beneficiar s.c. dorin transport s.r.l

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA pentru proiectul - « Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea »

Beneficiar S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L Proiectant general S.C. ODISEEA S.R.L. Studiu hidrologic - S.C. CIORANU ION S.R.L. Elaborator: IZABELA MARIANA STEFANESC

1

BENEFICIAR S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.

2021



2

Cuprins A) INFORMAŢII PRIVIND PP SUPUS APROBĂRII: ............................................................................... 6

A.1. Informații privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informații privind producția care se va realiza, informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice utilizate; .............. 9 A.1.2. Descrierea generala a proiectului ....................................................................................... 11 A.1.3. Obiectivele proiectului ...................................................................................................... 15 A.1.4. Informaţii despre materiile prime ....................................................................................... 16 A.1.5. Informaţii despre substanţele sau preparatele chimice ......................................................... 20 A.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 1970 ................... 23 A.3. Modificările fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect ....................... 27 A.3.1. Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de amenajare: ..................................... 28 A.3.2. Modificările fizice în perioada de exploatare: ....................................................................... 31 A.4. Resursele naturale necesare implementări planul/proiectul ...................................................... 32 A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatare din cadrul ariei natural protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ........................................................................... 36 A.6. Emisii și deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect .......................... 37 A.6.1.1. Emisii în apele de suprafață și apele subterane .............................................................. 37 A.6.1.2 Emisii în aer ................................................................................................................. 37

Pulberi în suspensie ............................................................................................................. 41 A.6.2. Factorul de mediu zgomot și vibrații ................................................................................ 42 A.6.3. Emisii de radiații .............................................................................................................. 46 A.6.4. Factorii de mediu ape de suprafață .................................................................................... 46 A.6.5. Factorii de mediu sol/subsol și ape subterane ..................................................................... 47 A.6.6. Ecosistemele terestre și acvatice ...................................................................................... 55 A.6.7. Deșeuri generate ............................................................................................................. 62 A.6.7.1. Gestionarea deșeurilor generate ..................................................................................... 63 A.6.8. Substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse și gestionarea acestora 64 A.6.9.Măsuri care trebuie luate în cazul poluărilor accidentale ........................................................ 65 A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin proiect (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu drumurile de acces, tehnologice, perimetrul iazului piscicol etc.); ............................ 65 A.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/ reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar; . 67 A.8.1. Organizarea de șantier ..................................................................................................... 68 A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului și esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin proiect ................................................................................................. 69 A.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului/ proiectului ..................... 69 A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului/ planului .................................................... 70 A.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedura de evaluare și care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar ....... 76 A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competent pentru protectia mediului ................... 78

B INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PLANUL/PROIECTUL .......................................................... 79 B.1. Date privind aria naturala de interes comunitar ......................................................................... 82

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia și ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata și în imediata vecinatate a PP, mentionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ........................................................................... 84



3

B.2.1. Habitate și specii de floră și faună de interes comunitar protejate la nivelul siturilor de importanță comunitară din zona proiectului .............................................................................. 85 B.2.2. Specii de fauna intalnite pe amplasament. ........................................................................ 86 B.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate și distribuţia acestora............................................................................... 98 B.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar .................................... 118 B.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea proiectului/proiectului, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ................................................................ 121 B.6 Relaţiile structurale și funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar .............................................................................................................. 125 B.7 Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management ...................................................................................... 128 B.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar,inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ........................................................................ 131 B.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbãri în evoluția naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar ..................... 137

C. IDENTIFICAREA și EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................. 139 C.1.Metodologia de evaluare a impactului ............................................................................... 139 C.1.1. Cadrul conceptual ......................................................................................................... 139 C.1.2. Identificarea efectelor și a formelor de impact potențial .................................................. 144 C.1.3. Cuantificarea și evaluarea semnificației impacturilor ...................................................... 152 C.2. Nivelul actual al impactului în siturile natura 2000 analizate .............................................. 153 C.2.1. Presiuni identificate la nivelul siturilor ..................................................................... 153 C.2.2 Presiuni identificate la nivelul amplasamentului proictului analizat ............................... 156 C.3. Predicția formelor de impact ............................................................................................ 157 C.3.1. Impactul direct și indirect ............................................................................................. 158 C.4. Identificarea și evaluarea impactului pe termen scurt sau lung ........................................... 159 C.5. Identificarea și evaluarea impactului din faza de realizare a iazului piscicol, de operare și de dezafectare ............................................................................................................................ 162 C.4. Identificarea și evaluarea impactului rezidual ................................................................... 169 C.5. Identificarea și evaluarea impactului cumulativ ................................................................ 169 C.6. Evaluarea semnificației impactului ................................................................................... 180 C.6.1. Procentul din suprafața habitatului ce va fi pierdut prin implementarea planului și Procentul din suprafața habitatului folosite pentru necesitățile de hrana, odihna și reproducere ale speciilor de interes comunitar .............................................................................................................. 180 C.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar ................................................................ 181 C.6.3. Schimbari în densitatea populatiei ................................................................................ 182 C.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor /habitatelor afectate de implementarea proiectelor ............................................................................................................................................ 183 C.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau alte resurse naturale care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii de interes comunitar .... 184 C.8. Evaluarea impactului proiectului propus .............................................................................. 184 C.8.1. Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua în considerare masurile de reducere a impactului .............................................................................................................................. 186 C.8.2. Evaluarea impactului rezidual după implementarea masurilor de reducere a impactului.......... 187 C.9. Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP existente, în curs de implementare sau



4

propuse în perimetrul sau vecinătatea ariei: ............................................................................... 187 C.10. Caracteristicile proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot genera impact cumulativ cu proiectul studiat și care ar putea afecta aria naturală protejată ................................................... 189 C.10.1. Caracteristici comune ale PP propus și ale altor obiective existente sau propuse care pot genera impact cumulativ .......................................................................................................... 191 C.10.2. Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru PP propus şi pentru alte PP. ........................................................................... 192

D. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................................................... 194 D.1 Principii aplicate în identificarea și stabilirea măsurilor de evitare și reducere a impactului .. 194 D.2. Măsurile propuse pentru protecția biodiversității .............................................................. 196

II.SOLUŢIILE ALTERNATIVE .................................................................................................. 203 II.1. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.......................................................................................................... 203

III.MĂSURILE COMPENSATORII ............................................................................................ 210 IV. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE .............................................................. 210 IV. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE .............................................................. 210

IV.1. Colectarea datelor din teren pentru habitate / comunități vegetale și specii de floră ............. 210 IV.2. Colectarea datelor din teren pentru nevertebrate .............................................................. 212 IV.3 Colectarea datelor din teren pentru amfibieni și reptile ................................................. 213 IV.4 Colectarea datelor din teren pentru păsări ..................................................................... 213

V. MONITORIZARE ................................................................................................................ 215 V.1. Monitorizare .............................................................................................................. 215 V.2. Calendarul implementarii și monitorizarii masurilor de reducere a impactului ................... 217

CONCLUZII ............................................................................................................................ 220 Bibliografie selectivă ................................................................................................................ 221 Tabel 1 Caracteristici constructive ale iazului piscicol ............................................................................................... 17 Tabel 2 substanțe și preparate chimice periculoase ..................................................................................................... 21 Tabel 3 Coordonate STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 1 propus .................................................... 26 Tabel 4 Coordonate STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 2 propus .................................................... 26 Tabel 5 Modificările fizice produse prin implementarea proiectului, pe fiecare fază ................................................. 31 Tabel 6 Necesarul de apa pentru umplere ................................................................................................................... 34 Tabel 7 Necesar de apa pentru primenire .................................................................................................................... 34 Tabel 8 Necesar de apa pentru compensarea pierderilor ............................................................................................. 35 Tabel 9 Emisii/utilaj echipat cu motor Diesel ..............................................................Error! Bookmark not defined. Tabel 10 Surse mobile în perioada de execuție ............................................................Error! Bookmark not defined. Tabel 11 emisii referitoare la emisiile – pulberi sedimentabile generate de încărcător frontal ................................. 40 Tabelul 12 - emisii referitoare la emisiile - pulberi sedimentabile generate de autobasculante ................................ 40 Tabelul 13 Variabilele de control ............................................................................................................................... 41 Tabel 14 semnalările de prezență a speciilor pe baza datelor SOR sau menționările în literatura de specialitate ...... 94 Tabel 15 Principalele funcții ecologice ale speciilor de interes comunitar ce fac obiectul conservării în situl Natura 2000 intersectate și învecinate proiectului ............................................................................................................... 100 Tabel 16 Statutul de conservare al speciilor de păsări de interes comunitar ............................................................. 119 Tabel 17 Starea de conservare a speciilor de păsări din situl ROSPA0106 din zona proiectului ............................. 132 Tabel 18 Modificări în clasele de habitate ................................................................................................................ 137 Tabel 19 Structura coloanelor pentru tabelul de sinteză privind evaluarea impactului asupra fiecărui parametru stabilit pentru obiectivele de conservare a habitatelor și speciilor ............................................................................. 140 Tabel 20 Structura coloanelor pentru tabelul de sinteză privind analiza impactului cumulativ ............................. 144 Tabel 21 Efecte și forme de impact potențial asociate intervențiilor propuse în etapa de realizare a iazului piscicol 150



5

Tabel 22 Efecte și forme de impact potențial asociate intervențiilor propuse în etapa de operare ............................. 150 Tabel 23 Efecte și forme de impact potențial asociate intervențiilor propuse în etapa de dezafectare ....................... 151 Tabel 24 Presiuni și amenințări identificate în Formularul standard și/ sau Planul de management ale sitului Natura 2000 potențial afectate de proiect.................................................................................................................. 153 Tabel 25 Presiuni și amenințări identificate la nivelul habitatelor/speciilor Natura 2000 din situl de interes comunitar intersectate de proiect sau învecinate cu acesta ....................................................................................... 154 Tabel 26 Matricea evaluarii cumulate a impactului direct-indirect pe termen scurt, mediu și lung....................... 159 Tabel 27 Principalele presiuni și amenințări care pot genera un impact cumulai ................................................... 171 Tabel 28 Modificarea claselor de habitate listate în FS ............................................................................................ 181 Tabel 29 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu ..................................................... 205 Tabel 30 Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 1 propus ............................................. 208 Tabel 31 Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 2 propus ............................................. 208 Tabel 32 Caracteristicile iazului piscicol .................................................................................................................. 209 Tabel 33 Calendarul implementarii şi monitorizarii masurilor de reducere a impactului ........................................ 218 Tabel 34 habitatele pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 și procentele ce va fi pierdut pentru necesităţile de hrana, odihna și reproducere a speciilor de interes comunitar .......................................................................... 220



6

A) INFORMAŢII PRIVIND PP SUPUS APROBĂRII:

Introducere Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua şi prezenta impactul

potențial al proiectului „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”, situat în extravilanul unității administrativ teritoriale (UAT Ionesti, punctul „, La lot”, județul Vâlcea, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2, cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084 și se afla în bazinul hidrografic Olt, pe terasa malului drept a raului Olt, la cca. 2,5 km amonte de barajul Ionești.

Prezenta documentație a fost elaborata în conformitate cu prevederile Ordinului 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010.

De asemenea s-au mai avut în vedere: • Legea nr. 292 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice și private asupra mediului; • Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

• Manualul EIA;

• Ghid metodologic pentru includerea considerațiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

• Ghid metodologic privind evaluarea adecvată

• www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid_Evaluare_Adecvata.doc)

• Si a adresei APM Vâlcea, nr 661/18.01.2021prin care s-a transmis îndrumarul privind problemele de mediu ce trebuie analizate în studiul de Evaluare Adecvata

precum și de: • Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002

• Guidance document - Non-energy mineral extraction and Natura 2000, European Commission, DG Environment 2010



7

Au fost luate în considerare și prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Păsări", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în rețeaua națională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) și o serie de efecte indirecte care trebuise gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislației de protecție a mediului: • inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;

• evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea tehnologiei optime;

• necesitatea implicării factorilor instituționali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluarea adecvata are drept obiect evidențierea efectelor cu potențial negativ ce ar putea sa apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 previzionate a apărea în urma implementării unui Plan sau Proiect, ce ar conduce la pierderea valorii conservative a sitului țintă, prin afectarea negativa a elementelor de flora fauna sau a habitatelor, conducând la apariția unor disfuncționalități bio-ecocenotioce sau la efecte disruptive asupra rețelei Natura 2000.

Evaluarea adecvata încearcă să anticipeze efectul proiectului și a activităților legate de acesta, ținând cont de spectrul condițiilor fie ele variabile sau constante de mediu, cu accent asupra biodiversității. Evaluarea adecvata conține analize tehnice prin care se oferă informații asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect, a consecințelor cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activități anterioare și prezente, formulând ipoteze și asupra unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu, a biodiversității în special, de pe amplasamentul studiat.

Evaluarea adecvata s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducerea consecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene 92/43 „Habitate”, respectiv 79/409 „Păsări”., Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activității preconizate.

Astfel, procesul de evaluarea adecvata are rolul de a furniza informații factorilor



8

responsabili, care să faciliteze și să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvate măsuri pentru reducerea, eliminarea sau compensarea efectelor negative asociate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Evaluării Adecvate are ca scop obținerea de către SC DORIN TRANSPORT SRL a actului de reglementare conform, emis de către APM Vâlcea pentru proiectului „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”.

Zona situată se afla în perimetrul administrativ al localității Ionești, jud. Vâlcea, proiectul urmând a se realiza în situl Natura 2000 ( (ROSPA0106 Valea Oltului Inferior).

Evaluarea adecvata a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetare științifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvata este definita în Legea Mediului completata prin OUG 195/2005 (art.2 pct. 30 ) ca fiind: procesul menit sa identifice, sa descrie și sa stabilească, în funcție de obiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte ”

Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate, specii de flora, fauna) ale sitului, prin identificarea şi evaluarea efectelor preconizate, asociate proiectului.

Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă același efect pentru un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual care trebuie tratată în funcție de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului sau proiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planului sau proiectului localizate în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din planul/proiectul localizat în afara acesteia, în afara acesteia.

Prezenta studiu este completata de Raportul privind Impactul asupra Mediului Mediu.



9

Astfel, în cadrul prezentei documentații au fost preluate şi prezentate unele dintre aspectele cuprinse în cadrul Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului realizat pentru acest obiectiv, în scopul unei însușiri exacte și pentru a se facilita o înțelegere pe deplin a elementelor proiectului propus, data fiind analiza simultana în cadrul unor servicii distincte din cadrul APM Vâlcea. Astfel, la o parcurgere paralela a celor doua documente, pot apărea secțiuni similare din punct de vedere al conținutului şi formei, ce nu vor fi tratate în consecința ca redundante.

A.1. Informații privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informații privind producția care se va realiza, informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice utilizate;

Denumirea proiectului:

„AMENAJARE IAZURI PISCICOLE NR 1 și NR 2 și ÎMPREJMUIRE în LOCALITATEA IONEȘTI JUDEȚUL VÂLCEA”

Titular:

S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.

Adresa sediu: municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Henri Coandă, nr. 13, bl. R7, sc. A, et. 1, ap. 4, județul Vâlcea;

Cod unic de înregistrare: 21667326; Număr Registrul Comerțului: J38 /438 /2007; Telefon: +4 0742.385.584; Forma de proprietate : societate cu răspundere limitata cu capital integral privat

Proiectantul general

S.C. ODISEEA S.R.L. Municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Florilor, nr. 12, județul Vâlcea Nr. R.C. J38/721/1993, C.U.I.: RO 4248077



10

Tel. +4 0741.027.285 E – mail: [email protected]

Autor atestat al Studiu de Evaluare Adecvata

Autori Studiu de Evaluare Adecvata: Registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului conform ORD.1134/2020. Studiu elaborat de: P.F.A Ștefănescu Izabela – Mariana Elaborator studii pentru protecția mediului: Dr. Ștefănescu Izabela – Mariana - poziția 488 în Registrul National al Elaboratorilor, având competenta de elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de mediu), RIM ( raport privind impactul asupra mediului), EA (evaluare adecvata); Perioada întocmirii documentației: ianuarie 2020 - ianuarie 2021

Date generale privind proiectul propus

Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform Ordinului nr. 262 din 18 februarie 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 Realizarea acestei investiții rezolva doua probleme importante ale zonei și anume; asigura necesarul de agregate minerale necesare pentru construcții și asigura loc de agrement pentru pescarii sportivi. Beneficiarul își propune să creeze o zonă de agrement cu amenajare şi populare a iazurilor piscicole cu câteva specii de pești, pentru iubitorii de pescuit. Execuția obiectivului propus se va face prin lucrări de excavare, în urma cărora vor rezulta produse de agregate minerale, care vor fi valorificate de către beneficiar în stare naturala sau după spălare și sortare în stația proprie pentru lucrări de construcții. Apele pluviale se vor scurge gravitațional pe suprafața înierbată și se vor infiltra în teren.



11

Investiția propusă constituie o necesitate pentru dezvoltarea durabila a zonei prin realizarea unei amenajări piscicole, având destinația ’’zonă de agrement şi pescuit sportiv’’, zone de protecție şi spațiu verde.

A.1.2. Descrierea generala a proiectului

Terenul pentru care se realizeaza prezentul proiect „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea” este situat în extravilanul Comunei Ionești, punct “la lot”, Județul Vâlcea, Conform Certificatului de Urbanism nr. 23 din 04.06.2019 emis de Primăria Comunei Ionești, suprafața de teren solicitata pentru iazuri este de 21.064 mp. Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul isi propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp va fi folosita astfel:

Iazurile piscicole nr. 1 și 2 propuse se vor realiza pe cele 2 suprafețe de teren proprietate ale beneficiarului care vor fi folosite astfel:

Iaz piscicol nr. 1:

Suprafață teren S1 = 13.054 m2;

Suprafață iaz Siaz nr. 1 = 9.736 m2;

Suprafață pilieri de siguranță Spilieri = 3.318 m2.

Iaz piscicol nr. 2:




Iazurile piscicole sunt construcții poligonale, tip îngropat, cu pereții în taluz, stabilizat prin înierbare astfel eliminând–se riscul surpării malurilor, dar și pierderile de



12

apă prin infiltrații. Taluzarea se va realiza cu o pantă de 1/2. Taluzurile sunt reprezentate de suprafețele laterale (longitudinale) ale terasamentului și s–au dimensionat în funcție de natura pământului.

Distanțele dintre limitele de proprietate și investiția propusă (pilierii de siguranță) sunt stabilite astfel încât în timpul execuției lucrărilor să nu fie afectate alte proprietăți:

Față de limita de N: min. 5 m;

Față de limita de S: min. 5 m;

Față de limita de E: min. 5 m;

Față de limita de V: min. 5 m;

Se propune schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din teren “arabil” în “terenuri cu ape” pentru zona ocupata de iazuri și de “terenuri neproductive” pentru terenul ocupat de pilierii de siguranță și împrejmuire. Pentru terenul ocupat de iazuri se propune ca destinație urbanistica - zona de ape în extravilan Pentru terenul ocupat de pilieri de siguranță și împrejmuire se propune ca destinație urbanistica – teren neproductiv în extravilan.

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrările de investiție este de teren proprietate a S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.. Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084.. Terenul ce face obiectul prezentei solicitari este un teren arabil neîmprejmuit, situat în extravilanul localității Ionești, jud. Vâlcea.

Situatia existenta

Pentru realizarea folosinței solicitata de investitor și propusa prin studiul de oportunitate, se propune schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din “teren agricol” în “terenuri cu ape” pentru terenul ce va deveni iazurilor piscicole și din “terenuri agricole” în terenuri neproductive pentru terenurile adiacente iazurilor piscicole, cu funcția de pilieri de siguranță. Modul de ocupare al terenurilor existente în extravilan va fi de “terenuri sub ape” și “terenuri neproductive”.



13

Suprafața totala de teren, conform Extrasului de Carte Funciara este de 21.064 mp. Vecinatati:

La nord – teren agricol proprietate particulară Băițoiu Ștefan; La est – teren agricol proprietate particulară Marinescu Alexandru; La vest – teren agricol proprietate particulară moșt. def. Sandală Gheorghe; La sud – drum tarla, canal și terenuri agricole proprietăți private – pentru

parcelă ocupată de iaz nr. 1 respectiv teren agricol proprietate privată moșt. def. Truțulescu Toma pentru parcelă ocupată de iaz nr. 2.

Cele 2 parcele de teren sunt separate pe laturile estică respectivă vestică de drum tarla și canal existente. Principalul curs de apa din zona localității Ionești, este raul Olt. Orizontul acvifer din zona cercetata este constituit din pietrisuri, nisipuri și pietrisuri cu bolovanisuri, ale caror elemente petrografice sunt constituite din elemente de sisturi cristaline, roci eruptive și sedimentare, reprezentate prin: cuart și cuartite, micasisturi, gnaise, sisturi seicito-cloritoase. Investitia propusa nu influenteaza reglementarile Planului Urbanistic General al localității Ionești, județul Vâlcea. Bazinul Hidrografic Olt reprezintă aproximativ 10% din teritoriul României și străbate un număr de șase judeţe principale, respectiv: Harghita, Covasna Brașov, Sibiu, Vâlcea și Olt. Râul Olt, cod cadastral VIII.I are o lungime totala de 615 Km, izvorând din Hășmașul Mare (Harghita) cu punctul de vărsare în fluviul Dunărea Izlaz(Olt). Suprafaţa totala a bazinului hidrografic Olt este de 24,050Km.2 In conformitate cu STAS 11000/77 localitatea Ionești se afla în zona gradului 7 macroseismic dupa scara Richter P100/92, privind zonarea teritoriului Romaniei dupa valorile coeficientilor seismici Ks și Tc, localitatea Ionești este inclusa în zona D cu Tc=1,00 sec și Ks=0,16. Conform STAS 6054/85 adancimea de inghet pentru aceasta zona este de 80 cm.

Circulatia



14

Accesul perimetrul studiat se realizează din drumul național DN64 Râmnicu Vâlcea – Drăgășani, iar din dreptul loc. Ionești se continuă pe drumul de tarla existent, spre est, circa 240 m (conform fișă localizare perimetru).

Situatia propusa

Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul își propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp va fi folosita astfel:


Iaz piscicol nr. 1: Suprafață teren S1 = 13.054 m2; Suprafață iaz Siaz nr. 1 = 9.736 m2; Suprafață pilieri de siguranță Spilieri = 3.318 m2.


Iazurile piscicole sunt construcții poligonale, tip îngropat, cu pereții în taluz,

stabilizat prin înierbare astfel eliminându-se riscul surpării malurilor, dar și pierderile de apă prin infiltrații. Taluzarea se va realiza cu o pantă de 1/2. Taluzurile sunt reprezentate de suprafețele laterale (longitudinale) ale terasamentului și s–au dimensionat în funcție de natura pământului.


Față de limita de N: min. 5 m; Față de limita de S: min. 5 m; Față de limita de E: min. 5 m; Față de limita de V: min. 5 m;



15

Folosinta solicitata de investitor și propusa prin studiul de oportunitate

Se propune schimbarea categoriei de folosința a terenurilor din teren “arabil” în “terenuri cu ape” pentru zona ocupata de iazurile piscicole și de “terenuri neproductive” pentru terenul ocupat de pilierii de siguranța și împrejmuire.

Imagine 1 localizarea amplasamentului

A.1.3. Obiectivele proiectului

Oportunitatea investiției constă în crearea în zonă a unor iazuri piscicole în scopul practicării activității de pescuit și acvacultura. - necesitatea creării de noi locuri de muncă pentru populația activă neangajată, în scopul reducerii șomajului, dar și pentru a stopa migrarea din zonă a forței de muncă tinere, spre centrele urbane; Conform proiectului la finalul perioadei de exploatare, va rezulta o amenajare piscicolă, având destinația "zonă de agrement şi pescuit sportiv", zone de protecție şi spațiul verde. Titularul îşi propune ca acest obiectiv să aibă un impact pozitiv economic, social și de agrement asupra zonei în care este amplasat care sa duca la:

■ Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale localității Ionești; ■ Dezvoltarea unei activități nepoluante, cu beneficii economice (creșterea

unor specii de pești cu perspective bune de valorificare, prin comercializare și pescuit sportiv: crap, caras, șalău, cteno și știucă);

■ Satisfacerea cerințelor tot mai crescute de consum a peștelui, prin



16

amenajarea unor iazuri piscicole și reducerea presiunii asupra speciilor sălbatice de ihtiofaună din cursurile de apă. Disponibilitatea limitată a resurselor naturale privind peștele de ape dulci, producția internă acoperind doar jumătate din consumul anual al populației, reclamă necesitatea completării acestor resurse prin extinderea activității de acvacultură. Proiectul supus analizei face parte din categoria propunerilor bazate pe dezvoltarea durabilă a zonei, fiind valorificate resursele de teren prin activităţi nepoluante și care duc la scăderea presiunii pe fauna piscicolă din râul Olt. Cadrul natural al acestei zone, liberă de construcții, este benefic pentru amenajarea iazurilor piscicole pe terasa de pe malul drept al râului Olt, terasele de luncă limitrofe fiind stabile. În art. 2 alin.3 din această directivă se stipulează ”măsurile adoptate în temeiul prezentări directive trebuie să țină seama de condițiile economice, sociale și culturale, precum și de caracteristicile regionale și locale “. Materialul excavat va fi valorificat astfel: acumulările de nisip și pietriș extrase vor fi transportate la stația de sortare – spălare – concasare proprie. Prin sortare si/sau concasare se vor obtine agregate minerale sortate si/sau concasate care vor fi cuantificate ca material de construcții, în infrastructura de drumuri sau ca agregate pentru diferite materiale de construcții. Activitate desfășurata: - Cod CAEN 0322- acvacultura în ape dulci - creșterea ciprinidelor: crap, cteno, caras, șalău și știucă; specia de baza fiind crapul. Tehnologia procesului de producție are ca scop producerea peștelui de consum în cadrul unui ciclu de producție incomplet: puiet – peste pentru pescuit de agrement. Produse obținute: Singura categorie de produs obținută în cadrul unității este reprezentata de pestele viu. Speciile avute în vedere sunt reprezentate de ciprinide (crap, cteno, caras, șalău și știucă; specia de baza fiind crapul). Capacitățile de producție: bazinele piscicole de categoria a-I-a au o capacitate de producție exprimata în carne de peste de circa 400 – 500 kg/ha, iar în iazurile piscicole se estimează o producție de cca. 650 kg/an.

A.1.4. Informații despre materiile prime



17

Realizarea lucrării «Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea», se va face prin executarea unor săpături mecanizate în perimetrul propus, cu valorificarea materialului pentru adâncire și taluzare, până la adâncimea maxima de 6 m.

Conform proiectului, se propune realizarea a doua iazuri piscicole, prin exploatarea balastului din terasa, după cum urmează:





Principalele caracteristici constructive ale investitiei:

Tabel 1 Caracteristici constructive ale iazului piscicol

Nr. Crt. Caracteristici U.M. Iaz nr. 1 Iaz nr. 2 Valoare Valoare

1. Suprafața terenului m2 13.054,00 8.010,00 2. Suprafață iaz amenajat m2 9.736,00 6.135,00 3. Cota ±0,00 m a investiției (cota medie) mdMN +181,00 +181,00 4. Nivelul hidrostatic al apei subterane în zona studiată m –3,20 –3,20 5. Cota medie a nivelului hidrostatic mdMN +177,80 +177,80 6. Adâncimea maximă de la cota +0,00 m a terenului m –5,50 –5,50 7. Cotă medie finală (fundul iazului) mdMN +175,50 +175,50 8. Adâncimea medie a apei în iazul piscicol m 2,30 2,30 9. Suprafața la cota finală m2 4.056,00 2.722,00 10. Suprafața medie a luciului de apă m2 6.310,00 4.030,00



18

11. Volum total excavație m3 36.806,00 23.730,00 12. Volumul mediu al apei acumulate m3 11.826,00 7.716,00

Această suprafaţă limită corespunde unei adâncimi de exploatare de 5,50 m sub nivelul hidrostatic normal. Calculul volumului de apă din iaz s-a făcut cu formula trunchiului de piramidă, rezultând V ≈ 19.542 00m3 Adâncimea și gradul ridicat de transparență a apei vor permite dezvoltarea plantelor acvatice. Astfel, hrănirea peștilor se va putea realiza și pe cale naturală, din flora acvatică spontana și prin furajare. Luând în considerare structura geologică a terenului din zonă, iazul se va realiza în condiții de stabilitate geotehnică, pentru a nu necesita intervenții în timp, taluzarea se va realiza într-o singură treaptă, având panta de 1/2 (pentru pământuri alcătuite preponderent din pietrișuri în masă de nisip, cu unghi de frecare internă mare, peste 300)

Folosinta solicitata de investitor și propusa prin studiul de oportunitate

Se propune schimbarea categoriei de folosința a terenurilor din teren “arabil” în “terenuri cu ape” pentru zona ocupata de iazul piscicol și de “terenuri neproductive” pentru terenul ocupat de pilierii de siguranța și împrejmuire.

Destinatia urbanistica a terenurilor solicitata de investitor și propusa prin studiul de oportunitate

Pentru terenul ocupat de iaz se propune ca destinatie urbanistica - zona de ape în extravilan Pentru terenul ocupat de pilieri de siguranta și imprejmuire se propune ca destinatie urbanistica – teren neproductiv în extravilan. Alimentarea cu apa a iazurilor piscicole este făcută prin deschiderea pânzei freatice prin excavarea ce se va realiza pentru formarea acestuia. Alimentarea cu apa a bazinului se face natural, prin infiltratii, direct din panza freatica și prin precipitatii meteorice.



19

Evacuarea apelor

De pe amplasament nu se evacueaza ape uzate menajere sau industriale. Apele meteorice potential curate se evacueaza conform configuratiei terenului, prin infiltrare în sol.

Elemente de prognoza

Propunerile privind intervențiile urbanistice ce se doresc a se realiza

Destinatia terenului

Terenuri aflate permanent sub ape și terenuri neproductive.

Servituri urbanistice

Se vor păstra cele existente. a) Terenul extravilan cu funcțiunea existenta de teren arabil și pe care se va realiza iazul - se propune atribuirea funcțiunii “terenuri aflate permanent sub ape”. b) Terenul extravilan cu funcțiunea existenta de teren arabil și pe care se vor realiza pilierii de siguranța și împrejmuirea – se propune atribuirea funcțiunii de terenuri neproductive.

Pentru terenuri situate în extravilan

Zone cu ape (TH) Terenuri neproductive (TN)

Bilant teritorial

Nu este cazul pentru investiția propusa, nu se vor amplasa construcții definitive.



20

Dezvoltarea echiparii edilitare

Nu este cazul, terenul rămâne în extravilan. Pentru populare, se vor comercializa următoarele:

puiet, cu o greutate medie de 100 -150 gr., cantitate: cca. 40 kg pentru întreaga amenajare piscicola. Activitatea ce se va desfășura în cadrul obiectivului nu presupune un flux semnificativ de materii prime. în funcție de gradul de ocupare a iazului (popularea cu puiet) este administrata hrana – în general solida sau semilichida. Tehnologia procesului de producție are ca scop producerea peștelui în cadrul unui ciclu de producție incomplet: puiet – peste pentru pescuit de agrement.

A.1.5. Informații despre substanțele sau preparatele chimice

Având în vedere natura activității nu sunt necesare materii prime sau utilizarea de preparate chimice periculoase. După finalizarea lucrărilor de amenajare a iazurilor piscicole singurul material care se utilizează – pentru furajarea peștilor, sunt reprezentate de furajele existente pe piața de profil (material nepericulos).

Etapa de construire și reconstrucție ecologică

Pentru activitatea de realizare a iazurilor piscicole sunt utilizate mijloace de exploatare (buldozer, excavator și încărcător frontal) și pentru transport de mare tonaj (autobasculante), majoritatea utilizând drept combustibil, motorina. Se ia în considerare ca activitatea se desfășoară doar în perioade favorabile, fiind excluse zilele cu temperaturi extreme negative, astfel rămânând pentru activitate cca. 260 zile/an. Combustibilii utilizați Motorină pentru autobasculante și utilajele terasiere. Autobasculantele care vor asigura transportul agregatelor minerale, vor fi alimentate de la stațiile de carburanți. Utilajele terasiere vor fi alimentate din bidoane metalice omologate, iar pe suprafața amplasamentului nu vor exista rezervoare de carburanți. Funcție de componenta parcului și de volumul de lucrări, se preconizează un consum lunar de cca. 6,8 t motorină. Motorina se aprovizionează în bidoane metalice de 200-220 l doar în cantitățile necesare



21

pentru funcționarea utilajelor. Nu se creează depozite pe amplasament.

In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanțe și preparate chimice periculoase :

Tabel 2 substanțe și preparate chimice periculoase

Amplasament Substanțe

chimice Activitate Mod de depozitare

Capacitate de stocare

Consum estimat

Iazuri piscicole nr 1 si nr 2 „la

lot”

motorină extracție agregate minerale

rezervor metalic din dotarea utilajelor și mijloacelor de transport

cca 200 litri/utilaj

cca 44,2 t/an

ulei hidraulic

extracție agregate minerale

rezervor metalic din dotarea utilajelor și mijloacelor de transport

cca 15 litri/ utilaj cca 200 litri/an

ulei de transmisie

extracție agregate minerale

rezervor metalic din dotarea utilajelor și mijloacelor de

cca 15 litri/ utilaj cca 300 litri/an

Vaselina extracție agregate minerale

Ambalaj de comercializare metalic sau plastic

1 kg/ lună cca 12 kg/an

Substanțele și preparatele chimice vor fi utilizate pentru următoarele scopuri:

1. Motorină - utilizată drept carburant pentru funcționarea utilajelor și mijloacelor de transport;

2. Lubrifianți - operații de întreținere a diverselor echipamente;

Volum total excavație (inclusiv strat vegetal) estimată a fi exploatată este de 60536,00 m3.

Dintre materialele, combustibilii şi lubrifianții utilizați, următoarele fac parte din categoria "substanțe şi/sau preparate periculoase": motorină, baterii auto, uleiuri minerale, vaselină Managementul acestor substanțe se va face cu respectarea legislației în vigoare și a indicațiilor de pe ambalajele acestor produse precum și din fișele cu date de securitate care însoțesc produsele. Masuri pentru gestionarea substanțelor chimice:



22

substanțele vor fi depozitate în spatii special amenajate, care sa prezinte siguranta, vor fi închise, iar pe ușa depozitului va înscrie însemnul caracteristic categoriei din care face parte produsul;

lucrătorii care manipulează și folosesc aceste produse vor fi instruiți privind pericolul pe care il reprezintă substanțele pentru sănătatea umana și factorii de mediu;

manipularea substanțelor se va face cu mare atenție, pentru a preveni poluarea prin împrăștierea acestora pe sol sau în ape, cat și pentru a preveni riscul de îmbolnăvire al lucrătorilor;

pentru substanțele inflamabile vor fi respectate toate condițiile de manipulare și depozitare pentru a preveni producerea unor incendii și explozii

ambalajele substanțelor periculoase vor fi gestionate conform deșeurilor periculoase (evidenta, colectare și depozitare în spatii special amenajate pentru a preveni poluarea și riscul pe care îl au asupra sănătății angajaților).

Aceste ambalaje vor fi preluate de producător și unități specializate. în perioada de operare, substanțele toxice și periculoase pot sa apară în situația unui accident de circulație în care sunt implicate autovehicule care transporta astfel de substanțe Se vor respecta prevederile Regulamentul 1272/2008 cu modificările și actualizările ulterioare privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substantelor periculoase. în contextul în care constructorul isi va desfasura activitatea conform reglementarilor în vigoare, efectele și riscurile utilizarii combustibililor și lubrifiantilor nu vor avea un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu. Pentru perioada de functionare, combustibilul va fi procurat de la staţiile de carburanţi.

Etapa de exploatare a iazurilor

Utilaje, mijloace de transport, materii prime, energie electrică, combustibili, lubrifianţi Nu se utilizează.

Materiale utilizate: Cabină WC ecologic cu bazin de reținere vidanjabil;

Material biologic puiet de pește, pentru popularea anuală a iazurilor piscicole de agrement.

Etapa de dezafectare și reconstrucție ecologică

Nu se produc modificări și nu se folosesc utilaje, mijloace de transport, materii prime, materiale energie electrică, combustibili, lubrifianți.



23

A.2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 1970

Din punct de vedere administrativ proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și

nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”, situat în extravilanul unității administrativ teritoriale (UAT Ionesti, punctul „, La lot”, județul Vâlcea, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2, cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084 și se afla în bazinul hidrografic Olt, pe terasa malului drept a raului Olt, la cca. 2,5 km amonte de barajul Ionești. Comuna Ionești este situata in zona de dealuri, la limita acestora cu zona de ses, in partea sud – estica a judetului Vâlcea, de–a lungul malului drept al râului Olt. Este formata din 9 sate componente, cu o dispunere pe directia nord – sud: Marcea, Prodanesti, Ionești–resedinta de comuna, Bucsani, Guguianca, Fotesti, Delureni, Dealu Mare si Fiscalia. Suprafata totala a comunei este de 63,50 km2, cu o populatie de 4325 locuitori.

Vecinatatile comunei Ionești sunt: La nord: orasul Babeni si comuna Sirineasa; La sud: comuna Orlesti; La est, pe malul stâng al Oltului: comunele Olanu si Dragoesti; La vest: comuna Scundu.



24

Imagine 2 Încadrarea în teritoriu

Oltul este principalul curs de apa care străbate teritoriul localității Ionești. Amplasamentul studiat este situat la est de localitatea Ionesti sat Prodanesti la circa 280m de cea mai apropiata locuinta, în zona de lunca, pe partea dreapta a râului Olt. Având în vedere ca perimetrul studiat se afla în zona de protecție avifaunistică Valea Oltului Inferior ROSPA 0106, pentru păstrarea integrității peisajului și a cadrului natural se vor lua masuri de protecție, urmărind afectarea minima a terenului, plantând vegetație arboricola si arbuști pe digurile contur pentru păstrarea caracterul zonei.



25

Imagine 3 Amplasamentul proiectului în raport cu aria naturala protejata

Menționam ca în zona studiata a proiectului Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea, amenajarea piscicola propusa nu modifica caracterul general al zonei, în zona existand iazuri piscicole și statii de sortare autorizate. Avand în vedere ca proiectulul se realizeaza pentru o interventie urbanistica în zona, cu reglementari pentru parcelele studiate, dar și pentru proprietatile vecine, prin pilierii de siguranta pentru toata zona studiata, , iar valabilitatea lui pentru obtinerea autorizatiei de construire și inceperea executarii lucrarilor de construire este de 2 ani.

Vecinatati:

La nord teren agricol proprietate particulară Băițoiu Ștefan; La est teren agricol proprietate particulară Marinescu Alexandru; La vest teren agricol proprietate particulară moșt. def. Sandală Gheorghe;

La sud drum tarla, canal și terenuri agricole proprietăți private – pentru parcelă ocupată de iaz nr. 1 respectiv teren agricol proprietate privată moșt. def. Truțulescu Toma pentru parcelă ocupată de iaz nr. 2.

coordonate STEREO 70:

Punctele care delimiteaza suprafata terenului (S1 = 13.054,00m2 si S2 = 8.010,00 m2), în coordonate de referința STEREO 1970 sunt:



26

Tabel 3 Coordonate STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 1 propus

Denumire punct

X (N) [m]

Y (E) [m]

A. 376558,45 439676,07 B. 376589,13 439919,27 C. 376547,31 439910,75 D. 376517,52 439680,04

Suprafață iaz piscicol S = 9.736 m2

Tabel 4 Coordonate STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 2 propus

Denumire punct

X (N) [m]

Y (E) [m]

E. 376589,69 439938,36 F. 376592,53 440064,61 G. 376545,11 440062,80 H. 376542,12 439930,06


Imagine 4 încadrarea proiectului conform coordonatelor în N2k



27

A.3. Modificările fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect

În timpul executării lucrărilor pot avea loc modificări fizice ale terenului datorită

diferitelor categorii de lucrări și anume: lucrările de excavare deși nu sunt poluante, conduc la degradarea solului și

induc modificări structurale în profilul solului; înlăturarea stratului de sol vegetal și construirea unui profil artificial prin

lucrările de terasamente executate; pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare

neadecvată a deșeurilor sau a diferitelor substanțe, materiale; ocupări temporare de terenuri pentru amplasarea organizărilor de șantier; modificarea posibilă a calității solului prin deversări accidentale ale unor

substanțe/compuși direct pe sol. Un astfel de tip de impact poate apărea în cazul unor scurgeri accidentale de uleiuri sau motorină în zona frontului de lucru, în timpul funcționării utilajelor în frontului de lucru sau rulării vehiculelor în perimetrul de realizare a iazurilor piscicole;

modificări calitative ale solului sub influența poluanților prezenți în aer (modificări calitative și cantitative ale circuitelor geochimice locale);

modificarea funcției terenurilor din terenuri ocupate cu culturi agricole, în terenuri acoperite cu apa și neproductiv.

Se propune schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din "teren agricol" în "terenuri cu ape" pentru terenul ce va deveni iazuri și "terenuri agricole" în "terenuri neproductive" pentru terenurile adiacente iazului, cu funcția de pilieri de siguranța. Lucrările de “construire amenajare piscicola» care fac obiectul prezentei documentații nu necesita racord la utilități. Amenajarea piscicola presupune realizarea următoarelor lucrări :

bornarea suprafeței iazului ; delimitarea fâșiilor de săpare ; îndepărtarea copertei ; săpătura deschisa cu adâncime medie, de la cota terenului natural, de 5,5 m ; încărcarea materialului depozitat ; transportul materialului rezultat la stația de sortare-spălare ; execuția digurilor laterale de contur ; finisare taluz ;



28

împrăștierea de pământ vegetal pe taluz deasupra luciului apei și însămânțarea cu iarba ;

consolidarea malurilor prin plantarea de vegetație specifica zonei.

Lucrări programate a fi executate pentru realizarea amenajării Lucrările de amenajare ale iazurilor piscicole vor consta în lucrări de pregătire și deschidere, după care vor urma lucrări de excavare în vederea realizării acestora.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE,. Sunt necesare deschiderii în condiții optime a exploatării la zi, constau din:

amenajarea drumului de acces de la drumul existent la perimetru;

nu se prevede amenajarea unei platforme pentru depozitarea produselor de balastieră, metoda de exploatare nu prevede constituirea de depozite temporare;

Pe amplasament nu vor fi stationate utilajele, nu se vor amenaja platforme betonate pentru utilaje, aceste utilaje apartinand SC DORIN TRANSPORT SRL. Utilajele vor fi deplasate dupa terminarea programului de lucru, seara, pe terenul pe care SC DORIN TRANSPORT SRL il are in vecinatatea amplasamentului planului supus procedurii de aprobare;

- depozitarea solului recuperat în urma lucrărilor de deschidere se va face pe amplasament, iar maerialul si solul fertil va la realizarea digurilor contur a iazurilor piscicole.

LUCRĂRI DE DESCHIDERE constau în decopertarea solului fertil pentru a se ajunge la roca utilă.

LUCRARI DE EXPLOATARE-VALORIFICARE Exploatarea se realizează cu ajutorul unui utilajelor de dislocare-încărcare

(excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬3, încărcător frontal Q&KL30). Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394

33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330. 3. Lucrările de decopertare se vor executa în avans față de lucrările de excavație

și vor include înlăturarea și depozitarea selectivă a solului fertil necesar reconstrucției ecologice a terenului (taluzelor), la finalizarea iazurilor. Depozitarea se va realiza în partea de E a amplasamentului pentru iazul nr. 1 respectiv V a amplasamentului pentru iazul nr. 2.



29

4. Lucrări de excavare – se vor efectua cu utilaje speciale.

Pentru realizarea investiției se va începe excavația pe laturile nordice ale celor 2

terenuri, în fâșii de 5 – 10 m cat este brațul excavatorului, pe toată lungimea laturii. Se vor respecta panta taluzelor și zonele de protecție față de terenurile limitrofe (pilierii de siguranță).

Lucrările de excavație se vor realiza cu utilaje mecanice specifice și se va acorda o atenție sporită ca în perioada de execuție a iazurilor să nu aibă loc poluări accidentale ale solului sau acviferului freatic. Alimentarea cu combustibili, schimburile de ulei sau eventualele reparații ale utilajelor se vor face în locuri special amenajate, nicidecum pe amplasamentul amenajării piscicole sau pe terenul adiacent acesteia.

Excavația se va executa în două trepte succesive: de la suprafața decopertată și până la nivelul hidrostatic prin săpare cu

excavatorul;

de la nivelul hidrostatic ± 177,80 mdMN până la cota finală ± 175,50 mdMN prin săpare cu excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬ 3.

Pentru protecția malurilor, se va face taluzare cu panta 1:2 și se va executa consolidarea de maluri vegetative prin înierbare.

Pentru prevenirea eventualelor accidente prin înec (oameni și animale), amenajarea piscicolă va fi împrejmuită. Împrejmuirea se va realiza cu gard din plasă de sârmă. Perimetrul împrejmuirii va avea o lungime de 609 ml pentru iazul nr. 1 și 395 ml pentru iazul nr. 2.

Pe tot parcursul desfășurării activității de executare a lucrărilor se vor respecta normele de tehnica securității muncii specifice.

Procesul tehnologic de extracție a agregatelor minerale nu implică consum de apă.

Încărcarea şi transportul materialului. Utilajul este un încărcător frontal de tip Q&KL30).

Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330. Încărcarea se realizează direct din excavaţie.



30

A.3.1. Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de amenajare:

Principalele faze ale activității de exploatare a agregatelor minerale în vederea

realizării cunetei amenajării piscicole: decopertarea, excavarea, încărcarea în mijloacele de transport, transportul agregatelor.

Decopertarea - lucrări de decoperta sunt necesare în zona unde grosimea medie a copertei stratului vegetal de aproximativ 50 cm ajunge la ±181,00 mdMN. Decopertarea se va executa într-o singură treaptă. Solul fertil decopertat se va depozita selectiv în vederea refacerii reconstrucției ecologice. Lucrările de decopertare se vor executa în avans față de lucrările de exploatare.

Excavarea rezervei geologice -metoda de exploatare este metoda lucrărilor miniere la zi, cu excavarea de pe uscat, descendent, utilizându-se un excavator cu braț lung cu capacitatea. Exploatarea masei de nisip și pietriș se face în fâșii direcționale longitudinale de 5 m lățime.

Încărcarea în mijloacele de transport și transportul agregatelor -materialul rezultat din excavare este încărcat în autobasculante. Materialul excavat se transporta la stația de spălare-sortare din vecinătate sau la beneficiari.

Excavarea rezervei de nisipuri și pietriș se va face în următoarele etape:


excavatorul; de la nivelul hidrostatic ± 177,80 mdMN până la cota finală ± 175,50 mdMN prin

săpare cu excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬ 3. exploatarea se va face în fâșii succesive orientate paralel cu latura lungă a

perimetrului materialul excavat de la fiecare fâșie de lucru va fi încărcat direct în mijloace de

transport. Pentru lucrările de decopertare sau împingere a materialului în grămezi se va utiliza buldozerul. Extracția va fi limitată strict la conturul perimetrului propus pentru amenajarea piscicolă.



31

Tabel 5 Modificările fizice produse prin implementarea proiectului, pe fiecare fază

Nr. crt.

Etapele tehnologiei de exploatare

Modificările fizice produse

1. Trasarea fâșiilor de exploatare Nu se produc modificări fizice la nivelul terenului 2. Excavarea în cadrul fâșiilor Se produc modificări fizice prin derocarea

depozitelor de agregate minerale 3. Încărcarea materialului depozitat

modificări fizice Îndepărtarea de pe suprafața perimetrului proiectului a agregatelor excavate nu produce modificări fizice

4. Nivelarea cu buldozerul Această etapă are ca efect nivelarea concavităților rezultate prin excavarea agregatelor minerale şi refacerea malului drept

5.

Transportul materialului excavat Nu se produc modificări fizice deoarece drumul de exploatare este suficient atât ca lungime cât și ca lățime

Iazul piscicol propus este o construcție poligonala, tip îngropat, cu pereții în taluz, stabilizat prin înierbare, astfel eliminând–se riscul surpării malurilor, dar și pierderile de apa prin infiltrații. Taluzarea se va realiza cu o panta de 1/2. Taluzurile sunt reprezentate de suprafețele laterale (longitudinale) ale terasamentului și s–au dimensionat în funcție de natura pământului.

Lucrările de “ Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea care fac obiectul prezentei documentații nu necesita racord la utilități.

Pentru băut se va asigura apă îmbuteliată. Iazul piscicol proiectat este alimentat exclusiv de afluxul natural al acviferului

freatic din zonă. Alimentarea cu apă a iazurilor piscicole se face în mod permanent cu debitele preluate din freatic prin circulația acviferului subteran.

A.3.2. Modificările fizice în perioada de exploatare:

Proiectul determină modificări fizice prin apariția unui luciu de apa nou pentru

practicarea acvaculturii și indirect creând zone de hrănire favorabile pe pentru speciile de păsări.

Tehnologia procesului de producție are ca scop producerea peștelui în cadrul unui ciclu de producție incomplet: puiet – peste pentru pescuit de agrement.

Pescuitul de agrement înseamnă activități necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice în scop recreativ sau sportiv și care includ, printre altele,



32

pescuitul de agrement la undita, pescuitul sportiv, competițiile sportive și alte forme recreative de pescuit.

A.4. Resursele naturale necesare implementări planul/proiectul

Suprafața exploatata pentru balast este de S1 = 9.736,00 m2 si S2 = 6.135,00 m2.

Amenajări necesare

Existenta drumurilor de acces la perimetru asigură accesul la resurse fără lucrări speciale de pregătire. Lucrările de pregătire din cadrul perimetrului constau în transportul utilajelor: excavator, incarcator toaleta ecologica și a unei barăci pentru paznic. Prin lucrările ce se vor executa nu rezulta surse majore de deșeuri industriale și se va produce un impact negativ redus asupra factorilor de mediu din zonă prin:

modificarea morfologiei terenului ca urmare a procesului de exploatare; -emisii de noxe în aer de la utilajele folosite la exploatare;-scurgeri accidentale de

carburanți şi lubrefianți; pierderi de material în procesul de transport.

In urma lucrărilor de excavații vor fi obținute produse de balastiera (nisip și pietriș) care vor fi transportate la stația de sortare spălare a beneficiarului. Nisipurile și pietrișurile rezultate din lucrările de excavare, vor fi utilizate în stare bruta pentru lucrări de amenajare-întreținere, construcții drumuri sau prelucrate prin spălare sortare (in stația de spălare sortare a beneficiarului existenta în alta locație ) şi utilizate la fabricarea mortarelor şi betoanelor. Lucrările propuse sunt de mică importantă, nu influențează schema cadru de amenajarea a bazinului hidrografic Olt şi sunt amplasate în extravilanul localității Ionești. Extragerea nisipului şi pietrișului se va face cu excavatorul cu cupa inversă şi încărcarea directă în autobasculante. Materialul excavat se transportă la stația de sortare spălare a beneficiarului situata în aceeași localitate sau vor fi valorificate în stare naturală. In continuare va fi necesar să se efectueze următoarele lucrări:-exploatarea cu excavator, încărcarea și transportul balastului la stația de sortare sau beneficiari Varianta de deschidere are următoarele avantaje:

costuri scăzute ale execuției,



33

menține nivelul suspensiilor în limite admise. Aceste lucrări de deschidere, cât și întreținerea permanentă a lor vor fi executate cu mijloacele tehnice din dotarea societății. Alimentarea cu apa Sursa de apa

Alimentarea cu apa a iazurilor piscicole se va realiza natural, prin infiltrații, direct din panza freatica și prin precipitații meteorice.

Panza freatica a amplasamentului este alimentata prin infiltrație de mal din râul Olt și de apele subterane din terasa.

Determinarea necesarului de apa

Necesarul de apa pentru o amenajare piscicola include apa pentru: - umplere; - primenire; - compensarea pierderilor naturale de apa (evaporația la nivelul luciului de apa, evapotranspirația florei acvatice palustre, infiltrația în sol). In timp, volum apei în iazurile piscicole este variabil datorita modificarii în timp al nivelului pânzei freatice a râului Olt sau datorita precipitațiilor.

Necesarul de apa (N) s-a apreciat pe baza prevederilor legale în vigoare (STAS 1343/5-86) prin însumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat în funcție de normele specifice de consum (n).

u

iNiN

1 N iaz = N1 + N2 + N3

unde: N1 = necesarul pentru umplere N2 = necesarul pentru primenire (întreținerea mediului)

N3 = necesarul pentru compensarea pierderilor naturale de apa (evaporație la nivelul luciului de apa, pierderi prin infiltrație, etc)

* Necesarul de apa pentru umplere (volumul cuvetei udate) a fost apreciat funcție de cerința ihtiologică, ținând seama de durata umplerii bazinului și debitul disponibil al sursei de apa.



34

Tabel 6 Necesarul de apa pentru umplere

Necesar de apa pentru umplere (o singura data) – N1 Volumul iaz piscicol Iaz1 mc 11.826 Iaz2 mc 7.716 TOTAL 19.542

* Necesarul de apa pentru primenire Necesarul de apa pentru primenire și completare se calculeaza în functie de

productia de peste pe unitatea de suprafata, corespunzator procesului tehnologic. Necesarul de apa pentru primenire este de max. 0,05 l/s.ha, cu exceptia amenajarilor pentru iernat și pentru parcare care este de max. 50 l/s.ha. Qprimenire = 0,05 l/s x ha (Suprafata-luciu apa)

Iaz1 piscicol

Sluciu apa = 0,6310 ha N2 = Qprimenire = 0,05 l/s x 0,6310 ha = 0,032 l/s/ha Qprimenire =2,73 mc/zi

Iaz2 piscicol

Sluciu apa = 0,4030 ha N2 = Qprimenire = 0,05 l/s x 0,4030 ha = 0,020 l/s/ha Qprimenire =1,74 mc/zi

Tabel 7 Necesar de apa pentru primenire

Necesar de apa pentru primenire– N2 (180 zile/an) Iaz piscicol Iaz1 mc/an 491,4 Iaz2 mc/an 313,2

TOTAL Iaz1 + Iaz2 804,6

* Necesarul de apa pentru compensarea pierderilor naturale de apa depinde în

general, de zona în care se amenajeaza bazinele piscicole, de temperatura medie anuala și valorile precipitatiilor. Pentru determinarea N3 s-au luat în calcul urmatoarele: Iaz piscicol 1

- 0,01 m/săptămâna scăderea nivelului în iazul piscicol, timp de 12 săptămâni (90 zile)

- suprafata luciului de apa: 6.310 mp



35

Volumul de apa evaporat pentru o pierdere a nivelului în iazul piscicol de 0.01 m este de: V = 63,1 mc

Iaz piscicol 2 - 0,01 m/saptamana scaderea nivelului în iazul piscicol, timp de 12 săptămâni (90

zile) - suprafata luciului de apa: 4.030mp Volumul de apa evaporat pentru o pierdere a nivelului în iazul piscicol de 0.01 m este de: V = 40,30 mc

Tabel 8 Necesar de apa pentru compensarea pierderilor

Necesar de apa pentru compensarea pierderilor - N2 Iazul piscicol Iaz1 mc/zi 9,01 Iaz2 mc/zi 5,75 Iaz1 mc/an 757,2 Iaz2 mc/an 483,6

TOTAL Iaz1 + Iaz2 1.239,15

Necesarul total de apa Iaz piscicol 1

N iaz1 = 11.826 mc + 491,4 mc + 757,2 mc = 13.074,6 mc/an (pentru primul an) N iaz1 = 491,4 mc + 757,2 mc = 1248,6 mc/an (pentru următorii ani)

Iaz piscicol 2

N iaz2 = 7.716 mc + 313,2 mc + 483,6 mc = 8.512,8 mc/an (pentru primul an) N ia2z = 313,2 mc + 483,6 mc = 796,8 mc/an (pentru următorii ani)

Evacuarea apelor Apele uzate menajere: nu este cazul Apele pluviale se evacuează conform configurației terenului. Apele evacuate din bazinul piscicol prin operația de primenire pot fi considerate

ca și ape convențional curate, ele neîncărcându-se suplimentar cu săruri minerale, compuși chimici sau poluanți de natura anorganica.

Singura încărcare a lor va fi de natura organica (dar nesemnificativa) rezultata din resturi alimentare biodegradabile și eventuale dejecții organice ale peștilor.



36

Ca și concluzie putem afirma ca apele uzate evacuate sunt doar apele de primenire, ele având o încărcare de natura organica, care nu produce un impact cu efecte majore negative asupra apelor de suprafața.

Activitatile piscicole nu sunt generatoare de ape uzate. Degradarea calitatii apei utilizate în piscicultura poate conduce la pierderea în totalitate a productiei piscicole.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze în prevederile H.G. 188/2002 modificata și completata prin H.G. 352/2005, NTPA 001/2005.

Avand în vedere morfologia zonei, apreciem ca nu se produc influente negative asupra nivelului hidrostatic freatic.

Exploatarea iazurilor piscicole nu poate crea probleme în ceea ce priveste protectia mediului deoarece în procesul de productie nu sunt utilizate substante care sa conduca la poluari accidentale.

A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatare din cadrul ariei natural protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Utilizarea resurselor regenerabile exploatate din cadrul ariei naturale protejate

Nu se utilizează resurse naturale regenerabile pentru implementarea proiectului: « Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea ».

Utilizarea resurselor neregenerabile exploatate din cadrul ariei naturale protejate

Amplasamentul « Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea» conform coordonatelor Stereo 1970, se regăsește în limitele Sitului Natura 2000 ROSPA0106 „Valea Oltului Inferior”.

Ca și resurse neregenerabile sunt folosite agregatele minerale în speta nisipul și pietrisul, volumul total propus pentru exploatare în vederea exploatării unui volum (inclusiv strat vegetal) pentru iazul 1 de 36.806,00 mc. din care: volum strat vegetal 4.868 mc și volum util 31.938 mc, iar pentru iazul 2 de 23.730,00 mc. din care: volum strat vegetal 3.067,5 mc și volum util 20.662,5 mc și combustibil (motorină pentru alimentarea mijloacelor de transport şi a utilajelor terasiere).

Volum mediu al apei acumulate : iazul 1 - 11.826 mc, iazul 2 - 7.716 mc, total =19.542 mc.



37

Extracția nu va depăși volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de Gospodărie a Apelor.

A.6. Emisii și deșeuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect

A.6.1.1. Emisii în apele de suprafață și apele subterane

În perioada de construcție principalele surse de poluanți pentru ape sunt

reprezentate de: lucrările de manipulare a solului, generatoare de particule de pământ ce

pot ajunge în apele de suprafață. În cazul unor cantități mari de pulberi, acestea se pot acumula în cursurile de apă generând modificarea turbidității apei și afectarea florei și faunei acvatice;

traficul din șantier reprezentat de transportul materialului excavat; scurgeri accidentale de substanțe chimice, carburanți și uleiuri provenite

de la funcționarea utilajelor implicate în lucrările de construcție sau datorate manevrării defectuoase a autovehiculelor de transport;

extragerea agregatelor minerale (nisip, balast, pietriș) în mod necorespunzător;

depozitarea și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor rezultate în urma lucrărilor de realizare a iazurilor piscicole;

În perioada de operare principala sursă de poluanți pentru ape este reprezentată de furajarea defectuoasa a speciilor de pești și neigienizarea iazurilor piscicole în cazul unor mortalități.

A.6.1.2 Emisii în aer

În perioada de execuție a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele

surse de emisii atmosferice vor fi reprezentate de: activitățile de manevrare a maselor de pământ (decopertare sol fertil,

săpături, umpluturi, nivelări, încărcare — descărcare, transport), a (nisip, pietriș, balast)



38

eroziunea eoliană de pe suprafețele de teren perturbate sau lipsite de vegetație — surse staționare nedirijate. Poluanți: pulberi în suspensie și pulberi sedimentabile;

sursele de emisie mobile (vehicule și utilaje ce participă la excavare, taluzare transport și sunt reprezentate de motoarele diesel ce intră în echiparea utilajelor folosite evacuează în atmosferă în principal CO și NOx.


În această etapă, funcționarea utilajelor va fi sursă de emisii a gazelor rezultate în urma arderii combustibilului în motoarele cu ardere internă - gaze de ardere (COx, SO2, NOx, substanțe organice, particule).

FC carburanti = consumul de combustibili pe fiecare tip de utilaj; EF = factorul de emisie pentru diesel; Factorul de emisie a celor mai importanti poluanti Densitatea motorinei de 0.85 kg/l

Tabel 9 Cantitatile de motorina utilizate pe utilaje sunt

Nr. crt.

Utilaje Nr. bucati

Consum specific /ora de

functionare

Timp de funct. efectiv in balastiera

ore/zi

Consum zi l

1. Excavator 1 18 8 144 2. Autobasculanta 2-3 7 8 168 3. Încărcător frontal 1 14 2 28 5 Buldozer 1 15 4 in medie 60 Consum /ora = 50 l Consum total zilnic = 50 x 8 x 0.85 = 340 kg/8 ore Consum lunar = 340 x 20 zile = 6.800 kg motorina / luna

Cunoscand densitatea motorinei de 0.85 kg/l consumurile lunare sunt de cca. 6.800 kg sau 340 kg motorina /8 ore lucrate. Tabel 10 Emisiile produse sunt:

Poluantul g/tona g/8 ore g/ora motorina consumata

CO 10722 3,645 456

400 l= 0,340 t motorina pe zi

CO2 3160 1.074 134

NOx 32792 11.149 1853



39

MNVOC 3385 1.151 144

PM 4172 1.418 177

Trebuie să menționam câteva considerații generale care influențează poluarea din zonă:

Nu toate utilajele vor funcționa în acelasi timp, Factorul vânt si circulația maselor de aer în zonă, sunt importante ducând la

disiparea noxelor; Directia principala a curentilor de aer sunt de la N catre S, de-alungul raului Olt Emisiile sunt fugitive aproape de suprafata solului; Se produc doar pe perioada lucrarilor de pregatire si exploatare a nisipului și

pietrișului; In zona de influență a activităților din perimetrul de realizare a iazului piscicol

nu sunt amplasate așezări umane sau instituții publice asupra cărora activitatea minieră să aibă un efect negativ, motiv pentru care nu sunt necesare amenajări și dotări speciale de protecție.

Pentru minimalizarea impactului generat, lucrările specifice vor fi însoțite de măsuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu. Lucrările de reconstrucție ecologică și de integrare în peisaj, ce urmează a se implementa, vor avea ca obiectiv refacerea factorilor de mediu afectați de către proiect.

Poluanții emișii de sursele aferente obiectivului, nu pot fi cumulați cu alți poluanți emiși de obiectivele învecinate, datorită distanțelor mari la care se află celelalte balastiere și obiective industriale. Poluanți proveniți din alte surse

S-au analizat emisiile provenite din activitatea de transport, înțelegând prin aceasta încărcarea agregatelor în autobasculante și transportul acestora până la stația de sortare pe drumul modernizat (balastat). În acest gen de activitate emisiile sunt sub în special sub formă de pulberi. Este vorba despre pulberi sedimentabile și pulberi în suspensie.

Concentrațiile emisiilor de pulberi sedimentabile pe care le vom prezenta în cele de mai jos sunt estimări stabilite prin calcul. Pentru estimarea emisiilor de pulberi/particule am utilizat metodologia de calcul US - EPA/AP 42 (1999) -circulația mijloacelor de transport pe drumuri neasfaltate în care:



40

𝐸 = 𝑘 𝑥 𝑠12 𝑥 𝑠48 𝑥 𝑊2,7 , 𝑥 𝑤4 𝑥 365 − 𝑝365 𝑘𝑔 𝑘𝑚⁄

E: factorul de emisie

k: factorul de multiplicare pentru dimensiunea particulelor -4,9 pentru particule cu un diametru de sub 30 μm

s: acoperirea cu praf al drumurilor (%)

S: viteza medie (km/h)

W: masa utilajului

w: numărul de roți

p: numărul zilelor fără precipitații

Tabel 11 emisii referitoare la emisiile – pulberi sedimentabile generate de încărcător frontal

K s (%o) S (km/h) W (t) w P

4,9 5 5 23,97 4 222a

5.7.1 a *** Clima României, 2008 Cantitate de pulberi cu diametrul mai mic de 30 μm antrenate în atmosferă, în lipsa unor

măsuri de prevenire cum ar fi umectarea drumurilor și a amplasamentului : 0,384 kg/km parcurs/an.

Tabelul 12 - emisii referitoare la emisiile - pulberi sedimentabile generate de autobasculante

K s (%) S (km/h) W (t)b w P

4,9 5 5 41 8 222a

a *** Clima României, 2008.

Cantitate de pulberi cu diametrul mai mic de 30 μm antrenate în atmosferă, în lipsa unor măsuri de prevenire cum ar fi umectarea drumurilor: 1,119 kg/km parcurs/an x 4 autobasculante = 4,467 kg/km/an.



41

Pulberi în suspensie

Considerăm că pentru amplasamentul analizat, cantitatea de particule în suspensie cu un diametru mai mic de 10 μm (PM10) emise în atmosferă pe întregul flux tehnologic, nu depășește 50 μg/m3. Cu toate acestea s-a elaborat un model de dispersie pentru o emisie totală de 10g/60 min (mult peste nivelul maxim potențial ce ar putea fi generat de acest tip de activitate).

Având în vedere caracteristicile fizico-chimice ale materialelor implicate în procesul de producție și al substratului pe care rulează vehiculele, s-a stabilit o compoziție a PM10 cu accent pe C, SiO2 și Si

Ca variabile de control în elaborarea modelului de dispersie s-au luat temperatura medie multianuală a perioadei calde/reci a anului, viteza anuală medie a vântului, direcția vântului, nebulozitatea, umezeala relativă și grosimea inversiunilor termice: Tabelul 13 Variabilele de control

Variabilă Perioada caldă Perioada rece

Temperatura medie multianuală (o) 20 -3,3 Viteza medie multianuală a vântului (m/s) 2,5 2,5

Direcția vântului EV EV

Nebulozitatea (zecimi) 5 7

Umezeala relativă medie multianuală (%) 72 85

Grosimea inversiunilor de temperatură (m) - 500

Se recomandă transportarea/comercializarea tuturor agregatelor minerale de pe amplasament, evacuarea conform legislației în vigoare a deșeurilor generate în etapa de construire a iazurilor piscicole, transportul echipamentelor și utilajelor la bazele de producție aparținătoare, respectiv înierbarea terenului unde este cazul.

Între etapele de construire a iazurilor piscicole și etapa de funcționare a acestuia se va desfășura etapa de refacerea a amplasamentului care presupune pregătirea amplasamentului pentru funcționare. În această etapă premergătoare funcționării iazurilor piscicole se recomandă comercializarea/ evacuarea de pe amplasament a tuturor agregatelor minerale, acestea fiind transportate la un alt punct de lucru gestionat de beneficiar în vederea sortării, eliminarea sau valorificarea prin operatori economici autorizați a deșeurilor generate în etapa de construire a iazurilor piscicole, respectând conform legislației privind



42

gestionarea și transportul deșeurilor. Toate utilajele, respectiv echipamentele indispensabile în etapa de construire a iazurilor piscicole vor fi transportate la punctele de lucru aparținătoare, iar zonele afectate de depozitarea agregatelor, depozitarea startului vegetal, respectiv de utilajele folosite vor fi înierbate cu specie fără potențial invaziv.

Etapa de exploatare a iazurilor piscicole

■ Nu sunt surse de emisii.

Etapa de construire, dezafectare și reconstrucție ecologică ■ Nu sunt surse de emisii, nu se vor face nici un fel de intervenții.

A.6.2. Factorul de mediu zgomot și vibrații

Surse și emisii de zgomot și vibrații


În timpul construcției iazurilor piscicole

Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care funcționează în perimetrul balastierei: excavator, încărcător frontal, autobasculante. Generarea zgomotului în timpul activității industriale este un fenomen comun tuturor exploatărilor miniere, nivelul sonor putând fi redus în unele cazuri, în alte cazuri, de obicei în cele mai numeroase, reducerea este minimă, sau imposibilă.

Principalele surse de zgomot și vibrații sunt utilajele de extracție și transport în timpul funcționării.

Nivelul de zgomot produs de utilajele care lucrează în balastieră, excavatoare, dragline, încărcătoare frontale, autobasculante, are caracter de joasă frecvență și nu afectează mediul înconjurător și personalul din balastiera.

În situația funcționării simultane a tuturor surselor de zgomot, luând în considerare doar distanța dintre sursă și receptor și neglijând atenuările datorate vegetației, reliefului și vântului, nivelul zgomotului calculat la cel mai apropiat receptor va fi inexistent. Considerăm că în situația în care în balastieră funcționează simultan un utilaj terasier si 2 autobasculante, nivelul de zgomot nu depășește valoarea admisibilă la limita incintelor industriale de 65 dB (A) prevăzută de STAS 10009/2017.



43

Nivelele de zgomot măsurate în aproprierea sursei, pentru diferite motoare de utilaje sunt: Buldozer 115 dB (A) Încărcător cu cupă 112 dB (A) Excavator 117 dB (A) - 115dB (A) ; Autobasculantă 107 dB (A) Nivelul de zgomot și de vibrații la limita perimetrului și la cel mai apropiat receptor protejat

Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care se vor afla în cadrul perimetrului, sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 14Nivelul de zg omot la utilajele din balastiera

Utilajul/sursa de zgomot Timp maxim de

funcționare ore/zi

Nivelul de zgomot la sursă ( valori

maximale) dB (A)

Distanța față de sursa generatoare

Încărcător frontal 4 112 la 1 m de sursă Autobasculanta încărcată (la 20 km/h)

8 90-107 la 1 m de sursă

Excavator 6 117 la 1 m de sursă 8 107 la 1 m de sursă Buldozer 6 115 la 1 m de sursă

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanță de sursă se poate aplica formula:

Lp = Lw - 10 *log ( r2) - 8 = Lw - 20 *log ( r ) - 8 unde : Lp = nivelul de zgomot Lw - puterea acustica la distanța r de sursă R = distanța față de sursa de zgomot fara a lua in considerare relieful (se utilizează în cazul propagării zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat); În aceste condiții, considerând cel mai defavorabil scenariu – când utilajele sunt

folosite la capacitate maximă, vom avea următoarele valori pentru nivelul de zgomot înregistrat pe măsură ce receptorul se îndepărtează de sursă: Tabel 15 Nivelul de zgomot în funcție de utilaje și distanță este

Distanta fata de sursa de zgomot

Tip utilaj puterea acustica calculata



44

m Excavator Buldozer Incarcator frontal Autobasculanta

0 117 107 115 112 107

10 89 79 87 84 79

20 83 73 81 78 73

50 75 65 73 70 65

100 69 59 67 64 59

200 63 53 61 58 53

300 59 49 57 54 49

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor și mijloacelor de transport menționate mai sus, se estimează că în condiții normale de funcționare se poate constata că, de ficare dată când se dublează distanța de la sursa punctiformă de zgomot, nivelul de presiune acustică scade cu 6 dB.

Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul de propagare (condițiile locale - obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai mulți factori care schimbă modul de propagare al acestuia (caracteristicile vântului; gradul de absorbție al aerului depinzând de presiune, temperatură, topografia locală, tipul de vegetație etc.). Conform SR 10009/2017 limita admisă pentru incintele industriale este de 65 db(A). Aceste calcule sunt in ipoteza prevazuta de standardul 10009/2017, desfasurarea in incinte industriale a activitatii, acest model matematic este dus la exterm in analiza noastră, deci in cel mai rau caz (cand pe malul iazului sunt amplasate constructii civile)

Din experienta din teren, la lucrul cu doua exacvatoare si la o distanță de cca. 550 m, zgomotul perceput este nul.

Estimăm că, pe malul viitoarei amenajări piscicole nivelul de zgomot maxim este de 65 dB, de fiecare data cand se dubleaza distanta, presiunea acustica se reduce cu 6 dB.

Fapt explicabil datorita lucrului în dembleu, deci malurile ecraneaza zgomotele, iar vegetația agricolă, de pe maluri, absoarbe în mare parte zgomotele.

Ținând cont de faptul ca distanța de peste 0,30 km până la zona locuită și direcția N-S a curenților de aer pe culoarul râului Olt, intensitatea zgomotului produs de utilaje nu va depăși valoarea de 50 dB ziua, nu va polua fonic zona locuită și se va încadra în

standardul 10009/2017.

Datorită nivelului totuși scăzut de zgomot și vibrații pe care teoretic l-ar crea, în



45

limita perimetrului și la cei mai apropiați receptori protejați, utilajele și activitățile proiectate a se desfășura în perimetru, se poate afirma că acestea se vor încadra în limitele admise de SR 10009 din 2017, Acustică - Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant, adică 65 dB, aceasta luând în considerare relieful, vegetația si vântul. Dacă limitele lor vor crește în mod sesizabil, atunci se vor lua măsurile necesare de monitorizare a acestora.

Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depășește limita de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee neponderată este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure măsuri de protecție a angajaților.

Legat de vibrații, acestea sunt generate în general de utilajele cu masă mare și reglementarea specifică este asigurată prin SR 12025/2-94 „Acustica în construcții: Efectele vibrațiilor asupra clădirilor sau părților de clădiri” unde sunt stabilite limitele admisibile pentru locuințe și clădiri socioculturale și pentru ocupanții acestora.

Etapa de exploatare a fermei piscicole

Nu sunt surse de zgomot și vibrații.


Nu sunt surse de zgomot și vibrații.

Amenajări, dotări, măsuri de prevenire și/sau reducere a emisiilor de zgomot și vibrații Etapa de construire și reconstrucție ecologică:

■ Deplasarea mijloacelor de transport pe teritoriul ROSPA0106 Valea Oltului Inferior (se suprapun teritorial) se va face cu viteza de 5 km/h;

■ Oprirea motoarelor utilajelor și mijloacelor de transport pe timpul pauzelor de lucru;

■ Asigurarea în permanență o unei bune întrețineri a utilajelor și mijloacelor de transport pentru a se evita depășirile LMA;

■ Efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele de transport și la utilajele folosite, pentru ca emisiile să se încadreze în prevederile NRTA nr. 4/1998;

■ Deplasarea mijloacelor de transport în zonele locuite și pe drumurile neasfaltate cu viteza de maximum 20 km/h;

■ Utilizarea numai a căilor de acces destinate acestui scop. Etapa de exploatare



46

■ Nefiind emisii de zgomot și vibrații nu sunt necesare măsuri speciale. Etapa de dezafectare și reconstrucție ecologică

■ Nefiind emisii de zgomot și vibrații nu sunt necesare măsuri speciale.

A.6.3. Emisii de radiații

Nu sunt surse de emisie a radiațiilor.

A.6.4. Factorii de mediu ape de suprafață

Surse și emisii în apele de suprafață


În iazurilor piscicole care se vor realiza prin excavații, turbiditatea apei va crește. Pot exista însă poluări accidentale ale apei bălții care va fi transformată în iaz,

cauzate de scăpări accidentale de carburanți și/sau lubrifianți, de la utilajele folosite.

Etapa de exploatare

Asigurarea apei necesare funcționării iazurilor piscicole de agrement (umplerea, primenirea și completarea apei pierdute prin evaporare) se realizează din acviferul freatic și precipitații, fără să fie necesare lucrări de captare, transport și evacuare a apelor.

Prin activitatea desfășurată, creștere pești, pe lângă materiile organice care se găsesc în mod natural în apa din iaz, mai apar excremente de la pești, materii organice care se depun pe fundul iazului.

În procesul de autoepurare al apelor, materiile organice depuse pe fundul iazului sunt descompuse și transformate în substanțe nutritive primare, consumate de flora și fauna acvatică, fără a se crea acumulări care să altereze calitatea apei, astfel că, excrețiile peștilor nu reprezintă substanțe poluante. De asemenea, nici produșii rezultați din descompunerea acestora nu reprezintă substanțe poluante pentru apa iazului, acestea îmbogățind mediul acvatic, ridicându-i productivitatea.

Nu au fost prevăzute evacuări de ape din iazul piscicol sau emisii de ape uzate menajere în cursul de apă din zonă (râul Siret), prin pompare sau evacuare liberă.



47

Apele pluviale Se scurg și se absorb liber pe terenul din zona amplasamentului proiectului,

infiltrându-se în sol datorită permeabilității mari a substratului, fără a produce modificări privind calitatea apelor de suprafață și freatice.


Nu sunt surse de emisii în apele de suprafață.

Amenajări, dotări, măsuri de prevenire și/sau reducere a emisiilor în apele de suprafață Etapa de construire și reconstrucție ecologică:

■ Manipularea cu foarte mare atenție a carburanților și lubrifianților folosiți pentru utilajele care lucrează pe amplasament, utilizarea bidoanelor metalice prevăzute cu dop antiscurgere;

■ Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate; ■ Utilizarea numai a mijloacelor de transport și utilajelor corespunzătoare d.p.d.v.

tehnic. Etapa de exploatare

■ Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate (de tip menajer, ambalaje);

■ Gestionarea corespunzătoare a cadavrelor de pește, în situația mortalității acestora, indiferent de motivele care au cauzat moartea;

■ Amplasarea în incintă a unei cabine WC ecologic cu cuvă de retenție, preluarea conținutului acesteia prin vidanjare, pe baza unui contract cu un operator economic autorizat d.p.d.v. al mediului să desfășoare această activitate.


Nu sunt necesare nici un fel de măsuri speciale.

A.6.5. Factorii de mediu sol/subsol și ape subterane

Surse și emisii pe sol, subsol și apele subterane



48


Utilizarea resurselor de sol/subsol și ape freatice Iazul 1 Suprafața totală de teren care va fi ocupată de proiect S = 13.054 m2 , categoria de folosință

”teren arabil”, iar după realizarea suprafeței ocupate de viitorul iaz, va rezulta: Suprafață investiție 9.736,00 m2 Suprafața medie a luciului de apă 6.310,00 m2 Pilieri de siguranță, cai acces 3.318 m2

Iazul 2 Suprafața totală de teren care va fi ocupată de proiect S = 8.010 m2 , categoria de folosință

”teren arabil”, iar după realizarea suprafeței ocupate de viitorul iaz, va rezulta: Suprafață investiție 9.736,00 m2 Suprafața medie a luciului de apă 4.030,00 m2 Pilieri de siguranta, cai acces 1.875 m2

Nu rezultă și nu sunt evacuate ape uzate.

Apele pluviale se scurg și se absorb liber pe terenul din zona amplasamentului fermei piscicole, infiltrându-se în sol datorită permeabilității mari a substratului, fără a produce modificări privind calitatea apelor de suprafață și freatice. Surse și emisii pe sol, subsol și apele subterane

În etapa de construire și reconstrucție ecologică a iazurilor piscicole nu sunt surse de emisii a poluanților pe sol, subsol și ape freatice, pot exista doar poluări accidentale, cauzate de scăpări accidentale de carburanți și/sau lubrifianți, de la utilajele folosite.

Prin lucrarile de excavare și decopertarea solului vegetal (50 cm) de pe suprafața de 13.054,00 m2 iazul 1 si 8.010,00 m2 iazul 2, are loc tasarea și destructurarea solului pe suprafața menționată.

Trebuie făcută mențiunea că, exceptând stratul de sol vegetal, materialul excavat pentru realizarea iazului piscicol, este alcătuit preponderant din pietriș și nisip.

Volumul de săpătură necesar pentru realizarea iazurilor piscicole va fi de 36.806,00mc pentru iazul 1 si 23.730,00mc pentru iazul 2, materialul rezultat din excavare fiind utilizat astfel:

■ Completarea golurilor din digul de contur existent, dig cu secțiune trapezoidală, cu goluri și deteriorări, cu lățimea la bază de 6 m iar dimensiunile coronamentului sunt variabile, între 3 și 5 m;

■ Aducerea la cota și dimensiunile proiectate ale digului existent și iazul din partea



49

estica de acesta; ■ Materialul litologic rămas de la lucrările menționate va fi utilizat la refacerea unor

porțiuni din drumul de exploatare, pe care se face accesul la terenul de amplasament al proiectului. Excavarea materialului litologic pentru realizarea iazului piscicol se va face la adâncimea maximă de 5,5 m.

Etapa de exploatare

Utilizarea resurselor de sol/subsol și ape freatice Pentru funcționarea iazului piscicol va fi folosită suprafața de 9.736,00 mp iazul 1

si 6.135 mc iazul 2 - luciul de apă și digul de contur al iazurilor. Asigurarea apei necesare funcționării iazului de agrement (umplerea, primenirea și

completarea apei pierdute prin evaporare) se realizează din acviferul freatic și precipitații, fără să fie necesare lucrări de captare, transport și evacuare a apelor.

Acviferul freatic este cantonat în depozitele terasei inferioare, comună râului Olt, volumul de apă înmagazinată după realizarea iazurilor va fi de 11.826,00 mc pentru iazul piscicol 1 si 7.716,00 mc pentru iazul piscicol 1, volum care poate varia în funcție de nivelul apei subterane. Necesarul de apă pentru umplerea și primenirea iazului ~ 1,5 l/secundă/ha.

Orizonturile acvifere freatice din perimetrul studiat sunt reprezentate prin acumulările grosiere ale teraselor și luncilor râurilor, precum și în stratele lenticulare de nisipuri care apar la partea superioară a interfluviilor (planșa nr. 6).

Stratele acvifere din terase au o dezvoltare redusă, datorită, pe de o parte, extensiunii mici în suprafață a teraselor și fragmentării lor, iar pe de altă parte datorită drenajului puternic exercitat de nivelul de bază coborât al depresiunii.

Stratele acvifere din luncile râurilor au o dezvoltare mai accentuată atât în privința dimensiunilor cât și a volumului de apă înmagazinat.

Stratul freatic din lunca Oltului

Lunca Oltului începe de la ieșirea din zona rocilor metamorfice (5 km nord de Călimănești). În nord are o lățime de 0,2 - 0,5 km, iar în sud între 4 - 5 km.

Pentru a face o descriere cât mai exactă a litologiei orizontului acvifer din subsolul luncii Oltului, am luat în considerare datele furnizate de forajele Stației hidrogeologice de ordinul I Ionești, administrate de A.B.A. Olt, județul Vâlcea, și forajele geotehnice executate în zonele de amplasament a viitoarelor iazuri piscicole. Amplasamentele forajelor stației hidrogeologice sunt redate în planșa nr. 7 anexată studiului.



50

Pe baza datelor furnizate de forajele respective, au fost întocmite 2 secțiuni hidrogeologice (planșele nr. 8 și 9). Menționăm că secțiunile au fost realizate transversal, prin lunca Oltului.

Conform acestor secțiuni, lunca râului Olt cantonează ape freatice în depozite cu grosimi ce variază în limitele 3,00 - 8,00 m, constituite din nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri.

Aceste depozite sunt lipsite în mare parte de depozite acoperitoare, iar acolo unde există, acestea sunt subțiri și sunt alcătuite din argile sau argile nisipoase.

Apa în general este cu nivel liber, local având un ușor caracter ascensional, adâncimea nivelului piezometric măsurându-se la adâncimea de -2,50 m de la CTN.

Direcția de curgere a fluxului subteran este de la NV la SE, către râul Olt. Orizontul acvifer freatic este alimentat în special din precipitații, dar există și o

influență reciprocă între râul Olt și freaticul din zonă; astfel în timpul viiturilor râul cedează prin maluri în pânza freatică volume importante de apă, iar în perioadele de secetă orizontul freatic restituie râului debite importante.

La pompările experimentale efectuate asupra forajelor care captează acest orizont acvifer s-au obținut debite cuprinse între 3,0 - 10,0 l/s pentru denivelări de 0,78 - 3,57 m.

Apa este în limitele admisibile de potabilitate, cu excepția conținutului de fier (Fe).

În lunca Oltului au fost executate o serie de captări pentru alimentarea cu apă a unor localități sau obiective industriale. Pentru alimentarea cu apă a Mun. Călimănești s-a realizat un front de captare paralel cu Oltul, format din 8 puțuri, cu un debit total de 34,0 l/s.

Mun. Drăgășani se alimentează din trei fronturi de captare, după cum urmează: > Captarea veche (amonte de oraș) transversală pe râul Olt, formată din 8 puțuri,

pe un front de 500 m, cu un debit de 40 l/s; > Captarea nouă (1969), printr-un front paralel cu Oltul, format din 12 puțuri,

lungimea frontului fiind 1360 m, cu un debit de 48 l/s;

Stratul acvifer din terasa Oltului

Grosimea stratului acvifer din terasa Oltului variază în limitele valorilor de 4 - 10 m și este format din nisip cu pietriș și bolovăniș.

Apa este cu nivel liber, nivelul piezometric fiind măsurat la adâncimea de 7 - 17 m de la sol. În urma pompărilor experimentale s-au obținut debite de 1,0 - 7,0 l/s pentru



51

denivelări de 0,43 m și respectiv 2,59 m. Depozitele acvifere cantonate în nisipurile și pietrișurile terasei Oltului au fost

captate pentru alimentarea cu apă a unor unități economice: > Pentru S.M.T. Băbeni s-au obținut 2,5 l/s pe un front de 100 m;

> Pentru fabrica Râureni, pe un front de 500 m s-a obținut un debit de 7,0 l/s;

> Pentru Uzina Govora, pe un front în lungime de 30 m s-a obținut un debit de

25,0 l/s.

Zonele interfluviale În zonele interfluviale, apele freatice sunt cantonate în nisipuri situate în general

la adâncimi destul de mari, iar orizonturile acvifere au o slabă capacitate de acumulare și restituție a apelor subterane.

Complexul acvifer al Stratelor de Cândesti Partea superioară a Romanianului, împreună cu depozitele permeabile ale

Pleistocenului inferior (Vilafranchian), formează complexul acvifer al Statelor de Cândeștii.

Complexul acvifer al Stratelor de Cândești se dezvoltă sub pătura de loess în întreaga zonă piemontană, neacoperită de conurile aluvionare.

Adâncimea nivelului piezometric pe cea mai mare suprafață depășește 20,00 m, ajungând pe interfluvii la 50,00 - 60,00 m. Ea scade pe măsura apropierii de zonele de câmpie unde ajunge la valori de 5,00 - 6,00 m.

Sub aspect calitativ apele cantonate în Stratele de Cândești sunt potabile, încadrându- se în tipul de ape bicarbonatate.

Apele de adâncime Apele subterane de adâncime sunt cantonate atât în stratele de nisipuri daciene,

cât și în cele romaniene. Ele sunt bine reprezentate în subsolul perimetrului cercetat și sunt situate sub baza de eroziune, apele subterane cantonate de acestea fiind sub presiune. Însă, datorită faptului că forajele hidrogeologice de adâncime executate în perimetrul cercetat au captat și testat împreună cele două complexe acvifere (dacian și romanian), nu putem face o caracterizare hidrogeologică separată a acestora.

Constituția litologică și dezvoltarea lor aproximativ constantă face ca formațiunile dacian - romaniene să fie cele mai importante din punct de vedere hidrogeologic. Litologic, complexul acvifer dacian - romanian se caracterizează prin



52

existența în bază a unor nisipuri, cu rare elemente de pietrișuri. Spre partea superioară, stratele acvifere au o granulometrie mai fină, nisipuri și nisipuri fine, separate prin orizonturi argiloase.

Culcușul complexului acvifer dacian - romanian este format din marne și argile ponțiene. Alimentarea stratelor acvifere dacian - romaniene se realizează prin infiltrarea precipitațiilor în zonele în care acestea aflorează și din orizonturile acvifere superioare, în zonele în care există legătură hidraulică directă între acestea și complexul dacian - romanian.

Direcția generală de curgere a apelor subterane urmărește în general înclinarea stratelor. În zona studiată, complexul acvifer dacian - romanian a fost interceptat de forajul hidrogeologic executate la Ionești. Forajul hidrogeologic FA1 Ionești, județul Vâlcea, este amplasat la cca. 2 - 3 km vest de perimetrul studiat, pe malul drept al Oltului (planșa nr. 7), și a interceptat complexul acvifer dacian în intervalul 210,00 - 220,00 m.

Debitul la curgere liberă a fost de 4,40 l/s (forajul s-a manifestat artezian).

Investigații ale terenurilor studiate În incinta perimetrelor pe care se dorește executarea investițiilor propuse au fost

efectuate o serie de cercetări geotehnice care au constat în observații de ansamblu asupra terenului, precum și executarea a 2 foraje geotehnice care au investigat terenul până la adâncimea de 6,50 m. Toate aceste informații au fost centralizate în cadrul studiului geotehnic nr. 10070/2020, întocmite de către S.C. BEFAC S.R.L., Râmnicu Vâlcea. Amplasamentele forajelor geotehnice sunt evidențiate în planșa nr. 2 anexată prezentului studiu hidrogeologic. Scopul acestor investigații a fost stabilirea condițiilor geotehnice, geologice și hidrogeologice în zonă.

Forajele geotehnice au interceptat următoarele succesiuni litologice: FG1 (+197,69): 0,00 - 0,50 m Sol vegetal 0,50 - 1,90 m Nisip prăfos, cenușiu - cafeniu, în masă cu resturi de plante

carbonizate, cu intercalații locale de mâluri de băltire, afânat la îndesare medie;

1,90 - 6,00 m Pietriș cu bolovăniș aluvionar cu nisip mediu și grosier, de îndesare medie;

6,00 - 6,50 m Argilă prăfoasă, cu lentile de nisip, cenușie, plastic vârtoasă FG2 (+197,67

0,00 - 0,50 m Sol vegetal 0,50 - 2,00 m Nisip prăfos, cenușiu - cafeniu, în masă cu resturi de plante



53

carbonizate, cu intercalații locale de mâluri de băltire, afânat la îndesare medie;

2,00 - 6,00 m Pietriș cu bolovăniș aluvionar cu nisip mediu și grosier, de îndesare medie;

6,00 - 6,50 m Argilă prăfoasă, cu lentile de nisip, cenușie, plastic vârtoasă Nivelul hidrostatic (Nhs) în cele 2 foraje geotehnice a fost întâlnit la -2,50 m sub

cota terenului natural, fiind variabil în timp în funcție de precipitații. A fost întocmit un profil geologic (planșa nr. 8) pe direcția NV - SE, în care au

fost separate 4 orizonturi litologice: 1) Sol vegetal; 2) Nisip prăfos, cenușiu - cafeniu, în masă cu resturi de plante carbonizate, cu

intercalații locale de mâluri de băltire, afânat la îndesare medie; 3) Pietriș cu bolovăniș aluvionar cu nisip mediu și grosier, de îndesare medie ; 4) Argilă prăfoasă, cu lentile de nisip, cenușie, plastic vârtoasă.

Ca urmare a analizei privind indicatorii chimici și microbiologici, pe baza probelor

prelevate din iazurilor piscicole de agrement, din buletinul de analiză emis de Direcția de Sănătate Publică Vâlcea, rezultă că d.p.d.v. calitativ, apa se încadrează în limitele CMA prevăzute de Legea nr. 458/2002, republicată în anul 2011 și Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile.

Surse și emisii pe sol, subsol și apele subterane Prin activitatea desfășurată, creștere pești, pe lângă materiile organice care se

găsesc în mod natural în apa din iazurilor piscicole, mai apar excremente de la pești, materii organice care se depun pe fundul iazului.

În procesul de autoepurare al apelor, materiile organice depuse pe fundul iazului sunt descompuse și transformate în substanțe nutritive primare, consumate de flora și fauna acvatică, fără a se crea acumulări care să altereze calitatea apei, astfel că, excrețiile peștilor nu reprezintă substanțe poluante. De asemenea, nici produșii rezultați din descompunerea acestora nu reprezintă substanțe poluante pentru apa iazului, acestea îmbogățind mediul acvatic, ridicându-i productivitatea.


Nu sunt surse de emisii pe sol/subsol și ape subterane deoarece nu se fac nici un



54

fel de lucrări, modificări.

Amenajări, dotări, măsuri de prevenire și/sau reducere a emisiilor pe sol, subsol și ape subterane Etapa de construire și reconstrucție ecologică Măsuri operaționale:

■ Instruirea personalului implicat în lucrările de reconstrucție ecologică privind: decopertarea, depozitarea temporară a copertei cu vegetație și recopertarea suprafețelor decopertate;

■ Relocarea temporară a copertei de sol cu vegetație, astfel încât, să poată fi utilizată la recopertarea suprafeței de teren decopertate și înierbarea acesteia;

■ Toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentația tehnică prezentată și cu respectarea condițiilor impuse prin actele emise de instituțiile de avizare;

■ Utilizarea numai a căilor de acces destinate acestui scop;

■ Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate (colectare, transport, valorificare/ eliminare);

■ Personalul care deservește utilajele și mijloacele auto va verifica funcționarea acestora și va anunța reprezentanții operatorului economic care execută lucrările prevăzute în proiect, asupra oricărei defecțiuni apărute;

■ Utilajele sau mijloacele de transport care s-au defectat în timpul executării lucrărilor prevăzute în proiect vor fi îndepărtate de pe amplasament;

■ Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la stațiile de distributie carburanți, iar utilajele folosite vor fi alimentate din bidoane metalice prevăzute cu capace pentru protecția scurgerilor;

■ Se va acorda o atenție sporită manevrării carburanților, nefiind permise scăpări accidentale în mediu;

■ Schimburile de ulei la mijloacele de transport se vor face la operatori economici de profil, autorizați d.p.d.v. al protecției mediului și care preiau uleiurile uzate înlocuite;

■ Completarea lubrifianților la utilaje se face din bidoane metalice prevăzute cu capace pentru protecția scurgerilor și cu foarte mare atenție pentru a se preveni scăpările pe sol;



55

■ Schimburile de baterii auto la mijloacele de transport se vor face la operatori economici de profil, autorizate d.p.d.v. al protecției mediului și care preiau bateriile uzate înlocuite;

■ Schimburile de anvelope la mijloacele de transport se vor face la operatori economici de profil, autorizați d.p.d.v. al protecției mediului și care preiau anvelopele uzate înlocuite;

■ Activitățile care implică întreținere și eventuale reparații ale utilajelor și mijloacelor auto folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul operatorilor economici specializați;

■ Amplasarea în incintă a unei toalete ecologice cu cuvă de retenție, preluarea conținutului acesteia prin vidanjare, pe baza unui contract cu un operator economic autorizat d.p.d.v. al mediului să desfășoare această activitate;

■ Prevenirea poluărilor accidentale. Etapa de exploatare

> Deșeurile generate (de tip menajer și de ambalaje) vor fi colectate în saci de polietilenă și vor fi transportate la sfârșitul fiecărei zile la punctele de colectare ale localității Ionești. Este interzis ca aceste deșeuri să rămână de pe o zi pe alta pe teritoriul ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

> Gestionarea corespunzătoare a cadavrelor de pește, prin contract cu un operator economic de profil, autorizat d.p.d.v. al protecției mediului.

Etapa de dezafectare și reconstrucție ecologică Nu sunt necesare nici un fel de măsuri speciale.

A.6.6. Ecosistemele terestre și acvatice

Caracterizarea zonei privind ecosistemele terestre și acvatice

Habitate şi vegetaţie

Pa amplasamentul proiectului „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea,” terenul are categoria de folosința arabil, dar in prezent este nelucrat pe el instalându-se o vegetație spontana ruderală predominând specii vegetale invazive.



56

Plante

Majoritatea traseului parcurs este constituit din suprafete agricole, cultivate sau necultivate, la care se adauga terenuri cu vegetatie, usor halofila, ruderalizate . Familiile cu cei mai numerosi taxoni sunt Asteraceae, Poaceae și Lamiaceae. Niciunul dintre taxonii observati și identificati nu este specie de interes comunitar sau specie rara sau protejata. Majoritatea taxonilor sunt reprezentati de specii spontane comune sau specii asociate culturilor agricole, terenurilor ruderalizate, în mod repetat supuse presiunilor factorului antropic (ex.: pasunat, depozitarea neccontrolata a deseurilor/ gunoaielor etc.).

Păsări

In perioada Martie – septembrie 2020, am monitorizat amplasamentul deținut de către S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L., pentru investiția «Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea» situat în extravilanul localității Ionești, județul Vâlcea, în bazinul hidrografic Olt, pe terasa malului drept a râului Olt, la cca. 0,95 km de lacul de acumulare Ionești.

Expert evaluator

DATA OBSERVATIILOR Intervalul orar

Nume: Izabela Mariana Prenume: STEFANESCU

BINOCLU

Loca

ția

GPS

a

obse

rvat

orul

ui

Spec

ia o

bser

vată

Nr.

de i

ndiv

izi

obse

rvaț

i A

ltitu

dine

a de

zbo

r a

păsă

rii (

m)

Dir

ecți

a de

zbo

r a

păsă

rii

Dis

tant

a es

tim

ată

in

tre

obse

rvat

or ș

i pa

săre

A

ctiv

itate

a pă

sări

i la

mom

entu

l rea

liză

rii

obse

rvaţ

iei

15.0

3.20

20

1500

-1900

23

- 24

.04.

2020

07

00-1

100

06 -

07.0

5.20

20

1500

-1900

20

-21.

05.2

020

2000

- 2300

11

-12.

06.2

020

0700

-1200

03

00-0

600

15-1

6.08

.202

0 07

00-1

200

0300

-0600

12

.09.

2020

15

00-1

900

26.0

9.20

20

1500

-1900

Punct 1 44°53'8.09"N 24°13'58.18"E

Botaurus stellaris

Ixobrychus minutus

Egretta alba



57

Expert evaluator



BINOCLU

Loca

ția

GPS

a

obse

rvat

orul

ui

Spec

ia o

bser

vată

Nr.

de i

ndiv

izi

obse

rvaț

i A

ltitu

dine

a de

zbo

r a

păsă

rii (

m)

Dir

ecți

a de

zbo

r a

păsă

rii

Dis

tant

a es

tim

ată

in

tre

obse

rvat

or ș

i pa

săre

A

ctiv

itat

ea p

ăsăr

ii la

m

omen

tul r

eali

zări

i ob

serv

aţie

i 15

.03.

2020

15

00-1

900

23 -

24.0

4.20

20

0700

-1100

06

- 07

.05.

2020

15

00-1

900

20-2

1.05

.202

0 20

00- 2

300

11-1

2.06

.202

0 07

00-1

200

0300

-0600

15-1

6.08

.202

0 07

00-1

200

0300

-0600

12

.09.

2020

15

00-1

900

26.0

9.20

20

1500

-1900

Punct 2 44°53'25.56"N 24°14'58.57"E Punct 3 44°53'12.28"N 24°14'28.04"E Punct 4 44°53'10.45"N 24°14'20.11"E Punct 5 44°53'9.73"N 24°14'8.19"E Punct 6 44°52'56.72"N 24°15'5.32"E

Ciconia ciconia 6 50 300 migratie X

Cygnus cygnus 6 0 400 hranire x

Mergus albellus

Circus cyaneus

Recurvirostra avosetta

Burhinus oedicnemus

Philomachus pugnax

Larus minutus 17 20 E-V 150 - 200zbor X X x

Coracias garrulus

Lanius minor

Tachybaptus ruficollis

Podiceps cristatus 5 0 stationara100 Hranire X X

Phalacrocorax carbo

Ardea cinerea 4 0 stationara100 Hranire X X X

Cygnus olor

Anser albifrons

Tadorna tadorna

Anas penelope

Anas strepera

Anas crecca 6 0 stationara400 Hranire X X X

Anas platyrhynchos 12 0 stationara400 Hranire X X X

Anas acuta

Netta rufina

Aythya ferina 17 0 V X X

Aythya fuligula

Bucephala clangula

Mergus merganser

Accipiter nisus

Buteo buteo 1 150 E-V 400 zbor X X

Fulica atra

Calidris alpina

Larus ridibundus

Larus canus



58

Expert evaluator



BINOCLU

Loca

ția

GPS

a

obse

rvat

orul

ui

Spec

ia o

bser

vată

Nr.

de i

ndiv

izi

obse

rvaț

i A

ltitu

dine

a de

zbo

r a

păsă

rii (

m)

Dir

ecți

a de

zbo

r a

păsă

rii

Dis

tant

a es

tim

ată

in

tre

obse

rvat

or ș

i pa

săre

A

ctiv

itat

ea p

ăsăr

ii la

m

omen

tul r

eali

zări

i ob

serv

aţie

i 15

.03.

2020

15

00-1

900

23 -

24.0

4.20

20

0700

-1100

06

- 07

.05.

2020

15

00-1

900

20-2

1.05

.202

0 20

00- 2

300

11-1

2.06

.202

0 07

00-1

200

0300

-0600

15-1

6.08

.202

0 07

00-1

200

0300

-0600

12

.09.

2020

15

00-1

900

26.0

9.20

20

1500

-1900

Chlidonias leucopterus

Cuculus canorus 1 150 E-V 400 zbor X

Asio otus

Merops apiaster

Upupa epops 1 150 E-V 400 zbor X

Alauda arvensis

Riparia riparia

Hirundo rustica 6 20 E-V 150 - 200

zbor X X

Delichon urbica 5 20 N-S 150 - 200

zbor X X X

Anthus trivialis

Anthus pratensis

Anthus spinoletta

Motacilla flava

Motacilla cinerea

Motacilla alba 12 150 E-V 400 zbor X X

Prunella modularis

Erithacus rubecula

Luscinia megarhynchos

Phoenicurus ochruros

Phoenicurus phoenicurus

Saxicola rubetra 6 150 E-V 400 zbor X X X

Saxicola torquata

Oenanthe oenanthe

Turdus merula

Turdus pilaris

Turdus philomelos x

Turdus iliacus 17 150 S_V 200

Turdus viscivorus

Locustella fluviatilis

Locustella luscinioides

Acrocephalus schoenobaenus 3 0 stationara 100 Hranire X X

Acrocephalus palustris



59

Expert evaluator



BINOCLU

Loca

ția

GPS

a

obse

rvat

orul

ui

Spec

ia o

bser

vată

Nr.

de i

ndiv

izi

obse

rvaț

i A

ltitu

dine

a de

zbo

r a

păsă

rii (

m)

Dir

ecți

a de

zbo

r a

păsă

rii

Dis

tant

a es

tim

ată

in

tre

obse

rvat

or ș

i pa

săre

A

ctiv

itat

ea p

ăsăr

ii la

m

omen

tul r

eali

zări

i ob

serv

aţie

i 15

.03.

2020

15

00-1

900

23 -

24.0

4.20

20

0700

-1100

06

- 07

.05.

2020

15

00-1

900

20-2

1.05

.202

0 20

00- 2

300

11-1

2.06

.202

0 07

00-1

200

0300

-0600

15-1

6.08

.202

0 07

00-1

200

0300

-0600

12

.09.

2020

15

00-1

900

26.0

9.20

20

1500

-1900

Acrocephalus scirpaceus

Acrocephalus arundinaceus

Sylvia curruca

Sylvia borin

Sylvia atricapilla

Phylloscopus sibilatrix

Phylloscopus collybita

Phylloscopus trochilus

Regulus regulus

Muscicapa striata

Oriolus oriolus

Lanius excubitor

Sturnus vulgaris

Fringilla coelebs

Fringilla montifringilla

Carduelis chloris

Carduelis carduelis 1 150 E-V 400 zbor X X

Carduelis spinus

Carduelis cannabina

Pyrrhula pyrrhula

Coccothraustes coccothraustes

Miliaria calandra

Larus cachinnans

Presiunea Localizare

Intensitate

Cod Denumirea presiunii

300 Extragerea de balast A 220 Pescuitul recreativ sportiv C 511 Linii electrice A

Surse și emisii care afectează ecosistemele terestre și acvatice din zonă



60


Prin lucrările de realizare a iazurilor piscicole, se va forma fitobentosul și zoobentosul, unele specii de faună migrând în zona iazurilor piscicole după realizarea lui.

Ca urmare a lucrărilor de decopertare, și de excavare, pe suprafața de 9.736,00 mp iaz1 si 6.135,00 mp iaz 2, va fi afectat stratul ierbos, cu toate componentele abiotice și biotice.

Etapa de exploatare a iazului de agrement

După terminarea lucrărilor de amenajare a iazurilor piscicole (maximum 2 ani), pe parcursul a 1-2 ani are loc refacerea fitobentosului și zoobentosului pe întreaga suprafață a substratului iazurilor piscicole, cu speciile caracteristice de floră și faună (nevertebrate - insecte, nematode și pești).

Speciile de ihtiofaună crap - Cyprinus carpio, Carasul - Carrassius gibelio cosaș - Ctenopharyngodon idella. Șalău - Stizostedion lucioperca, știucă - Esox lucius ) care vor fi introduse în iazurile piscicole (care va funcționa în regim natural, și cu aport suplimentar de nutrienți) nu sunt specii invazive.


Nu sunt surse și emisii care să afecteze biodiversitatea zonei.

Măsuri pentru prevenirea și/sau reducerea impactului asupra ecosistemelor terestre și acvatice

Măsuri cu caracter general, valabile pentru toate etapele de implementare ale proiectului, responsabilitatea respectării acestora fiind a titularului proiectului, SC DORIN TRANSPORT SRL: Măsuri operaționale:

■ Respectarea măsurilor stabilite prin actele de reglementare emise de instituțiile cu responsabilități în domeniu și administratorului ROSPA0106 Valea Oltului Inferior;

■ Utilizarea numai a căilor de acces destinate implementării proiectului;

■ Utilizarea numai a perimetrului destinat implementării proiectului; ■ Gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deșeuri generate (colectare,

transport, valorificare/eliminare); ■ Instruirea personalului implicat în implementarea proiectului, cu privire la

respectarea prevederilor legale privind protecția mediului, aplicabile domeniului;



61

■ Prevenirea poluărilor accidentale. Măsuri specifice:

> Deplasarea mijloacelor auto pe teritoriul ROSPA0106 Valea Oltului Inferior se va face cu viteză foarte redusă, de maximum 5 km/h;

> Este interzisă arderea vegetației, distrugerea tufișurilor și arbuștilor din vecinătatea amplasamentului proiectului;

> Este interzisă orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și, orice formă de folosire a terenului, incompatibilă cu scopul de protecție și de conservare a habitatelor naturale, plantelor și animalelor sălbatice;

> Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane sunt interzise: ■ Orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

■ Perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;

■ Deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură;

■ Deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; ■ Deținerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea și

capturarea; ■ Comercializarea, deținerea în scopul comercializării acestora în stare vie

ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea, ușor de identificat.

Etapa de construire și reconstrucție ecologică Măsuri operaționale:

> Instruirea personalului implicat în lucrările de reconstrucție ecologică privind: decopertarea, depozitarea temporară a copertei cu vegetație și recopertarea suprafețelor decopertate;

> Decopertarea stratului de sol cu vegetație pe suprafețe de maximum 50 x 50 cm;

> Transportul materialului decopertat se va face în aceeași zi, pentru evitarea pierderilor de material biologic;

> Relocarea temporară a copertei de sol cu vegetație, astfel încât, să poată fi utilizată la recopertarea suprafeței de teren decopertate și înierbarea acesteia;



62

> Utilizarea apei la recopertare dacă, ca urmare a secetei solul va avea deficit de umiditate.

Etapa de exploatare Măsuri operaționale

> Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate (colectare, transport, valorificare/eliminare), inclusiv a cadavrelor de pește.

Măsuri specifice

Pescuitul sportiv va fi permis în afara perioadei de reproducere (15 martie - 15 august) a speciilor de faună de interes conservativ (mamifere, păsări, pești, amfibieni, reptile), deci în perioada 16 august - 14 martie.

Obligația titularului proiectului este de a respecta măsurile impuse prin actele de reglementare și Avizul administratorului ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

Etapa de dezafectare și reconstrucție ecologică Nu sunt necesare nici un fel de măsuri speciale deoarece nu se fac nici un fel de

modificări ale ecosistemelor existente.

A.6.7. Deșeuri generate

Tipurile și cantitățile de deșeuri generate


Deșeuri tehnologice ■ 17 05 04 - Deșeu inert - materialul litologic obținut ca urmare a lucrărilor de

excavare pentru amenajarea cuvetei celor doua iazuri piscicole – 7.935,5 mc. Deșeuri menajere - 20 03 01

■ Rezultă de la personalul implicat în lucrările de construire și reconstrucție ecologică, cantitatea rezultată fiind ~ 1 mc.

Deșeuri de ambalaje valorificabile ■ 15 01 02 - Polietilen tereftalat (PET) ~ 1 kg.

Etapa de exploatare Deșeuri tehnologice

■ 02 01 02 - Deșeuri de țesuturi animale, în caz de mortalitate piscicolă. Deșeuri menajere - 20 03 01



63

■ Rezultă de la persoanele care vor veni pentru pescuitul de agrement în perioada 16 august - 14 martie, cantitatea fiind imposibil de estimat deoarece este în funcție de numărul persoanelor interesate de acest gen de pescuit.

Deșeuri de ambalaje valorificabile 15 01 02 - Polietilen tereftalat (PET) - rezultă de la persoanele care vor veni

pentru pescuitul de agrement în perioada 16 august - 14 martie, cantitatea fiind imposibil de estimat deoarece este în funcție de numărul persoanelor interesate de acest gen de pescuit.


Nu rezultă nici un fel de deșeuri deoarece nu se produc nici un fel de modificări.

A.6.7.1. Gestionarea deșeurilor generate

Gestionarea deșeurilor se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, în condiții de siguranță pentru componentele de mediu, titularul proiectului având următoarele obligații:

y Să respecte prevederile legale privind colectarea selectivă a deșeurilor generate, valorificarea/eliminarea acestora, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversității și oamenilor;

y Să instruiască personalul implicat în lucrările de implementare ale proiectului, precum și, proprii angajați, cu scopul gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deșeuri generate.

Etapa de construire și reconstrucție ecologică Deșeuri tehnologice Deșeu inert

Volumul de săpătură necesar pentru realizarea celor doua iazuri piscicole va fi de 36.806,00 mc pentru iazul 1 si 23.730,00,00 mc pentru iazul 2, materialul rezultat din excavare fiind utilizat astfel:

■ Completarea golurilor din digul de contur existent, dig cu secțiune trapezoidală, cu goluri și deteriorări, cu lățimea la bază de 6 m iar dimensiunile coronamentului sunt variabile, între 3 și 5 m;

■ Aducerea la cota și dimensiunile proiectate ale digului existent între iazurile



64

piscicole; ■ Completarea golurilor și nivelarea terenului din vecinătățile laturilor iazurilor

piscicole de agrement, goluri rămase după exploatarea balastului; ■ Materialul litologic rămas de la lucrările menționate va fi utilizat la refacerea unor

porțiuni din drumul de exploatare, pe care se face accesul la terenul de amplasament al proiectului.

Deșeuri de tip menajer și PET-uri

> Vor fi colectate în saci de polietilenă și vor fi transportate la sfârșitul fiecărei zile la punctele de colectare ale comunei Ionesti. Este interzis ca aceste deșeuri să rămână de pe o zi pe alta pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSPA0106.

Etapa de funcționare Deșeuri tehnologice

> Deșeurile de țesuturi animale, rezultate ca urmare a mortalității piscicole vor fi preluate pentru eliminare, pe bază de contract, de un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecției mediului să preia acest tip de deșeu.

Deșeuri de tip menajer și PET-uri

> Vor fi colectate în saci de polietilenă și vor fi transportate la sfârșitul fiecărei zile la punctele de colectare ale localității Ionești. Este interzis ca aceste deșeuri să rămână de pe o zi pe alta pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

> Etapa de dezafectare și reconstrucție ecologică

Nu rezultă nici un fel de deșeuri deoarece nu se produc nici un fel de modificări.

A.6.8. Substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse și gestionarea acestora


Utilajele și mijloacele de transport necesare pentru execuția lucrărilor prevăzute în etapa de construire vor fi închiriate de la un operator economic de profil (exploatează, transportă și prelucrează agregate minerale) din zonă, împreună cu personalul care le deservește.



65

Substanțe și/sau preparate chimice utilizate Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracții medii de distilare în

compoziția căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice și mixte. Conform Fișei Tehnice de Securitate, motorina prezintă risc de inflamare, se

aprinde ușor în contact cu suprafețele încălzite, cu scântei sau flăcări deschise și formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:

■ Inferioară - % vol. 6,0; ■ Superioară - % vol. 13,5.

Alimentarea utilajelor cu combustibili se va face din bidoane metalice cu dop prevăzut cu protecție antiscurgere, fără a afecta factorii de mediu și biodiversitatea.

Alimentarea mijloacelor de transport cu combustibili se va face la operatori economici de profil.

Pe amplasamentul proiectului nu se depozitează combustibili și/sau lubrifianți. Substanțe și/sau preparate chimice generate

Schimbul de uleiuri minerale la mijloacele de transport se vor face la operatori economici de profil și care preiau uleiurile uzate, înlocuite. Etapa de exploatare

Nu se utilizează și nu rezultă substanțe chimice periculoase. Etapa de dezafectare și reconstrucție ecologică

Nu se utilizează și nu rezultă substanțe chimice periculoase.

A.6.9.Măsuri care trebuie luate în cazul poluărilor accidentale

Accidental, solul/subsolul pot fi afectate de scurgeri de carburanți și/sau lubrifianți, de la utilajele și/sau mijloacele de transport folosite.

Pentru a putea asigura o intervenție rapidă în caz de poluări accidentale cauzate de pierderi de carburanți și/sau lubrifianți, titularul proiectului are următoarele obligații:

■ Să acționeze imediat pentru a opri scurgerile de poluanți;

■ Să aibă în dotare materiale absorbante și/sau substanțe neutralizatoare și să intervină imediat pentru a controla, izola și limita efectele poluării;

■ Să anunțe imediat Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Vâlcea.

A.7. Cerințele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuția obiectivelor propuse prin proiect (categoria de folosință a terenului, suprafețele de teren ce vor fi



66

ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu drumurile de acces, tehnologice, perimetrul iazurilor piscicole etc.);

În timpul executării lucrărilor pot avea loc modificări fizice ale terenului datorită diferitelor categorii de lucrări și anume:

lucrările de excavare, deși nu sunt poluante, conduc la degradarea solului și induc modificări structurale în profilul solului;

înlăturarea stratului de sol vegetal și construirea unui profil artificial prin lucrările de terasamente executate;

pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a deșeurilor sau a diferitelor substanțe, materiale;

ocupări temporare de terenuri pentru amplasarea organizărilor de șantier și a gropilor de împrumut;

modificarea posibilă a calității solului prin deversări accidentale ale unor substanțe/compuși direct pe sol.

modificări calitative ale solului sub influența poluanților prezenți în aer (modificări calitative și cantitative ale circuitelor geochimice locale);

modificarea funcției terenurilor din terenuri ocupate cu culturi agricole, în terenuri acoperite cu ape și neproductiv.

Terenul pentru care se realizeaza prezentul proiect „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” este situat in extravilanul Comunei Ionești, punct “la lot”, Județul Vâlcea, Conform Certificatului de Urbanism nr. 23 din 04.06.2019 emis de Primăria Comunei Ionești, suprafața de teren solicitata pentru iazuri este de 21.064 mp. Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul își propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp va fi folosita astfel:


Iaz piscicol nr. 1:




67



Iaz piscicol nr. 2:




Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrările de investiție este de teren

proprietate a S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.. Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084.

Terenurile vizate pentru investiție situate în extravilan au categoria de folosință – arabil. Acestea sunt situate într–un cadru natural neamenajat și au în vecinătate:

La nord – teren agricol proprietate particulară Băițoiu Ștefan; La est – teren agricol proprietate particulară Marinescu Alexandru; La vest – teren agricol proprietate particulară moșt. def. Sandală Gheorghe;

La sud – drum tarla, canal și terenuri agricole proprietăți private – pentru parcelă ocupată de iaz nr. 1 respectiv teren agricol proprietate privată moșt. def. Truțulescu Toma pentru parcelă ocupată de iaz nr. 2.

Cele 2 parcele de teren sunt separate pe laturile estică respectivă vestică de drum tarla și canal existente.

folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone

adiacente acestuia; Pe amplasament s-au desfasurat activitati agricole. Zonele adiacente amplasasmentului sunt terenuri agricole. Zona cuprinsa intre limita amplasamentului si raul Olt este teren arabil, terenuri forestiere.

A.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/ reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcție



68

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;

Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea” poate presupune realizarea unor servicii suplimentare, ceea ce necesită identificarea modalităților în care accesarea acestor servicii suplimentare ar putea afecta integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar, în cazul în care acestea se suprapun sau se găsesc în imediata lor vecinătate. Posibile servicii suplimentare sunt cele de tipul: dezafectare/ reamplasare a unor conducte, obiective, linii de înaltă tensiune, mijloacele de construcţie necesare, construcţia/dezvoltarea unor facilităţi conexe, ocuparea suplimentară a unor suprafeţe de teren mai mari decât cele necesare investiţiei etc., şi pot apărea în principal în cazul acelor tipuri de intervenţii/ proiecte care presupun construcţii Având în vedere diversitatea și gradul actual de detaliere al proiectului „ Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”., estimarea serviciilor suplimentare solicitate de implementarea tuturor acestor tipuri de intervenţii/ proiecte este dificil de realizat la acest moment al evaluării

Nu este cazul.

A.8.1. Organizarea de șantier

Pentru implementarea proiectului supus analizei este necesară organizare de șantier care va cuprinde:

Dotări:

1 baraca mobila - tip container - pentru birou și adăpost pentru muncitori; 1 punct P.S.I. dotat cu scule și stingător de incendiu cu spuma; 1 toaleta ecologica Materiale absorbante în caz de poluări accidentale pentru exploatare: Utilajele necesare (excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC3 încărcător frontal Q&KL30 autocamioane 4 buc. SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO



69

MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330) desfășurării activității de amenajare a iazurilor piscicole, sunt în dotarea societății S.C. DORIN TRANPORT S.R.L

A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului și esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin proiect

Proiectul „ Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”., care va fi implementat cu scopul realizarii a unui iazi piscicol şi valorificării agregatelor în urma lucrărilor de construire implică excavarea unui volum de sol fertil, folosit la realizarea digurilor și a taluzurilor, nisip și pietriş, care va fi folosit în statia proprie de sortare sau în stare bruta la alti beneficiari Lucrările de excavare şi transport a agregatelor minerale vor fi urmate de lucrări de nivelare a suprafeţei excavate şi refacere a malulurilor taluzare, în zona amplasamentului.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSA: anul 2021-2023

A.10. Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului/ proiectului

Proiectul „ Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”., propus de către S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L. , generează în mod direct următoarele activităţi:

Creșterea competitivităţii şi durabilităţii sectorului piscicol primar, prin realizarea investiţiilor în acvacultură.

Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale localității Ionești; Dezvoltarea unei activități nepoluante, cu beneficii economice (creșterea

unor specii de pești cu perspective bune de valorificare, prin comercializare și pescuit sportiv: crap, novac, sânger și știucă);

Satisfacerea cerințelor tot mai crescute de consum a peștelui, prin amenajarea unor iazuri piscicole și reducerea presiunii asupra speciilor sălbatice de ihtiofaună din cursurile de apă.



70

Disponibilitatea limitată a resurselor naturale privind peştele de ape dulci, producţia

internă acoperind doar jumătate din consumul anual al populaţiei, reclamă necesitatea completării acestor resurse prin extinderea activităţii de acvacultură.

Proiectul supus analizei face parte din categoria propunerilor bazate pe dezvoltarea durabilă a zonei, fiind valorificate resursele de teren prin activităţi nepoluante și care duc la scăderea presiunii pe fauna piscicolă din râul Olt.

Cadrul natural al acestei zone, liberă de construcţii, este benefic pentru amenajarea piscicola pe terasa de pe malul drept al râului Olt, terasele de luncă limitrofe fiind stabile.

Proiectul se propune: Schimbarea regimului economic al terenului, din zonă teren agricol în

extravilan, în zonă „curţi construcţii, activităţi economice”; Asigurarea accesului şi a circulaţiei, staţionare şi spații parcare în incintă; Analiza compatibilităţii funcţiunii propuse cu zona funcţională existentă; Analiza modului de asigurare a utilităţilor tehnico-edilitare necesare

funcţionării obiectivului propus.

A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului/ planului

Exploatarea se va realiza în conformitate cu Legea Minelor nr. 85/2003, pe baza unor permise de exploatare.

Valabilitatea permisului de exploatare este de 1 an. Exploatarea preconizăm că va dura 2 ani. Etapele realizarii proiectului

Etapa realizarii exploatarii de agregate minerale Etapa realizarii amenajarii piscicole

A. Realizarea lucrarilor de exploatare Pilierii de siguranta sunt in conformitate cu legislatia aferenta:




71

Față de limita de N: min. 5 m;

Față de limita de S: min. 5 m;

Față de limita de E: min. 5 m;

Față de limita de V: min. 5 m;

Suprafata de 21.064 mp va fi folosita astfel: Iazurile piscicole nr. 1 și 2 propuse se vor realiza pe cele 2 suprafețe de teren proprietate ale beneficiarului care vor fi folosite astfel:

Iaz piscicol nr. 1:




Iaz piscicol nr. 2:




1. FLUXUL DE PRODUCŢIE PENTRU EXPLOATAREA BALASTULUI este următorul:

DISLOCARE → DEPOZITARE → ÎNCĂRCARE → TRANSPORT

2. FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU REALIZAREA CELOR IAZURILOR PISCICOLE:

DISLOCARE→REALIZAREA TALUZURILOR MARGINALE →LUCRĂRI DE REFACERE A

MEDIULUI

LUCRĂRI PREGĂTITOARE,. Sunt necesare deschiderii în condiții optime a exploatării la zi, constau din:



72

amenajarea drumului de acces de la drumul existent la perimetru;

nu se prevede amenajarea unei platforme pentru depozitarea produselor de balastieră, metoda de exploatare nu prevede constituirea de depozite temporare;

Pe amplasament nu vor fi stationate utilajele, nu se vor amenaja platforme betonate pentru utilaje, aceste utilaje apartinand SC DORIN TRANSPORT SRL. Utilajele vor fi deplasate dupa terminarea programului de lucru, seara, pe terenul pe care SC DORIN TRANSPORT SRL il are in vecinatatea amplasamentului planului supus procedurii de aprobare;

- depozitarea solului recuperat în urma lucrărilor de deschidere se va face pe amplasament, iar maerialul si solul fertil va la realizarea digurilor contur a iazurilor piscicole.

LUCRĂRI DE DESCHIDERE constau în decopertarea solului fertil pentru a se ajunge la roca utilă.

LUCRARI DE EXPLOATARE-VALORIFICARE Exploatarea se realizează cu ajutorul unui utilajelor de dislocare-încărcare

(excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬3, încărcător frontal Q&KL30). Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394

33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330. 3. Lucrările de decopertare se vor executa în avans față de lucrările de excavație

și vor include înlăturarea și depozitarea selectivă a solului fertil necesar reconstrucției ecologice a terenului (taluzelor), la finalizarea iazurilor. Depozitarea se va realiza în partea de E a amplasamentului pentru iazul nr. 1 respectiv V a amplasamentului pentru iazul nr. 2.

5. Lucrări de excavare – se vor efectua cu utilaje speciale.

Pentru realizarea investiției se va începe excavația pe laturile nordice ale celor 2

terenuri, în fâșii de 5 – 10 m cat este brațul excavatorului, pe toată lungimea laturii. Se vor respecta panta taluzelor și zonele de protecție față de terenurile limitrofe (pilierii de siguranță).

Lucrările de excavație se vor realiza cu utilaje mecanice specifice și se va acorda o atenție sporită ca în perioada de execuție a iazurilor să nu aibă loc poluări accidentale ale solului sau acviferului freatic. Alimentarea cu combustibili, schimburile de ulei sau



73

eventualele reparații ale utilajelor se vor face în locuri special amenajate, nicidecum pe amplasamentul amenajării piscicole sau pe terenul adiacent acesteia.


excavatorul;

de la nivelul hidrostatic ± 177,80 mdMN până la cota finală ± 175,50 mdMN prin săpare cu excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬ 3.


Pentru prevenirea eventualelor accidente prin înec (oameni și animale), amenajarea piscicolă va fi împrejmuită. Împrejmuirea se va realiza cu gard din plasă de sârmă. Perimetrul împrejmuirii va avea o lungime de 609 ml pentru iazul nr. 1 și 395 ml pentru iazul nr. 2.


Procesul tehnologic de extracție a agregatelor minerale nu implică consum de apă.

Încărcarea şi transportul materialului. Utilajul este un încărcător frontal de tip Q&KL30).

Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330. Încărcarea se realizează direct din excavaţie.


Pentru prevenirea eventualelor accidente prin înec (oameni și animale), amenajarea piscicolă va fi împrejmuită cu gard din plasa de sârmă împletită, rolă, zincată, cu stâlpi din țeavă. Înălțimea gardului va fi de h = 1,80 m.


Procesul tehnologic de extracție a agregatelor minerale nu implică consum de apă. Dacă se interceptează zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl,

material levigabil, bolovani mari, etc., materialul din aceste zone va fi exploatat, încărcat în autobasculantă și depozitat ca material de umplutură, în zonele indicate de reprezentanții primăriei Ionești.



74

În perioadele cu precipitaţii importante și în cele de îngheţ nu se excavează. Suprafaţa de exploatare nu este acoperită cu vegetaţi forestiera .

În cazul în care în timpul excavării sau din alte refuzuri vor rezulta deşeuri inerte, acestea vor fi depozitate în afara perimetrul iazului piscicol, în locuri indicate de către primăria localității Ionești.

Transportul agregatelor minerale se va face cu autobasculante din dotare. Din punct de vedere al constituţiei litologice, zăcământul este alcătuit din nisipuri

şi pietrişuri care aparţin albiei majore a raului Olt. Nu este necesară racordarea la utilităţi (apă, canal, telefonie, energie electrică, etc.). Lucrări de refacere a amplasamentului în zona afectata de execuția investiției : După finalizarea exploatării pentru zona din care s-a extras agregatul mineral nu

vor fi necesare lucrări suplimentare de refacere a amplasamentului deoarece prin excavarea zonei conform tehnologiei stabilite se creează iazurile piscicole

Furajarea

Datorita amplasamentului ales, în care predomina vegetatia hidrofila (Sorghum halepense), este preconizat a se popula amenajarea piscicola cu specii de pesti specifici apelor stagnante, care sa valorifice aceasta vegetatie spontana . Din punct de vedere economic, tehnologia aplicata se refera la piscicultura extensiva, care se bazeaza pe procese de crestere și sortare a pestelui, productia realizandu-se prin valorificarea bazei trofice naturale. Calculul materialului de populare :

Popularea amenajarii piscicole se va face primavara, în ultima decada a lunii martie sau prima decada a lunii aprilie, cu pesti specifici apelor stagnante. Materialul de populare este adus din ferme specializate. Ciclul de productie este de un an. Necesarul de material pentru populare se calculeaza în functie de productia pe unitate de suprafata, supravietuirea pe timpul perioadei de crestere și greutatea medie a pestelui la finele productiei.

Formula de populare, modul de furajare, compozitia chimica a furajelor și a tehnologiei de recoltare



75

Puietul pentru populare va fi asigurat din comert de la unitati de profil .

Din punct de vedere al tipului de gospodarie, amenajarea piscicola va fi o unitate incompleta în care se va desfasura o singura etapa tehnologica, respectiv ingrasarea pestelui, asigurandu-se peste pentru pescuit de agrement.

Pentru amenajarea propusa, necesarul de material de populare se calculeaza functie de productia pe unitatea de suprafata și de supravietuirea pe timpul perioadei de crestere și de greutatea medie a pestelui în finele productiei.

Produse obtinute: Singura categorie de produs obtinuta în cadrul unitatii este reprezentata de pestele viu. Speciile avute în vedere sunt reprezentate de ciprinide (crap, singer, cosas, novac și salau; specia de baza fiind crapul). Capacitatile de productie: bazinele piscicole de categoria a-I-a au o capacitate de productie exprimata în carne de peste de circa 400 – 500 kg/ha, iar în iazul analizat se estimeaza o productie anuala de cca. 750 kg/an. - Popularea iazului de creștere se va face cu 600 buc. pui în greutate de 100gr./buc.

Hrana și procedurile de administrare

Productia semiintensiva se realizeaza pe baza productivitatii piscicole naturale stimulata prin administrarea de ingrasaminte (organice și minerale ) și amendamente și a hranei suplimentare de calitate slaba (gozuri și sparturi de cereale) sau medie (amestec de cereale macinate și sproturi dar fara componente proteice de origine vegetala sau animala, premixuri vitamino – minerale, etc) .

Tehnologia de recoltare : pescuit sportiv.

Masuri de diminuare a impactului: respectarea pilierilor de siguranța impuși prin Autorizația de gospodărire a apelor emisa de ABA Olt .

Prin desfăşurarea activităţilor de extracţie de nisipuri și pietrişuri, sa nu producă deteriorări ale lucrărilor hidrotehnice, construcţiilor civile sau industriale, ale malurilor râului sau ale terenurilor în proprietate publica sau privata din zona de exploatare a albiei cursului de apa.

Sa respecte prevederile HG nr. 1373/2008 cu modificările și completările ulterioare, privind reglementarea furnizării și transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România.



76

Sa nu efectueze parcarea utilajelor și mijloacelor de transport în albia minora dupa terminarea programului de lucru.

Sa folosească drumurile existente, avizate pe baza unor convenţii incheiate cu deţinătorii acestora.

Sa menţină amplasamentul curat, fara depozitarea materialelor de orice fel. Sa plătească contribuţia de gospodărire a apelor la termenul stabilit prin abonamentul de

utilizare/exploatare a nisipurilor și pietrişurilor Sa transmită la autoritatea bazinala de gospodărire a apelor, lunar cantităţile de agregate

minerale extrase.

A.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedura de evaluare și care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar

Amplasamentu propus pentru proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea” se afla în perimetrul Sitului Natura 2000 ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior.

Tratarea efectelor cumulate este o componentă important în procesul de evaluare a impactului. Un proiect cu toate că analizat singular poate să nu aibă efecte negative semnificative asupra mediului, în combinație cu alte proiecte dezvoltate simultan sau cu activități existente sau preconizate poate avea un impact semnificativ asupra unui factor de mediu sau mai mulți din cadrul ariei naturale protejate

Pentru a putea identifica proiectele și activitățile cu care se poate cumula impactul proiectului studiat este necesar să fie determinate următoarele aspecte:

o aria în care se manifestă impactul proiectului,

o scara temporală de manifestare a impactului,

o căile (atât ca vectori cât și ca modalitate) de manifestare a unui eventual impact cumulat.

Căile prin care impactul se cumulează sunt:

o căile posibile de cumulare a impactului potențial sunt apa și aerul atmosferic (eventuale emisii de poluanţi în apă și aer, precum şi zgomotul produs de utilaje);



77

o la nivelul ariei un impact cumulat se poate manifesta prin diminuarea suprafeţelor ocupate de habitate similare celor din zona proiectului cu efecte direct asupra stării de conservare la nivelul ariei şi cu efect indirect asupra speciilor ce le utilizează.

Plecând de la aceste elemente și de la informații despre proiectele care se desfășoară sau sunt planificate în zona actualului proiect s-au identificat următoarele activități în zona proiectului:

exploatări agricole în vecinătate;

proiecte de realizare a altui iaz piscicol.

Aceste activități se caracterizează la rândul lor prin emisii de poluanți în apă, aer, producerea de zgomot și diminuarea de suprafețe de habitat similare celor din zona proiectului.

Caracteristicile comune ale proiectelor existente și a căror efecte se pot cumula cu efectele proiectului supus evaluării:

-I- Pe termen scurt sunt generatoare de impact negativ, ca urmare a:

> Ocupării temporare a unor suprafețe de teren din zona de luncă ale râului Olt, habitate caracteristice unor specii de faună de interes conservativ (păsări, amfibieni, pești);

> Producerea zgomotului, vibrațiilor și prezența umană, având efect perturbator asupra unor specii de faună de interes conservativ (mamifere, păsări, amfibieni, pești), care ar putea fi prezente în zonele de lucru și vecinătăți;

> În condițiile exploatării submerse crește turbiditatea apei. -II- Pe termen mediu și lung sunt generatoare de:

> Impact negativ, ca urmare a ocupării pe termen lung sau permanent a unor unor suprafețe de teren din zona de luncă ale râului Olt, habitate caracteristice unor specii de faună de interes conservativ;

> Impact pozitiv, ca urmare a: ■ Reducerii presiunii asupra ihtiofaunei din cursurile naturale de apă,

datorită înființării iazurilor piscicole; ■ Măririi resurselor trofice pentru vidră datorită înființării iazurilor



78

piscicole. Avand în vedere regimul și modul de executare a lucrarilor ce se vor desfasura pe

amplasament, modul de asigurare a utilitatilor, consideram ca proiectul se incadreaza în obiectivele de management ale ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior, asigurand administrarea intereselor economice și sociale ale populatiilor locale cu obiectivele de conservare și protectie a diversitatii biologice.

Extragerea agregatelor minerale este necesară pentru realizarea unei amenajarii piscicole.

Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”., propus de către S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L., nu are legătură directă cu managementul SPA “Valea Oltului Inferior”, dar, după încheierea lucrărilor de exploatare a balastului, se va crea o zona propice de hranire, cuibarire, iernare pentru mai multe specii de pasari salbatice . Astfel că, proiectul analizat are efecte benefice indirecte, pe termen mediu şi lung, privind menţinerea habitatului de pădure de luncă, preferat de unele din cele 13 specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA “Valea Oltului Inferior”.

A.13. Alte informații solicitate de către autoritatea competent pentru protecția mediului

Nu este cazul



79

B INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PLANUL/PROIECTUL Terenul pentru care se realizeaza prezentul proiect „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” este situat in extravilanul Comunei Ionești, punct “la lot”, Județul Vâlcea, Conform Certificatului de Urbanism nr. 23 din 04.06.2019 emis de Primăria Comunei Ionești, suprafața de teren solicitata pentru iazuri este de 21.064 mp. Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul își propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp va fi folosita astfel:




Iazurile piscicole sunt construcții poligonale, tip îngropat, cu pereții în taluz, stabilizat prin înierbare astfel eliminându–se riscul surpării malurilor, dar și pierderile de apă prin infiltrații. Taluzarea se va realiza cu o pantă de 1/2. Taluzurile sunt reprezentate de suprafețele laterale (longitudinale) ale terasamentului și s–au dimensionat în funcție de natura pământului. Se propune schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor din teren “arabil” in “terenuri cu ape” pentru zona ocupata de iaz si de “terenuri neproductive” pentru terenul ocupat de pilierii de siguranta si imprejmuire.



80

Destinatia urbanistica a terenurilor solicitata de investitor si propusa prin studiul de oportunitate Pentru terenul ocupat de iaz se propune ca destinatie urbanistica - zona de ape in extravilan Pentru terenul ocupat de pilieri de siguranta si imprejmuire se propune ca destinatie urbanistica – teren neproductiv in extravilan.

Cea mai mare suprafața ocupata de proiectul vizat este ocupata de terenuri cu functiunea arabil, dar care se afla în incinta următorului sit Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior:

Imagine 5 Încadrarea proiectului în ariile naturale protejate

Suprafața suprafata de teren solicitata pentru iaz este de 21.064 mp care se află în interiorul sitului Natura 2000ROSPA0106 Valea Oltului Inferior a cărei suprafața este de 52789.8 ha, iar clasa de habitate este reprezentata de alte terenuri arabile fiind reprezentata la nivel sitului de o suprafață de circa 3168 ha reprezentând o pierdere a acestui tip de habitat de 0,066% Procentul din aria naturala protejata care va fi afectat este de 0,0039%, în ambele cazuri mult sub valoarea de 2% considerata a avea un impact semnificativ asupra ariei naturale protejate.



81

Imagine 6 Tipurile de habitate conform Corine Land Cover 2018



82

B.1. Date privind aria naturala de interes comunitar

Imagine 7 Amplasarea proiectului propus în raport cu aria naturala protejata

Prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011, pentru modificarea și completarea HG. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție speciala avifaunistică ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000, a fost identificat și descris situl de protecție avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, Situl de importanță comunitară ROSPA0106 Valea Oltului Inferior este situat pe teritoriul județelor Vâlcea, Olt și Teleorman. Situl are o suprafață totală de 52789.80 ha, cuprinsă între altitudinea minimă de 30 m și cea maximă de 286 m, cea medie fiind de 94 m. Acesta este situat în regiunea biogeografică continentală (100.00 %). Este amplasat în Subcarpații Getici, Podișul Getic și Câmpia Română.

Importanța sitului este conferită de prezența a 92 specii de păsări importante, menționate în Formularul Standard, dintre care 14 se regăsesc pe Anexa I Directiva Păsări, 81 specii migratoare din anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn) și două specii periclitate la nivel global.

Situl este străbătut de habitate de păduri (păduri în tranziție), plaje de nisip, râuri,



83

lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, stepe, culturi (teren arabil), pășuni, păduri de foioase, vii și livezi, stâncării, zone sărace în vegetație, alte terenuri arabile și alte terenuri artificiale (localități). Situl prezintă și șapte lacuri de acumulare pe râul Olt. În perioada de vară și de iarnă s-a observat o creștere semnificativă a numărului de specii de păsări, dar și a numărului de indivizi, ca urmare a instalării unor condiții favorabile în acest bazin hidrografic.

Acesta este un loc proprie pentru unele specii, deoarece iernează aici, pentru alte specii e important în perioada de migrație, în această perioadă fiind mai mult de 20000 de exemplare de specii de baltă.

Acest sit se suprapune cu mai multe arii protejate, precum: în zona localității Fălcoiu se suprapune cu ROSCI0266 Valea Oltețului, în zona localității Malu Roșu se suprapune și conține aproape în totalitate situl ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele, în zona localității Chilii conține în totalitate Rezervația naturală Pădurea Reșca, în zona localităților Ghimpați, Reșca, Chilii, situl ROSCI0166 Pădurea Reșca Hotărani, ROSCI0354 Platforma Cotmeana. Se suprapune și cu rezervația naturală IV.44. Pădurea Reșca, VI.23. Lacul Slatina, I.25. Iris-Malu Roșu, VI.22. Lacul Strejești, VI.24. Lacul Izbiceni, dar în zona proiectului nu se suprapune cu nici o altă arie protejată.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de pasări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasări: 13 b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 81 c) număr de specii periclitate la nivel global: 2 Organismul responsabil pentru managementul sitului: Situl este administrat de catre ANANP. Planuri de management ale sitului în prezent exista plan de management elaborat de catre ANPM în cadrul proiectului SINCRON aprobat Ordinul nr. 1093/2016 privind aprobarea Proiectului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior



84

Imagine 8 Harta sitului

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia și ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata și în imediata vecinatate a PP, mentionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

NOTA: Pentru acest capitol, a fost analizat amplasamentul proiectului propus (strict delimitat). în acest context, expresia “zona situata în vecinatate” cuprinde un bufer de cca. 300 m de jur imprejurul amplasamentului, aceasta zona fiind considerata potential afectata de proiectul analizat, iar pentru acurateta datelor s-au monitorizat si speciile existente pe lacul Ionesti prin alegerea a doua puncte pe digul lacului.



85

Imagine 9 Dimensiunea zonei analizate

În vederea observării, identificării și evaluării habitatelor și speciilor de floră și faună de interes comunitar, existente în zona proiectului și în vecinătatea acestuia, au fost realizate deplasări în teren. Pe lângă datele de teren au fost adăugate și informațiile disponibile în literatura de specialitate (Planurile de management ale ariilor naturale protejate, articole științifice), alte informații disponibile. În continuare sunt prezentate, pentru fiecare tip de habitat, specie de floră și faună de interes comunitar identificate în zonele analizate, informații relevante privind prezența, localizarea, populația, starea actuală și ecologia acestora

B.2.1. Habitate și specii de floră și faună de interes comunitar protejate la nivelul siturilor de importanță comunitară din zona proiectului

Pa amplasamentul proiectului ,, Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”” nu au a fost identificate habitate de interes comunitar. În urma monitorizărilor, zonei propuse, aici identificându-se o cultura de lucerna, iar în vecinatatea estica au fost identificate mai multe specii de păsări acvatice pe un iaz construit de SC DORIN TRANSPORT SRL. Tot în zona proiectului și în zona



86

adiacentă(marginea drumului de acces) au fost identificate terenuri arabile deschise și semi-deschise cu tufărișuri și arbori (Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa Rubus caesius) de diferite mărimi Fitocenozele observate nu formează habitat natural, deoarece speciile identificate pe margine culturilor sunt reprezentate de buruieni de cultura și specii invazive sau potențial invazive: Xanthium italicum, Eryngium campestre, Oenothera biennis, Artemisia annua, Ambrosia artemisiifolia, Amaranthus retroflexus, Erigeron annuus, Erigeron canadensis, Ailanthus altissima, Datura stramonium, Gleditsia triacanthos, Xanthium spinosum, Amorpha fruticosa, Sorghum halepense.

Imagine 10 Imagine cu vegetatia de pe amplasament

B.2.2. Specii de fauna întâlnite pe amplasament.

În urma activităților de teren, a preluării informațiilor din hărțile de distribuție și din datele prezentate în cadrul Planurilor de management ale siturilor potențial afectate, din observațiile Societății Române de Ornitologie și din literatura de specialitate, au fost obținute date referitoare la prezența speciilor de păsări în siturile Natura 2000 din zona proiectului. Conform hărților de distribuție în sit ale speciilor de păsări de Anexa I DP (din Planul de management al sitului ROSPA0106), au fost observate în zona proiectului următoarele specii sau În zona investigată au fost identificate 14 specii de păsări asociate zonelor agricole, acvatice, mixte și de tufărișuri. Dintre speciile observate în zona proiectului, în



87

continuare se vor menționa speciile ce se regăsesc în Formularul standard al sitului: Buteo buteo (în afara sitului), Carduelis carduelis (în afara sitului); Coccothraustes coccothraustes (în afara sitului); Cygnus olor (în sit); Tachybaptus ruficollis (în sit). Păsările asociate zonelor forestiere sunt reprezentate de specii precum: Carduelis chloris, Fringilla coelebs, Garrulus glandarius, Parus major. Speciile de păsări asociate zonelor acvatice din partea estica a amplasamentului proiectului identifivate în lacul de acumulare din vecinatate sunt reprezentate de specii precum: Anas platyrhynchos, Ardea cinerea, Chroicocephalus ridibundus, Cygnus olor, , Aythya fuligula. Păsările asociate zonelor de tufărișuri sunt reprezentate de specii precum Emberiza citrinella Coccothraustes coccothraustes, se afla în repaus, Carduelis carduelis zbura spre N, Turdus merula Cyanistes caeruleus, Parus major erau în zbor variat Pica pica. se afla în repaus. În alte corpuri de pădure/ liziere, în apropierea lacului de acumulare, au fost observate speciile: Sturnus vulgaris (la circa 600 m față de proiect), Pica pica, Anas platyrhynchos (1,3 km față de proiect), Microcarbo pygmaeus, Parus major, în repaus, Corvus frugilegus, Pica pica (cuib), Coccothraustes coccothraustes, în zbor spre N, Cyanistes caeruleus, Emberiza citrinella, Larus michahellis, în zbor spre V.

Pe lângă speciile prezente în Formularul standard al sitului, au mai fost observate și următoarele specii de păsări de Anexa I: Egretta garzetta (1,4 km față de proiect), Ardeola ralloides (2,2 km față de proiect), pe râul Olt, în partea de sud a proiectului, Lanius collurio (1,4 km față de proiect), pe pajiște, în partea de sud vest a proiectului

Conform Planului de management al sitului ROSPA0106, specia Burhinus oedicnemus nu a fost întâlnită în zona proiectului, cea mai apropiată zonă prioritară pentru specie se află la 32,3 km față de proiect



88

Figură 1 Distribuția speciei Burhinus oedicnemus în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului.

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Botaurus siellans din Planul de management, proiectul nu intersectează habitatul favorabil speciei, zone prioritare pentru aceasta fiind la aproximativ 1,5 km de proiect.

Figură 2 Distribuția speciei Botaurus stellaris în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului.



89

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Ixobrychus minutus din Planul de management, proiectul se afla în vecinătatea zonelor prioritare pentru aceasta

Figură 3 Distribuția speciei Ixobrychus minutus în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Casmerodius albus din Planul de management, proiectul se afla la virca 1,5 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 4 Distribuția speciei Casmerodius albus în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului



90

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Ciconia ciconia din Planul de management, proiectul se afla la virca 2,5 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 5 Distribuția speciei Ciconia ciconia în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Cygnus cygnus din Planul de management, proiectul se afla la virca 0,5 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 6 Distribuția speciei Cygnus cygnus în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului



91

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Mergellus albellus din Planul de management, proiectul se afla la virca 0,5 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 7 Distribuția speciei Mergellus albellus în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Circus cyaneus din Planul de management, proiectul se afla la virca 15 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 8 Distribuția speciei Circus cyaneus în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului



92

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Recurvirostra avosetta din Planul de management, proiectul se afla la circa 25 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 9 Distribuția speciei Recurvirostra avosetta în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Philomachus pugnax din Planul de management, proiectul se afla la circa 4 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 10 Distribuția speciei Philomachus pugnax în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului



93

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Larus minutus din Planul de management, proiectul se afla la circa 1 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 11 Distribuția speciei Philomachus pugnax în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Coracias garrulus din Planul de management, proiectul se afla la circa 27 km de zonele prioritare pentru aceasta.

Figură 12 Distribuția speciei Coracias garrulus în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului



94

Conform hărții de distribuție a habitatului speciei Lanius minor din Planul de management, proiectul se afla la circa 1 km de zonele prioritare pentru aceasta

Figură 13 Distribuția speciei Lanius minor în situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior distribuția zonelor prioritare (roșu) pentru specie, conform Planului de management al sitului

În tabelul următor se prezintă în mod sintetic observațiile în teren realizate pentru acest proiect, semnalările de prezență a speciilor pe baza datelor SOR sau menționările în literatura de specialitate.

Tabel 16 semnalările de prezență a speciilor pe baza datelor SOR sau menționările în literatura de specialitate

NR. crt.

Cod Nume specie Semnalări în zona proiectului

Literatură Semnalări SOR Observații teren

1 A085 Accipiter gentilis - În zona ROSPA0106 -

2 A086 Accipiter nisus În zona ROSPA0106 -

3. A324 Aegithalos caudatus ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

4. A229 Alcedo atthis În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

5. A054 Anas acuta În zona ROSPA0106 -

6. A052 Anas crecca În ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

7. A053 Anas platyrhynchos În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În, repaus, la 300 m, 0,5 km, 1,6 km, 2,15 km, 3,5 km și 3,7 km de proiect, în zbor spre S, la 1,2 km de proiect; lacul de acumulare

Ionești 8. A043 Anser anser - În zona ROSPA0106 -

9. A041 Anser albifrons În zona ROSPA0106 -

10. A257 Anthus pratensis - În zona ROSPA0106 -



95

NR. crt.



11. A259 Anthus spinoletta În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

12. A028 Ardea cinerea În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În repaus, în la 0,5 km de proiect lacul de acumulare Ionești

13. A024 Ardeola ralloides În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106

14. A218 Athene noctua - În zona ROSPA0106 - 15. A221 Asio otus - În zona ROSPA0106 -

16. A059 Aythya ferina În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106

17. A061 Aythya fuligula În zona ROSPA0106 18. A062 Aythya marila - În zona ROSPA0106 -

19. A060 Aythya nyroca - În zona ROSPA0106 -

20. A021 Botaurus stellaris În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

21. A067 Bucephala clangula În zona ROSPA0106 -

22. A133 Burhinus oedicnemus În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

23. A087 Buteo buteo În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106

24. A088 Buteo lagopus - În zona ROSPA0106 -

25. A006 Podiceps grisegena - În zona ROSPA0106 - 26. A149 Calidris alpina - În zona ROSPA0106 -

27. A145 Calidris minuta - În zona ROSPA0106 -

28. A146 Calidris temminckii - În zona ROSPA0106 - 29. A364 Carduelis carduelis În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În zbor spre E, în afara sitului

ROSPA0106 30. A136 Charadrius dubius În zona ROSPA0106 -

31. A198 Chlidonias leucopterus - În zona ROSPA0106 - 32. A197 Chlidonias niger - În zona ROSPA0106 - 33. A081 Circus aemâiosus În zona ROSPA0106 - 34. A082 Circus cyaneus În situl ROSPA0106, În zona ROSPA0106 -

35. A373 Coccothraustes coccothraustes

În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În zbor către E, în, 1,2 km de proiect;

36. A207 Columba oenas - În zona ROSPA0106 -

37. A231 Coracias garrulus În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 - 38. A350 Corvus corax În zona ROSPA0106 - 39. A349 Corvus corone - În zona ROSPA0106 -

40. A348 Corvus frugilegus În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 Obs. cuiburi în afara sitului, la 1800 m de proiect; În zbor variat,

în afara sitului ROSPA0106,

41. A212 Cuculus canorus - În zona ROSPA0106 - 42. A038 Cygnus cygnus În zona ROSPA0106 -



96

NR. crt.



43. A036 Cygnus olor În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În repaus în zona sitului, la cca. 360 m, 500 m, 960 m, 1 km, 1,3 km

de proiect; lacul de acumulare Ionești

44. A237 Dendrocopos major - În zona ROSPA0106 - 45. A376 Emberiza citrinella În zona ROSPA0106

46. A381 Emberiza schoeniclus În zona ROSPA0106

47. A269 Erithacus rubecula În zona ROSPA0106 -

48. A103 Falco peregrinus În zona ROSPA0106 -

49. A099 Falco subbuteo - În zona ROSPA0106 - 50. A096 Falco tinnunculus În zona ROSPA0106 Zbor spre S, în ROSPA0106

51. A359 Fringilla coelebs În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În repaus, În ROSPA0106 la 1,2 km de proiect

52. A360 Fringilla montifringilla

În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 - 53. A125 Fulica atra În zona ROSPA0106 În repaus, în situl ROSPA0106, la

500 m, 1 km, 1,2 km, 1,3 km, 1,5 lacul de acumulare Ionești

54. A244 Galerida cristata - În zona ROSPA0106 -

55. A123 Gallinula chloropus În zona ROSPA0106 La 0,5 km față de proiect lacul de acumulare Ionești

56. A153 Gallinago gallinago În zona ROSPA0106 - 57. A342 Garrulus glandarius - În zona ROSPA0106 58. A002 Gavia arctica În zona ROSPA0106 -

59. A001 Gama stellata - În zona ROSPA0106 - 60. A299 Hippolais icterina - În zona ROSPA0106 -

61. A340 Lanius excubitor În zona ROSPA0106 - 62. A339 Lanius minor În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

63. A459 Larus cachinnans În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106

64. A182 Larus canus În zona ROSPA0106 - 65. A179 Larus ridibundus În zona ROSPA0106 La circa 700 m pe lacul de

acumulare Ionești 66. A156 Limosa limosa - - -

67. A291 Locustella fluviatilis - În zona ROSPA0106 -

68. A066 Melanitta fusca - În zona ROSPA0106 - 69. A070 Mergus mergmser - În zona ROSPA0106 - 70. A069 Mergus serrator - În zona ROSPA0106 -

71. A230 Meeops apiastee - -

72. A261 Motacilla cinerea - În zona ROSPA0106 -

73. A319 Muscicapa striata - În zona ROSPA0106 - 74. A058 Netta rufina - În zona ROSPA0106 -



97

NR. crt.



75. A329 Parus caeruleus - - -

76. A330 Parus major - În zona ROSPA0106 În situl ROSPA0106 la 200 m și 2,6 km de proiect;

77. A354 Passer domesticus - În zona ROSPA0106 -

78. A356 Passer montanus - În zona ROSPA0106 - 79. A020 Pelecanus crispus - În zona ROSPA0106 - 80. A112 Perdix perdix - În zona ROSPA0106 -

81. A017 Phalacrocorax carbo În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În repaus, la 0,3 km, 0,8 km și 1,2 km de proiect; lacul de acumulare

Ionești 82. A393 Phalacrocorax

pygmeus În zona ROSPA0106 În repaus, la 0,6 km, 0,8 km de

proiect; lacul de acumulare Ionești

83. A115 Phasianus colchicus În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 - 84. A273 Phoenicurus ochruros - În zona ROSPA0106 -

85. A274 Phoenicurus phoenicurus

- În zona ROSPA0106 -

86. A315 Phylloscopus collybita În situl ROSPA0106

În zona ROSPA0106 - 87. A316 Phylloscopus trochilus - În zona ROSPA0106 - 88. A343 Pica pica În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În repaus, obs. cuib, în

extremitatea vestica a situl la cca. 1,42 km

89. A235 Picus viridis - În zona ROSPA0106 -

90. A005 Podiceps cristatus În zona ROSPA0106 În repaus, la 300 m și 0,5 km de proiect

91. A008 Podiceps nigricollis În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

92. A266 Prunella modularis - În zona ROSPA0106 - 93. A372 Pyrrhula pyrrhula În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 94. A118 Rallus aquaticus - În zona ROSPA0106 - 95. A132 Recurvirostra avosetta - În zona ROSPA0106 - 96. A336 Remiz pendulinus În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

97. A249 Riparia riparia În situl ROSPA0106 -

98. A332 Sitta europaea - În zona ROSPA0106 -

99. A193 Sterna hirundo În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106

100. A209 Streptopelia decaocto În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

101. A210 Streptopelia turtur - În zona ROSPA0106 - 102. A351 Sturnus vulgaris În zona ROSPA0106 În repaus la cca. 200 m de proiect;

103. A311 Sylvia atricapilla În zona ROSPA0106 - 104. A309 Sylvia communis - În zona ROSPA0106 -

105. A308 Sylvia curruca În zona ROSPA0106 -



98

NR. crt.



106. A307 Sylvia nisoria - În zona ROSPA0106 -

107. A004 Tachybaptus ruficollis În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106

108. A048 Tadorna tadorna În zona ROSPA0106 - 109. A161 Tringa erythropus - În zona ROSPA0106 -

110. A166 Tringa glareola - - - 111. A164 Tringa nebularia - În zona ROSPA0106

112. A165 Tringa ochropus În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106

113. A163 Tringa stagnatilis - În zona ROSPA0106 -

114. A162 Tringa totanus - În zona ROSPA0106

115. A265 Troglodytes troglodytes

În zona ROSPA0106 -

116. A286 Turdus iliacus - În zona ROSPA0106 -

117. A283 Turdus merula În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 În zbor spre E, la 0,2 km de proiect

118. A285 Turdus philomelos În zona ROSPA0106 - 119. A284 Turdus pilaris În situl ROSPA0106 În zona ROSPA0106 -

120. A287 Turdus viscivorus - În zona ROSPA0106 - 121. A142 Vanellus vanellus În zona ROSPA0106 - 122. A232 Upupa epops

B.3 Descrierea funcțiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafața, locația, speciile caracteristice) şi a relației acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate și distribuția acestora

Pe suprafața zonei de studiu, Din punct de vedere al unităţilor majore de relief, situl Natura 2000 se găseste (parţial și integral) în podisul Getic. Ecosistemele lentice sunt rezultatul atrofierii condiţiilor reofile și accentuării a celor lentice și sunt reprezentate de lacuri şi bălţi formate prin închiderea braţelor active ale Oltului în procesul de amenajare hidroenergetic. Alături de ecosisteme dulcicole, pădurile de stejar în amestec, tufărişurile, pajiştile, dunele, dar şi ecosistemele antropizate contribuie la heterogenitatea Văii Oltului Inferior. Speciile și habitatele de interes comunitar potenţial afectate din siturile Natura 2000, localizate în zona de studiu, corespund fişelor standard de caracterizare a siturilor Natura 2000 ce face obiectul protecţiei în siturile Natura 2000. Speciile potenţial afectate aparţin majorităţii spectrului funcţional: producători primari, ierbivore, insectivore, carnivore sau organisme parazite, fiind reprezentate atât de specii terestre cât și de specii acvatice. Habitatele şi speciile de interes comunitar reprezintă componente cheie ale siturilor Natura 2000 atât din punct de vedere al rolului funcţional, cât şi al reprezentativităţii sau al unicităţii.



99

Funcțiile ecologice sunt definite ca interacțiunile dintre specii, sau rolul ecologic, prin care o specie sau un grup de specii (un grup funcțional) interacționează în cadrul unui ecosistem (Brodie et al., 2018). Funcțiile ecologice se pot referi la rolul trofic al unei specii în ecosistem (ex: erbivori, prădători, etc.), la modul în care specia contribuie la susținerea productivității ecosistemului (ex: prin asigurarea unui suport pentru reproducerea unei alte specii) sau la modul în care contribuie la menținerea circuitului biogeochimic (ex: prin contribuția la descompunerea materiei organice). În cadrul prezentului studiu, au fost analizate:

• funcțiile ecologice legate de resursa trofică (modul de hrănire al speciilor) • funcțiile ecologice legate de reproducerea speciilor; • funcțiile ecologice legate de deplasare (asigurarea conectivității); • funcțiile ecologice legate de reglare. Pentru a putea înțelege mai bine tipul de relație cauză-efect care poate să apară ca urmare a realizării proiectului, și pentru a putea stabili cele mai potrivite măsuri de reducere a impacturilor potențiale, în cele ce urmează, prezentăm tabelar principalele funcții ecologice asociate habitatelor și speciilor de interes comunitar ce fac obiectul conservării în siturile Natura 2000 intersectate sau învecinate proiectului.



100

Tabel 17 Principalele funcții ecologice ale speciilor de interes comunitar ce fac obiectul conservării în situl Natura 2000 intersectate și învecinate proiectului

Grupă

Habitate și specii Asigurarea funcțiilor ecologice Dependența Resurse bibliografice Trofice De reproducere De deplasare /

Conectivitate De reglare De

habitat De alte specii

De corpuri de apă Categorie

trofică Resursă

principală de hrană

Resursă trofică pentru

Accipiter gentilis Prădător terestru

Vertebrate - Cuibărire în păduri de conifere, păduri de foioase.

Nu prezintă cerințe speciale pentru conectivitate.

Controlul populațiilor

- - - Pigot et al., 2020

Păsă

ri

Acrocephalus arundinaceus

Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în lacuri, râuri, tufărișuri.



- - De suprafață - râuri, lacuri

Pigot et al., 2020

Acrocephalus palustris


Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile.




Pigot et al., 2020

Actitis hypoleucos Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prădătoare)





Pigot et al., 2020

Alcedo atthis Prădător acvatic

Pești, amfibieni

- Cuibărire în lacuri, mlaștini, zone inundabile,




Pigot et al., 2020

Anas acuta Erbivor acvatic

Materie vegetală


Cuibărire în lacuri, mlaștini, zone inundabile.


Dispersia semințelor


Pigot et al., 2020

Anas crecca Erbivor acvatic

Materie vegetală


Cuibărire în lacuri, mlaștini, zone inundabile,




Pigot et al., 2020



101

Grupă





trofică Resursă



Anas penelope Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile,




Pigot et al., 2020

Anas platyrhynchos Erbivor acvatic

Materie vegetală






Pigot et al., 2020

Anas strepera Erbivor acvatic

Materie vegetală


Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile, sisteme acvatice




Pigot et al., 2020

Anser albifrons Erbivor terestru

Materie vegetală

- Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, pajiști, pășuni.




Pigot et al., 2020

Anser anser Erbivor terestru

Materie vegetală

- Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, pajiști, pășuni.




Pigot et al., 2020

Anthus spinoletta Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în pajiști, pășuni, stâncării, tufărișuri.



- - - Pigot et al., 2020



102

Grupă





trofică Resursă



Apus apus Insectivor Nevertebrate - Cuibărire în maluri de pământ, stâncării, livezi, parcuri, clădiri.



- - - Pigot et al., 2020

Ardea cinerea Prădător acvatic

Pești, amfibieni

- Cuibărire în lacuri, mlaștini, zone inundabile, sisteme acvatice antropice.




Pigot et al., 2020

Asio otus Prădător terestru

Amfibieni, reptile, mamifere

- Cuibărire în păduri de foioase, liziere, clădiri.



- - - Pigot et al., 2020

Aythya ferina Erbivor acvatic

Materie vegetală


Cuibărire în lacuri, zona costieră.




Pigot et al., 2020

Aythya fuligula Erbivor acvatic

Materie vegetală






Pigot et al., 2020



103

Grupă





trofică Resursă



Aythya marila Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Aythya nyroca Erbivor acvatic

Materie vegetală






Pigot et al., 2020

Botaurus stellaris Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prăd

ătoare)





Pigot et al., 2020

Bucephala clangula Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prăd

ătoare)

Cuibărire în liziere.



- - - Pigot et al., 2020

Burhinus oedicnemus


Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni.



- - - Pigot et al., 2020

Buteo buteo Prădător terestru


- Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, păduri de



- - - Pigot et al., 2020

Calidris alpina Prădător acvatic

Pești, amfibieni


Nu cuibărește în România.




Pigot et al., 2020



104

Grupă





trofică Resursă



Calidris minuta Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Charadrius dubius Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Chlidonias leucopterus

Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Chlidonias niger Prădător acvatic

Pești, amfibieni


Cuibărire în lacuri, mlaștini, zone




Pigot et al., 2020

Ciconia ciconia Omnivor Nevertebrate, materie vegetală

- Cuibărire în stâncării, livezi, parcuri, păduri de conifere,




Pigot et al., 2020

Cinclus cinclus Prădător acvatic

Pești, amfibieni

- Cuibărire în râuri, stâncării.




Pigot et al., 2020

Circus aeruginosus Prădător terestru


- Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile.




Pigot et al., 2020

Circus cyaneus Prădător terestru


- Nu cuibărește în România.



- - - Pigot et al., 2020



105

Grupă





trofică Resursă



Coccothraustes coccothraustes

Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în livezi, parcuri, păduri de conifere, păduri



- - - Pigot et al., 2020

Columba oenas Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, tufărișuri,



- - - Pigot et al., 2020

Coracias garrulus Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, maluri de



- - - Pigot et al., 2020

Corvus corax Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în păduri de conifere, păduri de foioase.



- - - Pigot et al., 2020

Corvus corone Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, teren agricol, pajiști, pășuni,



- - - Pigot et al., 2020

Corvus frugilegus Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, teren agricol, pajiști, pășuni,



- - - Pigot et al., 2020



106

Grupă





trofică Resursă



Cuculus canorus Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în pajiști, pășuni, tufărișuri, liziere.



- - - Pigot et al., 2020

Cygnus cygnus Erbivor acvatic

Materie vegetală

- Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile,




Pigot et al., 2020

Cygnus olor Erbivor acvatic

Materie vegetală

- Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile,




Pigot et al., 2020

Delichon urbicum Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în teren agricol, stâncării, clădiri.



- - - Pigot et al., 2020

Egretta alba Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)





Pigot et al., 2020

Egretta garzetta Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prăd

ătoare)

Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile, zona costieră.




Pigot et al., 2020

Emberiza citrinella Granivor Semințe Păsări (prăd

ătoare)

Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, tufărișuri,



- - - Pigot et al., 2020



107

Grupă





trofică Resursă



Erithacus rubecula Omnivor Nevertebrate, materie vegetală

Păsări (prăd

ătoare)

Cuibărire în tufărișuri, livezi, parcuri, păduri de



- - - Pigot et al., 2020

Falco subbuteo Insectivor Nevertebrate - Cuibărire în pajiști, pășuni, stepă, tufărișuri, stâlpi, clădiri.



- - - Pigot et al., 2020

Falco tinnunculus Prădător terestru


- Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, teren agricol,




Pigot et al., 2020

Falco vespertinus Insectivor Nevertebrate - Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, teren agricol, pajiști, pășuni,




Pigot et al., 2020

Ficedula hypoleuca Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în livezi, parcuri, păduri de foioase, liziere.



- - - Pigot et al., 2020

Fringilla coelebs Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, livezi, parcuri,



- - - Pigot et al., 2020



108

Grupă





trofică Resursă



Fringilla montifringilla



Cuibărire în păduri de conifere și păduri de foioase.



- - - Pigot et al., 2020

Fulica atra Erbivor acvatic

Materie vegetală


Cuibărire în lacuri, mlaștini, zone inundabile, sisteme acvatice antropice, zona costieră.




Pigot et al., 2020

Galerida cristata Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, stepă.



- - - Pigot et al., 2020

Gallinago gallinago Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Gallinula chloropus Omnivor Nevertebrate, materie vegetală






Pigot et al., 2020

Garrulus glandarius Omnivor Nevertebrate, materie vegetală





- - - Pigot et al., 2020



109

Grupă





trofică Resursă



Hippolais icterina Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)




- - - Pigot et al., 2020

Hirundo rustica Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, livezi, parcuri,



- - - Pigot et al., 2020

Ixobrychus minutus Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Lanius collurio Insectivor Nevertebrate - Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, tufărișuri, livezi, parcuri.



- - - Pigot et al., 2020

Lanius excubitor Prădător terestru


- Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, tufărișuri,



- - - Pigot et al., 2020

Lanius minor Insectivor Nevertebrate - Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, tufărișuri, livezi, parcuri.



- - - Pigot et al., 2020

Larus cachinnans Omnivor Nevertebrate, materie vegetală

Păsări (prăd

ătoare)

Cuibărire în lacuri, râuri, sisteme acvatice antropice, zona




Pigot et al., 2020



110

Grupă





trofică Resursă



Larus minutus Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prăd

ătoare)





Pigot et al., 2020

Larus ridibundus Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prăd

ătoare)

Cuibărire în lacuri, râuri, mlaștini, zone inundabile, zona costieră.




Pigot et al., 2020

Limosa limosa Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Luscinia luscinia Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în tufărișuri, livezi, parcuri, păduri de foioase, liziere.



- - - Pigot et al., 2020

Luscinia megarhynchos





- - - Pigot et al., 2020

Mergellus albellus Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020



111

Grupă





trofică Resursă



Merops apiaster Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, maluri de



- - - Pigot et al., 2020

Miliaria calandra Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, tufărișuri.



- - - Pigot et al., 2020

Motacilla alba Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)





Pigot et al., 2020

Muscicapa striata Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în râuri, tufărișuri, livezi, parcuri, păduri de




Pigot et al., 2020

Netta rufina Erbivor acvatic

Materie vegetală






Pigot et al., 2020

Nycticorax nycticorax

Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Oenanthe oenanthe Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, stâncării,



- - - Pigot et al., 2020

Oriolus oriolus Omnivor Nevertebrate, materie vegetală





- - - Pigot et al., 2020



112

Grupă





trofică Resursă



Pelecanus crispus Prădător acvatic

Pești, amfibieni

- Cuibărire în lacuri, zona costieră.




Pigot et al., 2020

Phalacrocorax carbo Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Phalacrocorax pygmeus

Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prăd

ătoare)





Pigot et al., 2020

Philomachus pugnax

Prădător acvatic

Pești, amfibieni

Păsări (prăd

ătoare)




- - - Pigot et al., 2020

Phoenicurus phoenicurus

Insectivor Nevertebrate Păsări (prăd

ătoare)

Cuibărire în pajiști, pășuni, livezi, parcuri, păduri de foioase, stâlpi,



- - - Pigot et al., 2020

Phylloscopus collybita





- - - Pigot et al., 2020

Phylloscopus sibilatrix


Cuibărire în păduri de conifere, păduri de foioase,



- - - Pigot et al., 2020



113

Grupă





trofică Resursă



Phylloscopus trochilus


Cuibărire în păduri de foioase.



- - - Pigot et al., 2020

Pica pica Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, teren agricol,



- - - Pigot et al., 2020

Podiceps cristatus Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Podiceps grisegena Prădător acvatic

Pești, amfibieni


Cuibărire în lacuri, zona costieră.




Pigot et al., 2020

Prunella modularis Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în livezi, parcuri, păduri de conifere.



- - - Pigot et al., 2020

Pyrrhula pyrrhula Omnivor Nevertebrate, materie vegetală





- - - Pigot et al., 2020

Rallus aquaticus Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020



114

Grupă





trofică Resursă




Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Remiz pendulinus Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)





Pigot et al., 2020

Riparia riparia Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)





Pigot et al., 2020

Serinus serinus Granivor Semințe Păsări (prădătoare)

Cuibărire în livezi, parcuri, păduri de conifere, liziere.



- - - Pigot et al., 2020

Sterna hirundo Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Streptopelia decaocto



Cuibărire în livezi, parcuri, stâlpi, clădiri.



- - - Pigot et al., 2020

Streptopelia turtur Granivor Semințe Păsări (prădătoare)




- - - Pigot et al., 2020

Sturnus vulgaris Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, păduri de foioase.



- - - Pigot et al., 2020



115

Grupă





trofică Resursă



Sylvia atricapilla Omnivor Nevertebrate, materie vegetală





- - - Pigot et al., 2020

Sylvia borin Omnivor Nevertebrate, materie vegetală





- - - Pigot et al., 2020

Sylvia nisoria Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în tufărișuri.



- - - Pigot et al., 2020

Tachybaptus ruficollis

Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Tringa erythropus Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Tringa glareola Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Tringa nebularia Prădător acvatic

Pești, amfibieni






Pigot et al., 2020

Tringa ochropus Prădător acvatic

Pești, amfibieni


Cuibărește în păduri umede, râuri, mlaștini.




Pigot et al., 2020



116

Grupă





trofică Resursă



Troglodytes troglodytes


Cuibărește în habitate cu vegetație joasă, păduri, terenuri



- - - Pigot et al., 2020

Turdus iliacus Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în lacuri, râuri, păduri de foioase, liziere.



- - - Pigot et al., 2020

Turdus merula Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, tufărișuri, livezi, parcuri, păduri de conifere, păduri de foioase, liziere, clădiri.



- - - Pigot et al., 2020

Turdus philomelos Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în teren agricol, livezi, parcuri, păduri de conifere, păduri



- - - Pigot et al., 2020

Turdus viscivorus Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în teren agricol, păduri de conifere, păduri de foioase.



- - - Pigot et al., 2020



117

Grupă





trofică Resursă



Upupa epops Insectivor Nevertebrate Păsări (prădătoare)

Cuibărire în teren agricol, pajiști, pășuni, stâncării, tufărișuri,



- - - Pigot et al., 2020

Vanellus vanellus Omnivor Nevertebrate, materie vegetală


Cuibărire în mlaștini, zone inundabile, teren agricol.



- - - Pigot et al., 2020



118

B.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Statutul de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din siturile Natura 2000 prezente în zona proiectului“ Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”.. Legendă:

IUCN (The International Union for the Conservation of Nature and Natural Resources) Red list of Threatened Species – Lista Roşie IUCN: LC – Preocupare minimă, VU – Vulnerabil, NT – Aproape ameninţat, EN – Periclitat, CR – Critic periclitat;

Directiva Păsări – Directiva Consiliului 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, abrogată şi înlocuită în 2009 cu Directiva 2009/147/CE: Anexa I - Specii de păsări pentru care se impun măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora, cu scopul de a li se asigura supravieţuirea şi reproducerea în aria de răspândire;

OUG 57/ 2007 – Ordonanţă de urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011: Anexa 3 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică; Anexa 5E: Specii de interes comunitar a căror comercializare este permisă în condiţii speciale;

Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, 2005 – sunt utilizate aceleaşi criterii de clasificare a speciilor şi aceleaşi grade de periclitare ca și în Lista Roşie IUCN;

Convenţia de la Berna - Convenţie din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice și a habitatelor naturale din Europa: Anexa II – Specii de faună strict protejate; Anexa III –Specii de faună protejate;

Convenţia de la Bonn – Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice: Anexa I – Specii migratoare periclitate; Anexa II – Specii migratoare care au un statut nefavorabil de conservare și necesită acorduri internaţionale pentru conservare și management.



119

Statutul de conservare al speciilor de păsări de interes comunitar menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al ariei de protecţie specială avifaunistică prezente în zona proiectului“ Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”. Tabel 18 Statutul de conservare al speciilor de păsări de interes comunitar

Nr.crt.

Cod Specia Specia (ro.) IUCN Directiva Păsări

OUG 57/ 2007

Cartea Rosie a vertebratelor din

Romania

Conventia Berna

Conventia Bonn

1 A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă

LC Anexa I Anexa 3 Anexa II

Anexa II (populatii palearctice occidentale)

A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic

LC Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II (populatii palearctice occidentale)

A027 Casmerodius albus Egretă mare LC

Anexa I Anexa 3 Specie periclitată

Anexa II Anexa II (populatii palearctice occidentale)

A031 Ciconia ciconia Barză albă

LC Anexa I Anexa 3 Specie vulnerabilă

Anexa II Anexa II



120

A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă

LC Anexa I - Anexa II -

A068 Mergus albellus Ferestraş mic

LC Anexa I - Specie vulnerabila Anexa II -

A082 Circus cyaneus Erete vânăt LC Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II A132 Recurvirostra avosetta Ciocântors

LC Anexa I Anexa 3 Specie

vulnerabilă

Anexa II Anexa II

A133 Burhinus oedicnemus Pasărea ogorului

LC Anexa I Anexa 3 Specie periclitată

Anexa II Anexa II

A151 Philomachus pugnax Bătăuş

LC Anexa I - Anexa III Anexa II

A177 Larus minutus Pescăruş mic

LC Anexa 3

Anexa II

A231 Coracias garrulus Dumbravean că

NT

Anexa I

Anexa 3 Anexa II Anexa II

A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră

LC

Anexa I Anexa 3 Anexa II



121

B.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea proiectului/proiectului, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

Deși suprafața de intersectare a proiectului cu ariile protejate este redusă, o parte din suprafața ecosistemelor arabil fie va fi alterată, fie va fi pierdută, în urma construirii și funcționării viitoarelor iazuri piscicole. De menționat este faptul că limitele siturilor Natura 2000 sunt delimitări convenționale, iar în ceea ce privește în mod deosebit speciile cu forme de deplasare tip migrație (fie total, fie parțial) datele cu privire la dinamica și structura populațiilor sunt variabile și relative, în funcție de factorii externi, inclusiv de factorii de natură antropică. La acest moment există informaţii actualizate privind structura şi dinamica populaţiilor de specii din ROSPA0106 Valea Oltului Inferior prezente în zona proiectului“ Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea Au fost utilizate datele disponibile pe site-ul Agenției Europene de Mediu, pentru analizarea dinamicii habitatelor de interes comunitar și a populațiilor speciilor de interes comunitar furnizate ca urmare a raportării naționale în conformitate cu articolul 17 al Directivei Habitate, respectiv articolul 12 al Directivei Păsări. S-a realizat o analiză a habitatelor de interes comunitar, a populațiilor speciilor de interes comunitar, a suprafețelor de habitat favoravil pentru acestea și a tendințelor acestora, la nivelul bioregiunii din zona proiectului. Bioregiunea analizată a fost cea continentală (CON). Au fost utilizate date la nivel de bioregiune, pentru această analiză, date detaliate privind dinamica populațiilor în siturile Natura 2000 nefiind disponibile, considerând faptul că siturile potențial afectate sunt la primul ciclu de management. Tabelul de mai jos prezintă, conform raportărilor naționale realizate în acord cu articolul 12 al Directivei Păsări, efectivele populaționale la nivel național ale speciilor de păsări, precum și tendințele acestora

Nr. crt.

Specie Tip

populație Efective populaționale la nivel național

Tendințe ale speciei la nivel

național (Conform art. 12 al Directivei

Min Max u.m. 1. Accipiter gentilis B 3000 8000 p 2. Acrocephalus arundinaceus B 370407 425633 p F 3. Acrocephalus palustris B 97024 126215 p x 4. Alauda arvensis B 2000000 3000000 p F



122

5. Alcedo atthis B 5452 9952 p x 6. Anas acuta W 400 1000 i x 7. Anas clypeata B 312 1884 p x 8. Anas clypeata W 100 2000 i F 9. Anas crecca B 5 30 p 0 10. Anas crecca W 5000 20000 i F 11. Anas penelope W 1000 6000 i x 12. Anas platyrhynchos B 61666 75075 p F 13. Anas platyrhynchos W 100000 250000 i + 14. Anas querquedula B 1588 4122 p x 15. Anas strepera B 2601 5956 p x 16. Anas strepera W 500 3500 i 0 17. Anser albifrons W 150000 280000 i F 18. Anser anser W 10000 25000 i x 19. Anser anser B 3157 6769 p x 20. Anthus spinoletta B 170000 340000 p x 21. Anthus trivialis B 500000 900000 p F 22. Ardea cinerea B 4500 6000 p 0 23. Asio otus B 8000 30000 p x 24. Athene noctua B 15000 40000 p x 25. Aythya ferma W 30000 80000 i 26. Aythya fuligula B 20 50 p + 27. Aythya marila W 100 600 i 28. Aythya nyroca W 50 250 i F 29. Botaurus stellaris B 1000 5000 cmales x 30. Bucephala clangula W 8000 12000 i + 31. Buteo buteo B 20000 50000 p x 32. Carduelis cannabina B 200000 500000 p x 33. Carduelis carduelis B 750000 1500000 p F 34. Carduelis chloris B 300000 600000 p x 35. Carduelis spinus B 1000 10000 p x 36. Certhia familiaris B 380000 760000 p x 37. Chlidonias leucopterus B 100 300 p x 38. Chlidonias niger B 300 800 p x 39. Ciconia ciconia B 5000 6000 p + 40. Cinclus cinclus B 10000 20000 p x 41. Circus aeruginosus B 2000 4000 bfemales x 42. Circus cyaneus W 2000 6000 i x 43. Coccothraustes coccothraustes B 500000 1000000 p F

44. Columba oenas B 25000 50000 p x 45. Coracias garrulus B 4600 6500 p x 46. Corvus corax B 27000 55000 p x 47. Corvus corone - Neevaluat Neevaluat Neevaluată 48. Corvus frugilegus B 150000 200000 p 49. Coturnix coturnix B 575000 1150000 cmales F 50. Cuculus canorus B 300000 600000 cmales F 51. Cygnus cygnus W 2000 5000 i x 52. Cygnus olor B 3000 5000 p +



123

53. Cygnus olor W 5000 16000 i 0 54. Delichon urbicum B 400000 1300000 p x 55. Dendrocopos major B 300000 500000 p F 56. Dendrocopos minor B 15000 60000 p x 57. Egretta garzetta B 4000 8000 p x 58. Emberiza citrinella B 400000 1100000 p F 59. Emberiza schoeniclus B 27045 43593 p x 60. Erithacus rubecula B 2250000 6000000 p F 61. Falco peregrinus B 135 250 p + 62. Falco subbuteo B 5000 12000 p x 63. Falco tinnunculus B 20000 50000 p 64. Falco vespertinus B 1000 1500 p 65. Ficedula hypoleuca B 0 100 p x 66. Fringilla coelebs B 4000000 8000000 p F 67. Fulica atra B 66888 79370 p x 68. Fulica atra W 80000 140000 i + 69. Galerida cristata B 200000 400000 p x 70. Gallinago gallinago B 30 50 p x 71. Gallinula chloropus B 30527 38873 p x 72. Garrulus glandarius B 250000 500000 p F 73. Hippolais icterina B 15000 30000 p x 74. Hippolais pallida B 3000 10000 p x 75. Hirundo rustica B 500000 1000000 p 76. Ixobrychus minutus B 10000 15000 p x 77. Jynx torquilla B 30000 70000 p x 78. Lanius collurio B 1600000 3600000 p F 79. Lanius excubitor B 15000 50000 p x 80. Lanius minor B 65000 130000 p x 81. Larus cachinnans W 10000 16000 i F 82. Larus cachinnans B 2000 4000 p + 83. Larus ridibundus B 3500 8000 p x 84. Limosa limosa B 40 80 p + 85. Locustella fluviatilis B 15000 60000 p x 86. Locustella luscinioides B 40061 59593 p x 87. Luscinia luscinia B 90000 200000 p x 88. Luscinia megarhynchos B 800000 1600000 p F 89. Melanitta fusca W 20 70 i F 90. Mergellus albellus B 10 15 p x 91. Mergellus albellus W 3000 6000 i 92. Mergus merganser B 20 50 p + 93. Mergus merganser W 150 500 i F

94. Mergus serrator W 20 130 i F 95. Merops apiaster B 200000 400000 p x 96. Miliaria calandra B 1300000 2600000 p F 97. Motacilla alba B 350000 700000 p F 98. Motacilla tinerea B 75000 150000 p x



124

99. Motacilla flava B 850000 1700000 p F 100. Muscicapa striata B 225000 450000 p x 101. Netta rufina B 477 2433 p x 102. Nycticorax nycticorax B 4000 8000 p x 103. Oenanthe oenanthe B 220000 440000 p x 104. Oriolus oriolus B 130000 300000 p F 105. Parus ater B 1000000 2000000 p x 106. Parus caeruleus B 750000 1500000 p F 107. Parus major B 3100000 6200000 p + 108. Passer domesticus B 1380000 2750000 p F 109. Passer montanus B 1400000 2800000 p F 110. Phalacrocorax carbo - Neevaluat Neevaluat Neevaluat 111. Phalacrocorax pygmeus B 9400 10500 p + 112. Phasianus colctiicus B 50000 250000 p + 113. Phoenicurus ochruros B 390000 780000 p x 114. Phoenicurus phoenicurus B 45000 90000 p x 115. Phylloscopus collybita B 2500000 5000000 p + 116. Phylloscopus sibilatrix B 250000 700000 p x 117. Phylloscopus trochilus B 5000 50000 p x 118. Pica pica B 500000 1200000 p F 119. Picus viridis B 60000 120000 p x 120. Podiceps cristatus B 15000 30000 p x 121. Podiceps grisegena B 500 800 p 122. Podiceps nigricollis W 500 2000 i 0 123. Prunella modularis B 200000 400000 p x 124. Pyrrhula pyrrhula B 165000 330000 p x 125. Rallus aquaticus B 11539 22974 p x 126. Recurvirostra avosetta B 700 1800 p x 127. Regulus ignicapillus B 365000 730000 p x 128. Regulus regulus B 800000 1600000 p x 129. Remiz pendulinus B 16382 29632 p x 130. Riparia riparia B 45000 90000 p x 131. Saxicola rubetra B 240000 480000 p F 132. Saxicola torquatus B 350000 700000 p F 133. Scolopax rusticola B 1000 5000 cmales x 134. Serinus serinus B 60000 120000 p x 135. Sitta europaea B 800000 2000000 p F 136. Sterna hirundo P Neevaluat Neevaluat Neevaluată 137. Sterna hirundo B 6600 6900 p 0 138. Streptopelia decaocto B 170000 340000 p F 139. Streptopelia turtur B 120000 300000 p F 140. Sturnus vulgaris B 1500000 3000000 p F 141. Sylvia atricapilla B 2150000 4300000 p F 142. Sylvia borin B 200000 400000 p x 143. Sylvia communis B 1000000 3000000 p + 144. Sylvia curruca B 400000 1200000 p + 145. Sylvia nisoria B 165000 330000 p x 146. Tachybaptus ruficollis W 1000 2000 i 0



125

147. Tadorna tadorna W 400 1500 i + 148. Tringa ochropus B 0 100 p x 149. Tringa totanus B 800 2000 p x 150. Troglodytes troglodytes B 270000 540000 p x 151. Turdus merula B 2150000 4300000 p F 152. Turdus philomelos B 850000 1700000 p F 153. Turdus pilaris B 75000 150000 p x 154. Turdus viscivorus B 250000 500000 p x 155. Upupa epops B 20000 40000 p x 156. Vanellus vanellus B 65000 130000 p F

Legendă: B — Breeding (cuibărire); P — Passage (pasaj); W — winter (iernat); i — number of individuals (număr de indivizi); p — number of pairs (perechi), bfemales — number of breeding females (numărul de femele de reproducție), cmales — number of calling males (numărul masculilor chemători); 0 — stable (stabil), “-”— decreasing (în scădere), “+” — increasing (în creștere), x — unknown (necunoscut), F — fluctuating (fluctuează)

B.6 Relațiile structurale și funcționale care creează şi mențin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar

Importanța unora dintre siturile Natura 2000 din zona proiectului este confirmată și de includerea în baza de date a Zonelor Cheie pentru Biodiversitate (http://www.keybiodiversityareas.org) a următoarelor situri, în principal pentru îndeplinirea cerințelor corespunzătoare IBA (en: Important Birds Areas):

Valea Oltului Inferior;



126

Imagine 11 IBA în sudul României

Coridoare ecologice Coridoarele ecologice sunt elemente de peisaj mai mult sau mai puțin liniare ca formă, ce diferă prin structură și funcție de zonele înconjurătoare. Acestea favorizează deplasarea speciilor țintă prin zonele care nu prezintă habitate favorabile pentru ele. Dacă nu există o rețea de coridoare de deplasare corespunzătoare între habitatele favorabile speciilor țintă este îngreunată deplasarea diurnă și sezonieră a acestora, ceea ce poate avea efecte negative asupra stării de conservare a speciilor (Szilard, 2013). Odată cu trecerea timpului, cercetători și autori diverși au formulat definiții pentru coridoarele ecologice și pentru conectivitatea la nivel de ecosistem. Perault și Lomolino (2000) conturează conceptul de coridor ecologic ca fiind traseul care favorizează răspândirea neselectivă între regiuni a faunei. Conform OUG nr. 57/ 2007, aprobată prin legea nr. 49/ 2011, coridorul ecologic reprezintă o „zonă naturală sau amenajată care asigură cerințele de deplasare, reproducere, și refugiu pentru speciile sălbatice terestre și acvatice și în care se aplică unele măsuri de protecție și conservare”. Conservarea naturii în Europa s-a schimbat de la protecția sitului, la conservarea rețelelor ecologice, inclusiv peisajul mai larg, înțelegerea importanței conectivității și a ineficienței conservării bazată exclusiv pe arii protejate (Jongman & Pungetti, 2004).



127

Coridoarele ecologice au o funcție importantă, aceea de stabilire și menținere a conectivității între zonele afectate de fragmentare, mai mult decât atât, viabilitatea speciilor de animale și plante fiind îmbunătățită prin extinderea teritoriilor de hrănire, dispersia animalelor tinere, reutilizarea teritoriilor izolate și neocupate, etc Siturile Natura 2000 analizate au rolul important de a asigura conectivitatea ecologică. Rolul acesta este esențial pentru păstrarea viabilității populațiilor tuturor speciilor de floră și faună care se regăsesc în interiorul limitelor acestora și sunt protejate.

Animalele sălbatice, pentru a-și satisface nevoile de hrană, adăpost, reproducere, extinderea teritoriului etc., efectuează deplasări de amploare mai mare (deplasări ale speciilor migratoare — deplasări sezoniere, de ex.: de pe un continent pe altul) sau mai mică (deplasări ale speciilor rezidente — deplasări nocturne la lilieci sau în căutare de hrană și/ sau parteneri la mamiferele mari), adesea străbătând bariere geografice (păduri, ape, munți etc.) sau artificiale (căi de comunicație, centre urbane, canale de navigație, terenuri agricole etc.).

Pentru speciile de păsări sunt importante rutele de migrații ale acestora, zonele de popas, cât și zonele de hrănire și odihnă. În cazul păsărilor, în primul rând, se iau astfel în considerare zonele de concentrare sau cuibărit (core areas/ nuclee), ca fiind habitate caracteristice, conectate cu cele de staționare, hrănire și deplasare. În cazul speciilor strict de pasaj se iau în considerare habitatele specifice de hrănire/ staționare și coridoarele/ culoarele de deplasare, în cazul în care acestea pot fi trasate efectiv. Cât despre bariere propriu-zise, nu se poate discuta la păsări, pentru că ele au capacitatea de a zbura peste obstacole.

Din punct de vedere al conectivității ecologice, un alt set de elemente foarte importante, este reprezentat de coridoarele acvatice. Rețeaua hidrologică aflata langa proiect este reprezentată de Râul Olt, cu rol ecologic important pentru speciile de faună dependente de apă (inclusiv păsări și mamifere).



128

Imagine 12 Harta coridoarelor ecologice la nivelul României

B.7 Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a unui sit natura 2000 sunt stabilite prin plan de management elaborat de către custodele/administratorul ariei protejate respective conform Ord. 57/2007 aprobata prin Legea 49/2011. Elaborarea proiectului de management se afla în responsabilitatea custodelui /administratorului ariei protejate iar aprobarea acestuia se realizează de către autoritatea centrala de protecție a mediului – Ministerul Mediului. Elaborarea Proiectului de Management a unei arii protejate Natura 2000, stabilirea obiectivelor de conservare nu se stabilesc de către titularul/beneficiarul /evaluatorul de



129

mediu, aceștia neavând calitatea de administratori/custode ariei protejate respective. Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea și restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel național. Stabilirea obiectivelor de conservare ar trebui făcute ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.). Planul de Management al ROSPA016 Valea Oltului Inferior a aprobat prin Ordin de Ministru nr. 1093 din 2016.

Planul de Management prevede: Asigurarea stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor, pentru care a fost declarat ca Sit Natura 2000, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul său.

Obiectivele Proiectului de management vizează:

I. Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 în sensul asigurării stării de conservare favorabile.

II. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile pentru care a fost declarată aria naturală protejată (inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului.

III. Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ.

IV. Creşterea nivelului de conştientizare (îmbunătățirea cunoştinţelor și schimbarea atitudinii şi comportamentului) pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii.

V. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.

VI. Crearea de oportunităţi pentru desfășurarea unui turism durabil (prin promovarea valorilor naturale și culturale ale Sitului Natura 2000).

În acest sens scopul proiectului de management al sitului ROSPA0106 Valea Oltului Inferior este: Menţinerea stării de conservare favorabilă și îmbunătăţirea stării de conservare nefavorabilă a speciilor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSPA



130

0106 Valea Oltului Inferior, în contextul dezvoltării durabile a comunităţilor locale ce se găsesc pe teritoriul sitului: I. Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală

protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora

II. Realizarea evaluărilor și a monitorizarea speciilor prioritare din sit și a factorilor cu impact asupra speciilor de păsări

III. Realizarea administrării şi managementului efectiv al sitului şi asigurarea durabilităţii managementului

IV. Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi grupurilor interesate privind importanţa conservării biodiversităţii şi pentru obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor proiectului de management al sitului

V. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes comunitar

VI. Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil prin intermediul valorilor naturale și culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului

În prezent exiată plan de management pentru aria de protecţie special avifaunistica ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, în care se menţionează unele obiective precum:

Îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei prin propovarea acţiunilor cu impact redus asupra mediului,

Promovarea ecoturismului şi a industriilor mici la scară locală care să se constituie în noi mijloace de exploatare a valorii peisagistice a spaţiilor naturale,

Promovarea exploatării spaţiilor naturale, în măsura în care se respectă condiţiile de protecţie și promovare,

Armonizarea hotărârilor Consiliilor locale și judeţene cu acţiunile promovate de custodele ariei naturale protejate,

Îmbunătăţirea condiţiilor de habitat pentru speciile de păsări,

Gestiunea şi protecţia elementelor valorificabile economic,

Informarea publicului asupra importanţei siturilor Natura 2000,



131

Identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse şi mediul natural

B.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor

În cadrul Planurilor de management ale sitului Natura 2000 ROSPA0106, a fost evaluată starea actuală de conservare doar pentru unele specii de păsări. În cazul sitului ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, Planul de management include o evaluare a stării de conservare doar pentru un număr redus de specii de păsări. În tabelul de mai jos este prezentată lista speciilor de păsări de interes comunitar din siturile Natura 2000, starea de conservare, efectivele populaționale ale acestora, suprafețele de habitat favorabil și informațiile referitoare la perspectivele speciilor, acolo unde acestea au fost disponibile în Planurile de management ale siturilor



132

Tabel 19 Starea de conservare a speciilor de păsări din situl ROSPA0106 din zona proiectului

Cod specie Nume specie

TiP . populație

Starea populației în sit (FS N2000)

Efectiv populational (FS) ' Stare globală de conservare

în sit (FS N2000)

Stare de conservare

în sit - populație

(PM)

Efectiv populațional în sit (PM)

Stare de conservare

în sit - habitat

(ha) (PM)

Suprafață habitat favorabil (ha) Perspective

viitoare

Starea globală

(PM) Min Max u.m. Min Max u.m. Min Max

A086 Accipiter nisus W D 50 100 i - - - - - - - - - -

A298 Acrocephalus arundinaceus R D - - - - - - - - - - - - -

A296 Acrocephalus palaitris

R D - - - - - - - - - - - - -

A295 Acrocephalus schoenobaenus R D - - - - - - - - - - - - -

A297 Acrocephalus scirprcceus. R D - - - - - - - - - - - - -

A247 Alauda arrenrir C D - - - - - - - - - - - - - A054 Anar acuta W D 10 50 i - - - - - - - - - - A052 Anar crecca W D 1500 3000 i - - - - - - - - - - A050 Anar penelope W D 1500 2000 i - - - - - - - - - - A053 Anar platyrhynchor W D 8000 20000 i - - - - - - - - - - A051 Anar rtrepera W D 100 130 i - - - - - - - - - - A041 Anrer albifronr W B 20000 30000 i B - - - - - - - - - A257 Anthur pratenri C D - - - - - - - - - - - - - A259 Anthur rpinoletta C D - - - - - - - - - - - - - A256 Anthur triviali R D - - - - - - - - - - - - - A028 Ardea cinerea R D 30 50 p - - - - - - - - - - A028 Ardea cinerea C D 120 200 i - - - - - - - - - - A221 Ario otur R D - - - - - - - - - - - - - A059 Apythya ferina W D 20000 50000 i - - - - - - - - - - A061 Apythya fuligula W D 2000 4000 i - - - - - - - - - - A021 Botaurus stellari W D 6 - i - N/A 6 - i N/A 862 862 FV N/A



133


TiP . populație



în sit (FS N2000)

Stare de conservare


(PM)


Stare de conservare

în sit - habitat

(ha) (PM)


viitoare

Starea globală


A067 Bucephala clangula W C 3000 5000 i B - - - - - - - - -

A133 Burhinur oedicnemur

R B 30 60 p B FV 40 50 p N/A 3.653 6.000 FV FV

A087 Buteo buteo W D 30 50 i - - - - - - - - - - A149 Caldrir alpina C D 50 100 i - - - - - - - - - -

A366 Carduelis cannabina C D - - - - - - - - - - - - -

A366 Carduelis cannnbiha

R D - - - - - - - - - - - - -

A364 Carduelis earduelis C D - - - - - - - - - - - - - A364 Carduelis earduelis R D - - - - - - - - - - - - - A363 Carduelis ehloris C D - - - - - - - - - - - - - A363 Carduelis ehloris R D - - - - - - - - - - - - - A365 Carduelis spinus C D - - - - - - - - - - - - - A365 Carduelis spinus R D - - - - - - - - - - - - -

A198 Chlidonias kueupOptes

C D 300 500 i - - - - - - - - - -

A031 Cieonia eieonia C C 700 800 i B N/A 700 800 i N/A - - FV N/A A031 Cieonia eieonia R C 70 82 p B FV 100 120 p N/A - - FV FV A082 Cireus eyaneus C C 20 40 i C N/A 20 40 i FV 30.747 30.747 N/A FV

A373 Coeeothraustes coccothraustes R D - - - - - - - - - - - - -

A231 Coraeias garrulus R C 10 30 p C FV 34 50 p N/A 9.964 9.964 N/A N/A A212 Cueulus eanorus C D - - - - - - - - - - - - - A038 Cygnus eygnus W B 240 310 i B U1 74 98 U1 13.674 13.674 N/A U1 A036 Cygnus olor W D 790 950 i - - - - - - - - - - A253 Deliehon urbiea C D - - - - - - - - - - - - - A027 Egretta alba W C 30 50 i C FV 240 440 i FV 5.823 5.823 FV FV



134


TiP . populație



în sit (FS N2000)

Stare de conservare


(PM)


Stare de conservare

în sit - habitat

(ha) (PM)


viitoare

Starea globală


A269 Erthaeus rubeeula R D - - - - - - - - - - - - - A359 Fringilla eoelebs R D - - - - - - - - - - - - -

A360 Fringilla montifringiUa C D - - - - - - - - - - - - -

A125 Fuliea atra W D 60000 100000 i - - - - - - - - - - A251 Hirundo rustiea C C - - - B - - - - - - - - - A022 Ixobryeaus minutus R C 40 50 P B FV 40 50 p FV 1.124 1.124 FV FV A340 Lanius exanhitor R D - - - - - - - - - - - - - A340 Lanius exeubitor C D - - - - - - - - - - - - - A339 Lanius minor R D 30 90 p - FV 130 210 p N/A 10.936 10.936 N/A N/A A459 Larus eaehnnans W D 5000 6000 i - - - - - - - - - - A182 Larus eanus W D 500 1000 i - - - - - - - - - - A177 Larus minutus C C 300 800 i B N/A 500 800 i FV 13.674 13.674 FV N/A A179 Larus ridibundus R D 200 300 p - - - - - - - - - - A179 Larus ridibundus C D 5000 8000 i - - - - - - - - - - A291 Loeustella fluviatilis C D - - - - - - - - - - - - -

A292 Loeustella luseinioides R D - - - - - - - - - - - - -

A271 Luseinia mmegaynchos

R D - - - - - - - - - - - - -

A068 Mergus albellus W A 1000 2000 i B U1 150 150 a U1 13.674 13.674 N/A U1 A070 Mergus merganser W C 80 200 i B - - - - - - - - - A230 Merops apiaster R D 10 15 p - - - - - - - - - - A383 Miliaria calandra R D - - - - - - - - - - - - - A262 Motaeilla alba C D - - - - - - - - - - - - - A262 Motaeilla alba R D - - - - - - - - - - - - -



135


TiP . populație



în sit (FS N2000)

Stare de conservare


(PM)


Stare de conservare

în sit - habitat

(ha) (PM)


viitoare

Starea globală


A261 Motaeilla einerea C D - - - - - - - - - - - - - A260 Motaeilla flava C D - - - - - - - - - - - - - A260 Motaeilla flava R D - - - - - - - - - - - - - A319 MuseieaPa striata C D - - - - - - - - - - - - - A058 Netta rufina W D 5 10 i - - - - - - - - - - A277 Oenanthe oenanthe C D - - - - - - - - - - - - - A337 Oriolus oriolus R D - - - - - - - - - - - - - A020 Peleeanus erispus C A 150 450 i - - - - - - - - - - A017 Phalaeroeorax carbo W D 1500 2500 i - - - - - - - - - - A151 Philomaehus pugnam C C 1200 2000 i B FV 1.000 4.500 i U1 - - FV U1 A273 Phoenicurus ochruros R D - - - - - - - - - - - - - A274 Phoenicurus phohoenicus R D - - - - - - - - - - - - - A315 Phylloscopus collybib R D - - - - - - - - - - - - - A314 Phylloscopus silsilatwx R D - - - - - - - - - - - - - A316 Phylloslopus trolhilus C D - - - - - - - - - - - - - A005 Podiceps cristatus C D 30 80 i - - - - - - - - - - A266 Prunella modulari C D - - - - - - - - - - - - - A372 Pyrrhula pyrrhula W D - - - - - - - - - - - - - A132 Recurvirostra avovotta R C 8 10 p C U1 2 4 p U1 20 1.500 N/A U1 A317 Regulus regulus C D - - - - - - - - - - - - -

A249 Riparia riparia R D - - - - - - - - - - - - -

A249 Riparia riparia C D - - - - - - - - - - - - - A275 Saxiola ruletra R D - - - - - - - - - - - - - A276 Saxiola torguatus R D - - - - - - - - - - - - - A351 Sturnus vulgari R D - - - - - - - - - - - - - A351 Sturnus rulgaris C D - - - - - - - - - - - - -



136


TiP . populație



în sit (FS N2000)

Stare de conservare


(PM)


Stare de conservare

în sit - habitat

(ha) (PM)


viitoare

Starea globală


A311 Sqylvia atricapilla R D - - - - - - - - - - - - - A310 Sqylvia lorin R D - - - - - - - - - - - - - A308 Sqylvia curma R D - - - - - - - - - - - - - A004 Tachylaptus rnfuoici C D 150 200 i - - - - - - - - - -

A048 Tadorna tadorua W D 30 50 i - - - - - - - - - -

A286 Turdus iliacus C D - - - - - - - - - - - - - A283 Turdus merula R D - - - - - - - - - - - - - A285 Turdus philomelos R D - - - - - - - - - - - - - A284 Turdus pilaris C D - - - - - - - - - - - - - A287 Turdus risaronis C D - - - - - - - - - - - - - A232 Upupa epops R D - - - - - - - - - - - - - A232 Upupa epops C D - - - - - - - - - - - - -

Legendă: FS — Formular Standard; PM — Plan de management; P — Permanent; R — Reproducere (en: Reproduction); W — Iernat (en: Wintering); C (Tip populație) — Concentrare (en: Concentration); D — populație nesemnificativă; C (Starea populației) — 2>p>0%; p — populație p — perechi; i = indivizi; a = adulți; FV - Favorabilă; U1 - Nefavorabil - inadecvată; U2 - Nefavorabil - rea; N/A - Necunoscută; „-„- neevaluată



137

B.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbãri în evoluția naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

Proiectul propus, nu modifica statutul favorabil de conservare al speciilor și habitatelor de interes comunitar din aria protejata, nu modifica principalele caracteristici ale ariei și nici structura biodiversității. Integritatea ariei protejate nu este afectata pentru ca:

suprafata habitatelor nu este modificata decât punctiform și temporar, prin afectarea vegetatiei;

Suprafața ocupată de proiectul propus, raportată la suprafața sitului ROSPA0106 Valea Oltului Inferior și a claselor de habitate de pe teritoriul acestuia, alături de modificările produse de implementarea acestui proiect este prezentată sintetic mai jos.

Tabel 20 Modificări în clasele de habitate

Clase de habitate din suprafața totală a sitului

ROSPA0106

Suprafața clasei de habitat din suprafața

totală a sitului

(52789.8 ha)

Proiectul propus

(total 21.064 m2)

După realizarea proiectului, suprafața clasei de habitat din

suprafața totală a sitului

% ha ha % ha %

N04 Plaje de nisip 5 2639 0 100% 0 0

N06 Râuri, lacuri 25 13196,5 0 100% 2,2437 0,0017

N12 Culturi (teren arabil) 33 17419,38 0 100% 0 0

N14 Păşuni 12 6334,3 0 100% 0 0

N15 Alte terenuri arabile 6 3167,2 2,1064 100% 0 0

N16 Păduri de foioase 16 8445,8 0 100% 0

N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție)

3 1583,5 0 100% 0 0

(surse: Formularul standard al sitului și Bilanțul de suprafețe al proiectului)

nu se produce fragmentarea habitatelor protejate;



138

nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și functiile ariei protejate;

se va imbunatati starea peisajului și punerea în valoare a turismului;

se vor dezvolta activitătilor eco-turistice și traditionale ale zonei;

vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt și lung anumite dezechilibre de scurta durata a ecosistemelor.



139

C. IDENTIFICAREA și EVALUAREA IMPACTULUI

C.1.Metodologia de evaluare a impactului

C.1.1. Cadrul conceptual

Metodologia de evaluare a fost aleasă ținându-se cont în principal de parametrii prezenți în obiectivele specifice de conservare pentru fiecare tip de habitat și specie de interes comunitar în parte. Au fost luate în calcul și modificările propuse de proiect care sunt susceptibile de a genera impacturi semnificative/ nesemnificative.

Evaluarea se realizează pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar, la nivelul obiectivelor de conservare, așa cum sunt acestea definite de ANANP. Obiectivele de conservare includ parametri și ținte. Evaluarea impactului se va realiza pentru fiecare din parametrii stabiliți de ANANP, prin raportare la valoarea țintă fixată. Rezultatele evaluării vor fi prezentate într-un tabel de sinteză (a se vedea modelul din tabelul 18.

De asemenea, evaluarea se va face avându-se în vedere menţinerea integrităţii siturilor Natura 2000 care sunt intersectate de proiect sau se află în vecinătatea acestuia.



140

Tabel 21 Structura coloanelor pentru tabelul de sinteză privind evaluarea impactului asupra fiecărui parametru stabilit pentru obiectivele de conservare a habitatelor și speciilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Situri Natura

2000

Componenta Natura

2000

Cod Natura 2000

Denumire științifică ’ ?

Tip prezență (doar pentru

păsări)

Localizare față de ?

proiect (metri/ specificații în funcție

de datele ?

Anexa I (doar pentru păsări)

Sursele datelor spațiale

Sursa informați

? ilor

Statutul de conservare

(doar din OC)

Obiective de conservare

Parametru

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Unitatea de măsură

parametru Actual

(Minim) Actual

(Maxim) Valoare

țintă ?

Posibil să fie afectat de proiect?

Explicație pentru probabilitatea de a

fi afectat

Cuantificarea impacturilor

(um.)

Impactul potențial (fără

măsuri)

Motivarea impactului

estimat

Măsuri adoptate pentru a asigura impacturi reziduale

nesemnificative Impact

rezidual Tabelul nr. 18) se va completa după cum urmează:

În coloana 1 se va nota codul și denumirea siturilor analizate;

În coloana 2 se va nota una din următoarele opțiuni: Habitate / Plante / Nevertebrate /Pești / Amfibieni / Reptile / Păsări / Mamifere;

În coloana 3 se va nota codul habitatului / speciei conform clasificării Natura 2000 (așa cum este prevăzut în Formularul Standard);

În coloana 4 se va nota denumirea științifică așa cum este prevăzută în Formularul Standard;



141

Coloana 5 se va completa cu una din următoarele opțiuni: P = permanent, R = reproducing, C = concentration, W = wintering; aceasta fiind completată doar în cazul speciilor de păsări;

În coloana 6 se va menționa dacă habitatul / habitatul speciei analizate este intersectat de proiect sau se află în imediata vecinătate (amonte/aval); se vor identifica toate locațiile de prezență ale habitatului/ habitatelor speciei; Se vor nota distanțele de la intervenții până la locația habitatului / habitatelor speciei/ prezența speciei; informațiile cu privire la locația habitatelor/ speciilor se vor prelua în următoarea ordine: Plan de management, studiile suport ale Planului de management, alte studii la nivel de sit, Raportările României - art. 17/art. 12;

Coloana 7 se va completa cu una din următoarele opțiuni: specie listată în Anexa 1 a Directivei Păsări sau specie cu migrație regulată; aceasta se va completa doar în cazul speciilor de păsări;

În coloana 8 se va completa, după caz, sursa utilizată pentru datele spațiale: Plan de management, Obiective specifice de conservare, alte studii, Raportările României - art. 17/ art. 12, etc.;

În coloana 9 se vor menționa, după caz, sursele utilizate pentru informațiile prezentate în tabelul de evaluare: Plan de management, Obiective specifice de conservare, alte studii, Raportările României - art. 17/ art. 12, etc.;

Coloana 10 se va completa conform OSC, cu următoarele opțiuni: Favorabilă/ Neafavorabilă-inadecvată/ Nefavorabil-rău/ Necunoscută, iar în cazul în care starea de conservare nu este menționată în OSC, se va scrie "Neevaluată";

Coloana 11 se va completa conform OSC, cu următoarele opțiuni: Menținerea stării de conservare/ Îmbunătățirea stării de conservare/ Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare.



142

Coloana 12 se va completa conform OSC, cu parametrii propuși pentru habitatul/ specia analizată;

Coloana 13 se va completa conform OSC, cu unitate de măsură corespunzătoare;

În coloana 14 se vor nota cuantificări minime privind parametrul (pe baza datelor din PM, OSC, alte studii

În coloana 15 se vor nota cuantificări maxime privind parametrul (pe baza datelor din PM, OSC, alte studii);

În coloana 16 se va nota valoarea țintă pentru parametru analizat, conform OSC;

În coloana 17 se va menționa dacă proiectul afectează sau nu parametrul analizat;

În coloana 18 se vor furniza mai multe detalii despre modalitatea prin care proiectul va avecta parametrul analizat, forma de impact și locația unde va fi afectat, etc., dacă acesta va fi afectat, iar dacă nu va fi afecta, se va motiva cu argumente;

În coloana 19 se vor menționa doar elemente cantitative, exprimate în aceeași unitate de măsură ca și parametrul analizat;

În coloana 20 se va menționa impactul potențial, fie nesemnificativ, fie semnificativ, în funcție de caz;

În coloana 21 se va motiva impactul estimat — este necesară o explicație detaliată; se vor aduce argumente pentru a susține că impactul este nesemnificativ sau semnificativ. Se va face discuție pentru fiecare formă de impact menționată anterior;

În coloana 22 se vor preciza măsurile propuse pentru parametrii afectați de proiect, astfel încât impactul să fie nesemnificativ; acele măsuri ce pot evita apariția unui impact semnificativ sau ce pot reduce un impact semnificativ la unul nesemnificativ;



143

În coloana 23 se va menționa tipul impactului după implementarea măsurilor propuse: fie nesemnificativ, fie semnificativ (dacă este semnificativ, va fi necesară elaborarea unui set de măsuri compensatorii).



144

Pe lângă evaluarea pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar în parte, se realizează și o analiză a posibilității de cumulare a impacturilor, pentru fiecare sit Natura 2000 potențial afectat de proiect, iar rezultatele analizei vor fi prezentate într-un tabel de sinteză (a se vedea modelul din Tabelul nr. 19.

Tabel 22 Structura coloanelor pentru tabelul de sinteză privind analiza impactului cumulativ

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Componenta Sub-

componenta Presiune (P)/

Amenințare (A)

Semnificația

impactului

Sursa informației

Efecte Zona/

zonele de manifestare

Poțential impact cumulat 8. 9. 10. 11. 12.

Pierdere de habitate

Alterarea habitatelor (inclusiv specii

invazive)

Fragmentarea habitatelor

Perturbarea activității speciilor

(incl. displacement)

Reducerea efectivelor

populaționale

C.1.2. Identificarea efectelor și a formelor de impact potențial

Metodologia acestui studiu propune o diferențiere între conceptul de „efect” și cel de „impact” pentru evaluarea elementelor de interes comunitar vizate de prezentul proiect. În sensul folosit de prezentul raport, efectele se referă la modificările cauzate mediului fizic ca o consecință directă a cauzelor (intervențiilor) generate de proiect (atât în etapa de realizare a iazurilor piscicole cât și în cea de operare). În principal, efectele includ: modificarea topografiei, modificarea debitelor, modificarea condițiilor edafice, emisii de poluanți, deșeuri. În principal, impacturile includ, fie la nivel structural, fie la nivel funcțional, modificări la nivelul receptorilor sensibili, respectiv a componentelor Natura 2000 (habitate Natura 2000, efective populaționale, habitate ale speciilor Natura 2000).

Transferul elementelor negative, între cauză și efect, se realizează printr-un vector. Impactul se poate exprima și în mod direct, precum în cazul în care relația cauză-efect este bine cunoscută și trasabilă, cum ar fi pierderea de habitat în cazul în care proiectul modifică suprafața naturală.

CAUZE Interventile propuse

EFECTE Modificari ale mediului fizic

IMPACTURI Modificari la nivelul receptorilor sensibili



145

Imaginea 7. Model conceptual aplicat pentru identificarea efectelor și a formelor de impact

Se poate spune că impactul este unul indirect, atunci când procesul de la cauză la efect se manifestă prin mai multe componente, care sunt legate între ele prin diferite relații, cum este cazul alterării habitatelor prin privilegierea dispersiei unor specii alohtone invazive, ce folosesc roțile mașinilor ca vectori de dispersie. Gradul de dificultate și incertitudine în stabilirea exactă a impactului generat este dat de complexitatea relațiilor prin care o cauză ajunge să genereze un efect.

Toate activitățile propuse de proiect au fost grupate în cadrul unui set de intervenții, pentru a asigura un caracter unitar al evaluării, în funcție de similaritate, localizare spațială sau derulare simultană în același interval de timp. Următorul tabel prezintă setul de intervenții utilizat în evaluare:

Nr. Tip de intervenție Activități incluse 5

Perioada de realizare a iazurilor piscicole IC 1. Documentații tehnice Contactare experți, avizarea proiectului IC 2. Modificări ale solului Decopertarea stratului fertil

IC 3. Organizarea de șantier Amplasare, birou, toaleta ecologica

IC 4. Lucrări de excavare Excavații în profil

IC 5. Lucrări taluzare Lucrări de nivelare și compactare

IC 6. Transportul materialului excavat Încărcarea materialului excavat în autocamioane și transportul la statia de sortare sau diversi beneficiari

IC 7. Lucrări de refacere a cailor de acces, Întreținerea drumului comunal

IC 8. Lucrări de refacere Pentru refacerea zonelor; plantari de arbori, arbuști ornamentali, și însămânțarea cu specii floristice naturale din zona

Perioada de operare IO 1. Desfășurarea activităților de

acvacultura Popularea iazurilor piscicole hrănirea artificiala, colectarea pestelui și montarea de aeratoare

IO 2. Aprovizionarea cu hrama pentru pesti Transport și aprovizionare Perioada de dezafectare

ID 1. Realizarea organizărilor de șantier Baraca pubele pentru depozitarea deșeurilor și toaleta ecologica

ID 2. Lucrări de umplere a excavației Transportul materialului de umplere, refacerea stratului de sol fertil, lucrarea de schimbarea categoriei de folosinta terenului

ID 3. Lucrări de refacere Refacerea suprafețelor și redarea lor în circuitul natural și economic, inclusiv lucrări de revegetalizare (umpluturi nivelare)

În funcție de perioada de implementare a proiectului, impactul se poate clasifica astfel:



146

Impact generat în perioada de realizare a iazurilor piscicole;

Impact generat în perioada de operare;

Impact generat în perioada de dezafectare.

Efecte principale, care ar putea să afecteze structura și funcțiile ariilor naturale protejate identificate pentru proiectul propus, sunt următoarele: În etapa de construcție:

Modificări structurale la nivelul solului şi a vegetației ca urmare a ocupării definitive și temporare a terenurilor;

Modificări definitive şi temporare la nivelul corpurilor de apă;

Emisii de poluanţi atmosferici şi scurgeri de poluanţi pe sol și în mediul acvatic;

Zgomot și vibraţii generat de activităţile de şantier;

Prezență umană;

Generarea de deşeuri (în principal deşeuri din construcţii şi deşeuri menajere);

În etapa de operare: Contaminarea solului ca urmare a depunerii poluanţilor atmosferici sau a unor

poluări accidentale;

Contaminarea mediului acvatic ca urmare a unor poluări accidentale;

Modificarea calităţii aerului ca urmare a creşterii emisiilor de poluanţi atmosferici generaţi de traficul auto;

Zgomot generat de traficul auto;

Factori atractanţi sau repelenţi ce pot influenţa comportamentul animalelor, precum: depozitarea temporară a deşeurilor etc;

➢ În etapa de dezafectare: Modificări structurale sol/subsol;

Afectarea unor cuiburi/adăposturi din construcţii/ elemente existente;

Emisii de poluanţi atmosferici;



147

Scurgeri accidentale de produse periculoase;

Îndepărtare vegetaţie;

Zgomot şi vibraţii;

Generare deșeuri (inclusiv depozitare pământ);

Formele de impact analizate au fost grupate pentru eficiența evaluării, în următoarele categorii:

PH — pierderi de habitate;

AH — alterarea condițiilor de habitat;

FH — fragmentarea habitatelor;

PAS — perturbarea activității speciilor;

REP — reducerea efectivelor populaționale.

Formele de impact se interpretează în următorul mod:

A. Pierderea habitatelor: toate componentele biodiversității sunt afectate de această formă de impact, în principal, apărând în cadrul etapei de realizare a iazurilor piscicole și menținându-se pe toată durata perioadei de operare, iar în perioada de dezafectare, această formă de impact nu există. Impactul generat are, cel mai probabil, un caracter ireversibil și este pe termen lung.

Pierderea de habitat poate avea loc și în mediul acvatic, dar în principal, este la nivelul ecosistemelor terestre, fiind exprimată prin orice suprafață terestră sau acvatică pe care habitatele inițiale nu se mai pot reinstala și nu mai poate fi utilizată de speciile de faună sau floră caracteristice în scopul asigurării condițiilor de reproducere, existență, adăpost și hrănire.

B. Alterarea (degradarea) habitatelor: ca urmare a modificărilor fizice, chimice și biologice produse la nivelul habitatelor terestre și acvatice, apare această formă de impact și include acele modificări structurale și funcționale care conduc la scăderea capacității de suport a acestora (de exemplu, populații ale speciilor de floră de interes comunitar suferă modificări ca urmare a scăderii suportului trofic sau al creșterii competiției cu specii



148

alohtone/ invazive). Habitatele alterate, în timp, pot conduce la pierderi de habitate pentru speciile de interes comunitar.

În linii largi, alterarea habitatelor reprezintă un proces de pierdere temporară sau pe termen lung a calităților inițiale, caracteristice, ale zonelor afectate, exprimat prin acele transformări care diminuează atât structura și compoziția acestora, cât și favorabilitatea pentru speciile de faună. Alterarea habitatelor se referă atât la tipurile de habitate Natura 2000, cât și la habitatele speciilor (medii definite prin factori abiotici și biotici, în care speciile trăiesc în orice stadiu al ciclului biologic).

A. Alterarea habitatelor, în etapa de realizare a iazurilor piscicole și de dezafectare, apare atât pe suprafețele pe care se intervine cu lucrări, cât și în zonele învecinate acestora. Alterarea habitatelor, în etapa de funcționare, în principal se produce pe suprafețele afectate de prezența poluanților, dar poate fi produsă și de pătrunderea speciilor invazive/ potențial invazive Fragmentarea habitatelor: este o formă de impact, care apare în etapa de realizare a iazurilor piscicole, care afectează atât habitatele, cât și speciile, dar se poate manifesta pe toată durata etapei de operare. S-au avut în vedere, în cazul faunei sălbatice, cele două componente care generează fragmentarea habitatelor:

o Barierele fizice — în principal elemente construite care împiedică deplasarea liberă a indivizilor;

o Barieră „comportamentală” - densitatea traficului și a dezvoltărilor secundare create în apropierea iazurilor piscicole care determină apariția unui comportament de evitare. Bariera comportamentală poate fi resimțită și de unele din speciile zburătoare (păsări).

Este afectată (redusă) permeabilitatea habitatelor (trăsătură a peisajului care indică gradul în care fauna sălbatică se poate deplasa liber în teritoriu).

B. Perturbarea activității speciilor de faună: apare atât în etapa de construcție, cât și în cea de operare, dar și în etapa de dezafectare. Este o formă de impact asociată prezenței și activității umane. Principalele cauze care conduc la perturbarea activității speciilor de faună, în cazul realizării unui proiect de realizare iaz piscicol, sunt reprezentate de zgomot și vibrații. În acest raport, în mod convențional, emisiile de poluanți atmosferici sau emisiile de poluanți în corpurile de apă au fost considerate exclusive în cadrul “alterării habitatelor”.

o Creșterea nivelului de zgomot - perturbarea prin zgomot nu afectează doar cuibărirea, ci



149

și comunicările inter- și intraspecifice, reproducerea sau hrănirea animalelor sălbatice;



150

Tabel 23 Efecte și forme de impact potențial asociate intervențiilor propuse în etapa de realizare a iazului piscicol

Tipuri de intervenții

Modificări structurale la nivelul solului și a vegetației ca urmare a

ocupării definitive terenurilor

Modificări definitive și temporare la nivelul

corpurilor de apă

Emisii de poluanți atmosferici și scurgeri

de poluanți pe

Zgomot și vibrații generat de activitățile

de șantier

Generare deșeuri (în principal deșeuri din construcții și deșeuri

menajere)

IC 1. Documentații tehnice - - - - -

IC 2. Modificări ale solului PAS - AH, PAS PAS PAS

IC 3. Organizarea de șantier PH, AH - PAS PAS AH

IC 4. Lucrări de excavare PH, AH, PAS AH PH, AH PAS AH

IC 5. Lucrări taluzare PH, AH - PH, AH PAS AH IC 6. Transportul materialului excavat PH, AH, PAS - PH, AH PAS AH

IC 7. Lucrări de refacere a cailor de acces, PH, AH - PH PAS AH

IC 8. Lucrări de refacere PH, AH, = PAS PAS AH Legendă: PH — Pierdere habitate; AH — Alterare habitate; FH — Fragmentare habitate; PAS — Perturbarea activității speciilor; REP — Reducerea efectivelor populaționale

Tabel 24 Efecte și forme de impact potențial asociate intervențiilor propuse în etapa de operare

Tipuri de intervenții

Contaminarea solului ca urmare a depunerii

poluanţilor atmosferici sau a unor poluări

accidentale

Contaminarea mediului acvatic ca urmare a

unor poluări accidentale

Modificarea calităţii aerului ca urmare a

creşterii emisiilor de poluanţi atmosferici

generaţi de traficul auto

Zgomot generat de

traficul auto

Factori atractanţi sau repelenţi ce pot influenţa comportamentul

animalelor, precum: depozitarea temporară a deşeurilor etc

IO 1. Desfășurarea activităților de acvacultura

- - - - -



151

IO 2. Aprovizionarea cu hrană pentru pești

PAS - PAS PAS -

Legendă: PH — Pierdere habitate; AH — Alterare habitate; FH — Fragmentare habitate; PAS — Perturbarea activității speciilor; REP — Reducerea efectivelor populaționale

Tabel 25 Efecte și forme de impact potențial asociate intervențiilor propuse în etapa de dezafectare

Tipuri de intervenții Modificări

structurale sol/subsol

Afectarea unor cuiburi/adăposturi

din construcţii/ elemente existente

Emisii de poluanți atmosferici

Scurgeri accidentale de produse periculoase

Zgomot și vibrații

Generare deșeuri inclusiv depozitare

pământ

ID 1. Realizarea organizărilor de șantier

- - - - -

ID 2. Lucrări de umplere a cuvetei iazului

PAS - AH, PAS PAS PAS

ID 3. Lucrări de refacere PH, AH - PAS PAS AH

Legendă: PH — Pierdere habitate; AH — Alterare habitate; FH — Fragmentare habitate; PAS — Perturbarea activității speciilor; REP — Reducerea efectivelor populaționale



152

C.1.3. Cuantificarea și evaluarea semnificației impacturilor

Semnificația impactului a fost evaluată la nivelul fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar, luându-se în considerare pe lângă alți parametrii și statutul de conservare a speciilor și habitatelor la nivelul regiunii biogeografice.

Evaluarea semnificației impactului în cadrul studiului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie:

1. procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut;

2. procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproducere ale speciilor de interes comunitar;

3. fragmentarea habitatelor/ habitatelor speciilor de interes comunitar;

4. durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar, distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar;

5. schimbări în densitatea populațiilor;

6. modalitățile de alterare ale habitatelor/ habitatelor speciilor de interes comunitar;

7. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologice.

Orice pierdere din suprafața ariei naturale protejate sau reducere a efectivelor populaționale ale unei specii a fost evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate și asupra statutului de conservare a habitatelor și speciilor-cheie și cuantificată acolo unde a fost posibilă cuantificarea.

A. Evaluarea impactului proiectului propus:

a. S-a realizat evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

b. S-a realizat evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului.

B. Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte existente, în curs de implementare sau propuse în perimetrul sau vecinătatea ariei.

Analiza posibilității de cumulare a impacturilor la nivelul siturilor potențial afectate s-a



153

realizat prin parcurgerea următorilor pași:

1. Identificarea formelor actuale de impact pe baza:

a. presiunilor actuale asupra componentelor Natura 2000 conform informațiilor disponibile în Obiectivele Specifice de Conservare, Formularele Standard Natura 2000 și a Planului de Management;

Identificarea altor activități cu impact potențial existente în zona de implementare a proiectului „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”;

I. Identificarea proiectelor majore propuse a fi implementate în zona siturilor Natura 2000 potențial afectate de proiect;

II. Identificarea efectelor ce pot conduce la forme de impact cumulat asupra componentelor Natura 2000 din situl de importanta comunitara potențial afectate de proiect (presiuni actuale + alte proiecte propuse plus „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”;.

C.2. Nivelul actual al impactului în siturile natura 2000 analizate

C.2.1. Presiuni identificate la nivelul siturilor

În Formularul standard sau în Planul de management al sitului ROSPA0106 potențial afectat, au fost identificate mai multe presiuni și amenințări. Tipurile de impact generate de acestea sunt majoritar negative, însă există și câteva impacturi pozitive. În Tabelul nr. 4-7 este prezentată o sinteză a presiunilor și amenințărilor listate în Formularele Standard și/ sau Planurile de management. În Planul de management al sitului ROSPA0106 sunt utilizați termenii: scazută, medie, ridicată, iar în Formularele Standard sunt utilizate: L-low, M-medium, H-high. Tabel 26 Presiuni și amenințări identificate în Formularul standard și/ sau Planul de management ale sitului Natura 2000 potențial afectate de proiect

Cod Natura 2000 Descriere Intensitate Tip impact Sursă



154

ROSPA0106

C 01.0 1 Extragere de nisip și pietriș (P) H Negativ FS E 02.0 1 Fabrici (P) H Negativ FS E03 Descărcari (P) H Negativ FS E 03.0 2 Depozitarea deșeurilor industriale (P) H Negativ FS F 03.0 1 Vânătoare (P) H Negativ FS B Silvicultura (P) M Negativ FS E05 Depozite de materiale (P) L Negativ FS F 02.01 Pescuit profesional pasiv (P) M Negativ FS A01 Agricultura (P) M Negativ PM A02 Modificarea practicilor de cultivare (P) M Negativ PM A07 Utilizarea pesticidelor (P) H Negativ PM A08 Fertilizarea (P) H Negativ PM A1001 Indepărtarea gardurilor vii și a crângurilor M Negativ PM A040105 Pășunat intensiv mixt (P) M Negativ PM B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației H Negativ PM B0204 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de H Negativ PM B03 Exploatare forestieră fără replantare (P) H Negativ PM F01 Acvacultura (P) M Negativ PM F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice (P) M Negativ PM F0203 Pescuit sportiv (P) M Negativ PM C0101 Extragere de nisip și pietriș (P) M Negativ PM D0102 Drumuri, drumuri auto (P) M Negativ PM D0104 Linii de cale ferată, TGV (P) M Negativ PM D0105 Pod, viaduct (P) L Negativ PM D020101 Transportul energiei (P) M Negativ PM E0301 Depozitarea deșeurilor menajere (P) M Negativ PM E0303 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) L Negativ PM J0202 înlăturarea sedimentelor (mal) M Negativ PM J020504 Captarea apelor de suprafață M Negativ PM H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, H Negativ PM

În Planul de management al siturilor ROSCI0266 și ROSPA0106 presiunile și amenințările sunt specifice unor habitate, specii sau grupe de specii. Tabel 27 Presiuni și amenințări identificate la nivelul habitatelor/speciilor Natura 2000 din situl de interes comunitar intersectate de proiect sau învecinate cu acesta

Denumirea sitului

Habitat/Specie Presiune Intensitate Amenințare Intensitate

ROSPA0106

Lanius minor

A Agricultura M - - A02 modificarea practicilor de cultivare M - -

A07 utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

M - -

A04.01.0 5 pășunatul intensiv în amestec de animale M - -

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

L - -

Cicoma cicoma A Agricultura L - -



155

A02 modificarea practicilor de cultivare L - - A07 utilizarea produselor biocide, hormoni și

substanțe chimice L - -

A08 Fertilizarea (cu îngrășământ) L - -

Circus cyaneus

A Agricultura M - - A02 modificarea practicilor de cultivare M - -


M - -

A04.01.0 5 pășunatul intensiv în amestec de animale M - -

F05.04 braconaj L - - A02 modificarea practicilor de cultivare

M - -


M - -

A10.01 îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor

M - -

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

M - -

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare M - -

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală

L

B03 exploatare forestieră fără replantare sau

refaceree naturală

L

Burhinus oedicnemus


L - -

A08 Fertilizarea (cu îngrășământ) L - - A Agricultura L - -

Cygnus cygnus

F01 Acvacultura marină și de apă dulce L - -

F02 Piscuit și recoltarea resurselor acvatice L - -

D02.01.0 1 linii electrice și de telefon suspendate

M - -

H01 Poluarea apelor de suprafață M - -

(limnice, terestre, marine și salmastre)

F03.01 Vânătoare L - - F05.04 braconaj L - - A Agricultura M - -

F03.02.0 3 capcane, otrăvire, braconaj L - -

Ixobrychus minutus

F01 Acvacultura marină și de apă dulce L - -

J02.02 Inlaturarea de sedimente (mâl...) M - - J01.01 incendii L - -

H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)

M - -



156

F02.03 Pescuit de agrement L - - J02.02 Inlaturarea de sedimente (mâl...) M - -

Egretta alba

J01.01 incendii M - - J02.02 Inlaturarea de sedimente (mâl...) M - -


M - -

F05.04 braconaj L - - F03.02.0 3 capcane, otrăvire, braconaj L - -


G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative L


M - M

J02.05.0 4 rezervoare M

Mergus albellus

G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative L - -

F03.01 Vânătoare M - - F02 Piscuit și recoltarea resurselor acvatice M - -

C01.01 Extragere de nisip și pietriș M - -


M - -

F03.02.0 3 capcane, otrăvire, braconaj M - -

Philomachus pugnax

G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative L - -


M - -

J02.05.0 4 rezervoare L - -

Botaurus stellaris

F01 Acvacultura marină și de apă dulce L - - C01.01 Extragere de nisip și pietriș M - - J02.02 Inlaturarea de sedimente (mâl...) M - -

H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si

M - -

salmastre) J01.01 incendii L - - F05.04 braconaj L - -

F03.02.0 3 capcane, otrăvire, braconaj L - - Legendă: L — Low (Scăzută); M — Medium (Medie); H — High (Ridicată).

C.2.2 Presiuni identificate la nivelul amplasamentului proictului analizat

În vederea analizării impactului la nivelul zonelor proiectului corespunzătoare culoarelor considerate în care ar putea avea loc alterarea habitatelor și pentru a putea ulterior stabili măsuri optime de evitare și reducere a impactului, au fost luate în considerare presiunile actuale observate, care generează impacturi negative ce afectează sau pot afecta în viitor starea de conservare a habitatelor speciilor.



157

Este de menționat faptul că identificarea presiunilor nu a fost realizată pe baza unor activități și a unei metodologii dedicate sau utilizând un protocol anume, ci pe parcursul observațiilor de teren desfășurate pentru identificarea habitatelor și speciilor de interes comunitar, au fost notate și acele aspecte negative prezente. Aplicabilitatea acestor observații este aceea de apreciere a potențialelor impacturi care se pot adiționa celor rezultate din implementarea proiectului, care, în lipsa aplicării unor măsuri de evitare și reducere adecvate, ar putea contribui la schimbarea stării de conservare a unora dintre elementele de interes conservativ. Zonele observate nu s-au limitat la suprafața proiectului, ci au fost luate în considerare și zonele învecinate. Gradul de acoperire actual al unei presiuni la nivelul unei suprafețe poate răspunde întrebărilor privind gradul de extindere al aceleiași presiuni în perioada de operare a proiectului și dacă aceasta poate fi favorizată de proiect sau nu, în consecință mărind intensitatea la nivelul elementelor protejate. După cum s-a arătat din analizele prezentate în secțiunile anterioare, zonele de alterare a habitatelor se suprapun cu alte terenuri agricole, cursuri de apă și habitate forestiere. La nivelul zonelor observate au fost identificate câteva aspecte negative care, prin caracteristica de presiune actuală și amenințare viitoare pe care o au, pot contribui atât în perioada de realizare a iazurilor piscicole, cât și în cea de operare la creșterea intensității impacturilor generate de proiect. Aceste aspecte trebuie considerate atât în etapa de realizare a iazurilor piscicole, cât și în cea de operare. Rolul analizei de față este de a evidenția riscurile referitoare la cel mai important aspect analizat în cadrul evaluării adecvate — integritatea siturilor Natura 2000 și starea de conservare a elementelor pentru care acestea au fost declarate. Riscurile generate de proiect ce pot conduce la alterarea habitatelor speciilor sunt următoarele:

modificări structurale la nivelul solului și a vegetației ca urmare a ocupării definitive și temporare a terenurilor,

modificări definitive și temporare la nivelul datorita emisiilor de poluanți atmosferici și scurgeri de poluanți pe sol și în mediul acvatic, generarea de deșeuri (în principal deșeuri din construcții și deșeuri menajere).

C.3. Predicția formelor de impact



158

C.3.1. Impactul direct și indirect

Obiectivul principal al retelei ecologice europene Natura 2000 consta în asigurarea pe termen lung a „ statutului de conservare favorabila” pentru speciile si/sau habitatele de interes comunitar la nivelul fiecarui sit desemnat. Desi legislatia specifica nu defineste în mod clar termenul de „statut de conservare favorabila”, Romaniei ii revine obligatia de a raporta periodic catre Comunitatea Europeana, cu privire la indeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi și cantitativi cu privire la statutul unei specii intr-o anumita zona sunt marimea și distributia populatiei din cadrul sitului.

Impactul direct este aferent fazei de executie și consta în modificari fizice ale cadrului natural actual, inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor. Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse, punctuale, limitate și nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru investitie. Impactul direct consta în afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, recopertare. Consideram ca realizarea iazurilor piscicole nu influenteaza negativ decat intr-o mica masura stabilitatea populatiilor de amfibieni, pasari sau mamifere din habitatele invecinate, avand în vedere impactul antropizat existent deja în zona, precum și suprafata redusa a planului. Este de asteptat ca, în aceasta perioada de timp, fauna de interes comunitar sa se retraga mai mult sau mai putin, în functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii în parte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducere de efective populationale și nici la modificarea statutului de conservare al acestora la nivelul sitului ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. Suprafata de teren ocupata temporar în perioada de constructii va fi renaturata dupa finalizarea investitiei.

Impactul indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, utilajelor, deseurilor și personalului în vederea sustinerii etapelor de amenajare și realizare a iazurilor piscicole. Nivelul rezultat este moderat, deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja speciile prezente, decat intr-o mica masura. Impactul indirect se



159

poate manifesta asupra speciilor de pasari rapitoare, care isi stabilesc arealul de vanatoare pe terenul pe care se suprapune planului și care nu vor mai avea la dispozitie resursa trofica, fiind nevoite sa se indrepte spre zonele invecinate, care sa le satisfaca necesarul de hrana. Impactul direct/ indirect poate fi caracterizat succint conform matricii din tabelul urmator Tabel 28 Matricea evaluarii cumulate a impactului direct-indirect pe termen scurt, mediu și lung

Impact Termen scurt Termen Mediu Termen lung Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect Singular Activitati de

realizare a iazurilor piscicole

Activitati de transport material excavat

AqvaculturaTurism,

Activitati de transport

AqvaculturaTurism,

Activitati de transport

Concluzie: Impactul direct și indirect al implementarii proiectului analizat se considera a fi redus, atat pentru habitatele cat și pentru speciile pentru care a fost instituita aria protejata pe care se suprapune proiectului. Totodata, mentionam faptul ca, în cadrul amplasamentului analizat, nu au fost identificate habitate și specii care sa necesite protectie speciala.

C.4. Identificarea și evaluarea impactului pe termen scurt sau lung

Impactul pe termen scurt se manifesta în timpul lucrarilor de realizare iazurilor piscicole, prin organizarea de santier, ce implica decopertari și recopertari, depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea constructiilor. Impactul pe termen scurt, aferent fazei de executie, este estimat la cca. 12 de luni/ autorizatie de constructie. De precizat faptul ca este posibil ca nu toate lucrarile de realizare a iazurilor piscicole sa fie demarate concomitent, ceea ce va determina o diminuare considerabila a intensitatii impactului pe termen scurt, dar va prelungi durata. In timpul executiei lucrarilor efectul zgomotului asupra biodiversitatii este limitat la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta în principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii iazurilor piscicole. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de



160

constructii nu va deranja speciile prezente, decat intr-o mica masura. Este de asteptat ca în aceasta perioada de timp fauna de interes comunitar sa se retraga mai mult sau mai putin, în functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii în parte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducere de efective populationale și nici la modificarea statutului de conservare al acestora la nivelul sitului Natura 2000. Asa cum s-a mentionat și anterior, impactul aferent fazei de realizare a iazurilor piscicole este echivalent în aceasta situatie cu impactul pe termen scurt, datorita depunerilor de praf și generarii zgomotului, acesta incheindu-se odata cu terminarea lucrarilor. Transportul materialului excavat reprezinta surse de zgomot și praf cu efecte asupra speciilor de flora și fauna. Avand în vedere conditiile din zona amplasamentului, și anume: zona cu vanturi ce asigura totodata o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, se considera ca praful degajat nu va conduce la perturbari ale proceselor fiziologice și biochimice ale vegetatiei din zonele limitrofe, iar speciile posibil prezente în zona proiectului se vor deplasa în zonele invecinate. Zgomotul produs și prezenta elementelor noi în zona de implementare a proiectului vor determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, catre zonele invecinate atat din interiorul cat și din afara amplasamentului. Datorita esalonarii lucrarilor se apreciaza ca zgomotul și deranjul temporar al speciilor se va efectua punctual și limitat. Implementarea proiectului pe termen lung nu va afecta semnificativ habitatele și populatiile speciilor de interes comunitar, singurul impact fiind cel de ocuparea terenurilor și schimbarea folosintei actuale pe suprafetele ocupate definitiv. Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului prin lucrari de executie (lucrari de constructii, organizare de santier, lucrari de decopertare, etc.), activitati specificate în obiectivele investiei. Astfel, un exemplu de impact pe termen scurt il poate servi deranjul, în general, al speciilor de avifauna, cauzat de executia lucrarilor de realizare a iazurilor piscicole (ex. zgomotul provenit de la instalatiile și utilajele folosite etc.). Din speciile de avifauna identificate în zona de studiu, intalnite pe sol sau pe vegetatie ce pot fi afectate de un astfel tip de impact, amintim de paseriforme, cum sunt: Corvus corone cornix, Passer montanus, la fel și pe o suprafata mai redusa – speciile de pasari acvatice: Larus cachinnans, Egretta garzetta etc. Este bine cunoscuta adaptabilitatea acestor specii la ecosistemele antropice, acestea gasind



161

habitat favorabil chiar și în marile aglomeratii urbane, prin urmare nu se estimeaza un impact negativ asupra acestora. Astfel, zgomotul și deranjul provocate de activitatile de executie a proiectului, nu vor afecta semnificativ habitatele specifice acestora; totodata, nu vor deteriora baza trofica, nu vor schimba modul de viata sau comportamentul lor, deoarece speciile respective se caracterizeaza printr-o mobilitate sporita, deplasandu-se cu usurinta în diverse zone pentru procurarea hranei, pentru odihna și reproducere. Impactul asupra altor specii de pasari, cum sunt cele acvatice (Egretta garzetta, Ardea cinerea, Larus cachinnans, Larus ridibundus s.a.) este redus, deoarece acestea se afla pe lacul de acumulare Ionești sau doar tranziteaza zona de studiu în cautare de hrana, fara a staționa pe amplasament pentru hrănire, odihna sau reproducere. Impactul pe termen scurt în faza de realizare a iazurilor piscicole, cat și de exploatare a obiectivului de investitie va influenta nesemnificativ speciile de flora și fauna din zona de amplasament deoarece, dupa cum s-a mentionat anterior, pe suprafata studiata nu au fost semnalate specii de flora și vegetatie de importanta conservativa, nici specii rare, iar speciile de fauna identificate, datorita mobilitatii și gradului inalt de adaptabilitate la noile conditii de mediu, se vor deplasa pe suprafetele invecinate cu conditii de mediu similare. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare In perioada de operare, se manifesta pe mai multi ani și se caracterizeaza prin prezenta pescarilor și a personalului cu atributii de paza și intretinere. In acest sens, avantajul realizarii proiectului consta în realizarea unei dezvoltari urbane controlate, cu principii de dezvoltare durabila integrata, ceea ce va contribui la:

dezvoltarea turismului controlat în zona;

promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale;

reconstructia ecologică a zonelor degradate de impactul activitătilor umane;

aprecierea de catre vizitatori a valorilor naturale, motivarea conservarii lor;

noi taxe și impozite ce vor fi platite la bugetul local;

constientizarea localnicilor referitor la conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.



162

Impactul aferent în faza de operare, asa cum s-a precizat mai sus, consta în disturbarea fonica generata de traficul rutier, trafic care exista și în prezent. Spre deosebire de traficul rutier existent, acesta se poate amplifica dupa implementarea proiectului, dar avand în vedere avantajele implementarii proiectului prezentate mai sus, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.

C.5. Identificarea și evaluarea impactului din faza de realizare a iazurilor piscicole, de operare și de dezafectare

Transportul materialelor de constructii, precum și lucrarile de realizare a iazurilor piscicole în sine, reprezinta surse de zgomot și praf, cu efecte asupra speciilor de flora și fauna. Avand în vedere conditiile din zona amplasamentului, adica o zona cu vant, avand o deschidere larga și totodata cu o buna dispersie a poluantilor atmosferici, consideram ca praful nu va conduce la o perturbare a proceselor fiziologice ale plantelor, iar speciile posibil prezente în zona proiectului se vor deplasa în zonele invecinate pe perioada de maxima intensitate a lucrarilor de realizare a iazurilor piscicole. In perioada de realizare a iazurilor piscicole, se vor lua masuri organizatorice în ceea ce priveste emisiile de praf, prin stropierea permanenta în zona fronturilor de lucru, utilizarea unor echipamente antifonice etc. In ceea ce priveste accesul pe drumul existent, în perioada de operare acesta nu va produce o schimbare a activitatilor desfasurate în prezent. Cu privire la perioada de dezafectare a proiectului nu se poate face o predictie exacta, avand în vedere faptul ca existenta unui astfel de proiect este, practic, nelimitata.

a} Factorul de mediu aerul Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei direct, pe termen scurt, se va

inregistra influente asupra calitatii aerului pe perioada de realizare a iazurilor piscicole, ca urmare a:

- excavarii și manipularii solului și a materialelor de constructii; - arderea combustibililor în motoare (NOx, SOx, CO, pulberi, etc.) de la mijloacele de

transport și utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor.



163

Regimul emisiilor acestor poluanti este dependent de nivelul activitatii zilnice,

prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului de realizare a iazurilor piscicole. Pentru reabilitarea și modernizarea cailor de transport activitatile generatoare de impact specifice traficului aferent lucrarilor de realizare iazurilor piscicole se manifesta in:

- cadrul organizarii de santier; - amplasamentul iazurilor piscicole în cadrul perimetrului proiectului; - traficului aferent transportului materialului excavat.

Emisiile de poluanţi în atmosfera sunt generate în principal de lucrarile desfasurate în cadrul activităţilor de realizare a iazurilor piscicole și anume decopertare, realizare iazuri, compactarea taluzurilor, transport material excavat. Impactul poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip direct și indirect. Impactul direct, care se manifesta pe termen scurt, poate fi generat de pulberi și emisii de poluanti rezultati de la utilajele și mijloacele de transport utilizate în cadrul organizarii de santier, în perioada de implementare a proiectului. Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt, va fi nesemnificativ, temporar și local. Impactul direct pe termen lung este aferent etapei de functionare a obiectivului. Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen lung va fi nesemnificativ, temporar și local. Impact indirect pe termen scurt – se manifesta prin posibile efecte asupra sănătăţii umane și asupra vegetatiei din zona datorita depunerii pulberilor rezultate din procesul decopertare, excavare, săpare, transport material. Transportul, manipularea pământului rezultat din decopertare, săpare și depozitarea unor materiale pulverulente vor influenta prin emisiile caracteristice factorul de mediu aer, pe termen scurt în perioada de implementare a proiectului, inclusiv prin depunerea pulberilor pe covorul vegetal. Conditiile de lucru ce vor fi luate în zona, vor limita acest impact în limite admisibile, iar pe termen lung nu se va inregistra un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer.



164

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt, va fi nesemnificativ, temporar și local. Impactul indirect pe termen mediu și lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.

b. Factorul de mediu solul Perioadei de realizare a iazurilor piscicole îi sunt asociate anumite puncte de impact asupra solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluantilor. Formele de impact identificate, ca urmare a ocuparii unei suprafete cu organizarea de santier precum și a lucrarilor reprezentate de realizarea iazurilor piscicole și decopertare teren fertil. Impactul asupra poluării solului în faza de execuţie a proiectului este de tip: Impact direct se refera la modificarile datorate lucrărilor de extragere a depozitului de balast și decopertare teren fertil. Dupa finalizarea lucrarilor intr-o perioada relativ scurta de timp, incepe procesul de refacere a solului (taluzurile). Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt, pentru factorul de mediu sol va fi nesemnificativ, temporar, reversibil, local. Pe termen mediu și lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului și va fi nesemnificativ . Impact indirect: din punct de vedere al calitatii solului, nu vor exista modificari nici pe termen scurt și nici pe termen lung. Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt, pentru factorul de mediu sol va fi nesemnificativ, temporar și local. Pe termen mediu și lung impactul indirect este generat de perioada de functionare a obiectivului și va fi nesemnificativ.

c. Factorul de mediu apa In zona amplasamentului nu exista ape de suprafata (lacuri, rauri, balti, mlastini), ca atare nu estimam impact negativ în perioada de executare a lucrarilor. La circa 950 m se afla lacul de acumulare Ionești.



165

Impact indirect: nu va exista impact semnificativ asupra factorului de mediu apa pe termen scurt, în perioada de realizare iazurilor piscicole, care ar putea aduce modificari ale zonei. Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul indirect pe termen scurt, pentru factorul de mediu apa, va fi nesemnificativ, temporar și local. Pe termen mediu și lung impactul indirect va fi nesemnificativ și va fi generat de perioada de functionare a obiectivului. d. Impactul produs prin zgomot și vibraţii

Perimetrul analizat este situat în zona în care sunt mai multe activități identice cu aceeași activitate analizata. Sursele generatoare de zgomot și vibrații sunt asociate organizării de șantier și cuprind:

- utilizarea mijloacelor de transport pentru transportul materialului excavat; - functionarea utilajelor grele în activitatile de săpare, excavare;

Impactul prognozat pe termen scurt ca urmare a surselor de zgomot și vibraţii este de tip impact direct:

- cu acţiune redusa asupra biodiversităţii locale; - cu acţiune directa și redusa asupra factorului uman datorita distantei mari intre

desfăşurarea activităţilor de realizare iazuri piscicole - organizare de şantier și alte imobile în curs de executie.

Vibratiile sunt generate de utilajele și mijloacele de transport, se produc în timpul functionării acestora și nu reprezintă surse semnificative de vibratii. Posibilitatea propagării vibratiilor în împrejurimile incintei santierului de constructii, cel putin teoretic, este foarte redusă. Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt, pentru zgomot și vibraţii este nesemnificativ, temporar, local. Pe termen mediu și lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului și va fi nesemnificativ.



166

e. Schimbari climatice

Autovehicule folosite în realizarea imobilului vor fi echipate cu motoare convenţionale corespunzatoare tehnic ceea ce va genera emisii poluante foarte reduse. De asemenea vor fi folosite și autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), care utilizează parţial sau integral combustibili alternativi (în general carburanţi lichizi), care vor emite în atmosfera poluani gazosi analizati anterior.

Vor fi realizate iazurilor piscicole, mărginite de o perdea de arbori (sălcii anini, și arbuști decorativi) care vor duce la absorbția carbonului din atmosfera și stocarea lui.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul direct pe termen scurt, pentru afectarea schimbarilor climatice este nesemnificativ, temporar, local. Pe termen mediu și lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului și va fi nesemnificativ.

f. Populatia și sanatatea

Deoarece lucrările preconizate pentru implementarea obiectivului propus sunt amplasate la distante mari fata de celelalte constructii, acestea nu vor genera presiune asupra populatiei și sanatatii acestora, deoarece lucrarile sunt la distante mai mari de 700 m de zone rezidențiale.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul direct pe termen scurt, pentru afectarea populatia și sanatatatii acestora este nesemnificativ, temporar, local. Pe termen mediu și lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului și va fi nesemnificativ.

g. Patrimoniul cultural și arheologic

Deoarece patrimoniul cultural, precum și niciunul dintre sit-urile arheologice nu se află în zona amplasamentului obiectivului, impactul pe termen scurt, mediu și lung va fi nesemnificativ.



167

h. Peisajul In timpul realizarii obiectivului peisajul nu va fi afectat de prezenta utilajelor și a muncitorilor, de organizarile de santier, deoarece în perioada realizarii iazurilor piscicole, în aceasta zona sunt în curs de realizare și alte imobile avand aceasi destinatie (iazuri piscicole și cultivarea terenurilor). Se va inregistra un impact vizual negativ direct, pe termen scurt, pe perioada de implementare a proiectului. Impactul va fi cel al unei balastiere. i. Activitatile economice Proiectul nu are impact asupra conditiilor etnice și culturale existente, nu afecteaza obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

Activitatea propusa nu va avea impact cuantificabil asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale prin schimbari importante de populatie permanenta în zona. Iimpactul direct pe termen scurt, prin dezvoltarea activitatilor economice va fi pozitiv, semnificativ, temporar. Pe termen mediu și lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului și va fi pozitiv prin dezvoltarea activitatilor economice și turistice, pe plan local, regional și national.

l) Biodiversitate

Impactul în faza de constructie Impactul direct. Realizarea obiectivului implica un impact direct și asupra speciilor situate pe locul și în imediata vecinatate a executiei lucrarilor de defrisare vegetatie arboricola și decopertare. In faza de executie, unele specii de fauna (pasari, mamifere etc.), ce nu reprezinta specii prioritare și nu necesita masuri speciale de conservare, vor fi afectate direct și pe perioada redusa de activitatile realizate prin proiect. Amintim aici de speciile care colonizeaza de obicei zonele agricole Corvus sp., Passer montanus, Sturnus vulgais Turdus sp, etc. intalnite pe sol. Acestea se vor deplasa în zonele invecinate obiectivului de investie, unde vor gasi conditii similare de mediu cu cele din perimetrul studiat. Dupa definitivarea lucrărilor de realizare iazurilor piscicole, speciile



168

enumerate se vor adapta ecosistemelor antropice deoarece în mare parte sunt specii oportuniste. In ceea ce priveste alte specii de pasari care s-au identificat doar în zbor, fara a se opri pentru hranire, odihna sau reproducere pe amplasament, implementarea proiectului nu va produce influente negative semnificative asupra acestora In functie de obiectivele și parametrii tehnici ai proiectului, suprafetele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitate naturale va fi minima și nu va influenta semnificativ biodiversitatea perimetrului. Impactul indirect. Acest impact se referă la modul în care biodiversitatea din zonele invecinate va fi influentată pe intreaga perioadă de realizare a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrarilor de executie il poate constitui zgomotul provenit de la instalatiile și utilajele folosite (de ex: buldozer, excavator, mijloace de transport) folosite la de realizare a obiectivului, respectiv a iazurilor piscicole. în aceste conditii speciile de fauna (nevertebrate, vertebrate) se vor deplasa în zonele invecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece, o dată cu incetarea activitătilor de santier, biodiversitatea din zonele imediat invecinate va reintra în parametrii normali de existentă. Avand în vedere structura vegetatiei, precum și componenta faunistică de pe amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversitătii va fi nesemnificativ și se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia. Impactul în faza de operare Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii, deoarece speciile de fauna se vor retrage temporar în zonele invecinate obiectivului, iar vegetatia nu prezintă valoare conservativă. După incheierea fazei de executie, fauna locală și din zonele invecinate va reintra în ritmul normal de vietuire. Totusi, atragem atentia asupra unor factori precum zgomotul și vibratiile, respectiv emisiile în aer și apă, care în anumite situatii pot avea un impact negativ asupra conditiilor de mediu si, implicit, asupra biodiversitatii din zona. Impactul în faza de inchidere



169

Nu este prevazuta o faza de inchidere. în cazul în care se va decide, totusi, acest lucru, lucrarile de desfintare trebuie realizate cu respectarea stricta a unui plan de management al deseurilor, precum și cu masuri de diminuare a emisiilor de particule sedimentabile/ în suspensie.

C.4. Identificarea și evaluarea impactului rezidual

În evaluarea impactului rezidual trebuie subliniat faptul că rezultatele evaluării de impact (fără luarea în considerare a măsurilor de evitare și reducere a impactului) se bazează pe utilizarea unei abordări precaute, necesară în condițiile indisponibilității unor date și informații. Realizarea acestei evaluări într-un mod precaut pune în evidență situațiile în care este necesară propunerea unor măsuri ce vor contribui la reducerea efectelor generate de proiect și la reducerea nivelului presiunilor asupra speciilor. Măsurile propuse în cadrul acestui studiu pentru evitarea și reducerea impactului vizează toate formele de impact identificate, iar așteptarea autorilor acestui raport este că implementarea acestor măsuri se va realiza cu un nivel ridicat de eficiență astfel încât acestea să asigure în realitate o reducere semnificativă a tuturor formelor de impact.

C.5. Identificarea și evaluarea impactului cumulativ

Analiza posibilității de cumulare a impacturilor s-a realizat prin parcurgerea următorilor pași:

1. Identificarea formelor actuale de impact pe baza

a) presiunilor actuale asupra componentelor Natura 2000 conform informațiilor disponibile în Obiectivele Specifice de Conservare, Formularele Standard Natura 2000 și a Planurilor de Management;

b) Identificarea altor activități cu impact potențial existente în zona de implementare a proiectului de realizare a iazurilor piscicole;

2. Identificarea proiectelor majore propuse a fi implementate în zona celor patru situri Natura 2000;



170

3. Identificarea efectelor ce pot conduce la forme de impact cumulat asupra componentelor Natura 2000 din cele patru situri (presiuni actuale + alte proiecte propuse + «Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea).

Analiza pentru identificarea impacturilor cumulate este prezentată în tabelul următor

Imagine 13 Amplasamentul proiectului în raport cu alte proiecte aflate în avizare



171

Tabel 29 Principalele presiuni și amenințări care pot genera un impact cumulai

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’

Intensitatea impactului

Sursa informație Efecte

Zona/ zonele de manifestare a

efectelor

Poțential impact cumulat



invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

A01 — Agricultura

P+A Medie PM

Cultivarea speciilor alohtone

Pe suprafețele arabile de lângă

malul răului

Răspândirea speciilor invazive/

potențial invazive (pierderea vegetației

ripariene folosite

n.c. n.c. n.c. n.c.

Utilizarea pesticidelor în

practicile agricole

Terenurile arabile din proximitatea

râului Olt ( Slatina, Drăgășani, Băbeni,

Izbiceni)

n.c. Alterarea prin poluarea habitatelor de hrănire al

speciilor de avifaună (zone de reproducere a

ihtiofaunei)

n.c. Afectează speciile de pești ce

reprezintă o sursă de hrană pentru păsările ihtiofage

n.c.

Emisii de particule în

timpul lucrărilor agricole


râului Olt

n.c. Afectarea vegetației și a calității apei din sit

n.c. n.c. Reducerea efectivelor populaționale ca urmare a scăderii resursei trofice (ex. insecte, pești etc), precum și a otrăvirii directe



172

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’




efectelor




invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

A08 — Fertilizarea

P+A Ridicată PM Afectarea calității apei râului, prin îmbogățirea cu

nutrineți


râului Olt (Slatina, Drăgășani, Băbeni,

Izbiceni)

n.c. n.c. n.c. Modificări fizico-chimice ale apei ce afectează speciile

de pești și nevertebrate

(sursele de hrană a avifaunei)

n.c.

A1001 Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor

P+A Medie PM Reducerea habitatelor de

cuibărit/reupaus

Pe toată lungimea râului Olt

Pierderea habitatelor de

cuibărit a speciilor cu

tufăriș (ex: Lanius collurio)asociate

ecosistemelor

n.c. n.c. n.c. Mortalitate asociată cuiburilor și juvenililor

neexperimentați în urma îndepărtării

arbuștilor

A040105 Pășunat intensiv mixt

P+A Medie PM Reducerea înălțimii vegetației și distrugerea unor habitate

Dispus izolat în lungul sitului (12%

conform PM)

n.c. Suprapășunatul provoacă degradarea solului și habitatului pentru speciile asociate zonelor deschise

n.c. Perturbarea speciilor de păsări din sit ca urmare a pășunatului

n.c.

B Silvicultura P+A Medie FS

Gestionarea și utilizarea pădurii

și plantației

Dispus izolat în lungul sitului (19%

conform PM)

Reducerea habitatului

speciilor asociate ecosistemului

forestier

n.c. n.c. Perturbarea speciilor forestiere

ca urmare a intervenției umane

Mortalitate asociată cuiburilor și

juvenililor neexperimentați în urma îndepărtării

arborilor



173

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’




efectelor




invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

Îndepărtarea

arborilor uscați sau în curs de

uscare

Dispus izolat în lungul sitului (19% conform

PM)

Reducerea unor elemente

caracteristice habitatelor speciilor

forestiere.

n.c. n.c. n.c. n.c. Îndepărtarea arborilor uscați sau

în curs de uscare

Exploatare forestieră

fără replantare

Aproximativ pe toată lungimea

sitului

Pierderea habitatului forestier caracteristic unor specii de păsări

n.c. n.c. Îndepărtarea speciilor de

păsări caracteristice

zonelor forestiere

Mortalitate asociată cuiburilor și

juvenililor neexperimentați în urma îndepărtării

arborilor

Exploatarea forestieră fără

replantare

C 01.01 Extragere de nisip și pietriș

P+A Medie PM Modificări ale albiei râului Olt

Izolat, în anumite secțiuni ale râului

(ex: Comuna Ionești), Băbeni,

Mihăiești

n.c. Modificări fizico-chimice ale apei (turbiditatea apei, poluări accidentale - scurgeri de ulei sau alte substanțe de la utilaje etc.). Poate afecta populațiile de pești din râu

n.c. Perturbare a speciilor de păsări acvatice în urma zgomotului, vibrațiilor și a schimbărilor morfologice

n.c.

D0102 Drumuri, drumuri auto

P+A Medie

Zgomot, vibrații,

coliziune cu

vehicule aflate în mișcare

În întregul sit - unde există

drumuri/ linii de cale ferată/

poduri

n.c. n.c. n.c.

Perturbarea speciilor în

timpul cuibăritului,

zonă de perturbare a

activității speciilor de

păsări în apropierea

amplasamentului proiectului

n.c.

Zgomot, vibrații, coliziune cu

vehicule aflate în mișcare

D0104 Linii de cale ferata, TGV

P+A Medie

D0105 Pod, viaduct

P+A Scăzută



174

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’




efectelor




invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

D020101 Transportul

energiei P+A Medie PM

Risc de electrocutare

Amenajările hidroelectrice de pe

râul Olt (ex: CHE Vâlcea Sud, CHE

Raureni)

n.c. n.c. n.c. n.c.

Mortalitate asociată speciilor de păsări

ce folosesc structurile electrice

pe post de loc de odihnă.

Mortalitatea apare în urma

electrocutării indivizilor.

E02.01 Fabrici P+A Ridicată FS

Zgomot, vibrații, posibile

descărcări de ape uzate în râul Olt/

lacurile din sit

Platforma Chimica Râureni

Uzina Cloro-sodica Govora

n.c.

Alterarea habitatelor acvatice din cauza

descărcărilor de ape uzate în corpurile de apă

din sit

n.c.

Perturbarea speciilor în timpul cuibăritului, zonă

de perturbare a activității speciilor

de păsări în apropierea fabricilor

Mortalitatea speciilor de pești

din cauza descărcărilor de

ape uzate în corpurile de apă

din sit, fiind astfel afectate speciile de

păsări ihtiofage

E03 Descărcări

P+A Ridicată FS

Posibile descărcări ale

apelor în urma funcționării

necorespunzătoare

Stație de epurare Vâlcea

Halda de steril Râureni

n.c.

Risc de afectare a habitatului acvatic

(calitatea apei) pentru speciile de pești din râu

ce constituie hrană pentru speciile de păsări

acvatice

n.c.

Unii parametrii precum claritatea

apei pot afecta rata de succes a

prinderii peștelui de către păsările

ihtiofage turbiditate mult

prea mare a apei)

n.c.



175

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’




efectelor




invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

E0301 Depozitarea deșeurilor menajere

P+A Ridicată FS

Gropi de gunoi (groapa de gunoi

Slatina), Dragasani.

Râureni, Govora, etc

n.c.

Instalarea plantelor invazive

sau potențial invazive și a

plantelor ruderale, fiind astfel afectate

habitatele favorabile pentru

unele specii de faună

n.c. n.c.

n.c.

Contaminarea habitatului cu materiale care

alterează funcțiile ecosistemului

n.c. Indepărtarea

anumitor specii ca urmare a poluării

habitatului

E 03.02 Depozitarea deșeurilor industriale

P+A Ridicată FS n.c.

Contaminarea habitatului cu materiale care

alterează funcțiile ecosistemului

n.c. n.c. Indepărtarea

anumitor specii ca urmare a poluării

habitatului

n.c.

E0303 Depozitarea materialelor

inerte (nereactive)

P+A Scăzută PM Ocuparea

temporară sau permanentă a

habitatului speciei

Depozite de materiale aflate la periferia orașelor

(Valcea)

Ocuparea și reducerea habitatelor

adecvate speciei

Instalarea plantelor invazive sau potențial invazive și a plantelor

ruderale, fiind astfel afectate habitatele

favorabile pentru unele specii de faună

n,c. n,c. n,c.

E05 Depozite de materiale

P+A Scăzută FS



176

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’




efectelor




invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice

P+A Medie PM

Recoltarea specimenelor de

pești (inclusiv specii de interes

comunitar).

Întreg situl n.c. n.c. n.c. n.c.

Afectează direct speciile de pești

din sit și indirect speciile de păsări

ihtiofage

F 02.01 Pescuit

profesional P+A Medie FS

F0203 Pescuit sportiv

P+A Medie PM

F03.01 Vânătoare

P+A Ridicată FS

G01 Alte activități ?

sportive și recreative în

aer liber

P+A Scăzută PM

Zgomot și prezență umană

În preajma lacurilor/pădurilor/a

șezărilor umane

n.c. n.c. n.c. Zonă de excludere a activității

> speciilor de păsări în

apropierea barajelor.

n.c.


P+A Ridicată PM Descărcări de ape, scurgeri de lichide din șantiere, etc

La nivelul tuturor localităților din sit și adiacente

n.c. Risc de afectare a habitatului acvatic (calitatea apei)

n.c. Modificări fizico-chimice ale apei ce afectează speciile de pești și nevertebrate (sursele de hrană a avifaunei)

n.c.



177

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’




efectelor




invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

Aglomerări fără stație de

epurare P Medie

Planul de Management al B.H.

Olt

Poluarea râurilor în urma lipsei de

sisteme de colectare

Râul Olt și afluenții n.c. n.c. n.c.

Modificări fizico-chimice ale apei ce afectează speciile

de pești, dar și alte animale acvatice

(nevertebrate) prin poluări difuze,

rezultând afectarea resurselor de hrană

a speciilor de păsări ihtiofage și

insectivore


populaționale a unor specii de pești

ca urmare a poluărilor accidentale

Aglomerări fără sistem de

colectare P Medie

Planul de Management al B.H.

Olt

Poluarea râurilor în urma lipsei de

sisteme de colectare

Râul Olt și afluenții n.c. n.c. n.c.

Modificări fizico-chimice ale apei ce afectează speciile

de pești, dar și alte animale acvatice

(nevertebrate) prin poluări difuze,

rezultând afectarea resurselor de hrană

a speciilor de păsări ihtiofage și

insectivore


populaționale a unor specii de pești

ca urmare a poluărilor accidentale

Activitatea hidroenergetică

P+A Medie

Planul de Management al B.H. Olt

Captarea apelor de

suprafață

În lungul râului Olt, orașele Slatina,

Ramnicu Vâlcea n.c.

Reducerea nivelului apei, afectarea zonelor de

cuibărit

Afectează speciile de

pești din râul Olt, ceea ce are

un impact negativ asupra

păsărilor ihtiofage prin

scăderea cantității

hranei

Reducerea nivelului apei,

afectarea resurselor de hrană

n.c.



178

Componenta

Sub-componenta

Presiune (P)/

Amenințare (A) ’




efectelor




invazive)



(incl. deplsarea)


populaționale

Variația nivelului apei

În lungul râului Olt

n.c. Reducerea nivelului apei,

afectarea zonelor de cuibărit

n.c.

Reducerea nivelului apei,

afectarea resurselor de hrană

Poate conduce la distrugerea parțială sau totală a unora

dintre cuiburile speciilor asociate habitatele de apă

deschisă

Zgomot și prezență umană

n.c. n.c. n.c. Perturbarea speciilor forestiere ca urmare a intervenției umane

n.c.

Întreruperea conectivității longitudinale

Amenajările hidroelectrice de pe

râul Olt (ex: CHE Valcea Sud, CHE

Raureni)

n.c. n.c.

Poate provoca o subtilă

fragmentare de habitat datorită

structurilor înalte de beton din complexul hidroenergetic

n.c. n.c.

Golirea bazinelor lacurilor pentru efectuarea unor

lucrări

Lacurile din sit Modificarea

condițiilor de habitat pentru

cuibărire și

n.c. Îndepărtarea speciilor de

păsări Lacurile din sit

Modificarea condițiilor de habitat pentru

cuibărire și hrănire

SRUDIUL de EVALUARE ADECVATA pentru - « Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea » Beneficiar S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L Proiectant general S.C. ODISEEA S.R.L. Studiu hidrologic - S.C. CIORANU ION S.R.L. Elaborator: IZABELA MARIANA STEFANESC

179

Impactul cumulativ este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/ actiuni cu incidenta asupra unei suprafete sau a unei regiuni, a caror relevanta asupra mediului în semnificatie singulara este lipsita de importanta, insa în asociere cu alte activitati, inclusiv cele previzionate a se realiza în viitor, poate conduce la aparitia unui impact semnificativ. Avand în vedere faptul ca zona amplasamentului proiectului cuprinsa în perimetrul sitului Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, prin strategia de dezvoltare a a localitatii s-a avut în vedere o dezvoltare a comunitatii locale, ţinand cont de noile tehnologii, de mediul natural, mediul uman, amenajarea teritoriului etc. “În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura, în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei, următoarele activităţi: a) activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului și a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv și de recreere, vânătoare, păşunat, recoltarea fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultură, recoltarea ciupercilor și a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), turism, precum și alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură, silvicultură, transport rutier, prestări de servicii în concordanţă cu normele de protecţie și conservare a patrimoniului natural al sitului Natura 2000 etc. j) activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. k) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale”. Prin prisma acestor perspective, suprafata redusa a zonei de implementare a proiectului analizat, raportata la suprafata totala a ariei protejate, ramane un argument important, luat în considerare pentru afirmarea unui impact redus în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar și avifaunistic, tinand cont aici de structura și de obiectivele de conservare ale acesteia, cat și de masurile propuse pentru reducerea impactului. Impactul cumulativ al proiectelor existente/ în curs de aprobare în zona nu poate fi estimat cu exactitate, avand în vedere lipsa informatiilor suficiente pentru celelalte proiecte, de anvengura mai mare, dar se poate afirma ca impactul pozitiv va fi mai important decat cel negativ, în conditiile aplicarii masurilor specifice de diminuare a impactului și de protejare a habitatelor specifice rezervatiei


180

C.6. Evaluarea semnificației impactului

C.6.1. Procentul din suprafața habitatului ce va fi pierdut prin implementarea proiectului și Procentul din suprafața habitatului folosite pentru necesitățile de hrana, odihna și reproducere ale speciilor de interes comunitar

Ca urmare a implementării proiectului estimam ca nu se vor pierde habitate de interes prioritar. Conform literaturii de specialitate, principalele efecte pe care le poate avea iazurile piscicole asupra pasarilor și de care trebuie ținut cont sunt:

perturbarea;

pierderea de habitat;

efectul cumulativ.

Perturbarile în acest caz vor avea caracter redus, fiind determinate de prezenta utilajelor în cadrul santierului, prezenta activitatii umane, atat în perioada de realizare iazurilor piscicole, cat și ulterior. în general perturbarea se produce în zonele lipsite total de activiatate umana inainte de implementare proiectului, situatie care nu se aplica amplasamentului analizat. Perturbarea posibila a speciilor de pasari și pierderea habitatelor a fost analizata luand în considerare locurile de cuibarit, hranire și odihna în functie de specie și sezonul în care aceasta este prezenta. Amplasamentul strict pe care se va realiza implementarea proiectului nu este perceput ca fiind o preocupare majora pentru pasarile de interes comunitar. Iazurile piscicole implica pierderi reduse de habitat, care pot reveni ulterior la starea initiala, avand în vedere dotarile propuse prin proiect, aliniamente de arbusti și arbori. Habitatele de cuibarit ale speciilor de pasari rapitoare sunt reprezentate de obicei de paduri, iar în zona amplasamentului studiat nu exista astfel de habitate decât la o distanta destul de mare de zona de studiu.


181

Tabel 30 Modificarea claselor de habitate listate în FS

Clase de habitate din suprafața totală a sitului

ROSPA0106

Suprafața clasei de habitat din suprafața

totală a sitului

(52.789,8 ha)

Proiectul propus

(total: 2,1064 ha)

După realizarea proiectului, suprafața clasei de habitat din

suprafața totală a sitului

% ha ha % ha %

N04 Plaje de nisip 5 2639 0 0 0 0

N06 Râuri, lacuri 25 13196,5 0 0 2,1064 0

N12 Culturi (teren arabil) 33 17419,38 0 0 0 0.012

N14 Păşuni 12 6334,3 0 0 0 0

N15 Alte terenuri arabile 6 3167,2 0 0 0 0

N16 Păduri de foioase 16 8445,8 100% 0 0

N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție)

3 1583,5 0 0 0 0

Avand în vedere procentul foarte mic a habitatului care se pierde și este cu mult sub procentul de 2% în care se poate vorbi de un impact semnificativ asupra ANPIC Avand în vedere cele de mai sus, consideram ca impactul este redus asupra speciilor de pasari rapitoare cuibaritoare din cadrul retelei Natura 2000.

C.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

proiectul propus, nu fragmenteaza habitatele terestre de interes comunitar prezente în zona PP conform Listei habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. Desfasurarea limitata a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de interes prioritar tinand cont de capacitatea locomotorie inalta a speciilor ce fac obiectul protectiei, reprezinta argumente ce exclud posibilitatea inducerii unei fragmentari


182

semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentari locale în masura de a periclita speciile protejate. Durata sau persistenta fragmentarii: Corelat cu aspectele tratate la anterior, consideram acest indicator ca fiind nerelevant din punct de vedere al evaluarii impactului proiectului asupra faunei de interes conservativ din perimetrul sitului Natura 2000. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar. Durata perturbarii speciilor de interes comunitar în faza de realizare iaz piscicol a obiectivelor propuse în proiectul privind Scoaterea terenului arabil din circuitul agricol pentru ,, Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea " este estimata la 24 luni. Durata perturbarii speciilor de interes comunitar în faza de operare este nelimitata, insa avand în vedere prezenta cailor de acces în zona, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare al niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.

C.6.3. Schimbari în densitatea populatiei

Prin implementarea obiectivelor proiectului densitatea populatiilor de fauna nu va fi influentata, speciile identificate nu vor fi reduse numeric; în ceea ce priveste suprafata de vegetatie ce va fi decopertata padure și vegetatia specifica terenurilor umede și nisipoase, aceasta va fi afectata punctiform prin indepartarea unei suprafete reduse, insa structura și functionalitatea populatiilor acestora nu vor fi afectate, avand în vedere suprafata totala a acestora la nivelul sitului și suprafata cu care se suprapune proiectul, în densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar identificate ca prezente sau potential prezente în zona amplasamentului proiectului.


183

C.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor /habitatelor afectate de implementarea proiectelor

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. Asa cum am aratat mai sus proiectul pastreaza o relevanta limitata în ceea ce privest eimpactul potential, etapele de realizare, functionare, nefiind în masura a conduce la o afectare a unor suprafete de habitate sau a unor populatii semnificative de la nivelul siturilor analizate

Lipsa prezenţei populaţiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a proiectului demonstrata mai sus, conduce la concluzia ca nu va rezulta un timp pentru inlocuirea speciilor criteriu. Implementarea proiectului nu va conduce la pierdere de suprafețe ocupate de habitate , dar nu și specii de interes comunitar la nivelul sitului. O reprezentare grafica generala a scarii de timp pentru inlocuirea speciilor este prezentata schematic în figura de mai jos. Pornind de la o reprezentare ce face apel la codurile de culori, s-au luat în considerare 4 stari ale faciesurilor de vegetatie, pornind de la faciesul natural, lipsit de modificari datorate impactului antropic, urmat de faciesul ge poarta marca unui impact antropic, ce a condus la o modificare moderata a starii, ajungand la o stare dominanta de impact antropic, spre faciesurile ce poarta marca unui impact extrem, antropizate în totalitate In cazul studiat, luand în considerare situatia cea mai nefavorabila de afectare a unui habitat, care poarta urmele unui impact antropic mediu (datorat activitatiilor cotidiene, respectiv antropic general, faciesul de vegetatie fiind impactat la un nivel mediu. Activitatile de diminuare a impactului sunt cele asumate pe perioada de executie a lucrarilor, urmate de cele de restaurare ecologica, vor conduce la o refacere rapida a zonelor impactate. Pentru imbunatatirea aspectului peisagistic se vor amenaja spatii verzi, cu specii adaptate la conditiile pedologice ale zonei


184

.

C.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau alte resurse naturale care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii de interes comunitar

In perioada de functionare, indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic al apelor uzate, modificata și completata prin HG nr. 352/2005 ). Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat, asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat. Titularii proiectului sunt responsabili de monitorizarea implementarii masurilor de reducere și vor face alocatiile bugetare necesare.

C.8. Evaluarea impactului proiectului propus

Parcurgând atributele asociate impactului poten ial al proiectului discutate mai sus,

asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, putem conchide urmatoarele aspecte:

100% natural (nedegradat) 50% seminatural 50% impact 100% antropizat


185

implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura 2000; implementarea proiectului nu va afecta habitatele folosite pentru necesita ile de hrana,

odihna și reproducere a speciilor criteriu; proiectul nu este în masura a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar

sau cu semnifica ie pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor; durata/persisten a fragmentarii habitatelor (inclusiv alte habitate decât cele cu interes

comunitar) nu prezinta semnifica ie pentru elementele ce au stat la baza desemnarii siturilor ;

proiectul nu este în masura a perturba speciile de interes comunitar ce au stat la baza desemnarii siturilor ;

implementarea proiectului nu va conduce la schimbari ale densitaţilor populaţiilor de specii deinteres comunitar, inierbarea lucrarilor se va face cu material semincer recoltat din zona cu specii floristice valoroase;

nu au putut fi puşi în evidenţa indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificari la nivelul siturilor .

In aceste condiţii estimam ca nivelul și semnificaţia impactului datorate acestui proiect ramân extrem de limitate, punctiforme şi lipsite de relevanta asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor.

Au fost urmăriți următorii pași conform: 1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătura directa cu conservarea naturii?

Răspuns: nu. 2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului.

Răspuns: nu. Motivatie: lucrarile se vor desfaşura pe suprafeţe afectând sub 0,5% din suprafaţa

habitatelor, având astfel o influenta punctiforma raportata la suprafața. In consecin a, conform procedurii schematice de abordare a planurilor şi proiectelor ce afecteaza siturile Natura 2000, proiectul poate fi aprobat.


186

De asemenea, în conformitate cu algoritmul asociat procesului de evaluare adecvata, (ORDIN nr. 262 din 18 februarie 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010) proiectul propus nu are legatura directa cu, sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar, cu toate acestea nu a putut fi pus în evidenţa un impact potenţial asupra sitului, respectiv asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului, autoritatea de mediu fiind astel în masura a emite actul de reglementare, fara a mai fi necesara parcurgerea soluţiilor alternative.

Atât prin amplasament cât și prin activitatile din etapa de realizare iazuri piscicole și cea de functionare, proiectul nu va avea impact direct si/sau indirect, izolat sau rezidual, pe termen scurt sau lung, asupra populatiilor speciilor de pasari din Situl Natura 2000 “ROSPA0106 Valea Oltului Inferior “.

C.8.1. Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua în considerare masurile de reducere a impactului

În urma investigatiilor în teren, pe suprafata aferenta proiectului „Amenajare iazuri

piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea nu s-au identificat habitate comunitare, care sunt specifice speciilor pentru care a fost desemnat situl.

Data fiind imposibilitatea de a evidenţia prezenţa unui impact potenţial asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului, propunerea unui set de masuri de reducere a impactului individualizat (incluzând relocari, refaceri de habitate, masuri compensatorii etc.) pentru fiecare din aceste elemente ramâne lipsit de relevanţa.

Astfel, masurile de reducere a impactului au fost cuprinse într-un demers general, în masura a asigura refacerea în ansamblu a factorilor de mediu din zona afectata.

PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI proiect NU SE VOR AFECTA HABITATE PRIORITARE, NU SE VOR REDUCE POPULAŢIILE SPECIILOR DE PLANTE și PASARI DE INTERES COMUNITAR ŞI A SPECIILOR DE PLANTE și PASARI RARE CONFORM LISTEI ROŞII NAŢIONALE.


187

C.8.2. Evaluarea impactului rezidual după implementarea masurilor de reducere a impactului

Asa cum s-a mentionat anterior proiectul supus avizarii nu va avea impact rezidual, pe termen scurt sau lung, asupra populatiilor speciilor de pasari din Siturile Natura 2000 “ROSPA0106 Valea Oltului Inferior “ .

Masurile de diminuare a impactului descrise în capitolul IV sunt de natura a asigura refacerea per ansamblu a factorilor de mediu în amplasamentul proiectului, au caracter general și nu se refera la speciile caracteristice situri Natura 2000 , deoarece asa cum am mai spus, acestea NU vor fi afectate de implementarea proiectului .

C.9. Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP existente, în curs de implementare sau propuse în perimetrul sau vecinătatea ariei:

Conform „Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar” aprobat prin Ordinul MMP nr. 19/2010 - sct. 2-2.2 - lit. a), punctul 12, în studiul de Evaluare adecvata trebuie prezentat: „ caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar;”. Conform aceluiasi Ghid /sct. 2-2.2 - lit. c): „Se va face o prognoză privind amploarea/mărimea impactului cumulativ identificat și semnificaţia acestuia. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact se vor face în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare a acesteia. „ iar la lit. B. evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP” se cere: a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului; și b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru PP propus şi pentru alte PP.

Nota. în „Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar „ nu se


188

stabileste/nu se defineste ce inseamna caracteristicile PP si, de asemenea, nu stabileste limitele spatiale în care sa se realizeze analiza. în aceasta situatie este decizia elaboratorului autorizat sa stabileasca elementele respective, adica ce caracteristici se urmaresc și în ce areal (daca autoritatea de mediu nu a stabilit altfel anterior). Fiind în discutie impactul cumulativ, aceasta inseamna ca se iau în analiza exclusiv acele „PP existente, propuse sau aprobate” care au caracteristici ce se pot cumula cu cele ale PP propus, pe principiile, deja, prezentate în lucrarea de baza (Studiul de Evaluare adecvata.).

In lucrarea „ETAPELE PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATA” [1] - Proiect Finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Axa prioritară 4: “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”,“Campanie naţională de conştientizare privind importanţa conservării biodiversităţii prin reţeaua Natura2000 în România ” - 17609 SMIS-CSNR, se precizeaza: „Stabilirea efectului cumulativ

impacte individuale nesemnificative + impacte nesemnificative ale PP >>>>>impact semnificativ.

Efectul cumulativ-cauze: durata lungă a unui efect advers poate pe o perioadă mai lungă de timp să creeze un

impact cumulativ semnificativ, S diferite tipuri de efecte adverse pot interfera şi spori efectul negativ reciproc (ex.: sinergismul)şi să creeze astfel un impact semnificativ,

suprapunerea efectelor adverse care acționează în diferite părţi sau funcţii ale habitatului/speciei, ajungând până la un impact semnificativ”.

„Pentru stabilirea efectului cumulativ se iau în considerare:

efectele din interiorul şi din afara siturilor Natura 2000,

efectele PP finalizate, aprobate, dar şi a celor neterminate şi PP actuale propuse. Efectele cumulative pot avea un impact semnificativ temporar, în timpul fazei de

realizare iazurilor piscicole dacă: •după efectul temporar, se constată o restaurare naturală rapidă >>>>>> impactul


189

nesemnificativ. •rezultă o schimbare permanent ca urmare a impactului temporar >>>>>>necesară o evaluare adecvată completă. „

C.10. Caracteristicile proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot genera impact cumulativ cu proiectul studiat și care ar putea afecta aria naturală protejată

Conform celor de mai sus, precum și studiilor de specialitate în domeniu impactul cumulativ reprezinta un impact crescut, determinat în cadrul propriului PP evaluat, dar și prin considerarea PP existente si/sau prevazute în arealul invecinat. Exista trei situatii principale de producere a impactului cumulativ:

prin cumulare (adaugare); prin sinergism; prin neutralizare.

Impactul cumulativ este un impact combinat, în timp, al impactului direct și indirect. Prin urmare, impactul cumulativ nu este un alt tip de impact; este rezultatul impacturilor directe și indirecte, asupra unei resurse, care se produc si/sau se vor produce intr-un timp previzibil/prognozabil. Cu alte cuvinte, implica: impactul actiunilor din trecut intr-un anumit areal; impactul actiunilor proiectului propus; impactul actiunilor din prezent al altor proiecte, daca e cazul, din vecinatate; impactul actiunilor unor proiecte viitoare, daca exista certitudinea realizarii altor PP,

adica sanse de realizare certe nu doar intentii. Toate aceste impacturi trebuie sa se produca asupra aceleiasi resurse, spatial și

temporal, pentru a determina un impact cumulativ. Cu exceptia „efectelor prezente ale altor proiecte”, toate celelalte situatii se refera la activitati/actiuni în arealul PP propus, cu efecte asupra aceleiasi resurse. în cazul actiunilor viitoare, acestea trebuie sa fie clar prevazute, altfel, nu se vor lua în considerare. Pentru acest studiu resursa este sit -ul ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior

Vecinatatile zonei PP analizat cu alte proiecte


190

Impactul amenajari Oltului, în zona putem spune ca este consumat odata cu amenajarea și construirea amenajarii Ionești anul 1980 – 1987 pe râul Olt . La circa 800m se propune proiectul « Amenajare piscicola si imprejmuire, in Comuna Ionești, Judetul Valcea » SC REMSERVICE SRL La o distanta de 0,8 km pe malul drept al Oltului se afla o stație de sortare agregate minerale Efectul construirii lacului piscicol prin excavare agregate minerale asupra corpului de apa subterana ROOT08 Lunca și terasele Oltului Inferior va fi temporar și nesemnificativ la nivelul acestuia. Parametrii cantitativi ai corpului de apa subterana, respectiv nivelul apei subterane va fi afectat temporar prin scaderea nivelului hidrostatic din cauza cresterii evaporarii, în urma deschiderii acviferului freatic. Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apa, deoarece scaderea nivelului hidrostatic în perioadele secetoase va fi compensata de cresterea acestuia în perioadele cu precipitatii abundente, prin alimentarea directa a acviferului; apa din precipitatii nu se va mai infiltra prin formatiunile acoperitoare ale acviferului freatic. Parametrii calitativi ai corpului de apa subterana (sulfati, oxigen dizolvat, pH-ul, nitrati) vor fi afectati temporar, prin cresteri sau scaderi ale valorilor concentratiilor. Efectul va fi nesemnificativ deoarece suprafata lacului piscicol proiectat este de 0,012 km2, comparativ cu suprafata corpului de apa subterana ROOT08 Lunca și terasele Oltului Inferior care este de 4.107,00 km2, iar datorita curgerii apei subterane valorile parametrilor se vor regla. De asemenea, efectul nu va fi cumulat deoarece suprafata cumulata a luciului de apa va fi de 0,1388 km2, iar suprafata corpului de apa este 4.107,00 km2.

Proictele descrise mai sus se afla în imediata vecinatate a amplasamentului proiectului

Referitor la proiectele existente ce pot determina impact cumulativ cu proiectul Propus, caracteristicile principale ce trebuie considerate se refera la:

I. Amplasament; II. Emisiile atmosferice – zgomotul;

III. Emisiile atmosferice – pulberile, substantele din procesele de ardere; IV. Vectorul „directia vantului”; V. Alte emisii, dupa caz.


191

Conform definitiilor și explicatiilor anterioare, existenta impactului cumulativ presupune neaparat ca efectele unor proiecte propuse și existente sa se manifeste asupra aceleiasi resurse. în cazul evaluat, cu exceptia activitatilor agricole – cultura cerealelor - care nu reprezinta o sursa semnificativa de impact asupra mediului, alte activitati care ar putea contribui la impactul cumulativ se refera la obiectivele economice existente pe o anumita raza în jurul amplasamentului PP propus și care sa aiba emisii similare sau chiar identice.

C.10.1. Caracteristici comune ale PP propus și ale altor obiective existente sau propuse care pot genera impact cumulativ

(i) AMPLASAMENTUL PP analizat, precum și al proiectelor existente, similare Exista o diferenta neta, clara intre efectele unui PP amplasat în interiorul unui sit

NATURA 2000 și cele ale unui PP localizat în exteriorul sit-ului. Dupa cum, diferente notabile exista și în functie de complexitatea activitatilor/actiunilor prevazute în cadrul PP. Astfel, precizam ca, amplasamentul PP evaluat se afla în exteriorul sit-ului NATURA 2000, la o distanta de cca 100 – 800 m.

Pe de alta parte, precizam ca PP propus se refera la activitatea Amenajare piscicola, care, de regula, presupune activitati mai putin complexe. Acesta nu inseamna efecte negative mai putin importante. în cazul evaluat componentele principale ale activitatii sunt: derocarea, , incarcarea transportul realizare diguri.

In jurul proiectului pe sectorul aferent județului Vâlcea exista un număr important de proiecte de amenajare piscicola, situate incepand de la 30m și pana la câteva sute de metri Efectul construirii lacului piscicol prin excavare agregate minerale asupra corpului de apa subterana ROOT08 Lunca și terasele Oltului Inferior va fi temporar și nesemnificativ la nivelul acestuia. Parametrii cantitativi ai corpului de apa subterana, respectiv nivelul apei subterane va fi afectat temporar prin scaderea nivelului hidrostatic din cauza cresterii evaporarii, în urma deschiderii acviferului freatic. Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apa, deoarece scaderea nivelului hidrostatic în perioadele secetoase va fi compensata de cresterea acestuia în perioadele cu precipitatii abundente, prin alimentarea directa a acviferului; apa din precipitatii nu se va mai infiltra prin formatiunile acoperitoare ale acviferului freatic.


192

Parametrii calitativi ai corpului de apa subterana (sulfati, oxigen dizolvat, pH-ul, nitrati) vor fi afectati temporar, prin cresteri sau scaderi ale valorilor concentratiilor. Efectul va fi nesemnificativ deoarece suprafata lacului piscicol proiectat este de 0,024 km2, comparativ cu suprafata corpului de apa subterana ROOT08 Lunca și terasele Oltului Inferior care este de 4.107,00 km2, iar datorita curgerii apei subterane valorile parametrilor se vor regla. De asemenea, efectul nu va fi cumulat deoarece suprafata cumulata a luciului de apa va fi de 0,1388 km2, iar suprafata corpului de apa este 4.107,00 km2. Din punct de vedere al efectului cumulat cu proiectele avizate/autorizate, la punctul de lucru din loc. Ionesti - titular SC DORIN TRANSPORT SRL, situatia se prezinta astfel: - Proiectele autorizate, în care se desfasoara activitatea de acvaculturaa au o suprafata a luciului de apa de circa S = 60.326 mp - Proiectele avizate, în curs de realizare, vor avea o suprafata a luciului de apa de circa S = 66.561 mp - Proiectul propus avizari, analizat în prezenta documentatie va avea o suprafata a luciului de apa de circa S = 12.001 mp Cumulat, obiectivele vor avea o suprafata a luciului de apa circa S = 138.888,00 mp (0,1388 km2). Suprafata corpului de apa subterana este de 4107 km2. Concluzionam ca suprafata luciului de apa cumulat reprezinta circa 0,00003% din suprafata corpului de apa. Din punct de vedere al efectului cumulat cu proiectele autorizate/ în curs de autorizare/avizate/ în curs de avizare/ planificate în zona respectiva: nu exista alte proiecte în zona studiata, decat cele amintite anterior.

C.10.2. Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru PP propus şi pentru alte PP.

Notiunea de impact rezidual apare în legislatie în Ordinul nr. 262/2020 al ministrului mediului și padurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar .


193

Proiectul nu produce efecte asupra nici uneia dintre ariile protejate de interes comunitar. Se apreciaza ca dupa implementarea proiectului, impactul rezidual va fi redus cu conditia respectarii masurilor de reducere a impactului pentru fiecare factor de mediu în parte. Analizând informațiile furnizate în cadrul secțiunilor Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ, Identificarea formelor de impact potenţial ale implementării planului sau proiectului Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra habitatelor de interes comunitar la nivelul și ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA Valea Oltului Inferior și prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la nivelul ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA Valea Oltului Inferior, considerăm că prin respectarea măsurilor de diminuare a potențialului impact asupra speciilor de interes comunitar evaluate ca prezente în zona proiectului, măsuri propuse în cadrul Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului, statului actual de conservare a acestor specii la nivelul ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA Valea Oltului Inferior nu va fi amenințat. Măsurile de reducere a impactului asupra habitatelor naturale și speciilor de fauna salbatica de interes comunitar potențial prezente în aria de interes investițional va conduce la un impact rezidual redus și cu siguranță nesemnificativ


194

D. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

D. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel încât sa asigure o reducere la minim pâna la eliminarea impactului vizat. Pentru activitatile de constructie și amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care sa contina aspecte legate de planificarea și etapizarea lucrarilor, mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului daca nu sunt gestionate corect. Titularul proiectului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere și va face alocatiile bugetare necesare .

D.1 Principii aplicate în identificarea și stabilirea măsurilor de evitare și reducere a impactului

Principiile aplicate în identificarea și stabilirea măsurilor de evitare și reducere a impactului sunt reprezentate de:

Generale:

1) Monitorizare. Monitorizarea permanentă, în toate etapele de implementare (anterior demarării construcției, în timpul construcției, în primii ani de funcționare — minim 1 an), este necesară pentru a asigura actualizarea bazei de date și cunoștințe a proiectului și a putea astfel lua decizii fundamentate;


195

2) Management adaptativ. Măsurile de evitare și reducere trebuie adaptate continuu pe baza ultimelor informații existente în zona de implementare a proiectului (vezi Monitorizare);

3) Asigurarea expertizei de specialitate. Pentru fiecare proces ce presupune realizarea proiectului, în perioada decopertarii stratului de sol fertil, pentru realizarea iazurilor piscicole, trebuie asigurată prezența unor responsabili privind biodiversitatea;

4) Consultarea permanentă cu factorii interesați. În perioada realizării proiectului este necesară asigurarea unui cadru de colaborare permanentă cu principalii factori interesați cu privire la managementul biodiversității (cel puțin administratorii/ custozii de situri Natura 2000);

5) Eficacitatea și complementaritatea măsurilor. Oricare dintre măsurile implementate trebuie să își atingă scopul printr-un grad ridicat de eficacitate, fără a împiedica/ limita eficacitatea altor măsuri și fără a crea alte forme de impact semnificativ sau riscuri asupra biodiversității sau populației umane;

6) Controlul formelor de impact. Măsurile formulate și implementate trebuie să se adreseze direct formelor de impact identificate, asigurând în permanență menținerea acestor impacturi sub pragurile de semnificație.

Pentru pierderea și alterarea habitatelor:

1) Evitarea afectării unor suprafețe suplimentare (în afara suprafeței de 2,49 ha) în interiorul sitului Natura 2000 propusa pentru edificarea proiectului;

2) Reducerea concentrațiilor de poluanți la nivelul zonelor adiacente iazurilor piscicole;

3) Reabilitarea tuturor suprafețelor afectate temporar cu utilizarea exclusiv a speciilor native și asigurarea funcționalității ecologice a suprafețelor reabilitate.

Fragmentarea habitatelor:

1) Menținerea conectivității ecologice nu este cazul proiectul nu fragmenteaza sau sfecteaza habitate de interes comunitar pentru care sa fi fost declarate SCI-uri.


196

Perturbarea activității speciilor de faună:

1. Reducerea la minim a efectelor asociate prezenței umane, zgomotului în perioada realizare a iazurilor piscicole.

Măsurile prezentate mai jos sunt bazate atât pe bunele practici recomandate pentru realizarea proiectelor în siturile Natura 2000.

D.2. Măsurile propuse pentru protecția biodiversității

Pentru protectia ecosistemelor terestre și acvatice se vor amplasa bariere fizice imprejurul organizarilor de santier, pentru a nu afecta și alte suprafete decat cele necesare constructiei și de asemenea pentru a proteja vegetatia din zona. Pentru a reduce /elimina pe cat posibil impactul direct, din perioada de executie, generat asupra vegetatiei, se va avea grija ca, prin activitatile specifice de santier, sa nu se raspandeasca speciile alohtone invazive, iar cele identificate pot fi chiar eliminate, fiind considerate factori negativi care afecteaza structura habitatelor naturale. Apreciem ca impactul potential asupra zonelor analizate se va limita la faza de executie și va avea grad de manifestare direct, insa vor fi prevazute și aplicate toate masurile necesare reducerii impactului, pentru a elimina, pe cat posibil efectele generate:

se va interzice degradarea habitatelor, ruperea plantelor, capturarea speciilor de fauna etc. de catre personalul de lucru;

utilizarea utilajelor și tehnicilor performante, mai silentioase și cat mai nepoluante posibil;

protectia vegetatiei în frontul de lucru impotriva dispersiei și depunerii pe suprafata invelisului foliar a particulelor în suspensie;

evitarea generarii deseurilor toxice (carburanti lichizi, uleiuri, vopseluri etc.). în cazul în care exista scurgeri accidentale, acestea vor fi eliminate prin aplicarea materialelor absorbante, ulterior inlaturate din amplasament prin intermediul societatilor abilitate;

colectarea selectiva a deseurilor și eliminarea din amplasament prin societati specializate;


197

la finalizarea etapei de executie suprafetele afectate vor fi aduse la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta, utilizand metode de refacere neinvazive asupra habitatelor și speciilor vegetale.

In perioada de executie, se recomanda urmatoarele:

nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri în apropierea cursurilor de apa;

depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforme betonate/balastata, în vederea evitarii poluarii solului și a apei freatice;

se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a oblige conducatorii auto sa reduca viteza, în zona lucrarilor, și sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se evita accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de legatura;

antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor utilizate pe perioada executiei;

se vor amenaja puncte de curatare a pneurilor utilajelor și vehiculelor;

utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic în vederea cresterii performantelor;

alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de la utilaje consta în folosirea de utilaje și camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare și retinere a poluantilor în atmosfera;

pentru limitarea disconfortului iminent ce apare în perioada de constructie a locuintelor turisticemai ales pe timpul verii) se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deserversc santierul, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera în atmosfera particule fine; dasemenea, transportul acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit;

elaborarea de planuri și grafice de lucru care sa tina seama de timpii de rulare și punere în opera a materialelor de acoperire, corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie, cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor; de asemenea


198

se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, eliminandu-se astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia și nepunerii în opera în timp util;

procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse în perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

accesul la santier va fi permanent intretinut prin nivelare și stropire cu apa pentru a se reduce praful;

la sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele etc;

reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor normelor legale (replantarea în alte locatii, refacerea portiunilor afectate cu nucleul de specii original;

deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata în cadrul Organizarilor de santier și a punctelor de lucru sunt colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop.

Este important ca în zonele în care se vor efectua decopertari, stratul de sol fertil, care conţine și stratul vegetal preexistent, sa fie pastrat în imediata apropiere a zonelor de unde a fost extras. Odata cu încheierea lucrarilor de realizare a digurilor, stratul de sol fertil va fi folosit la ecologizare și realizarea substratului pentru spatiile verzi.

Suprafeţele de teren ocupate temporar în perioada de construcţie trebuie limitate judicios la strictul necesar.

Pentru evitarea accidentelor în care, pe lângă oameni pot fi implicate şi animale, constructorul va prevede bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse.

Traficul de şantier și funcţionarea utilajelor se limitează la traseele şi programul de lucru specificat.


199

Se evită depozitarea necontrolată a deseurilor ce rezultă în urma lucrărilor, respectandu-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului.

înainte şi în fazele de execuţie din zonele vizate, se vor elimina speciile invazive prezente pe amplasament;

pentru diminuarea impactului asupra speciilor de amfibieni de importanta comunitară (e.g.: Lacerta viridis, ) se vor colecta indivizi de pe amplasament şi se vor reloca în habitate potrivite, departe de sursele de impact antropic constant, în faza de amenajare şi construcţie a lucărilor propuse, aceasta activitate va fi efectuată de un expert herpetolog ;

limitarea accesului personalului de lucru în împrejurimile amplasamentelor, limitarea lucrului la orele stricte de program, limitarea la maximum a utilizării utilajelor doar în orele de program stabilit de lucru pentru a nu deranja fauna locală;

este interzisă desfăşurarea lucrărilor pe timpul nopţii;

interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor de faună aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

Organizarea de șantier va fi amplasata pe o suprafata minima a punctului de lucru, în arealul natural ROSPA0106, pe un spatiu liber (fara pomi, vegetatie – dupa realizarea decopertarii) - la terminarea lucrarilor, terenul pe care va fi amplasata Organizarea de santier va fi curatat de deseuri și redat folosinţei iniţiale;

realizarea unei infrastructurii adecvate, necesare unei gestionări corespunzătoare a deşeurilor, precum și pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile;

in cazul producerii accidentale a unui prejudiciu (poluari accidentale), se va anunţa în cel mai scurt timp autoritatea competentă precum și custodele ariei naturale protejate, în vederea stabilirii măsurilor de remediere ce vor fi puse în aplicare imediat de cel care a produs prejudiciul;


200

pe perioada executarii lucrarilor constructorul va institui un sistem propriu de automonitorizare a activităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

Personalul care va desfăşura lucrările de execuţie va fi instruit asupra măsurilor de protecţie a mediului, a obligaţiilor și responsabilităţilor care le revin, precum şi a condiţiilor care trebuiesc respectate din Acordul de mediu;

Se interzice introducerea pe teritoriul ariilor naturale protejate a oricăror specii de floră şi faună fără autorizaţie

Se interzice orice evacuare de reziduuri solide şi lichide în apele de suprafaţă sau în arealele naturale protejate;

Materialele necesare executării lucrărilor propuse se vor depozita în locuri bine stabilite, amenajate corespunzător, în vederea prevenirii poluării solului şi/sau subsolului şi a apelor de suprafaţă;

Pe durata execuţiei lucrărilor se vor lua măsuri pentru a evita disconfortul creat prin producerea de zgomot, fiind obligatorie respectarea normelor, standardelor și legislaţiei privind protecţia mediului aflate în vigoare;

Orice formă de poluare accidentală va fi anunţată de urgenţă la sediul custodelui și autoritatii de mediu competente APM, GNM;

Evitarea producerii de modificări antropice remanente în zona de lucru;

Stabilirea încă din faza de proiectare a traseelor optime de deplasare a utilajelor;

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 3 (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum și speciile incluse în lista roşie naţională și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;


201

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice.

Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

Conditii necesare pentru desfăşurare activităţii

Prin PLANURILE DE MANAGEMENT au fost stabilite o serie de măsuri de reducere obligatorii:

Toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în Certificatul de Urbanism și în Proiectul Tehnic Avizat.

Vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces.


202

Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi.

Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.

Se interzic schimburile de lubrifianţi și reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic, pe suprafeţele perimetrelor neimpermeabilizate.

Efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada lucrărilor, astfel încât să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Zonele de lucru vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor.

interzicerea folosirii substanțelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice și în vecinătatea acestora (50 m);

Legislația de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare a mediului cu indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi monitorizate și indicatorilor monitorizati, organizatiilor responsabile și a periodicitatii, din timpul fazelor de executie, în scopul identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea proiectului și luarii masurilor de remediere necesare.

Se va pune accent pe monitorizarea factorului biodiversitate, în special pe mentinerea statutului favorabil de conservare pentru toate speciile. Rezultatele acestei monitorizari a factorului biodiversitate vor fi sintetizate în rapoarte semestriale care vor fi inaintate Custodelui sitului Natura 2000 Valea Oltului Inferior pe toata durata de executie.

> Responsabilitatea aplicării măsurilor de reducere aparține antreprenorului/ constructorului.

> Supraveghere aplicării măsurilor de reducere a impactului va fi asigurată de autoritățile abilitate: APM, Garda de Mediu, Custodele ariei.


203

II.SOLUŢIILE ALTERNATIVE

II.1. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Problema analizei mai multor amplasamente alternative pentru proiectul Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea, cu valorificarea resurselor de pietriș și nisip,– titular SC DORIN TRANSPORT SRL. nu a fost necesară. Terenul pentru care se realizeaza prezentul proiect „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” este situat in extravilanul Comunei Ionești, punct “la lot”, Județul Vâlcea, Conform Certificatului de Urbanism nr. 23 din 04.06.2019 emis de Primăria Comunei Ionești, suprafața de teren solicitata pentru iazuri este de 21.064 mp. Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul își propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp. Exploatarea controlată a agregatelor minerale din acest perimetru va asigura excavarea a doua bazine necesare înfiinţării unei amenajări piscicole. De asemenea, vegetaţia teraselor din zonă este în principal alcătuită din specii ierboase xeroterme cu pâlcuri de arbuşti și înlocuirea parțială a acestora cu habitate acvatice și palustre caracteristice iazului piscicole are un impact pozitiv, per ansamblu, asupra biodiversităţii regiunii.

Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării proiectului

Scopul analizei evoluţiei probabile a componentelor de mediu, în cazul neimplementării proiectului, este de a evalua modul în care proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2


204

și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”, răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor de evoluţie, prin acest proiect stabilindu-se obiectivele, acţiunile și măsurile de dezvoltare pentru următorii ani, pe baza analizelor multicriteriale a situaţiei existente.

Alternativa 0 – mentinerea starii actuale a zonei, fara exploatarea de resurse minerale și cautarea altui amplasament pentru exploatare (nerealizarea proiectului)

Prin alternativa 0, amplasamentul selectat pentru investitie nu va suferi nici o modificare. Nu va fi modificata nici o componenta a mediului. Aceasta alternativa va duce la:

Pierderea oportunitatilor pentru valorificarea resursei minerale existente pe amplasament

Pierderea unui numar posibil de locuri de munca pe plan local Pierdere unor investiaii în sprijinul economiei locale

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea componentelor de mediu, precum şi, analiza situaţiei economice şi sociale a permis identificarea unor aspecte privind evoluţia probabilă a componentelor de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate, etc.) şi implicit a condiţiilor de viaţă ale oamenilor.

În estimarea evoluţiei probabile a diferitelor componente de mediu am avut în vedere faptul că prin proiectul se creează cadrul pentru dezvoltarea unei activități economice pe teritoriul localității Ionești, cu valorificarea durabilă a resurselor naturale de care aceasta dispune. De asemenea prin implementarea acestui proiect se creează noi locuri de muncă și se reduce presiunea asupra speciilor sălbatice de ihtiofaună aflate în declin. În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia componentelor de mediu (apă, sol/subsol, aer, calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei, mediul social și economic, biodiversitate, riscuri naturale, conservarea resurselor naturale, peisaj) în situaţia neimplementării proiectului.

Alternativa I – realizarea iazurilor piscicole prin extractia agregatelor minerale (alternativa optima);

Existenta în vecinatatea amplasamentului a intregii infrastructuri tehnologice necesara exploatarii agregatelor minerale

Situarea intr-o zona bogata din punct de vedere al resurselor naturale


205

Forta de munca este suficienta în zona, cererea de locuri de munca fiind foarte importanta

Accesul în zona se realizeaza cu usurinta

Amplasarea în spatiul propus și activitatea desfasurata nu determina impact semnificativ asupra mediului inconjurator, obiectivul fiind situat într-o zona izolata

Alternativa II – realizarea iazurilor piscicole prin extragerea agregatelor minerale, cu umplerea zonei excavate și nivelarea pana la cota terenului invecinat (nerealizarea proiectului) extragerea agregatelor minerale, pe un amplasanent care a avut categoria de folosinta arabil, cu umplerea zonei excavate și nivelarea pana la cota terenului invecinat (nerealizarea proiectului) Umplerea excavatiilor realizate pentru extractia agregatelor minerale necesita: ▪ Mijloace de transport pentru suplimentul de pamant necesar, mijloace ce sunt generatoare de emisii de noxe, zgomot și vibratii ▪ Utilizarea de carburant, care va creste gradul de poluare în zona Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu Tabel 31 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu

Factorii de mediu Alternativa 0 Alternativa I Alternativa II AERUL In prezent pe

suprafata de teren studiata nu exista surse de poluare asupra aerului

Fata de alternativa II, cantitatea de noxe generata va fi mai mică, apr. injumatatita. In perioada exploatarii sursele de poluare pentru aer vor fi reprezentate de catre utilajele din dotare

Va fi emisa în atmosfera o cantitate de noxe apr. dubla pe perioada de realivare a iazurilor piscicole prin extractie a mineralelor intrucat nr. de utilaje sunt mai multe


206

APA In prezent pe suprafata de teren studiata nu există surse de poluare asupra apei

Pot aparea poluari accidentale ale apei subterane. Modificarile asupra panzei freatice în timpul realizarii lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor va rezulta un ecosistem de zone umede cu diversitate specifica ridicata.

Pot aparea poluari accidentale ale apei subterane. Modificarile asupra panzei freatice în timpul realizarii lucrarilor.

SOLUL/SUBSOL

Nu exista surse de impact sau poluare în prezent

Modificari definitive în structura fizico-chimica a solului.

Modificari definitive în structura fizico-chimica a solului

BIODIVERSITATEA Nu exista surse de impact asupra biodiversitatii

Deranj, zgomot și vibratii pe perioada lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor zona va reprezenta un punct de atractie pentru diferite specii ca habitat de hranire, odihna și reproducere.

Deranj, zgomot și vibratii pe perioada lucrarilor de realizarea iazurilor piscicole prin extractia de agregate minerale; Distrugerea habitatului specific zonei definitiv. Grad de biodiversitate redus terenul este folosit în monoculturi

PEISAJUL

Zona este naturala, specifica luncii Oltului

Dupa terminarea lucrarilor, zona se va incadra în peisajul specific raului Olt

Peisajul este transformat în unul specific zonelor umede.

Din prezentarea pe scurt a altenativelor și a analizei sumare a impactului acestora asupra factorilor de mediu, rezulta ca Altenrativa I este cea mai eficienta din punct de vedere economic, cat și a protectiei mediului, iar impactul va fi unul temporar negativ nesemnificativ (pe toata perioada executiei lucrarilor și perioada de functionare).

Din prezentarea pe scurt a altenativelor și a analizei sumare a impactului acestora asupra factorilor de mediu, rezulta ca Altenrativa I este cea mai eficienta din punct de vedere economic, cat și a protectiei mediului, iar impactul va fi unul temporar negativ nesemnificativ (pe toata perioada executiei lucrarilor și perioada de functionare) care prevede:


207

Alternativa 1 Realizarea proiectului

Realizarea Variantei 1 presupune schimbarea destinatiei terenurilor solicitata de investitor și propusa prin studiul de oportunitate și anume aceea de teren în extravilan, partial terenuri cu ape și partial teren neproductiv.

Nu au fost analizate alte amplasamente pentru implementarea proiectului, intrucat acesta este terenul detinut de investitor și pe care isi doreste sa il valorifice. SC DORIN TRANSPORT SRL detine acest teren și doreste realizarea a doua iazuri cu urmatoarele caracteristici:

Regimul tehnic

- Suprafata: 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2

- Distante admise fata de proprietatile vecine: conform prevederilor Codului Civil

- Circulatia: accesul se va realiza din drumul racordat la DN 64 Rm. Vâlcea - Drăgășani pana la amplasamentul investitie propuse

- Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrările de investiție este de teren proprietate a S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.. Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084.

- Lucrari propuse: Amenajare iaz piscicol, taluzari, consolidari de maluri și imprejmuire cu respectarea Avizului de gospodărire a apelor

- Lucrari conexe: Lucrari de protectie fata de terenurile limitrofe prin plieri de siguranta.



- coordonate STEREO 70:

Punctele care delimiteaza suprafata terenului (S = 21.064 mp), în coordonate de referinta STEREO 1970 sunt:


208

Tabel 32 Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 1 propus

Denumire punct

X (N) [m]

Y (E) [m]

A. 376558,45 439676,07 B. 376589,13 439919,27 C. 376547,31 439910,75 D. 376517,52 439680,04


Tabel 33 Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 2 propus

Denumire punct

X (N) [m]

Y (E) [m]

E. 376589,69 439938,36 F. 376592,53 440064,61 G. 376545,11 440062,80 H. 376542,12 439930,06


- cod cadastral: Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084 - denumire curs de apa: nu este cazul, proiectul nu este amplasat pe un curs de apa - cod corp de apa studiat: ROOT08

- denumire corp de apa subterana: Lunca și terasele Oltului Inferior



Iaz piscicol nr. 2:


209

Suprafață teren S2 = 8.010 m2; Suprafață iaz Siaz nr. 2 = 6.135 m2; Suprafață pilieri de siguranță Spilieri = 1.875 m2.

Iazurile piscicole propus este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii în taluz, stabilizat prin inierbare, astfel eliminandu–se riscul surparii malurilor, dar și pierderile de apa prin infiltratii. Taluzarea se va realiza cu o panta de 1/2. Taluzurile sunt reprezentate de suprafetele laterale (longitudinale) ale terasamentului și s–au dimensionat în functie de natura pamantului.

Tehnologia procesului de productie are ca scop producerea pestelui în cadrul unui ciclu de productie incomplet: puiet – peste pentru pescuit de agrement.

Pescuitul de agrement inseamna activitati necomerciale de pescuit care exploateaza resursele acvatice în scop recreativ sau sportiv și care includ, printre altele, pescuitul de agrement la undita, pescuitul sportiv, competitiile sportive și alte forme recreative de pescuit. Principalele caracteristici constructive ale investitiei: Tabel 34 Caracteristicile iazului piscicol

Nr. Crt. Caracteristici U.M. Iaz nr. 1 Iaz nr. 2 Valoare Valoare

1. Suprafața terenului m2 13.054,00 8.010,00 2. Suprafață iaz amenajat m2 9.736,00 6.135,00 3. Cota ±0,00 m a investiției (cota medie) mdMN +181,00 +181,00 4. Nivelul hidrostatic al apei subterane în zona studiată m –3,20 –3,20 5. Cota medie a nivelului hidrostatic mdMN +177,80 +177,80 6. Adâncimea maximă de la cota +0,00 m a terenului m –5,50 –5,50 7. Cotă medie finală (fundul iazului) mdMN +175,50 +175,50 8. Adâncimea medie a apei în iazul piscicol m 2,30 2,30 9. Suprafața la cota finală m2 4.056,00 2.722,00 10. Suprafața medie a luciului de apă m2 6.310,00 4.030,00 11. Volum total excavație m3 36.806,00 23.730,00 12. Volumul mediu al apei acumulate m3 11.826,00 7.716,00

Adancimea finala a excavatiei este de circa 5,5 m din care face parte și solul vegetal.

Extractia se va efectua asigurandu–se protectia a nivelului hidrostatic prin pastrarea adancimii maxime. Utilajele necesare (excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC3


210

încărcător frontal Q&KL30 autocamioane 4 buc. SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330) desfășurării activității de amenajare a iazurilor piscicole, sunt în dotarea societății S.C. DORIN TRANPORT S.R.L., asigurandu-se și o protectie a nivelului hidrostatic prin păstrarea adâncimii maxime.

III.MĂSURILE COMPENSATORII Nu este cazul. IV. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

Acest Studiu de Evaluare Adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în

Ordinul nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informații referitoare la amplasamentul propus al proiectului supus analizei şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de implementarea acestuia. IV. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE Pentru culegerea datelor referitoare la speciile de interes comunitar potențial afectate, au fost desfășurate atât campanii de colectare a datelor din teren (metodele utilizate în cadrul acestora sunt prezentate mai jos), cât și consultări cu factori interesați din punct de vedere al florei și faunei sălbatice.

IV.1. Colectarea datelor din teren pentru habitate / comunități vegetale și specii de floră

Pentru a cunoaște aspectele de vegetație care caracterizează zonele din interiorul siturilor Natura 2000 care se învecinează cu investiția de realizare a iazurilor piscicole, au fost utilizate două abordări de studiu complementare, desfășurate etapizat.


211

Prima etapă de studiu a cuprins consultarea datelor cuprinse în Planurile de management și Formularele Standard ale ariilor naturale protejate, literatura și ghidurile de specialitate disponibile la momentul actual, precum și datele provenite din raportările României privind articolul 17 al Directivei Habitate. Aceste surse de informație au fost completate cu date puse la dispoziție de către Beneficiar, custozii și administratorii ariilor naturale protejate și a ocoalele silvice pe raza cărora se va desfășura proiectul. A doua etapă de studiu a cuprins cercetarea de teren în vederea validării și completării informațiilor identificate în etapa anterioară, precum și obținerea unor informații suplimentare prin cunoașterea detaliilor de relief, amplasare, distribuție și stare de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, presiuni și amenințări asupra acestora. În consecință, au fost întreprinse deplasări de teren în aria naturala protejata. Pentru analiza structurii orizontale a fitocenozelor vegetale a fost utilizată metoda transectelor liniare completată cu metoda releveului fitocenologic (Cristea et al. 2004). Metoda transectelor liniare presupune identificarea și notarea speciilor de plante/ asociații vegetale de-a lungul unei linii a cărei lungime este stabilită în funcție de complexitatea habitatului. Metoda releveelor se bazează pe înregistrarea indicilor de abundență-dominanță a speciilor, reprezentând transpunerea grafică a dispoziției și relațiilor spațiale dintre fitocenozele care definesc fiecare tip de habitat, conform metodologiei dezvoltate de Școala Floristică Central Europeană (Braun-Blanquet).

Stabilirea zonelor de observații pentru transecte și relevee a fost realizată astfel încât să acopere o suprafață cât mai amplă din zona de interes, respectiv cât mai fidelă caracteristicilor de relief, ecologice și staționale ale fiecărui tip de habitat. Transectele au fost parcurse activ, în itinerar, urmărindu-se identificarea cât mai completă atât calitativ, cât și cantitativ (toate speciile pe baza cărora pot fi definite asociațiile vegetale necesare confirmării habitatului), oprindu-se acolo unde fizionomia cenotică este diferită (pentru a putea delimita cât mai fidel suprafața ocupată de habitat).

Releveul cuprinde lista de specii de plante înregistrate în suprafața de probă însoțită de notarea indicelui de abundență-dominanță (AD) pentru fiecare specie. Indicele de abundență-dominanță este apreciat conform scării Braun-Blanquet, completată de Tuxen și Ellenberg (Cristea, 2004), scară ce cuprinde șapte trepte principale după cum urmează:


212

• r = indivizi rari sau izolați (0,01-0,1 %);

• + = indivizi rari cu grad de acoperire foarte mic (0,1-1 %);

• 1 = indivizi numeroși, dar cu acoperire mică sau rari dar cu acoperire mare (1-10 %);

• 2 = indivizi foarte numeroși sau cu acoperire de 10-25% din suprafața de probă;

• 3 =acoperire de 25-50% din suprafața de probă, numărul indivizilor este indiferent;

• 4 = acoperire de 50-75% din suprafața de probă, numărul indivizilor este indiferent;

• 5 = acoperire de 75-100% din suprafața de probă, număr de indivizi indiferent.

Realizarea observațiilor de teren este standardizată, fiind utilizate Fișe de teren.

Stabilirea identității asociațiilor vegetale și a habitatelor naturale a fost realizată pe baza lucrărilor de specialitate — Fitocenozele din România (Sanda și colab., 2008), Manualul de interpretare a habitatelor Naturale din Uniunea Europeană (EUR 28), completat cu clasificarea națională a habitatelor — Habitatele din România (Doniță et al, 2005), iar pentru identificarea speciilor de plante și stabilirea categoriilor sozologice pentru taxonii non-Natura 2000 au fost utilizate lucrările de specialitate — Flora României vol. I-XIII (Săvulescu et al., 1952-1976), Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta (Ciocârlan, 2009), Plante vasculare din România: determinator ilustrat de teren (Sârbu I., Ștefan N., Oprea A., 2013), Lista Roșie a Plantelor Superioare din România (Oltean et al., 1994). Nomenclatura utilizată pentru denumirea speciilor de plante este în conformitate cu reglementările actuale privind aspectele de taxonomie și botanică sistematică (www.theplantlist.org, www.emplantbase.org).

IV.2. Colectarea datelor din teren pentru nevertebrate

Investigațiile în teren asupra nevertebratelor nu au implicat capturarea sau reținerea

exemplarelor de nevertebrate. Toate observațiile realizate s-au bazat pe înregistrarea datelor

cu ajutorul fișelor de teren și pe capturi foto.

În cadrul observațiilor asupra nevertebratelor au fost înregistrate cu ajutorul fișelor de teren și informații referitoare la locația și perioada de timp a observației, microhabitatul în care a fost identificată specia, caracteristici ale indivizilor și orice presiuni observate.


213

Conform Ghidurilor de specialitate (ex: Ghidul sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, publicat de Institutul de Biologie din București în 2015), pentru inventarierea speciilor de Coleoptere, este necesară observarea vizuală a indivizilor sau a urmelor activității acestora prin metoda transectelor vizuale diurne.

IV.3 Colectarea datelor din teren pentru amfibieni și reptile

Inventarierea speciilor de amfibieni și reptile a avut la bază “Ghidului sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România” pentru a căuta în mod eficient speciile țintă din zona de studiu. Astfel realizarea activităților de investigare în teren a speciilor de herpetofaună s-a desfășurat folosind metoda transectelor. Prezenta metodologie a fost propusă în vederea realizării investigațiilor de teren pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaună din siturile Natura 2000 investigate. Metoda transectelor Prin utilizarea acestei metode observatorul poate efectua căutări sistematice, cu ajutorul unui ciorpac capturând exemplarele de amfibieni prezente de-a lungul unui transect dispus în lungul râurilor, drumurilor forestiere existente, bălților temporare sau zonelor de sorire.

IV.4 Colectarea datelor din teren pentru păsări

Monitorizarea păsărilor a avut ca scop obținerea unor date și informații relevante referitoare la compoziția avifaunistică din zona amplasamentului, dimensiunile populațiilor, relația cu habitatul lor și identificarea presiunilor la care sunt supuse. Pentru inventarierea și monitorizarea speciilor prezente în zona studiată au fost aplicate metode științifice relevante conform Ghidului standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România (Fântână et al., 2014), respectiv: metoda transectelor și metoda punctelor fixe. Pentru identificarea cât mai facilă a avifaunei, vocalizările păsărilor au fost de asemenea înregistrate pentru a determina ulterior specia. Metoda transectelor


214

Metoda constă în parcurgerea unei distanțe în care observatorul inventariază speciile de păsări întâlnite și le notează în fișa de teren. Identificarea speciilor se face fie pe loc, fie ulterior prin foto identificare sau prin analiza înregistrărilor cu sunetele păsărilor. Metoda punctelor fixe Metoda punctelor fixe este o metodă de monitorizare a păsărilor ce presupune observarea acestora din locații fixe, pe o durata de timp cu ajutorul binoclului și a lunetei. Această metodă este utilizată în principal în spații deschise cu vizibilitate bună pentru a face observații asupra avifaunei și a fost folosită în principal în zona râului Olt lacul de acumulare Ionesti și iazurilor nou create sau în zonele mai înalte cu vizibilitate bună. Investigațiile au implicat numărarea indivizilor observați, înregistrarea locațiilor și a activităților speciilor. Observatorul a avut în dotare toată aparatura necesară pentru a face observațiile (aparat foto, binoclu, lunete, etc.). Principalele echipamente folosite au fost o unitate GPS (Garmin Oregon 55t), instrumente optice (binoclu Nikon Monarch 10x42) și o cameră foto (Nikon D7500 cu obiectiv Sigma 50-500 mm). Pentru inventariere s-au folosit fișe de teren în care speciile observate au fost inserate într-un formular ce cuprinde datele necesare, precum: numele, numărul indivizilor, coordonata GPS, activitatea, înălțimea zborului etc.


215

V. MONITORIZARE În plus, fata de masurile prezentate anterior, se recomanda implementarea unui program de monitorizare a biodiversitatii pe perioada de realizare a iazurilor piscicole, împrejmuire, și în perioada de functionare, pentru a putea observa evolutia biodiversitatii și a putea stabili masuri suplimentare în cazul în care se constata ca impactul evaluat initial se modifica, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare urmatorul program de monitorizare:

V.1. Monitorizare

Monitorizarea impactului pe care construcția și operarea iazurilor piscicole îl vor avea asupra componentelor de mediu are rolul, pe de-o parte, de a confirma sau infirma cuantificările impactului rezidual realizate înaintea implementării proiectului, de a cuantifica eficiența măsurilor deja implementate și de a identifica, după caz, necesitatea unor măsuri suplimentare sau a unor noi locații în care este necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului. Activitățile de monitorizare prezentate aici se concentrează asupra sitului Natura 2000 și a speciilor și habitatelor ce fac obiectul protecției în acestuia. Programul complet de monitorizare va fi inclus în RIM și completat cu cerințele pentru celelalte componente de mediu ce pot fi afectate de implementarea proiectului. Programul de monitorizare conține cerințe pentru perioada de construcție și pentru perioada de operare. Monitorizarea în perioada pre-construcție reprezintă una dintre măsurile formulate în aceasta secțiunea. Implementarea programului de monitorizare necesită existența unui expert pentru monitorizarea următoarelor componente (habitate/ plante, nevertebrate, păsări, mamifere).


216

Rezultatele monitorizării vor raportate către autoritățile competente pentru protecția mediului și alți factori interesați (ex. administratori/ custozi ai ariilor naturale protejate); Elaborarea rapoartelor de monitorizare: semestrial în etapa de construcție și anual în etapa de operare; Independent de programul de monitorizare, titularul/contractorii au obligația de a raporta, conform cerințelor legale în vigoare, orice ucidere accidentală a speciilor de păsări, precum și a speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A și 4B ale OUG nr. 57/2007 (atât în perioada de construcție, cât și în perioada de operare). Pentru derularea activităților de monitorizare a habitatelor și speciilor de interes comunitar se vor aplica strict cerințele metodologice ale ghidurilor pentru monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor din România, în baza articolului 17 din Directiva Habitate, publicate pe site-ul Institutului de Biologie București al Academiei Române (http://www.ibiol.ro/posmediu/rezultate.htm), respectiv:

Ghid sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar (săraturi, dune continentale, pajiști, apă dulce) din România;

Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar: tufărișuri, turbării și mlaștini, stâncării, păduri;

Ghidul sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România;

Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România;

Ghidului sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de pești din România;

Ghidul sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România;

Ghidului pentru monitorizarea stării de conservare a peșterilor și speciilor de lilieci de interes comunitar din România;


217

Ghidului standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România, elaborat de Societatea Ornitologică Română și Grupul Milvus în 2014,

Programul de monitorizare este însoțit de locațiile de monitorizare propuse Responsabilitatea implementării programului de monitorizare aparține după cum urmează:

În perioada de execuție:

o Titularului proiectului (SC DORIN TRANSPORT SRL),

În perioada de operare:

o Titularului proiectului (SC DORIN TRANSPORT SRL),

Toate datele și informațiile colectate în cadrul programului de monitorizare trebuie exprimate cantitativ, cu precizarea clară a unităților de măsură, a mărimii suprafețelor investigate, a metodei aplicate și a perioadelor de timp (inclusiv orare) în care au fost executate activitățile de teren. Informațiile trebuie prezentate atât sub forma datelor brute (tabelar), cât și în formă grafică (reprezentarea pe hărți a tuturor datelor colectate). Fiecare set de date trebuie însoțit de o interpretare a rezultatelor precum și de aprecieri calitative și cantitative privind tendințele înregistrate și perspectivele de modificare valorică a indicatorilor urmăriți

V.2. Calendarul implementarii și monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Criteriile la care s-a facut apel în propunerea calendarului implementarii şi monitorizarii masurilor de reducere a impactului au pornit de la prevederile legale în vigoare, dupa cum urmeaza:

- masurile de reducere a impactului şi de monitorizare sunt parte integranta a proiectului propus;


218

- masurile sunt adresate direct impactului derivat din implementarea proiectului;

- masurile sunt func ionale la momentul producerii impactului (acestea fiind asumate imediat dupa finalizarea etapelor de punere în opera);

- au la baza cele mai recente date ştiinşifice din teren, rezultate în urma investigaţiilor asumate.

Calendarul implementarii şi monitorizarii masurilor de reducere a impactului sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos: Tabel 35 Calendarul implementarii şi monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Specie/habitat Masura de reducere a impactului Implementare in Monittorizarea masurii Responsabil implementare si

Perioada de

execufie

Perioada de

operare

Perioada de

executie

Perioada de operare

Botaurus stellaris

In cazul în care pe amplasamentul lucrarilor se va observa cuiburi ale speciilor de pasari salbatice se va lua legatura imediata cu persoana desemnata de monitorizare și intreruperea lucrarilor

15 martie – 15 septembrie

Cel putin 10 ani

36 luni Cel putin 10 ani

Responsabilitatea monitorizarii revine beneficiarului lucrarii

Casmerodius albus

In cazul în care pe amplasamentul lucrarilor se va observa cuiburi ale speciilor de pasari salbatice se va lua legatura imediata cu persoana desemnata de monitorizare și intreruperea lucrarilor

15 martie – 15 iulie

Cel putin 10 ani



Ciconia ciconia

In cazul în care pe amplasamentul lucrarilor se va observa exemplare a speciilor de pasari salbatice se va lua legatura imediata cu persoana desemnata de monitorizare și intreruperea lucrarilor


Cel putin 10 ani




219

Cygnus cygnus



Cel putin 10 ani


ReResponsabilitatea monitorizarii revine beneficiarului lucrarii

Philomachus pugnax



Cel putin 10 ani



Larus minutus In cazul în care pe amplasamentul lucrarilor se va observa exemplare a speciilor de pasari salbatice se va lua legatura imediata cu persoana desemnata de monitorizare și intreruperea lucrarilor


Cel putin 10 ani



Alte specii de pasari salbatice Prigoarea (Merops apiaster), Pescărelul albastru (Alcedo athis) Lăstunul de casa (Delichon urbicum)

In cazul în care pe amplasamentul lucrarilor se va observa cuiburi ale speciilor de pasari salbatice se va lua legatura imediata cu persoana desemnata de monitorizare și intreruperea lucrarilor, speciile enumerate de obicei cuibaresc în malurile raurilor


Cel putin 10 ani



Responsabilitatea implementarii masurilor de reducere a impacului revine titularului, care va asigura și mijloacele financiare de realizare a proiectului


220

CONCLUZII Suprafeţele de teren care vor fi ocupate de lucrarile propuse, din ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior

Suprafața sitului natura Valea Oltului Inferior (ROSPA0106) este de 52 785,60 (ha), iar suprafata ocupata de lucrari este de Sperimetru = 21.064 m2, ceea ce reprezinta 0,039%

Analizand procentul de habiatate ce reprezinta procentual 0,017%, sub valoarea de 2% din suprafata habitatului care poate fi caracterizata critica pentru mentinerea statutului de conservare a habitatului pentru care a fost desemnat situl Natura 2000, iar impactul va fi nesemnificativ.

Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritatea sitului - ROSPA0106 – Valea Oltului Inferior

În concluzie, integritatea sitului - ROSPA0106 – Valea Oltului Inferior nu este afectată de proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea” deoarece:

1. suprafaţa ariei protejate nu se reduce, lucrările se realizează în majoritate pe teren cu categoria de folosinta arabil;

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. în zona propusa pentru realizarea realizarea iazurilor piscicole nu au fost identificate habitate prioritare;

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

Tabel 36 habitatele pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 și procentele ce va fi pierdut pentru necesităţile de hrana, odihna și reproducere a speciilor de interes comunitar

Cod Nume

Prezenta speciei în ROSPA0106 folosind situl pentru

Informatii privind procentele pierdute din habitatul folosit

Residentă Migratoare

Tipul de habitat folosit Prezenta speciei în zona

proiectului Procent pierdut Reproducere Iernat Pasaj


221

A021 Botaurus stellaris

P Zona stuficola Nu a fost identificata 0%

A022 Ixobrychus minutus

P maluri acoperite de stuf și rachita

Nu a fost identificata 0%

A027 Casmerodius albus

P zone umede întinse, mlaștini,


A031 Ciconia ciconia P P Pasune umedă Nu a fost identificata 0% A038 Cygnus cygnus P zone umede întinse, Nu a fost identificata 0% A068 Mergus albellus P zone umede întinse, Nu a fost identificata 0% A082 Circus cyaneus P pasuni, mlastini și

teritorii agricole Nu a fost identificata 0%

A132 Recurvirostra avosetta

P zone de tarmuri ale limanurilor și coastelor marine


A133 Burhinus oedicnemus

P Zonel deschise de stepa, pasunilor și culturilor agricole


A151 Philomachus pugnax

P mlaștini, lacuri artificiale și pajiști umede


A177 Larus minutus P Luciu de apa Nu a fost identificata 0% A231 Coracias

garrulus P padurile rare de lunca

din preajma pajistilor Nu a fost identificata 0%

A339 Lanius minor P zone agricole deschise cu tufişuri şi copaci izolaţ


Avand în vedere conditiile de amplasament, operatiile tehnologice,calitatea echipamentelor și instalatiilor ce vor fi utilizate atat în perioada de executie cat și în cea de functionare se poate afirma ca implementarea proiectului nu va ridica probleme de protectia mediului cu conditia respectarii recomandarilor facute în acest raport. Ca o concluzie generala a prezentului Studiu de Evaluare Adecvata se apreciaza ca obiectivul se incadreaza în cerintele de emitere a Acordului de mediu necesar promovarii investitiei, drept pentru care propunem continuarea procedurii de emitere a acestuia, datele prezentate putand fi considerate suficiente pentru fundamentarea deciziei Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea

Bibliografie selectivă 1. Planul de Management al ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

2. BirdLife International, 2004 – Birds în the European Union: a status assemsent. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

3. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;


222

4. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey în Romania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of the species and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;

5. Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser, London;

6. Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna and mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics. - Transportation Research Part D 11: 264–276;

7. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68;

8. Meunier, F.D., Verheyden, C. and Jouventin, P., 1999 - Bird communities of highway verges: Influence of adjacent habitat and roadside management. Acta Oecologica-International Journal Of Ecology 20, 1-13;

9. Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc. Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;

10. Reijnen, R. and Foppen, R., 1994 - The effects of car traffic on breeding bird populations în woodland. 1. Evidence of reduced habitat quality for willow warblers (Phylloscopus trochilus) breeding close to a highway. J.Appl.Ecol. 31, 85-94;

11. Seiler, A., 2002 - Effects of infrastructure on nature. In: Anonymus, 2003. COST 341. Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. The European review. European Commission, Directorate-General for Research, Brussel;

12. Warner, R.E., 1992 - Nest ecology of grassland Passerines on road right-of-ways în central Illinois. Biol.Conserv. 59, 1-7.

beneficiar s.c. dorin transport s.r.l

Documents