CUPRINS

pagina

Argument ..…..……………………………………………….......................................... 1

Capitolul 1. Prezentarea generală a S.C „ALTEX” SRL.............................................. 2

1.1. Istoricul S.C „ALTEX” SRL ................................................................ 2

1.2. Evoluţia economică a S.C „ALTEX” SRL...………............................. 4

1.3. Conducerea si organizarea firmei ALTEX..............................................9

1.4. Serviciile si produsele firmei.................................................................11

1.5. Distributia si comercializarea produselor firmei...................................12

1.6. Analiza SWOT.Micromediu.Macromediu............................................12

Capitolul 2. Piata produselor electronice in Romania..................................................17

2.1. Concurenta pe piata produselor electronice...............................................17

2.2. Evolutia previzionala a produselor electronice pe piata............................20

2.3. Strategii de promovare la S.C. Altex SRL pe piata produselor electronice din

Romania...........................................................................................................22

Capitolul 3. Inregistrarea in contabilitate a principalelor operatii.............................26

3.1. Contabilitatea imobilizarilor corporale......................................................26

3.2. Monografie contabila privind intrarea imobilizarilor corporale la

S.C.”ALTEX”S.R.L...............................................................................................30

3.3. Monografie contabila privind iesirea imobilizarilor corporale la S.C. „ALTEX”

S.R.L....................................................................................................32

Concluzii.......................……......................…………………......................................... 34

Bibliografie ………………………………..………………........................................... 35

Anexe

Argument

1

Problematica distribuţiei mărfurilor, prin complexitatea sa, trebuie abordată într-un

context mai larg, pentru a putea evidenţia consistenţa şi perspectivele unui asemenea sector,

luându-se în considerare, pe de o parte, diversitatea formelor sale - comerţ cu amănuntul, comerţ

cu ridicata, comerţ mijlociu etc. - iar, pe de altă parte, necesitatea unei evaluări corecte a rolului

său atât în ceea ce priveşte dezvoltarea producţiei, cât şi în promovarea şi modernizarea

consumului, astfel încât să poată fi apropiată de toate celelalte forme şi sectoare ale pieţei1. Într-

o asemenea accepţiune, este necesar a se porni de la schimbul de mărfuri şi rolul acestuia în

evoluţia economică a fiecărui stat sau comunitate.

Am optat pentru studiul acestei teme deoarece consider ca este una de actualitate, oamenii

find din ce in ce mai interesati de “lumea electronicelor”.

Piaţa românească a produselor electronice este o piaţă influenţată foarte mult de preţ,

puternic afectată de sezonalitate şi polarizată. Cu toate acestea, cele mai mari companii din

domeniu lansează cele mai noi produse. Totuşi, în ultima perioadă există tot mai mulţi

cumpărători pentru care preţul nu mai este factorul principal în achiziţia unui produs electronic

iar exigenţele consumatorului român au crescut. Piaţa românească a electronicelor rămâne doar

una cu potenţial iar tendinţa manifestată în cadrul acesteia o reprezintă creşterea cererii pentru

produse inovatoare, de înaltă calitate.

Lucrarea prezenta este structurata in trei capitole; primul capitol intitulat: ”Prezentarea

generala a S.C. “ALTEX” SRL”, prezinta atat istoricul societatii, cat si evolutia economica a

acesteia, conducerea si organizarea, serviciile si produsele firmei, distributia si comercializarea

produselor, analiza swot si mediul de marketing al companiei ALTEX. Cel de-al doilea capitol

intitulat: ”Piata produselor electronice in Romania”, prezinta concurenta pe piata produselor

electronice, evolutia previzionala a produselor electronice pe piata si strategiile de promovare

utilizate de SC ALTEX SRL Cel de-al treilea capitol se numeste:”Inregistrarea in contabilitate a

principalelor operatii”, si contine atat aspecte teoretice cu privire la imobilizarile corporale cat si

aspecte practice cu privire la acestea.

2

Capitolul 1. Prezentarea generală a S.C „ALTEX” SRL

Denumire: S.C. ALTEX IMPEX S.R.L

Sedii: 1. Piatra Neamţ, Jud. Neamţ, Str. Ştefan cel Mare Nr 6

2. Bucureşti, Sect. 1, P-ţa Montreal nr. 10, WTC intrarea F, Et. 3

Coduri: Cod fiscal R2864518 ; Registrul Comerţului J27/2125/1992

Forma juridică: Societate cu răspundere limitată cu capital integral privat.

Capital social: 23.503.500.000 lei

Domeniul de activitate: Comerţ cu amănuntul - prestări servicii în garanţie. Import şi

distribuţie de produse electronice şi electrocasnice şi totodată distribuitor exclusiv al mărcilor

Sanyo, Grundig, Rotel, Ariete, Cata, Petra, Iner.

Obiectul de activitate, in conformitate cu Legea nr. 31/1991, a fost înregistrat cu Cererea

de Inscriere de Menţiuni nr. 123227/14.02.1992.

1.1. Istoricul S.C „ALTEX” SRL

La 14 februarie 1992 - ia naştere firma Altex şi se demarează un program de

comercializare şi service pentru televizoare la mâna a doua aduse din Elveţia care erau

vândute magazinelor second-hand. Era momentul în care repartiţiile guvernamentale

pentru posturi de ingineri fuseseră sistate, iar Dan Ostahie, proaspăt absolvent de

facultate încerca să găsească o soluţie de a „face bani“. Investiţia iniţială a fost de

100.000 lei (mai puţin de 10.000 USD la cursul din acea dată).

1993 - Pentru prima dată în interiorul firmei se face distincţia: comerţ retail - prestări

servicii în garanţie. Se naşte conceptul de magazine specializate de produse electronice -

electrocasnice.

1994 - Se înfiinţează primul magazin Altex la Piatra Neamţ.

1995 - 1997 - Anii poate cei mai fructuoşi, dezvoltare cu o viteză deosebită. Altex se

dezvoltă practic în toate oraşele ţării, deschizându-se peste 50 de magazine.

1997 - 1999 - Piaţa românească îşi arată primele neajunsuri (inflaţie, dobânzi bancare

excesive). Se impune o restructurare a afacerii - conducere pe principiile rentabilităţii,

3

analiză pe centru de profit şi pierderi. Altex îngloba activităţi de retail, wholesaler,

transporturi, service etc.

2001 – 2008 - Încep să se vadă primele efecte ale restructurării. Altex are resurse proprii

şi deschide 22 de magazine noi, mult mai elaborate.

In grupul de firme Altex există în acest moment următoarele entităţi:

Altex – reţeaua de magazine ce comercializează produse electronice şi electrocasnice

8TIM – firmă de logistică şi transport (fosta ITSAIA) provenită din programul de

privatizare (firma a fost înfiinţată în anul 1999). 8TIM este o fostă întreprindere de stat

(în realitate un parc de camioane vechi) care a fost schimbat integral. În acest moment

8TIM este un operator de transport intern şi internaţional, având un parc auto propriu

format din 35 tiruri marca Mercedes şi Volvo (dintre care 23 Euro 3 şi 12 Euro 2) şi 25

camionete de tonaj mai mic. Cifra de afaceri realizată de 8TIM în 2008 a fost de 4

milioane euro.

ITALROMTEX – firma de distribuţie şi vânzări en-gros (firma a fost înfiinţată în anul

2001). Italromtex este de fapt importatorul şi distribuitorul mărcilor Sanyo, Grundig,

Panasonic, Electrolux, Zanussi, Arctic, Rowenta şi Tefal. Italromtex asigură livrarea

gratuită către magazinele diverşilor detailişti de articole electronice şi electrocasnice în

maxim 48 de ore, fără a percepe taxe suplimentare de transport, asigurând în acelaşi

timp toată gama de consumabile şi accesorii pentru mărcile distribuite. Italromtex a

realizat o cifră de afaceri de 8 milioane euro în anul 2008.

Putem considera un avantaj existenţa şi împărţirea diverselor atribuţii între firmele din

grup, deoarece prin creşterea cerinţelor uneia dintre firme către celelalte este forţat progresul

general şi îmbunatăţirea serviciilor, rezultând astfel o competitivitate sporită. Astfel, în 2008

Altex s-a situat pe locul 77 în topul publicat de Camera de Comerţ pe profilul comercial şi este

reţeaua cu cifra de afaceri cea mai mare din domeniu pentru 2008.

Istoria firmei Altex începe în anul 1992, când un grup de tineri demarau un program de

comercializare şi service pentru televizoare second-hand. Ideea lor a avut la baza solicitarea

crescândă de aparatură electronică, fie ea şi la mâna a doua, mai ales ca până în 1989 puţini erau

cei care aveau în casă un televizor color sau o combină audio.

La scurt timp, firma face paşi importanţi în sensul dezvoltării ei, astfel că în 1993 se

realizează distincţia clară între comerţul de tip retail şi prestările de servicii în perioada de

4

garanţie. Cu acest prilej, a apărut conceptul de specializare a magazinelor, pe anumite produse,

de exemplu electrocasnice electronice (având în vedere că, în acea perioadă, piaţa era inundată

de magazine care vindeau în sistem de consignaţie).

A urmat apoi o perioadă, între anii 1995-1997, când Altex şi-a dezvoltat o reţea proprie în

principalele oraşe ale ţării, deschizând 50 de magazine, ca urmare a cererilor mari de produse

electronice şi electrocasnice. Din cauza inflaţiei excesive şi a dobânzilor bancare ridicate, firma a

intrat într-un proces de restructurare, în care s-a pus problema manageriatului pe principiile

rentabilităţii, a analizei centrului de profit şi pierderi. Acesta a fost momentul în care firma a

început să se preocupe şi de dezvoltarea unor altor activităţi cum sunt: vânzările en-gros,

transporturile etc. Astfel că în anul 2000 a luat fiinţă grupul de companii Altex, care cuprinde:

reţeaua de magazine Altex, destinate vânzării produselor electronice, electrocasnice şi de confort,

firma 8ptim care presta servicii în domeniul transportului de mărfuri cu ajutorul unui parc de

mijloace de transport bine pus la punct şi Italromtex care are ca obiect de activitate

comercializarea în regim en-gros a produselor electronice şi electrocasnice.

Rezultatele creării acestui grup, complex prin varietatea activităţilor desfăşurate, nu au întârziat

să apară.

Datorită propriilor resurse, Altex a reuşit să deschidă încă 22 de magazine, care sunt

conform declaraţiilor reprezentanţilor firmei, mult mai bine profilate şi amenajate. Având în

vedere amploarea pe care, cu efort şi perseverenţă, a dobândit-o, noul grup şi-a propus drept

principal obiectiv să ofere clienţilor săi confortul şi satisfacţia, creând o nouă strategie de retail.

Prin această strategie se promovează o ofertă variată şi completă de produse electronice şi

electrocasnice, pornindu-se de la principiul varietate prin diversitate şi prezentând tehnică de

ultima oră, cele mai recente creaţii ale unor mărci renumite în domeniu. Produsele pe care Altex

le propune clienţilor săi sunt o combinaţie de succes între inovaţie şi calitate.

1.2. Evoluţia economică a S.C „ALTEX” SRL

Performanţe şi realizările S.C. Altex S.R.L. sunt urmatoarele:

Dezvoltarea reţelei atât cantitativ, prin deschiderea de noi magazine, cât şi calitativ

prin reamenajarea unora dintre cele existente pentru a se ridica la nivelul ultimelor

5

standarde din domeniu (Brăila, Galaţi, Miercurea Ciuc, Buzău, Iaşi, Alba Iulia, Giurgiu,

Timişoara, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu şi Târgu Mureş).

Introducerea sistemului de rate cu avans 0 dezvoltat împreună cu FINANSBANK

Deschiderea noului magazin ALTEX din Carrefour, cel mai mare şi mai modern

magazin de profil din ţară (720 mp)

Lansarea site-ului ALTEX, site ce are ca punct forte un magazin virtual ce satisface

nevoia clientului de a cumpăra orice produs electronic sau electrocasnic direct de le

domiciliu, fără efort.

Sistemul de livrare direct la domiciliu în maxim 24 de ore (în Bucureşti) şi 48 de ore

(în provincie) de la lansare.

Rate on-line - cumpărătorul nu trebuie să se deplaseze nici la magazin, nici la bancă,

iar produsul îi este livrat direct la adresa dorită.

S.C. ALTEX IMPEX S.R.L.. in perioada 01.01.2008 - 31.12.2008, conform balanţei

de verificare contabilă şi Situaţiei Indicatorilor economico-financiari depusă la Administraţia

Financiară Sector 1 Bucureşti, a inregistrat următoarele rezultate:

1. Cifra de afaceri = 1.143 677 842 mii lei

2. Venituri din exploatare totale = 1 152 396 378 mii lei

3. Cheltuieli de exploatare totale = 1 065 728 486 mii lei

4. Venituri financiare total = 13 695 289 mii lei

5. Cheltuieli financiare total = 64.429528 mii lei

6. Venituri totale = 1.166.091.667 mii lei

7. Cheltuieli totale = 1.130.158.014 mii lei

Profit brut = 86 667 892 mii lei

Pentru a putea realiza o analiză şi o evoluţie în perfectă concordanţă cu realitatea

economică datele din bilanţul contabil au fost transformate şi comparate in dolari. Cursul mediu

al dolarului in perioada 2004-2008 a fost următorul:

2004 -1$ = 21.693 lei

2005 - 1$ = 29.061 lei

2006 - 1$ = 33.021 lei

2007 - 1$ = 33.021 lei

2008 - 1$ = 33.021 lei

6

Evolutia principalilor indicatori de bilant in perioada analizata(2004-2008) este

prezentata in anexa numarul 1.

Pentru a înlătura efectele inflaţiei analiza evoluţiei indicatorilor din bilanţ s-a făcut în preţuri

comparabile (vezi anexa 2).

Analiza în dinamică a principalelor date din bilanţ (anexa 3.) pune în evidenţă

următoarele aspecte:

valoarea activelor totale a crescut cu 58,12 % în anul 2008 comparativ cu 2004, această

tendinţă fiind influenţată în cea mai mare parte, de creşterea cu 199,32 % a activelor

imobilizate.

activele imobilizate au înregistrat o evoluţie crescătoare. Astfel după ce în anul în anul

2005 scăzuseră cu 9,92 % faţă de 2004, în anul 2007 acestea au inregistrat o crestere

semnificativa de 199,32 % faţă de anul de bază.

în cadrul activelor circulante, stocurile au avut un trend descrescător in anii 2005 şi

2006 şi crescător în anii 2007 şi 2008 ajungând la o creştere de 79,70%. Creanţele au

înregistrat diminuări succesive ajungând în anul 2008 la 38,48% mai puţin faţă de anul

de bază. Acest lucru se explică prin politica societăţii de încasare rapidă a creanţelor. O

creştere vertiginoasă au înregistrat disponibilităţile astfel încât în 2008 ,acestea au

crescut cu 463,41% faţă de anul de bază.

în evoluţia pasivelor se observă în ansamblu o tendinţă de creştere cu 58,60% în 2008

faţă de 2004. Capitalurile proprii au înregistrat o crestere semnificativă ajungând în anul

2008 la 275,91%, această creştere datorându-se măririi capitalului social şi creşterii

profitului. De asemenea se poate observa că firma şi-a mărit capitalul social, cea mai

mare majorare a lui a fost în anul 2006 când a crescut cu 685,41%.

o tendinţă de creştere înregistrează profitul care în 2008 ajungea să fie de 36,91 de ori

mai mare decât în 2004, dar acest lucru după ce în 2005 nu a existat şi după eforturi

financiare deosebite ale societăţii în vederea îmbunătăţirii imaginii de marcă a firmei şi

obţinerea unor preţuri competitive.

pe aceeaşi traiectorie ascendentă ca şi profitul, dar nu atât de semnificativă ,se înscriu şi

rezervele care au crescut de 6,03 ori în anul 2008 comparativ cu 2004.

concomitent valoarea datoriilor totale a crescut în 2008 faţă de 2004 cu 61,50 %.

Această creştere a stocurilor nu reflectă o situaţie negativă datorită faptului că firma şi-a

7

extins activitatea, au crescut investiţiile şi stocurile iar cea mai mare parte din datorii o

reprezintă datoriile pe termen lung.

Evoluţia indicatorilor bilanţieri în perioada analizată, evident a dat naştere şi unor

modificări substanţiale în structura elementelor din bilanţ. Analiza acestor modificări pe fiecare

an în parte este esenţială pentru înţelegerea tendinţelor ascendente sau descendente ale

elementelor semnificative din bilanţ.

Referitor la structura activului, după cum rezultă din anexa 4,în perioada analizată

ponderea cea mai mare o deţin activele circulante şi acest lucru se explică prin natura activităţii

firmei. Principala tendinţă care se conturează este de creştere şi apoi de descreştere a ponderii

activelor circulante în total active.Astfel ponderea activelor circulante a scăzut de la 80,35 % în

2005 la 72,77 % în 2008.

În structura activelor imobilizate (ANEXA 6) ponderea cea mai mare o au imobilizările

corporale în toţi cei 4 ani, societatea deţinând un număr foarte mare de cladiri, maşini şi utilaje

necesare activităţii pe care o desfăşoară. Dacă în 2005 reprezentau 99,27 % din totalul activelor

imobilizate, în 2008 s-au diminuat la 60,21 %. În schimb, imobilizările financiare au înregistrat o

creştere de la 0,27% din total active imobilizate la 38,06%.

Obiectivul oricărei societăţi este obţinerea profitului, iar criteriul major al eficienţei sale

este maximizarea profitului. În ANEXA7 sunt reflectate rezultatele financiare ale activităţii

desfăşurate de S.C. ALTEX S.R.L. în intervalul 2004-2008, în dolari.

Dinamica veniturilor totale şi a cifrei de afaceri. în perioada 2006-2008 este prezentata in

anexa numarul 8., iar dinamica cheltuielilor în perioada 2006-2008 espre prezentata in anexa

numarul 9. Din analiza datelor se desprind următoarele concluzii:

a) Cifra de afaceri a inregistrat o evoluţie semnificativă în anii 2006-2008, ajungând în anul 2008

să aibă o creştere de 122,64% faţă de anul 2006 după ce in 2007 a inregistrat o scădere de

23,60%. Această tendinţă este urmare a strategiei adoptate de firmă: lărgirea ariei de activităţi

(mărirea numărului de magazine de desfacere cu amănuntul), diversificarea gamei de produse

oferite, creşterea calitaţii serviciilor oferite, creşterea pregătirii personalului etc.

b) Veniturile din producţia vândută au crescut în 2008 cu 277,37% faţă de 2004. Se poate

observa insă, că în perioada 2006-2008 se manifestă o descreştere a veniturilor din producţia

vândută. Veniturile din vânzarea mărfurilor au înregistrat în primii 2 ani o scădere a lor şi o

crestere semnificativă în anii 2007-2008 de 121,17%.

8

c) Veniturile finanaciare au fost in anul 2008 de 2,11 ori mai mici decât în anul precedent.

d) Veniturile totale au avut o scădere în 2005 de 20,18% şi un trend crescător în următorii 3 ani

ajungând în anul 2008 să aibă o creştere de 115,38% faţă de anul de bază.

e) În ceea ce priveşte cheltuielile pentru exploatare, pe perioada analizată, acestea au înregistrat

o tendinţă crescătoare ajungând în 2008 să aibă o creştere de 113,37% faţă de 2004 datorată în

cea mai mare parte de creşterea cheltuielilor cu mărfurile (119,58%), cu apă, energia (446,16%),

cu amortizările şi provizioanele (247,92%) şi intr-o proporţie mică de cheltuielile cu personalul

(4,23%).

f) Cea mai spectaculoasă creştere au avut cheltielile cu apa şi energia (446,16%), datorându-se

creşterii exagerate a preţurilor la energie. Aceeaşi tendinţă de creştere au avut şi cheltuielile

financiare, cu 74,31% faţă de 2004.

g) În ansamblu cheltuielile totale au înregistrat o creştere de 109,20% faţă de anul 2004. Această

situaţie nu este îngrijorătoare pentru că evoluţia cheltuielilor este datorată în mare parte de

lărgirea ariei activităţii şi a gamei de produse comercializate comparativ cu anul 2004.

h) Profitul a avut o creştere semnificativă mai ales în ultimii doi ani ajungând în 2008 să fie de

57,97 de ori mai mare decât în 2004 şi de 1,61 de ori mai mare decât în 2007. În anul 2005

societatea a înregistrat o scădere a profitului de 67,33%. Evolutia ratei profitului este prezentata

in anexa numarul 10.Analizand anexa numarul 10 constatam urmatoarele aspecte:

1. Rata profitului a crescut de la 0,09% la 3,14% în 2008, deci cu 3,05 puncte procentuale,

ceea ce denotă faptul că societatea a reuşit să-şi asigure o structură corespunzătoare şi

echilibrată a portofoliului său de activităţi în sensul orientării către activităţi adiţionale.

2. Rentabilitatea economică a avut o creştere spectaculoasă de la 0,09% la 7,09%. Deci

rentabilitatea pe ansamblu este bună, societatea având câştiguri din veniturile totale ale

societăţii.

3. Rezerva de profit net are o tendinţă ascendentă în ansamblu. În anii 2005 şi 2006 a fost

foarte mică, dar în 2008 a crescut ajungând la 2,70%. Cota maximă s-a atins în 2007 şi

anume 2,79%.

4. Având în vedere rentabilizarea puternică a societăţii şi randamentul activelor totale se

înscrie în acceaşi tendinţă ascendentă, ajungând în 2008 să fie de 8,38%.

5.Având în vedere creşterea de la 1,27% în 2004 la 67,07% în 2008 se poate spune că

eficienţa cu care este utiluzat capitalul propriu este foarte mare.

9

Dinamica productivitaţii muncii în perioada 2005-2008 este prezentata in anexa numarul

11, in care se observă ca productivitatea muncii are un trend crescător ajungând în 2008 la

1278,65 $/salariat.

1.3. Conducerea şi organizarea firmei ALTEX

Conducerea societăţii este asigurată de către domnul Dan Ostahie care ocupă funcţia de

director general al Grupului de firme Altex dânsul fiind totodată şi acţionarul majoritar al

companiei.

Altex îşi conduce activitatea prin 2 sedii regionale: unul la Piatra Neamţ (pentru nordul

ţării) şi unul la Bucureşti (zona de sud a ţării). Fiecare zonă are un grad ridicat de autonomie şi o

organigramă proprie. Există astfel centre de distribuţie în ambele oraşe, de unde se face expediţia

de marfă către magazinele din ţară. Se evită astfel crearea problemelor de logistică datorită

aglomerării cererilor către un singur centru.

Aceste două entităţi sunt controlate de către top-managementul firmei, cu sediul in

Bucureşti. Managementul este alcătuit din 12 persoane, toate cu studii superioare, cu vârste

cuprinse intre 25 si 40 ani. Componenţa staff-ului este următoarea: Director General; Director

Marketing + asistenţi de marketing; Director de Vânzări; Director Financiar; Director IT +

ingineri IT; Director Logistica; Referent de rate

Societatea comercială ALTEX SRL are 720 de angajaţi, media de vârstă situându-se în

jurul a 35 de ani. Această medie de vârstă, relativ scăzută permite aplicarea unor metode

moderne de management. Politica de personal este una de fidelizare a angajaţilor, pornind de la

viziunea că experienţa câştigată în timp este un factor important în servirea rapidă şi eficientă a

clienţilor. Totuşi remarcăm şi aici existenţa câtorva probleme legate de resursele umane, datorate

în principal dezvoltării foarte rapide a companiei fără lărgirea corespunzătoare a numărului de

angajaţi, în acest moment existând în cadrul companiei o situaţie de sub-dimensionare a

personalului.

Comunicarea în cadrul companiei se bazează pe echipamente şi sisteme moderne de

comunicaţii (email, centrale telefonice de ultima generaţie, echipament pentru video sau tele-

conferinţă, etc).

Se poate totuşi remarca o uşoară disfuncţionalitate a comunicării datorita

responsabilităţilor disproporţionate între membrii staff-ului. Există astfel membri cu un număr

10

foarte ridicat de atribuţii care nu pot face fata în timp util întregului volum de cerinţe, apărând

astfel aşa-numitele bottle-neck-uri.

Organigrama Nord – Piatra Neamţ

Organigrama Sud – Bucuresti

11

1.4. Serviciile şi produsele firmei

Grupul ALTEX este unul dintre principalii importatori şi distribuitori din România de

produse electronice şi totodată distribuitor exclusiv al mărcilor Sanyo, Grundig, Rotel, Ariete,

Cata, Petra, Iner. De asemenea, reţeaua ALTEX cuprinde cea mai largă gamă de mărci

comercializate, printre care Philips, Panasonic, Sony, Thomson, Daewoo, Whirlpool, Bosch,

Siemens, Electrolux, Zanussi, Ariston, Indesit, Rowenta, Tefal, Braun.

ALTEX oferă pe lângă aparatura electronică o gamă completă şi atent prezentată de

accesorii şi consumabile care dau valoare produselor.

ALTEX oferă soluţii complete pentru vânzarea unor echipamente mai deosebite: montaj

gratuit pentru maşinile de spălat, instalare gratuita pentru aparatele de aer condiţionat si

echipamentele de home cinema, precum si facilităţi extrem de atractive pentru vânzarea in rate a

produselor (inclusiv sisteme de rate proprii). Pentru produsele de mare volum, ALTEX asigura

transportul gratuit la domiciliu.

Personalul ALTEX este pregătit să acorde asistenţă pentru o corectă alegere şi exploatare

a produselor. De asemenea firma îşi propune introducerea de soluţii complete pentru casă,

produse de înaltă calitate, noutate şi inovaţie, variante multiple pentru întreţinerea produselor pe

termen lung, sisteme de finanţare adaptate condiţiilor economico-sociale actuale şi de asemenea

asigurarea seriozităţii faţă de clienţi şi partenerii de afaceri. Nomenclatorul de produse al

SC”ALTEX”SRL este prezentat in anexa 12.

În urma analizei datelor din anexa numarul 12 se desprind următoarele rezultate:

Lărgimea sortimentului comercial = 40

Lungimea sortimentului comercial = 57

Lungimea medie = 1.425

Profunzimea maximă (pentru televizoare) = 55

Din punct de vedere al sortimentului comercial trebuie amintit că începând din anul 2003,

magazinele Altex comercializează şi produse IT&C, cum ar fi: imprimante, monitoare,

computere, faxuri, etc însă la data redactării acestei lucrări nu au fost disponibile suficiente

date pentru a prezenta şi aceste categorii de produse în cadrul sortimentului comercial.

12

1.5. Distribuţia şi comercializarea produselor firmei

Altex îşi conduce activitatea prin 2 sedii regionale: unul la Piatra Neamţ (pentru nordul

ţării) şi unul la Bucureşti (zona de sud a ţării). Fiecare zonă are un grad ridicat de autonomie şi o

organigramă proprie. Există astfel centre de distribuţie în ambele oraşe, de unde se face expediţia

de marfă către magazinele din ţară. Se evită astfel crearea problemelor de logistică datorită

aglomerării cererilor către un singur centru.

Vânzarea produselor se face direct prin magazinele ALTEX, neavând contracte de franciză

cu nici o alta firmă.

Reţeaua de magazine ALTEX cuprinde în prezent 55 de magazine în peste 40 de oraşe din

ţară.

1.6. Analiza SWOT. Micromediu. Macromediul

Punctele “tari” şi “slabe” şi analiza cauzală a acestora pe ansamblul activităţii.

În cadrul acestui subcapitol, pornind de la analizele economico-financiare din

subcapitolul 1.2, se vor evidenţia principalele puncte tari şi slabe şi, în acelaşi timp, relevarea

cauzelor generatoare ale acestora.

Astfel, un punct de referinţă pentru evaluarea activităţii societăţii îl reprezintă analiza

economică a unor indicatori ca: profitul brut, volumul de activitate, rata rentabilităţii fondurilor

consumate etc., adică indicatori economici cu influenţă directă sau indirectă asupra rezultatelor

economico-financiare şi a eforturilor ( cheltuielilor) depuse pentru obţinerea lor.

Punctele “slabe” ale activităţii S.C. ALTEX S.R.L. şi evidenţierea cauzală a acestora

Puncte slabe Cauze principale Efecte

1.Capacitate redusă de

acţiune a serviciului

de marketing.

Număr redus de personal cu

pregătire adecvată.

Incapacitate de sesizare a modificărilor

din mediul de acţiune al societăţii şi de

răspuns la tendinţele cererii şi acţiunile

concurenţei.

2.Dificultăţi în

aprovizionarea cu

marfă.

Nerespectarea obligaţiilor

contractuale de către

furnizori şi lipsă de lichidităţi

din cauza blocajului

Imposibilitatea de a răspunde pe deplin

cererii manifestate pe piaţă.

13

financiar.

3. Ponderea mare a

timpului neutilizat la

nivelul angajaţilor.

Absenteism ridicat. Utilizarea insuficientă a timpului de

lucru cu impact negativ asupra

productivităţii muncii.

Evidenţierea cauzală a principalelor puncte “tari” ale S.C. ALTEX S.R.L.

Puncte tari Cauze principale Efecte

1. Imaginea,experienţa şi

reputaţia firmei pe piaţă.

Pătrunderea rapidă pe piaţa

românească şi menţinerea printre

primele firme în comercializarea

produselor electronice.

Încrederea clienţilor în

soliditatea firmei, precum şi

în calitatea şi diversitatea

serviciilor.

2. Creşterea cifrei de afaceri Lărgirea segmentului de piaţă. Creşterea volumului de

activitate a firmei

3. Productivitatea muncii în

creştere faţă de anii precedenţi.

Organizare riguroasă a muncii. Posibilitatea onorării

comenzilor la timp.

4. Varietatea sortimentală a

produselor comercializate,ce

permite acoperirea mai multor

segmente de piaţă.

Eforturile depuse pentru

aprovizionarea cu produse cerute

pe piaţa internă.

Capacitate de adaptare mai

uşoară la variaţiile cererii.

5. Existenţa unui patrimoniu

valoros şi adecvat domeniului

de activitate al firmei.

Eforturile depuse pentru crearea şi

menţinerea acestuia.

Soliditatea patrimonială a

firmei.

6. Existenţa unei reţele mari de

magazine proprii

Necesitatea adaptării la cerinţele

pieţei,satisfacerea clienţilor prin

diversificarea activităţii.

Posibilităţi de mărire a

volumului vânzărilor.

7. Infrastructură( depozite,

sedii de firmă) adecvată şi

solidă.

Preocupările pentru menţinerea

acestora în structura capitalului

propriu.

Capacitate de realizare a unui

volum ridicat de depozitare şi

transport al mărfurilor.

14

Pentru o mai bună avaluare a potenţialului intern al firmei se impune , totuşi o analiză a

puterii fiecărui domeniu important de activitate ,putându-se astfel mai uşor identifica şi remedia

carenţele din faza lor incipientă (pe fiecare domeniu).

Evaluarea puterii interne a firmei pe principalele domenii de activitate

Pentru a putea evalua corect capacitatea strategică de acţiune a unei firme este impetuos

necesară atât cunoaşterea, cât şi analiza amănunţită a tuturor domeniilor de activitate ale sale.

Această analiză presupune evidenţierea disfuncţionalităţilor şi a insuficienţelor, precum şi

eficienţa fiecărui domeniu aferent desfăşurarii activităţii societăţii.

În ceea ce priveşte activitatea firmei S.C. ALTEX S.R.L., aceasta este foarte amplă şi

diversificată. Principalele domenii de activitate ale firmei ,în ordinea importanţei, sunt

următoarele: domeniul comercial, cel financiar, managerial, domenul resurselor umane şi cel al

cercetării – dezvoltării.

Evidenţierea punctelor tari şi slabe şi determinarea puterii interne a firmei în

domeniul comercial

Marketingul reprezintă o verigă foarte importantă în obţinerea unor rezultate bune ale

firmei. Analiza acestui domeniu se va face avându-se în vedere cele patru componente de bază

(“4P”) ale mixului de marketing: produs, preţ, promovare şi loc pe piaţă. În ceea ce priveşte

produsele, societatea ALTEX comercializează o gamă foarte variată de produse electronice .

Calitatea produselor comercializate este foarte bună, situând firma ,din acest punct de vedere pe

primele locuri comparativ cu celelalte firme ce importă şi distribuie aparatură electronică şi

electrocasnică.

O componentă foarte importantă în domeniul marketingului este şi preţul. Din acest punct

de vedere societatea Altex are preţuri mici atât în raport cu calitatea cât şi cu concurenţa.

În ceea ce priveşte promovarea ,care reprezintă componenta de bază în vederea realizării

unor vânzări mari,la SC ALTEX SRL aceasta se realizează prin următoarele modalităţi:

campania TV de promovare a sistemului de rate fără girant, insert-uri de presă în cotidienele de

mare tiraj, distribuţia de cataloage lunare în magazine şi expedierea lunară prin poştă de

cataloage de prezentare.

Ultima componentă a mixului de marketing, piaţa, presupune alegerea celei mai eficiente

căi de pătrundere a produselor unei firme.

15

Puncte tari şi slabe în domeniul comercial

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

1.Preţuri competitive 1.Creşterea stocurilor de mărfuri.

2.Vânzarea în rate.2.Îngustarea segmentului de piaţă prin

intensificarea competiţiei.

3.Promovarea produselor. 3.Lipsa unor discounturi clienţilor fideli.

4.Departament de design.4.Nerespectarea de către furnizori a termenelor de

livrare.

5.Existenţa unui număr mare de magazine în

toată ţara.

6.Vânzare en-gross

7. Creşterea vânzărilor

8.Nivelul calitativ ridicat al produselor

comercializate

9.Controlul permanent al calităţii mărfurilor

de către personal competent.

Evidenţierea punctelor forte, slabe şi determinarea puterii interne a firmei în

domeniul economico-finanaciar

Forţa financiară a oricărei firme este deosebit de importantă pentru activitatea de

dezvoltare a acesteia. S.C. ALTEX S.R.L. desfăşoară o activitate profitabilă, în ultimii doi ani

fiind foarte importantă scăderea perioadei de recuperare a creanţelor şi, implicit scăderea

perioadei de rambursare a datoriilor.

Obţinerea profitului în aceşti ani s-a datorat într-o mare măsură şi dimensionării corecte a

ofertei în funcţie de cerere.

Puncte forte şi slabe ale domeniului economico-financiar

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

1.Lichiditate generală bună 1.Rata autonomiei financiare globale foarte mică.

2. Creşterea profitului 2.Înregistrarea de pierderi în anul 2004.

3.Creşterea cifrei de afaceri 3.Disponibilitaţi reduse şi în scădere.

4.Creşterea ratei activelor circulante 4.Scăderea valorii activelor totale.

16

5.Scăderea cheltuielilor totale. 5.Capital propriu insuficient dimensionat.

6.Structura echilibrata a activelor societatii

7.Scăderea perioadei de recuperare a creanţelor

Macromediul companiei ALTEX este reprezentat de ansamblul factorilor (variabilelor)

incorporabili care realizeaza climatul general in care compania ALTEX isi desfasoara activitatea

Piaţa produselor electronice se remarcă drept fiind una dintre cele mai dinamice pieţe ale

ultimilor 5 ani. Odată cu relaxarea politicii bancare referitoare la acordarea de credite pentru

achiziţionarea de produse în rate, detailiştii de produse electronice şi electronice au fost practic

luaţi cu asalt. Dacă în 2006, dimensiunile pieţei se situau undeva în jurul valorii de 80 milioane

de Euro, în 2008 dimensiunile pieţei s-au ridicat la aproape 250 milioane, iar în 2005 se

estimează 300 – 350 milioane Euro. Specialiştii estimează o creştere anuală a pieţei de 15-17%.

Principalii competitori la nivel naţional pe piaţa de produse electronice sunt (în ordinea

descrescătoare a cifrei de afaceri pe 2008) Flanco, Altex şi Domo. Însumate, cifrele de afaceri pe

2008 ale acestor trei lanţuri de magazine totalizează peste 50% din totalul pieţei. La finalul lui

2008, cifrele de afaceri ale principalilor actori şi cotele de piaţă se prezentau astfel1:

Principalii competitori pe piaţa produselor electronice(amenintari ale companiei ALTEX):

Nr.crt Lanţ de magazine Cifra de afaceri (2008) Cota de piaţă

1 Flanco 51.000.000 21.70%

2 Altex 40.000.000 17.02%

3 Domo - Interexpo 28.000.000 11.91%

4 Restul 116.000.000 49.36%

TOTAL 235.000.000 100.00%

După cum se poate remarca, volumul total al pieţei este de aproximativ 250 milioane Euro,

iar poziţia de lider este deţinută de Flanco ce are un avans de 5% faţă de Altex, al doilea „actor“

major de pe piaţă. Domo, cel de-al treilea nume de pe piaţa produselor electronice încheie lista

companiilor cu o cotă de piaţă de cel puţin 10%. Deşi cota de piaţă deţinută de alte companii este

semnificativă (49%) totuşi putem remarca că peste 50% din piaţă este deţinută de Flanco, Altex

şi Domo, în condiţiile în care cotele restului companiilor nu depăşesc 5%-6%.

1 Datele sunt preluate de pe site-urile fiecărui lanţ de magazine (www.flanco.ro, www.altex.ro, www.domo.ro)

17

22%

17%

12%

49%

Structura pieţei

Flanco

Altex

Structura pieţei de produse electronice

Acţiunile promoţionale sunt cele mai importante oportunitati pentru compania ALTEX.

În perioada 2006-2008 tendinţa volumului şi varietăţii activităţilor promoţionale

desfăşurate de S.C. Altex S.R.L. poate fi apreciată drept fiind moderat-crescătoare. Cel mai mare

salt a fost înregistrat la sfârşitul anului 2008 când Altex a planificat lansat pentru prima dată o

campanie TV. Campania a constat în difuzarea la cele mai importante posturi de televiziune cu

acoperire naţională (Pro TV, TVR1, Antena1, Prima TV şi Acasă TV) a unui spot intitulat

„Restaurantul“ compus dintr-un prim fragment de 40 secunde, urmat de un al doilea fragment de

15 secunde. Spotul a fost creat de agenţia de publicitate Focus Advertising pornind de la brief-ul

clientului care a solicitat promovarea noului sistem de rate disponibil în toate magazinele Altex.

În acest moment principalele activităţi promoţionale pe care S.C. Altex Impex S.R.L. le

desfăşoară sunt o campanie ATL de intensitate medie şi o serie de campanii izolate BTL.

Capitolul 2. Piaţa produselor electronice din România 2.1.Concurenţa pe piaţa produselor electronice

Faţă de anul 2002, considerat un an bun, numărul aparatelor vândute în 2004 a fost

substanţial mai mic, constatându-se o scădere a potenţialului de absorbţie al pieţei cu 18%.

De asemenea, în 2005 piaţa aparatelor frigorifice a marcat o nouă scădere, cu 9,5% faţă de

2004, iar în termeni valorici cu peste 40% în raport cu 2002.

Concomitent, ponderea aparatelor importate, în totalul vânzărilor s-a dublat, ajungând de la

28% în 2000, la 57% în anul 2004.

18

Anul 2006 a marcat totuşi un uşor reviriment al pieţei, speculat însă în egală măsură şi de

către importatori, concurenţii firmei Arctic.

Producţia autohtonă de aparate frigorifice este dominată de către Arctic, constatându-se

totuşi în ultimii 5 ani o scădere accentuată a acesteia de la aproximativ 450 000 de bucăţi în

2000, la doar 361 000 de bucăţi în 2005, acest an marcând o stabilizare a pieţei analizate. În anul

2007 producţia firmei Arctic se ridica la 325.000 de bucăţi, destinate pieţei româneşti.

Factorii principali ai erodării poziţiei firmei Arctic sunt pe de-o parte concurenţa

reprezentată de produsele noi din import şi în al doilea rând de influenţa produselor second-

hand. Importurile de produse noi şi second-hand s-au dublat în decurs de 4 ani, ajungând ca de la

27% în 2002, să depăşească în 2005 şi 2006 50% din totalul pieţei, atât cantitativ cât şi valoric ,

dar scade până la 46% in 2007.

O dată cu creşterea importurilor, sectorul a devenit şi mai competitiv; firme concurente

precum Electrolux sau Whirlpool şi-au mărit influenţa asupra pieţei, ajungând să deţină

împreună peste 35% din piaţa aparatelor frigorifice la sfârşitul lui 2007.

În acelaşi timp, produsele second-hand reprezintă un factor suplimentar de presiune

concurenţială în sectorul studiat, estimările privind incidenţa acestora ajungând la 80.000 de

bucăţi vândute anual în România. Este evident că în aceste condiţii, producătorul autohton

Arctic, împreună cu concurenţii săi importatori au tendinţa de a constitui un front unit de

contracarare a proliferării produselor substitute second-hand, prin limitarea importurilor

acestora, prin campanii de informare privind standardele de securitate în exploatare, utilizarea

agenţilor frigorifici ecologici si alte elemente ţinând de fabricare si calitate, ridicând practic

anumite bariere la intrarea în sector.

Între anii 2002 şi 2005 se remarcă un alt fenomen negativ la nivelul pieţei de aparate

frigorifice, anume scăderea destul de importantă (43%) a valorii vânzărilor pe piaţă, asa cum se

poate vedea în figura 1.2. Corelaţia evidentă între această diagramă si cea care prezintă evoluţia

pieţei volumice a aparatelor frigorifice este aceea că scăderea numărului aparatelor vândute a

afectat, cum era de aşteptat valoarea vânzãrilor în sector, însă într-o măsură mult mai mare;

ritmurile celor două serii au evoluat în corelaţie negativă: scăderea cantitativă (cu 18%) a

determinat o diminuare valorică mult mai accentuată (cu 43%) a sectorului analizat.

Principalele motive ale comprimării valorice trebuie căutate în rivalitatea intensă între

competitori, ceea ce a degenerat în perioada menţionată într-un război al preţurilor şi, pe de altă

19

parte, în diminuarea preţurilor de vânzare pe produs, atât la produsele Arctic, cât şi la cele de

import.

Deşi se bucură de o poziţie dominantă pe piaţa românească la toate clasele de produse

comercializate, firma Arctic se confruntă cu o presiune crescătoare din partea competitorilor

străini şi a produselor de import.

De asemenea, chiar în eşalonul primilor trei concurenţi (Arctic, Zanussi şi Whirlpool), se

produc schimbări care erodează în ritm lent poziţia de lider (atât în termeni valorici, cât si ca

volum al desfacerilor) a firmei româneşti. Constatăm conservarea poziţiilor din top ale

concurenţilor şi în anul 2008.

Una din modaliăţile de contracarare a efectelor negative discutate, este îmbunătăţirea

comunicării între producător şi client, prin intermediul publicităţii. De aceea, Arctic s-a axat

începand cu 2006 pe o politică agresivă de promovare, ceea ce a asigurat succesul lansării şi

susţinerii vânzãrilor produselor din noua gamă de elită. În acest sens, campaniile Arcticool şi Ce

alegi s-au constituit în răspunsuri adecvate la campaniile concurenţilor şi au contribuit la

îmbunătăţirea percepţiei clienţilor faţă de marca Arctic. Aceasta a determinat creşterea cotei de

piaţă volumice a firmei de la 43% în 2005 la 47% în 2006, ajungând la 48% în 2007.

Conform unui studiu de piaţă din 2007 în rândul consumatorilor casnici si industriali, din

topul celor mai bine vândute 10 aparate frigorifice, 7 sunt produse de Arctic (pe locurile 1, 2, 4-

8 si 10, partea cea mai ridicată de piaţă fiind de 7,5%) iar celelalte, produse de Zanussi (două, cu

4%, respectiv 3,5% parte de piaţă, aflate pe locurile 3 si 7) şi Indesit (unul, cu 2,5% parte de

piaţă, locul 9 în topul de zece) fac parte din clasa produselor similare cu cele existente şi în

gama de produse de la Arctic.

Prin urmare, observăm că aici se găseşte o sursă de acaparare a pieţei şi, cunoscându-se

preferinţele consumatorilor, este necesară adaptarea minimă a gamei pentru a creşte gradul de

fidelizare al clientelei pentru un număr crescut de produse.

Erodarea poziţiei fruntaşe a primelor trei mărci de aparate frigorifice este evidentă în

graficul 1.5, unde sunt prezentate în evoluţie cotele de piaţă valorice înregistrate la sfârşitul

anului 2007, în raport cu 2006 şi cu 2005.

Începutul anului 2006 marchează o diminuare a cotei de piaţă deţinute de primele trei

mărci, în favoarea urmăritoarelor Indesit şi Daewoo. Firma Whirlpool înregistrează cea mai

mare pierdere de poziţie (cu o scădere valorică de 3 puncte procentuale), iar Arctic câştigă

20

valoric 5 puncte procentuale la finalul lui 2006, plus incă 1 punct procentual faţă de anul

anterior.

Ca şi în cazul diagramei valorice a cotelor de piaţă deţinute de principalii concurenţi, şi

cea volumică cunoaşte o evoluţie asemănătoare.

În 2005 Daewoo şi Indesit câştigă şi în expresie volumică câte 2 puncte procentuale, iar

Arctic, deşi înregistrează o scădere de 2 puncte, are totuşi o poziţie incontestabil dominantă, cu

peste 40% din volumul vânzărilor din sector. În 2006, Arctic marchează o creştere importantă a

vânzărilor în expresie volumică, ajungând aproape de pragul de 50%, pe care îl va depăşi în

2008. Dintre mărcile cu cote de piaţă mai reduse, reunite sub eticheta „alte mărci”, evoluţii

semnificative înregistrează firmele Polar (care urcă de la 1,6% la 3,2%) şi Ardo (cu o creştere de

la 0,7% la 2,9%).

Compania Polar, fondată în 1952 la Wroclaw, în Polonia, a fost achiziţionată de Whirlpool

Corporation USA în anul 2006, trecând de atunci printr-un amplu proces de retehnologizare.

În ceea ce priveşte gradul de acoperire a nevoilor pieţei din gama proprie de produse,

Arctic, ca şi Electrolux, duce o politică de satisfacere extensivă a nevoilor clientelei prin game

extrem de diversificate, în timp ce Whirlpool se concentrează mai degrabă pe gamele cu

potenţial mare de piaţă.

Această orientare a gamei Arctic este mai degrabă rezultatul unei dorinţe de diversificare

fără substrat strategic fundamentat, decât al unei segmentări strategice pertinente, aşa cum este

cazul competitorilor săi.

Creşterea pieţei frigiderelor a fost în 2007 de 40%, cea a combinelor frigorifice de 130%,

iar cea a congelatoarelor de 76%, comparativ cu anul 2006. Un procent foarte mare (84%) din

vânzările totale de lăzi frigorifice de anul trecut a fost aferent produselor din categoria de preţ 8-

12 milioane lei.

2.2. Evoluţia previzională a produselor electronice pe piaţă

În privinţa evoluţiei previzionale a pieţei româneşti de profil, situaţia se prezintă

favorabil în sensul că pe fondul relansării economice a României, în perioada următoare se

estimează că piaţa aparatelor electronice va avea un trend pozitiv.

Această tendinţă se datorează în principal unor factori precum: scurtarea duratei de

înlocuire a aparatelor electronice deja existente în uz, creşterea gradului de înzestrare la

21

nivel casnic a locuinţelor româneşti şi creşterea numărului de consumatori comerciali,

precum şi a investiţiilor acestora în aparate electronice.

Studiile arată că piaţa de electronice are un mare potenţial de creştere, spune Marius

Ghenea, preşedinte Flanco International. Un român cheltuie 30-35 de euro/an pentru electronice,

în timp ce cetăţenii din UE alocă peste 600 de euro anual. De aceea, prognozele arată că anul

2010 se va ridica cel putin la nivelul lui 2008. "Studiile arată ca atunci va reîncepe un nou ciclu

al creditării. În 2009, peste 2/3 din familiile de la oraşe aveau deja contractat un credit sau mai

multe şi era destul de dificil ca acestea să decidă să mai ia încă un credit", spune Ghenea.

În acelaşi timp, s-a observat o orientare a consumatorilor români către achiziţia de

automobile, locuinţe şi vacanţe, prin intermediul facilităţilor de creditare. Pentru a-şi mări cifra

de afaceri, comercianţii deschid din ce în ce mai multe unităţi de vânzare. Astfel, se mizează pe

o creştere extensivă şi nu pe o vânzare mai mare a retelelor existente. "Pentru 2010, considerăm

că există un potenţial evident de creştere a pieţei, datorită lansării unor concepte noi de

magazine cum sunt DomoLand şi Media Galaxy, cât şi a faptului că gradul de înzestrare cu

produse electrocasnice, electronice şi IT este în Romania la aproximativ 30-35% faţă de ţările

din Comunitatea Europeană, iar conceptul de "înlocuire" va apărea şi în România în următorii

ani", a conchis Iancău.

Relaxarea fiscalităţii s-a vazut destul de repede în vânzările de electronice. Pentru că au ramas cu

mai multi bani în buzunare, românii au început să se gândească la ce ar mai fi de cumpărat prin casă. Asa

se face că retailerii de electronice au avut vânzări mai mari în februarie 2010, lună cunoscută ca fiind

extrasezon pentru acest domeniu. În 2010, în premiera în istoria pieţei româneşti de retail, volumul

vânzărilor înregistrate în luna februarie a fost mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie, apreciază

reprezentanţii marilor Altex. „Luna trecută, compania a avut vânzări de aproximativ 20 de milioane de

euro, cu peste 25% mai mult decât în ianuarie”. Cumpărăturile nu se fac însă cu banii din buzunar, ci pe

pe banii altora. Peste 70% din totalul vânzărilor Altex au fost efectuate prin sistemele de creditare puse la

dispoziţie de companie, adică prin creditul de consum.

22

2.3. Strategii de promovare la S.C. Altex S.R.L pe piaţa produselor electronice din

România

În urma analizei poziţiei pe piaţă a societăţii Altex S.R.L. şi a imaginii existente, programul

de promovare pentru perioada 2008-2011 va viza în principal:

Atragerea consumatorilor din categoria de vârstă 18-35 de ani cu venituri medii-mari

pentru că pe termen lung aceştia vor reprezenta cel mai interesant public ţintă.

Îmbunătăţirea imaginii firmei în oraşele din sudul ţării

Eficientizarea cheltuielilor cu publicitatea

Câştigarea poziţiei de lider pe segmentul de consumatori peste 50 de ani

Diferenţierea mai mare a strategiei de comunicare faţă de cea a concurenţilor

Campanie TV

Ţinând cont de obiectivele planului de promovare, strategia ATL va fi axată pe utilizarea a

două spoturi diferite pe cele două segmente pe care Altex îşi propune să îşi îmbunătăţească

poziţia: consumatori tineri, până în 35 de ani şi consumatorii mai în vârstă (peste 50 de ani).

Ţinând cont de setul de valori diferite pe aceste două segmente se constată că utilizarea unui

singur tip de spot este ineficientă, deoarece este imposibilă sau foarte dificilă găsirea unei soluţii

care să se dovedească în final potrivită pentru ambele tipuri de consumatori.

Din acest motiv vor fi folosite două spoturi separate:

A) Un spot adresat consumatorilor cu vârsta până în 35 de ani care va fi amuzant, cu actori

tineri care să sugereze începutul vieţii de cuplu într-un cămin nou şi va transmite dinamism şi

eficienţă. Consumatorul va trebui să înţeleagă în urma vizionării spotului că Altex este o

companie care înţelege că un client trebuie să piardă cât mai puţin timp pentru achiziţionarea de

produse electronice, iar sistemul de vânzare Altex este conceput în spiritul acestei gândiri.

Deoarece profilul consumatorilor din acest segment se referă la persoane cu foarte puţin

timp liber (un program zilnic de lucru ce se întinde cel puţin în intervalul orar 9-17) spoturile nu

vor fi difuzate în cursul zilelor săptămânii până în ora 17, ci după următorul program:

Luni - Vineri: 17 – 21

Sâmbătă – Duminică: 9 – 12 + 18 – 21

Posturile selectate pentru difuzare vor fi Pro TV, Antena1, Prima TV şi TVR 1.

23

B) Un al doilea spot ţintit către consumatorii peste 50 de ani poate fi unul apropiat din

punct de vedere al conceptului cu spoturile din campania „Vrei să fii girantul meu“. Spotul

trebuie să fie mult mai serios, cu actori mai în vârstă şi care să transmită consumatorilor

onestitate, durabilitate, cele mai bune preţuri şi amabilitatea personalului de vânzare. Deoarece

intervalele de timp în care consumatorii din acest segment sunt semnificativ diferite de cele ale

consumatorilor cu vârste până în 35 de ani, programul de difuzare va fi următorul:

Luni - Vineri: 12 – 20

Sâmbătă – Duminică: 10 – 18

Posturile de televiziune unde va fi rulat spotul vor fi: Acasă TV, TVR 1, Prima TV,

Antena1 şi Pro TV.

Pentru fiecare dintre cele două spoturi vor fi propuse minim 3 variante care vor fi testate în

prealabil pe un eşantion reprezentativ de subiecţi pentru a determina cea mai potrivită idee. De

asemenea, deşi ideea generală a spotului va rămâne nemodificată pe toată durata campaniei, un

spot va rula maxim 2 luni după care va fi schimbat pentru a nu induce senzaţia de monotonie

consumatorului care este deja familiar cu mesajul spotului.

Campanie radio

O campanie radio îşi are propriile avantaje dar şi dezavantaje.

Printre avantaje putem enumera:

Excelent mijloc de transmitere a mesajului către segmente bine determinate ale

populaţiei datorită faptului că posturile de radio au un public fidel, bine determinat;

Asigură transmiterea mesajului şi către consumatori aflaţi în autovehicule;

Costuri reduse de producţie, perioadă scurtă de timp dintre momentul predării

materialului publicitar şi momentul difuzării;

Datorită fidelităţii ascultătorilor, prin repetarea mesajului se asigură o frecvenţă de

expunere ridicată;

În integrarea unei campanii radio într-un plan de promovare trebuie avute în vedere şi

dezavantajele principale ale unei astfel de metode de promovare:

Mulţi ascultători folosesc radioul ca pe un zgomot de fond, neacordându-i prea mare

atenţie;

Datorită faptului că îi lipseşte componenta vizuală, de multe ori impactul este mai redus

decât în cazul utilizării altor mijloace de publicitate;

24

Mulţi ascultători schimbă postul de radio când începe difuzarea reclamelor.

Este evident în această situaţie că o campanie radio nu poate fi folosită ca o campanie de

imagine a companiei ci în cazul Altex mai degrabă ca campanii ţintite către promovarea unui

produs sau serviciu de moment.

Vor fi totuşi implementate campanii radio locale în oraşele cu mai puţin de 60.000 de

locuitori (Lugoj, etc) iar spotul prin rotaţie va promova câte o categorie de produse şi rata lunară

aferentă fiecărui produs: „La Altex un televizor… poate fi achiziţionat acum cu doar …. Lei

lunar“.

În oraşele mari, campanii radio vor fi implementate doar în anumite momente bine

definite din an şi anume: în preajma datei de 1 Martie, înainte de Paşti, la începutul verii şi în

preajma sărbătorilor de iarnă.

Mesajul fiecărei campanii şi produsul/ serviciul promovat vor fi următoarele:

Martie – Produsele electronice adresate în special persoanelor de sex feminin se vor

bucura de o reducere de preţ timp de două săptămâni. Campania radio va fi adresată

bărbaţilor, prezentând promoţia Altex ca o oportunitate excelentă de a face un cadou

deosebit celor dragi.

Paşti – campanie similară din punct de vedere al conceptului, doar că produsele cu

reducere de preţ vor fi produse adresate întregii familii iar mesajul nu va fi adresat

exclusiv bărbaţilor

Începutul verii – campanie de promovare a sistemelor de aer condiţionat cu accent pe

sistemul de plată în rate

Sărbătorile de iarnă – reluarea mecanismului campaniei din Martie şi de Paşti, însă cu o

generalizare a reducerilor asupra unei game mai largi de produse

Campanie outdoor

Campania de outdoor va avea ca obiectiv atragerea de clienţi în magazinele Altex şi se va

axa în principal pe amplasarea de panouri publicitare şi billboard-uri în apropierea magazinelor

Altex. În Bucureşti panourile vor fi amplasate în apropierea centrelor comerciale unde există cel

puţin un magazin Altex: Unirea Shopping Center, Bucureşti Mall, la intrarea pe autostrada

Bucureşti – Piteşti (Carrefour) şi în zona Dristor – Şoseaua Mihai Bravu pentru atragerea de

clienţi către magazinul Altex – Prosper.

25

De asemenea, în oraşele mari panourile vor fi amplasate în apropierea magazinelor Altex

(amplasate în principal tot în centre comerciale mari). În oraşele mici panourile vor fi amplasate

în zonele cu flux mare de populaţie, pentru a atrage consumatorii către magazin.

Campanii web

A) Publicarea de bannere pe cele mai vizitate site-uri româneşti

Pe cele mai importante portal-uri şi site-uri româneşti din punct de vedere al numărului de

vizitatori (www.kappa.ro, www.rol.ro, www.portal.ro, etc) vor fi expuse, prin rotaţie banner-e de

promovare a câte unui produs Altex, prin rotaţie. Mesajele vor fi construite în jurul unei idei de

genul: „La Altex un televizor… costă doar… lei pe lună“. Mesajele vor fi simple, amuzante şi

vor exploata la maxim existenţa magazinului virtual Altex (www.altex.ro) de unde clienţii pot

comanda şi primi acasă orice produs dorit fără a se deplasa la nici un magazin Altex.

La început de an banner-ele vor fi publicate pe un număr mare de site-uri (primele 25),

urmând a fi evaluată eficienţa prezenţei fiecărui banner. După 3 luni vor fi păstrate doar primele

10 site-uri din punct de vedere al rezultatelor produse.

B) Adăugarea de noi consumatori în baza de date prin intermediului site-ului Altex

Pe site-ul Altex va fi disponibil formularul de solicitare a unui card de membru Altex Club.

Pentru a reduce riscul completărilor incorecte, formularul nu va fi completat online ci va fi

descărcat de către fiecare vizitator, tipărit la imprimantă, completat şi trimis prin poştă sau fax

către Altex.

Prin această acţiune va fi acoperit şi segmentul de consumatori care îşi doresc obţinerea unui

card Altex însă sunt foarte ocupaţi şi nu au posibilitatea fizică de a ajunge la unul dintre

magazine pentru a solicita şi completa un formular de înscriere. Acest segment de consumatori

este unul foarte valoros, reprezentat în principal de angajaţi ai firmelor de servicii, cu venituri

medii-înalte, foarte ocupaţi şi pentru care posibilitatea de a îşi rezolva toate achiziţiile pentru

cămin din faţa calculatorului este o calitate hotărâtoare în majoritatea cazurilor în alegerea unui

furnizor de produse sau servicii.

26

Capitolul 3: Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii

3.1. Contabilitatea imobilizărilor corporale

Conform Cadrului Contabil General IASC , activele imobilizate cuprind toate valorile

economice de investiţie, de folosinţă durabilă, a căror lichiditate se extinde pe o perioadă mai

mare de un an, valoare care rezultă după scăderea amortizării cumulate până la acea dată, precum

şi a pierderilor cumulate din depreciere.Deşi activul cuprinde elementele patrimoniului care au o

valoare economică pozitivă pentru întreprindere, normele permit, în anumite cazuri, să se facă

derogare de la acest principiu şi, ca atare, să se includă în activ elementele care sunt în realitate

cheltuieli sau valori ce nu au fost deduse din rezultat în exerciţiul realizării lor. Înscrierea în

activ, numită capitalizare sau activare, are ca scop etalarea lor prin mai multe exerciţii. Astfel de

elemente constituie activul fictiv. Analiştii financiari le consideră nonvalori.

Diferenţa dintre activul contabil (total) şi activul fictiv reprezintă activul real.Activele

imobilizate sunt acele bunuri şi valori, care având în vedere destinaţia lor, au vocaţia să rămână o

perioadă îndelungată (de regulă mai mare de un an) în întreprindere, ele nu se consumă la prima

utilizare.Valoarea activelor imobilizate se recuperează , în general, prin sistemul

amortizărilor.Elementele componente ale patrimoniului, legate în mod direct de evaluarea

poziţiei financiare a întreprinderii sunt activele, datoriile şi capitalul propriu.

Activele reprezintă structuri ale activului bilanţier, iar ultimele două (datoriile şi capitalul

propriu) sunt structuri ale pasivului bilanţului.Activele patrimoniale, ca structuri informaţionale

ale bilanţului propriu-zis se grupează astfel: active imobilizate, active circulante

Activele imobilizate, în raport de utilitatea şi forma de prezentare, se delimitează în:

A) imobilizări necorporale (denumite şi active intangibile sau nemateriale);

B) imobilizări corporale (tangibile sau investiţii materiale);

C)imobilizări financiare (investiţii financiare pe termen lung).

MODALITATI DE RECUNOASTERE SI EVALUARE A IMOBILIZARILOR

CORPORALE

O problemă nouă, strâns legată de activele patrimoniale, o reprezintă recunoaşterea

acestora, care, pe lângă elementele esenţiale incluse în definiţie, adică:

27

a) faptul că sunt deţinute de întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau

în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri

administrative, şi

b) faptul că este posibil a fi utilizate pe parcursul a mai multor perioade, impune anumite

criterii.

Criteriile necesare pentru recunoaşterea elementelor patrimoniale ca active sunt descrise

în Cadrul general IASC. Astfel, conform articolului 82 din Cadrul General de Întocmire a

Situaţiilor Financiare, regula de recunoaştere impune îndeplinirea a două criterii şi anume,

imobilizările corporale sunt recunoscute doar atunci când:

a) este posibilă generarea de către întreprindere de beneficii economice viitoare aferente

activului;

b) costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

EVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA INTRAREA IN

PATRIMONIU

Intrarea imobilizărilor corporale într-o întreprindere se face prin mai multe modalităţi:

achiziţia clasică, producţia în regie proprie, contracte de leasing, subvenţionare, schimb cu alte

active, aport la capitalul social sau donaţie.

EVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA IESIREA DIN

PATRIMONIU

Prin casare se înţelege scoaterea definitivă din uz , iar prin cedare desemnăm toate

modalităţile de ieşire din întreprindere a respectivelor active, altele decât scoaterile din uz. O altă

modalitate de cedare a unui activ este prin schimbul de activ similar.În contractele de leasing,

cedarea activelor se realizează, de regulă, la expirarea contractului (leasing operaţional) sau la

data preluării de către locator (contractele de leasing financiar).Casarea imobilizărilor corporale

antrenează soldarea conturilor de imobilizări corporale şi amortizarea aferentă. Dacă activul nu a

fost în totalitate amortizat, valoarea rămasă este trecută pe cheltuieli ale perioadei.

EVALUAREA LA DATA BILANTULUI

Pentru evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale ca active a imobilizărilor corporale

societăţile comerciale au posibilitatea să opteze între mai multe tratamente contabile, astfel:

28

A)Tratamentul contabil de bază prevede că o imobilizare corporală trebuie să fie

prevăzută în bilanţ la costul său (costul istoric) corectat cu valoarea amortizării cumulate şi a

oricăror pierderi cumulate din depreciere (IAS 16-paragraful 28).

B)Tratamentul alternativ prevede ca ulterior recunoaşterii iniţiale a imobilizărilor

corporale să fie prezentată în bilanţ la:

1) valoarea reevaluată, pe baza evaluării juste la momentul reevaluării, mai puţin amortizarea

cumulată şi pierderile din deprecieri. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate în aşa

fel încât valoarea reevaluată să nu difere semnificativ de valoarea justă la data bilanţului (IAS 16,

paragraful 29) . Ordinul Ministerului de Finanţe 94/2001 a alocat în acest sens un cont special

1175- ”Rezultat reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”;

2) evaluarea prin metode care sunt destinate să ţină seama de inflaţie, din care rezultă valoarea

actualizată (OMFP 94/2001 articolul 5.35, aliniat 1, litera b)

În ţara noastră, conform legislaţiei în vigoare (Legea numărul 15/1994 şi H.G. numărul

909/1997) privitoare la amortizare, întreprinderile utilizează pentru amortizarea imobilizărilor

corporale una dintre următoarele metode: amortizarea liniară, amortizarea degresivă,

amortizarea accelerată.

DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Deprecierea activelor imobilizate se stabileşte în mod diferit în funcţie de cele două

ipostaze în care se poate afla întreprinderea în privinţa imobilizărilor respective, adică are

intenţia de a păstra activele în scopul utilizării lor în producţie sau renunţă la acestea şi

procedează la cedarea lor astfel: în cazul imobilizărilor destinate a fi cedate, acestea trebuie să fie

contabilizate (reflectate în bilanţ) la cea mai mică valoare dintre valoarea netă contabilă şi

valoarea realizabilă netă;

PREZENTAREA INFORMATIILOR PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE

IN SITUATIILE FINANCIARE

IAS 16 “Imobilizări corporale”, în cadrul paragrafelor 60-66, include prevederile

referitoare la cerinţele de prezentare a informaţiilor privind imobilizările corporale.Se reţine că

întreprinderile care aplică acest standard trebuie să prezinte în situaţiile financiare, pentru fiecare

clasă de imobilizări corporale, următoarele informaţii:

a) bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute.

b) modelele de amortizare folosite

29

c) duratele de viaţă utilă sau ratele de amortizare folosite

d) valoarea contabilă brută şi amortizarea cumulată (împreună cu pierderile cumulate din

depreciere) la începutul şi la sfârşitul perioadei

e) modificarea valorii contabile determinată de operaţii privind intrările, cedările,

achiziţiile rezultate din combinări ale întreprinderii, creşteri sau diminuări de reevaluare,

amortizarea aferentă, diferenţele de curs valutar, alte mişcări valorice.

În cazul întreprinderilor care intră sub incidenţa ordinului MFP nr.94/2000, privind

aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele

Internaţionale de Contabilitate, contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se organizează

cu ajutorul a patru conturi sintetice de gradul I şi anume:

211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”

212 „Construcţii”

213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”

214 „Mobilier, aparatura birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane

şi materiale şi alte active corporale”

În cazul întreprinderilor care intră sub incidenţa ordinului MFP nr.94/2000, privind

aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele

Internaţionale de Contabilitate, contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se organizează

cu ajutorul a patru conturi sintetice de gradul I şi anume:

215 „Terenuri şi amenajări de terenuri”

216 „Construcţii”

217 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”

218 „Mobilier, aparatura birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane

şi materiale şi alte active corporale”

30

3.2. Monografie contabila privind intrarea imobilizarilor corporale

la S.C. ”ALTEX ” S.R.L

I - Intrarea imobilizărilor corporale prin aport în natură la capitalul social subscris

de proprietari.

S.C. ALTEX SRL primeşte,de la un alt agent economic aportul în natură, concretizate

într-o masina de debitat evaluata la valoarea justă stabilită de o persoană autorizată, de 32.058

lei(documentele justificative ale acestei aplicatii se regasesc in anexele 13,14,si respectiv 15).

2131 „Echipamente tehnologice” =456 „Debitori diversi” 32.058 lei

II - În cazul intrării prin achiziţie cu titlu oneros de imobilizări corporale care nu

necesită montaj, probe tehnologice pentru punerea în funcţiune:

A. Achiziţia imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe.

1. Pe baza facturii (prezentate in anexa 16), S.C.ALTEX cumpără o

instalaţie de lucru de la S.C ” DANTE” S.A. la cost de achiziţie de 83.76

lei, TVA 19%.

- recepţia şi intrarea în patrimoniu pe baza notei de receptie prezenta in anexa 17.

% = 404 9.967,44

2131 8.376

4426 1.591,44

Furnizorul de imobilizări solicită să i se acorde un avans în sumă de 3.000 lei la 10.10.2010,

înregistrările sunt următoarele: (vezi anexa 18):

- plata avansului(vezi anexa 19):

232 = 5121 3.000

- decontarea datoriei faţă de furnizor şi regularizarea avansului acordat anterior:

404 = % 9.967,44

232 3.000

5121 6.967,44

2. Pe baza situaţiei de calcul al amortizării, întocmită pe luna curentă, se înregistrează la

10.10.2010 amortizarea instalaţiei de lucru, în sumă de 185 lei.

6811 = 2813 185 lei

III - Intrarea imobilizărilor corporale din producţie proprie

31

SC ALTEX realizează în producţie proprie (regie) o clădire în condiţiile următoarela

data de 10.10.2010:

a) cheltuieli înregistrate în contabilitatea financiară:

materii prime = 25.074,52 lei

salarii = 10.051,60 lei

amortizări = 14.625,80 lei

dobânzi la credite de finanţare a investiţiei = 4.563 lei

TOTAL cheltuieli = 54.314,92 lei

b) costul de producţie calculat în contabilitatea de gestiune se prezintă astfel:

1 cheltuieli cu materii prime = 25.074,52 lei

2 salarii directe = 8.024,11 lei

TOTAL costuri directe = 33.098,63 lei

1 cheltuieli indirecte repartizate = 13.088,62 lei

2 dobânzi = 4.563 lei

TOTAL cost de producţie = 50.750,06 lei

1 cheltuieli generale de administraţie = 4.000 lei

Reflectarea operaţiilor în contabilitate:

1) Constatarea cheltuielilor

a) consum de materii prime

601 = 301 25.074,52 lei

b) salariile datorate

c) 641 = 421 10.051,60 lei

d) amortizarea privind imobilizările corporale

681 = 281 14.625,80 lei

d) dobânzile la credite de finanţare a investiţiilor

666 = 512 4.563 lei

2) La sfârşitul perioadei se evidenţiază producţia neterminată şi veniturile aferente

imobilizărilor în curs executate în regie (pe baza datelor din contabilitatea internă de gestiune);

231 = 722 50.750,06 lei

3) la terminarea investiţiei, se recepţionează şi se pune în funcţiune clădirea, la cost

de producţie:

32

212 = 722 50.750,06 lei

IV - Intrări prin donaţii sau primite cu titlu gratuit

S.C. ALTEX primeşte prin donaţie un autoturism la 10.10.2010 a cărui valoare actuală

estimată este de 28.480 lei, iar pe baza procesului-verbal de predare-primire se înregistrează :

1) primirea autoturismului

2133 = 131 28.480 lei

2) amortizarea lunară, care se presupune că este de 474,66 lei

6811 = 2813 474,66 lei

3.3. Monografie contabila privind iesirea imobilizarilor corporale

la S.C. ”ALTEX ” S.R.L

I. Scoaterea din funcţiune

1. Casarea imobilizărilor corporale amortizate integral

Conform procesului-verbal de scoatere din funcţiune S.C. ALTEX hotărăşte să

caseze un echipament tehnologic, pentru care se cunosc următoarele date: valoarea de

înregistrare 21.250 lei; cheltuieli cu casarea în sumă de 587 lei şi sunt efectuate de terţi; piese de

schimb obţinute din casare sunt în valoare de 4.157,06 lei.

a) înregistrarea cheltuielilor ocazionate cu casarea:

% = 401 698,53

658 587,00

4426 111,53

b) scoaterea din evidenţă a echipamentului tehnologic complet amortizat:

2813 = 2131 21.250

II. Ieşirea imobilizărilor corporale prin vânzare

1 S.C. ALTEX vinde un mijloc de transport a cărui valoare este 59.600 lei amortizat

integral; preţul de facturare este de 34.100 lei

Inregistrarea operaţiilor în contabilitatea firmei:

a. scoaterea din patrimoniu a mijlocului de transport:

2813 = 2133 59.600

b. vânzarea mijloacelor de transport:

461 = % 40.579

33

7583 34.100

4427 647,00

S.C ALTEX vinde un mijloc de transport, cunoscând următoarele:

1 valoarea de intrare = 51.302,30 lei

2 amortizarea (85%) = 43.606,95 lei

3 valoarea neamortizată = 7.695,35 lei

Preţul de vânzare este de 11.230,40 lei, deci Pv este mai mare decât valoarea

neamortizată. Rezultă următoarele operaţii contabile:

a) înregistrarea facturii:

461 = % 13.364,17

7583 11.230,40

4427 2.133,77

b) înregistrarea ieşirii mijlocului de transport:

% = 2133 51.302,30

2813 43.606,95

6583 7.695,35

S.C.ALTEX vinde un mijloc de transport, cunoscând următoarele:

4 valoarea de intrare = 35.623 lei

5 amortizarea (90%) = 32.060,70 lei

6 valoarea neamortizată = 3562,30 lei

Preţul de vânzare este de 3.562,30 lei, deci Pv = valoarea neamortizată

a) înregistrarea facturii:

461 = % 4.230,13

7583 3.562,30

4427 676,83

b) scoaterea din funcţiune:

% = 2133 35.623,00

2813 32.060,70

6583 3.562,30

34

Concluzii

Elaborand aceasta lucrare am constientizat ca organizarea schimburilor de mărfuri, în

realizarea cărora este antrenat comerţul, constituie unul dintre actele fundamentale ale societăţii

si ca acest act care antrenează întreaga structură socială, prin acţiuni mai mult sau mai puţin

spontane, defineşte, de fapt, locul economiei în ansamblul vieţii sociale, specializarea tot mai

puternică şi delimitarea din ce în ce mai riguroasă a domeniilor de acţiune atât în cadrul

frontierelor naţionale, cât si pe scară mondială.

În privinţa evoluţiei previzionale a pieţei româneşti de electronice, situaţia se prezintă

favorabil în sensul că pe fondul relansării economice a României, în perioada următoare se

estimează că piaţa aparatelor electronice va avea un trend pozitiv.

Această tendinţă se datorează în principal unor factori precum: scurtarea duratei de

înlocuire a aparatelor electronice deja existente în uz, creşterea gradului de înzestrare la nivel

casnic a locuinţelor româneşti şi creşterea numărului de consumatori comerciali, precum şi a

investiţiilor acestora în aparate electronice.

35

Bibliografie

1. Aurelian-Virgil Băluţă, - Contabilitate si gestiune fiscală, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucuresti, 2007

2. Cecilia Ionescu - Contabilitate – Baze si Proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucuresti, 2007;

3.Cecilia Ionescu - Sisteme Contabile Moderne, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucuresti,2005

4. Luminiţa Ionescu – Reforma bugetului public si a contabilităţii publice în România, Editura

Economică, Bucuresti, 2005;

5. Luminiţa Ionescu, Lucian Ilincuţă, Floarea Georgescu- Contabilitatea aprofundată a

societăţilor comerciale, teste grilă si aplicaţii practice, Editura FRM, Bucuresti 2008;

6. Luminiţa Ionescu, Liana Gădău - Contabilitatea instituţiilor publice, teste grilă si

aplicaţii practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007;

7. Luminiţa Ionescu - Contabilitatea aprofundată a societăţilor comerciale, Ed. a III-a

revizuită si adăugită, Editura FRM, Bucuresti, 2007;

8. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

454 din 18/06/2008.

***www.altex.ro

36