie = 40 lei/buc ;

- produse finite ieşite din gestiune = 100 buc * 40 lei/buc =

4000 lei .

Cf : Fişa de magazie

16) Se regularizează conturile de TVA :

% = 411 112 45,5

1000 5311 „Clienţi”

„Casa în lei”

102 45,5 5121

4000 711 = 345 4000

„Venituri din producţia stocată” „Produse finite”

Cf : Decont de TVA

17) Se încasează drepturile de creanţă asupra unui client rezultate din vânzarea de

mărfuri în sumă de 3425,059 lei , existente la începutul lunii , prin virament :

Cf : OP nr.32/22.12.2003Extras de cont

18) În data de 23.12 , în urma unui control al Oficiului pentru Protecţia

Consumatorului , unitatea primeşte o amendă de 200 lei pentru lipsa certificatelor

de omologare , sumă achitată în numerar :

Cf : Proces verbal de constatareChitanţa nr.8/23.12.2003

19) Se închid conturile de venituri :

17 95,5 4427 = %

„TVA colectată” 4426 7 63,8

„TVA deductibilă”

4423 10 31,7

„TVA de plată”

34 25,059 5121 = 411 34 25,059

„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”

200 6581 = 5311 200

„Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” „Casa în lei”

% = 121 13450

4000 711 „Profit şi pierdere”

„Venituri din prod.stocată”

9450 701

„Venituri din vz. prod finite”

Cf: NC nr.53/24.12.2003

20) Se închid conturile de cheltuieli :

Cf: NC nr.65/24.12.2003

21) Se înregistrează impozitul pe profit datorat la sfârşitul anului 2003 :

- Total venituri 13450 lei ;

- Total cheltuieli 4620 lei ;

Profit brut=Total venit-Total cheltuieli=13450 – 4620=8830

- Profit brut 8830 lei ;

- Cheltuieli deductibile -

- Cheltuieli nedeductibile 200 lei ;

Impozit pe profit= Pi X 25%=9030X 25% = 2257,5

- Profit net = Profit brut – Impozit pe profit

= 8830 – 2257,5 = 6572,5 lei

2257,5 691 = 441 2257,5

„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozit pe profit”

4620 121 = % „Profit şi pierdere” 601 2000

„Cheltuieli cu mat prime”

605 450

„Cheltuieli cu energia şi apa”

6021 300

„Cheltuieli cu materialele auxiliare”

6022 150

„Cheltuieli cu combustibilul”

6024 100

„Cheltuieli cu piesele de schimb”

626 120

„Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii”

641 1000

„Cheltuieli cu salariile”

6451 3 000 000

„Cheltuieli cu asigurările sociale”

6581 2 000 000

„Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi”

Cf : Declaraţia de impunere

22) Se închide contul 691 :

Cf : NC nr. 14/26.12.2003

23) Se repartizează profitul net la sfârşitul anului pe destinaţiile stabilite de

AGA astfel :

- acoperirea pierderii din anii precedenţi……………..20 75,007 lei ;

- distribuirea de dividende……………………………44 97,593 lei;

Cf : Hotărârea AGA

24) Se înregistrează impozitul pe dividende de 5% aferent dividendelor brute de

distribuit asociaţilor , conform declaraţiei privind obligaţiile de plată la Bugetul de

stat. Acest impozit va trebui virat odată cu plata dividendelor sau cel târziu până la

31.12 a anului următor .

2282,5 121 = 691 2282,5

„Profit şi pierdere” „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

6572,5 129 = %

„Repartizarea profitului” 107 2075,007

„Rezultat reportat”

457 4497,593

„Dividende de plată”

Cf : Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat

CAPITOLUL III.

ANALIZA SWOT SI EVALUAREA PERFORMANTELOR FIRMEI

S.C. „PAMORA” S.R.L. are următoarele puncte tari :

dispune de o tehnologie avansată de provenienţă italiană ;

îşi onorează obligaţiile faţă de furnizori la termen ;

asigură transportul produselor atât la intern , cât şi la extern , deoarece

dispune de un parc auto propriu ;

promptitudinea de a livra marfa la timp ;

asigură diversificarea produselor şi calitatea corespunzătoare standardelor

mondiale , având în vedere calitatea materiei prime , designul , realizarea

impecabilă a produselor ;

224,8796 457 = 446 224,8796

„Dividende de plată” „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

• datorită calităţii excepţionale a produselor , acestea dispun de un areal

geografic larg ;

Oportunităţi

o creşterea rapidă a pieţei,

o creşterea cererii de construcţii,

o sporirea caştigurilor încasate,

o cererea de noi construcţii pe pieţele existente sau pe pieţe noi,

o existenţa cererii pe noi pieţe a construcţiilor executate de societate,

o posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase,

o modernizarea tehnologiei folosite.

Ameninţări

presiunea crescândă a concurenţei,

emanciparea consumatorilor,

fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR,

intrarea unor noi competitori pe piaţă,

schimbări demografice nefavorabile,

schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor,

creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei,

presiunea crescândă a concurenţei,

vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri

Un impediment în dezvoltarea producţiei îl constituie monocalificarea sau

noncalificarea personalului din sectorul productiv , dar această problemă stă în

atenţia conducerii încercându-se organizarea de cursuri pentru policalificarea în

domeniul producţiei de fuste şi pantaloni .

Pentru fiecare agent economic propunerea vizează reducerea cheltuielilor

şi mărirea veniturilor , având ca efect influenţa pozitivă asupra rezultatului final al

exerciţiului . Cu toate că impozitul pe profit va creşte şi el ca urmare a sporirii

rezultatului total al exerciţiului , rentabilitatea firmei va fi superioară.

Reducerea cheltuielilor şi mărirea veniturilor se poate efectua prin

următoarele modalităţi :

micşorarea costului mărfurilor se poate face prin cumpărarea materiilor

prime de la producătorii care practică cele mai mici preţuri , sau de la agenţii

economci cât mai apropiaţi de punctul de desfacere a mărfurilor ;

cumpărarea de materii prime în cantităţi mai reduse pentru reducerea

cheltuielilor de depozitare şi manipulare ;

practicarea unor preţuri avantajoase pentru creşterea cifrei de afaceri ;

realizarea unui raport optim între venituri şi cheltuieli, care să maximizeze

rentabilitatea firmei.

.

1Analiza rentabilitatii veniturilor totale ale intreprinderiiNr.crt. Indicatori 2002 20031. Venitul total 1.321.210.662 1.624.970.3692. Cheltuieli totale 1.161.490.955 1.431.555.7293. Venitul tatol

recalculat - 1.497.668.543

4. Cheltuieli totale recalculate

- 1.330.442.127

5. Profitul brut al exercitiului

159.719.707 193.414.640

6. Rata rentabilitatii veniturilor(%)

13,75 13,51

Se constata scaderea ratei rentabilitatii veniturilor totale in perioada analizata cu 0,24%.La aceasta scadere au participat urmatorii factori:

• Structura veniturilor,desi in crestere , a determinat o scadere a ponderii acelor venituri in rata rentabilitatii veniturilor.

• In ceea ce privetse analiza influentei preturilor si a influentei costurilor acesti doi indicatori au influenta seminificativa asupra ratei rentabilitatii veniturilor:

Intensitatea influentei costurilor este mai mica decat cea a influentei preturilor(-12,75>12,68).

Acest lucru denota o eficienta economica,intructa acest lucru se face simtit in evolutia ratei rentabilitatii veniturilor

Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii:

Nr.crt. Indicatori 2002 2003 Indice1. 1. Venituri din

exploatare

1.311.544.551 1.566.249.219 1,194

2. Chelt. expl., din

care:

1.125.794.758 1.356.938.192 1,205

2.1. Ch.CA 1.092.020.915 1.316.230.046 1,212.1.1. Ch.mat. 658.649.221 767.949.648 1,165

2.1.2. Ch.pers. 240.243.028 234.943.085

0,98

2.1.3. Ch.prest.terti 117.955.593 174.355.313

1,48

2.1.4. Ch.amortiz. 111.715.563 134.671.337

1,205

2.1.5. Ch.imp,taxe,vars

.

10.525.953 14.304.480

1,36

2.1.6. Alte ch.de

exploat

13.938.711 34.387.493 2,47

3. Venituri

financiare

9.666.111 58.721.149 6,07

4 . Chelt financiare,

din care

35.696.196 74.617.537 2,09

4.1. Ch.dob.bancare 7.330.935 14.642.605 2,00

5. Venituri

excepţionale

- - -

6. chelt. excepţ.,

din care:

- - -

7. Venituri totale 1.321.210.662 1.624.970.369 1,228. Cheltuieli totale 1.161.490.955 1.431.555.729 1,239. CA 1.274.554.41

5

1.526.347.34

0

1,198

La nivelul de ansamblu al activitatii desfasurate,societaea prezinta ineficienta economica, deoarece conform corelatiei de echilibru, fiecare leu cheltuit atrage o pierdere financiara importanta.Mentinerea unei astfel de situatii va conduce societatea la pierderi financiare efective,desi in momentul acesta al analizei agentul economic are Pr (profit)la nivelul exercitiului financiar si la nivelul activitatii de exploatare.Constatand situatia in defavoarea intreprinderii consider utila aprofundarea analizei pe corelatii de echilibru specifice fiecarei categorii de activitate

Prin urmare,desi veniturile din exploatare predomina veniturile din vanzari sia ceste venituri din vanzari inregistreaza o dinamica superioara veniturilor din exploatare totale, ceea ce denota o eficacitate a activitatii firmei, constatam acea stare de ineficienta economica.Firma inregistreaza inca profit din exploatare,deci, masurile de redresare sau de eliminare a dificultatilor vor fi usor de implementat.

Fiecare leu cheltuit pantru aprovizionarea cu materii prime,combustibil,apa,energie atrage pierderi financiare importante.Prin urmare, politica manageriala vizand aprovizionarea cu astfel de elemente, respectiv alocarea in consum sunt deficitare.Pentru a stabili vulnerabilitatile efective identificam elementele importante.Se verifica elementele legate de politica de parovizionare respectiv modalitatile de alocare in consum a obiectelor muncii (MATERII PRIME, COMBUSTIBIL, ENERGIE ELECTRICA, APA).La capitolul politica de personal constatam eficienta si lipsa de vulnerabilitate .Personalul e remunerat in corespondenta cu productivitatea muncii.

Activitatea societatii se constata a fi eficienta in acest context al activitatii desfasurate in cadrul intreprinderii.

In urma acestui indicator observam eficienta economica a politicii de investitie.

Avand in vedere situatia de fata,reprezentata de corelatia de echilibru deducem o situatie nefavorabila economic.

Se constata o situatie de ineficienta economica din punct de vedere al evolutiei ratei de renatbilitate economicein anul 2002 fata de anul 2003.Factorii de influenta au o evolutie negativa sia cest lucru se rasfrange si asupra ratei de rentabilitate economica .

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Studiul de caz efectuat la S.C. „PAMORA” S.R.L. privind evidenţierea înregistrării impozitului pe profit a fost realizat pe luna decembrie 2003 , pornind de la o situatie iniţială la 1 decembrie 2003 , şi am ales solduri iniţiale la conturile esenţiale pe care le utilizează agentul economic.

Am evidenţiat o parte din operaţiunile firmei pe care le realizează într-o lună, calculând trimestrial impozitul pe profit datorat precum şi cel de plată. Cum studiul efectuat nu porneşte cu o situaţie iniţială la contul de profit şi pierdere , nu am avut informaţii referitoare la venituri şi cheltuieli , motiv pentru care calcularea impozitului pe profit s-a realizat doar pe luna decembrie a anului 2003.

1. Analiza financiară identifică starea de echilibru financiar static şi dinamic,

şi starea de profitabilitate a întreprinderii pentru a măsura creşterea valorii

capitalurilor acesteia şi pentru a planifica activităţile viitoare de exploatare,

investiţii şi financiare.

2. La nivelul fiecărui agent economic există un echilibru propriu, ca parte

integrantă în echilibrul financiar general. Pentru ca un agent economic să deţină un

echilibru financiar va trebui ca veniturile sale să egaleze cheltuielile efectuate.

3. Cercetarea încasărilor şi plăţilor constituie o etapă importantă a analizei

situaţiei financiare patrimoniale.

4. Echilibrul dintre resurse şi utilizări este alături de rentabilitate,

obiectivul cel mai important al finanţelor întreprinderii. Urmărind această

egalitate se are în vedere concomitent atât repartizarea optimă a resursele pe

elemente ale structurii de producţie cât şi pe surse de provenienţă în scopul

obţinerii celei mai eficiente alocări de resurse cu cel mai redus cost de procurare

şi utilizare a acestora, ambele exigenţe fiind în măsură să contribuie la obţinerea

de profit maxim pe perioade îndelungate de timp, cu toate incertitudinile şi

fluctuaţiile frecvente ce se manifestă în economia de piaţă.

În concluzie , S.C. „PAMORA” S.R.L. şi-a încheiat activitatea cu un profit net la sfârşitul anului 2003 repartizat integral pentru acoperirea pierderii din anii precedenţi , iar restul pentru distribuirea de dividende

BIBLIOGRAFIE

1. Epuran , M. , Băbăiţă, V. , - Bazele teoretice şi practice ale

contabilităţii ,

Editura Mirton , Timişoara , 2001 ;

2. Isai , Violeta , “Manual de contabilitate”, clasa a X-a , a XI –a , Editura All ,

Bucureşti , 2001 ;

3. Pop ,Valer, “ Bazele contabilităţii”, Curs anul I , Editura Treira , Oradea ,

2003;

4. Pop , Valer , - Contabilitatea financiară , Editura Treira , Oradea , 2003;

5. Pântea, P., - Contabilitatea financiară a agenţilor economici , Editura

Intelcredo, Deva , 2001 ;

6. Pântea , P., - Managementul contabilităţii româneşti , Editura Intelcredo ,

Deva , 2001 ;

7. Pop , Atanasiu , - Contabilitatea financiară românească , Editura Intelcredo

, Deva , 2002 ;

8. Moroşan , Ioan , - Contabilitatea generală , Editura Evcolt Consulting ,

Suceava , 2003 ;

9. Legea contabilităţii nr. 82/1991 , modificată , completată cu OG nr. 61/2001

şi republicată ;

10. Ministerul Finanţelor , - Reglementări contabile pentru agentii economici

, Editura Economică , 2003 ;