atentii - libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/473/darul vulturului carlos c.pdf · darul vulturului...

5
1. Fixarea celei de-a doua atentii Era mijloctl dup[-amiezii cind arn ajuns la locul unde t[iau La Gorda qi surioarele. k Gorda eta singurn, sfttd in ugl 9i pri- vind la munli: d fost foarte uimi6 c6od m-a vtrzut. Mi-a spus c[ €ra totsl absorbitit de o amintire 9i cd, penau o cliptr, a fost pe cale s[-ti reaminteascd ceva care avea vagl legfhra cu mine. Mai tdrziu, dupd cintr, La Gorda, cele rei surioare, cei trei Genari gi cu mine ne-am ag€zat pe podeaua camerei La Gordei. Femeild grupate.' DeSi petecusem cu fiecare ln parie cam tot adita timp, dinh-un motiv oarecare am identificat-o pe La Gorda ca fiind destinahfa tuturo( preocuplrilor mele. Ca gi curn ceilalli nici nu ar fi €xistat p€ntu mine. M-am gandit cd ac€st lucru se datora probabil faptului cI La Gorda miJ reamiftea pe don Juan, in timp ce ceila$i nu Degaja o o(t,em de mare naturalep, care nu linea atet de aqiunile ei, c6t de sentim€ntele mele faB de ea Voiau s[ gtie ce am mai ficut. Le-am povestit c[ tocmai m[ lntorsesem din oragul Tula, ln Hidalgo, und€ vizitasem nigte vestigii arheologice. Eram foade irnpresionat de un ansamblu de patru sistui de pia$ colosale, de forma unor coloane, denu- mite ,Atlantizii", situate pe virful plat al piramidei" Fiecare dintre acele figuri aprospe cilindrice, mlsurtnd c6te paru meti 9i jumatat€ lniltime ii noutrzeci de centimetri

Upload: others

Post on 19-Oct-2020

31 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: atentii - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/473/Darul Vulturului Carlos C.pdf · Darul Vulturului 12 t3 CARLOS CASTANEDA diametru, este formate din patru bucaf separate de bazalt

1. Fixarea celei de-a doua atentii

Era mijloctl dup[-amiezii cind arn ajuns la locul unde t[iauLa Gorda qi surioarele. k Gorda eta singurn, sfttd in ugl 9i pri-

vind la munli: d fost foarte uimi6 c6od m-a vtrzut. Mi-a spus c[€ra totsl absorbitit de o amintire 9i cd, penau o cliptr, a fost pe

cale s[-ti reaminteascd ceva care avea vagl legfhra cu mine.

Mai tdrziu, dupd cintr, La Gorda, cele rei surioare, cei trei

Genari gi cu mine ne-am ag€zat pe podeaua camerei La Gordei.

Femeild grupate.'

DeSi petecusem cu fiecare ln parie cam tot adita timp,dinh-un motiv oarecare am identificat-o pe La Gorda ca fiinddestinahfa tuturo( preocuplrilor mele. Ca gi curn ceilalli nici nu

ar fi €xistat p€ntu mine. M-am gandit cd ac€st lucru se datora

probabil faptului cI La Gorda miJ reamiftea pe don Juan, intimp ce ceila$i nu Degaja o o(t,em de mare naturalep, care nu

linea atet de aqiunile ei, c6t de sentim€ntele mele faB de eaVoiau s[ gtie ce am mai ficut. Le-am povestit c[ tocmai m[

lntorsesem din oragul Tula, ln Hidalgo, und€ vizitasem nigte

vestigii arheologice. Eram foade irnpresionat de un ansamblu

de patru sistui de pia$ colosale, de forma unor coloane, denu-

mite ,Atlantizii", situate pe virful plat al piramidei"

Fiecare dintre acele figuri aprospe cilindrice, mlsurtndc6te paru meti 9i jumatat€ lniltime ii noutrzeci de centimetri

Page 2: atentii - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/473/Darul Vulturului Carlos C.pdf · Darul Vulturului 12 t3 CARLOS CASTANEDA diametru, este formate din patru bucaf separate de bazalt

Darul Vulturului t312 CARLOS CASTANEDA

diametru, este formate din patru bucaf separate de bazalt cio-plit care reprezinta ceea ce arheologii cred a fi lupttrtori toltecicu armura gi arsenalul de rdzboi. La gase metri in spatele fiect-rei statui din faF, exis6 un alt gir de patru coloane dreptunghi-

ulare de aceeagi mtrrime cu primele, formate tot din patru

buceti separate de piatrtr.

Veneralia inspirata deAtlantizi era sporitd de ceea ce mi-a

povestit despre ei prietenul care m-a condus printre ruine. Elspunea ci un paznic al sitului i-a dezvdluit ca auzise Atlantiziiplimbdndu-se noaptea, fAcAnd s[ temure pemantul.

Le-am cerut Genarilor sa comenteze spusele prietenului

meu. Au chicotit timid. M-am intors spre La Gorda, care ste-

tea l6ngl mine, 9i am intrebat-o ce ptrrere avea.

- Nu am vezut niciodattr ftgurile acelea. Nu am fost inTula. Md inspdimente pani $i ideea de a merge acolo.

- De ce te inspeimantd, La Gorda?

- Mi s-a int6mplat ceva la ruinele din Monte Alban, din

Oaxaca. Obignuiam se mtr plimb in jurul lor, chiar dupl ce

Nagualul Juan Matus mi-a spus si nu mai pun picioml acolo. Nuqtiam de ce, dar imi pldcea locul. De c6te ori eram in Oaxac4 mtr

duceam la ruine. De obicei il luam cu mine pe Pablito, care este

foarte bun, deoarece femeile singue sunt mereu h64uite. Dar o

dat6, m-am dus cu Nestor. EI a ,,vdzut" un licar pe pdmanl Amsipat pulin 9i am gtrsit o pia$ ciudatit, cam cdt palma mea; inea era atent executat un orificiu. Am vrut s6-mi pun degetul inel, dar Nestor m-a oprit. Piatm era neteda gi mtr incllzea. Nu

Itiam ce sa fac cu ea. Nestor a pus-o in paEria lui gi am ctrrat-o

ca 9i cum ar fi fost un animal viu.

Au inceput toli si rdd6. Ceea ce-mi spunea La Gorda p5-

rea sd ascundi o glumi.

- Unde ai dus-o? am intrebat-o.

- Am adus-o aici, a rlspuns gi afirmalia ei a declangat un

hohot de rds. Se inecau gi tugeau de atita r6s.

- Gluma o privegte pe La Gorda, a spus Nestor' Trebuie sa

inplegi c6 ea e mai incbpaFnatA ca oricine' Nagualul ii spu-

,'"." a'":" .u ." O"u ,6rcoale pietrelor' sau oaselor' sau oricdrui

ir"* p" "*"

tf grsea ingropat in prmant' Dar ea obiqnuia se

se plimbe in lipsa lui li culegea tot felul de prostii'

in ziua aceea, in-Oaxaca, ea a insistat sd care lucrul ila ne-

norocit. Ne-am urcat in autobuz $i l-am adus tot drumul pana

aici, in orag, chiar in camera asta'--

N"g""f"f gi Genaro erau plecali intr-o excusie' a conti-

n*i ii c*au. Am in&aznit s6-mi bag degetul in orificiu 9i

ml-u- Out seama c6 fusese fdcut pentru ca si o Poli iine in

.ini. eru o plot e u puterii Mi s-a modificat starea' M-am in-

spaimintat. Ceva ciudat a inceput sa mitte in intuneric' ceva

Ara forme 9l culoare. Nu me puteam linitti' Ma trezeam ur-

iind 9i dupa cateva zile nu mai puteam dormi' Toli au lnceput

sd-mi ]in[ comPanie, zi 9i noaPte'- - C6nd s-auintors Nagualul gi Genaro' a spus Nestor' Nagua-

lul m-a trimis cu Ganaro s6 pun piatra inapoi' exact in locul in

"u." n

""re ingropota. Genaro a cautat tlei zile locul' $i l-a gdsit'

- Ce 1l sa iniamPlat dupl asta, La Corda? am intrebat-o'

- Nagualul m-a ingropat Am stat noua zile dezbricat{

intr-un sicriu cu murddrie'

A urmat o altd explozie de rds'

- Nagualut i-a explicat cd nu putea ieti' a spus Nestor' Sd-

raca La"Gorda a trebuit sd-$i facd nevoile in sicriul ei'

Nagualul o pusese intr-o ingraditura pe care o f6cuse din ra-

rnuii qi putne*. Avea o u$iti intr-o parte' pentru mdncare qi

ap6. Restul era ingroPat'

- De ce a ingroPat-o?

- Este singuirl mod de a proteja pe cinev4 a spus Nestor.Ea

trebuia agezati ln pimdnt' ca acesta s-o ttrmfiuiascd Nu existi

t6.aOuito; .ai U*i ca pemantul; in afad de asta' Nagualul a

n"iui * uuu* u,"nga acelei piefre, care era concentrata pe k

Page 3: atentii - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/473/Darul Vulturului Carlos C.pdf · Darul Vulturului 12 t3 CARLOS CASTANEDA diametru, este formate din patru bucaf separate de bazalt

Darul Vutturuluil4 CARLOS CASTANEDA

Gorda. Pdmantul este un ecran, el nu lasi nimic sd neac6, in nici

o direclie. Nagualul 9tia, cd stAnd noutr zile ingropati, ei nu putea

s6-i fie mai rtru, ci dimpotrivd, mai bine. $i aga s-a 9i intimplat.

- Cum te-ai simtit ingropattr, La Gorda?

- Eram gata sI innebunesc. Dar era doar rdsf6jul meu.

Daci Nagualul nu m-ar fi pus acolo, at fi murit. Puterea pie-

trei era prea mare penku mine, proprietarul ei fusese un bir-bat foarte mare. Puteam spune ctr mana lui era de doui ori cdt

a mea. El se agtrtase de piatrd pentru a rtrmene in via16, iar infinal cineva l-a ucis. Frica lui m[ ingrozea. Simieam cum ve-

nea ceva asupra mea, si-mi minance carnea. Asta era exact ce

simlise acel blrbat. El fusese un om putemic, dar il omordse

cineva gi mai puternic.

- Nagualul a spus cI, odate ce ai un astfel de obiect, el iliaduce nenorocire, pentru ce puterea lui intrtr in interacliune cu

alte obiecte de acest fel, iar posesorul lui devine fie urmdritor, fie

victimi. Nagualul a adiugat ce aceste obiecte au caracter ma4ial,

p€ntru ca acea part€ a atentiei noashe care se focalizeazd asupra

lor ca str le dea putere e o parte foafie periculoas6 9i beligeranti.

- La Gorda este foarte lacom6, a spus Pablito. Ea s-a gan-

dit ci daci putea gasi ceva care avea deja o mare putere, ea va

fi un cagtigetor, pentru cd in zilele noastre nimeni nu mai este

interesat in contestarea puterii.

La Gorda a aprobat cu o migcare a capului.

Nu Stiam ca poli culege alte lucruri in afara puterii pe

care o au obiectele, a spus ea. Cind mi-am blgat prima dat6

degetul in orificiul piehei. linand-o intr-o mdnd, mdna mi s-a

incdlzit 9i bralul a inceput str-mi vibreze. Ma simleam cu ade-

vdrat mare gi putemicd. Eram ascuns6, a$a ca nu ttia nimeni ce

aveam in m6nd. Dupa ce am tinut-o cateva zile a inceput adeve-

rata nenorocire. Simleam cd cineva il urmlrea pe posesor iiputeam simli frica. Fusese f6rl indoialtr un wtrjitor foarte pu-

temic Ai oricine ar fi fost cel care il urmdrea, acesta !1'.r voia

doar si-l ucid6, ci s6-i 9i mlnince camea Asta me speria cu

"i""nt". * O n"Ouit s5 arunc piatra atunci' dar sentimentul

pe careJ traiam era atat de nou, incat am pdstrat piatra ln

man6, ca o nebun6. Cand am aruncat-o intr-un teniu' era prea

Jrziu Ceva clin mine se prinsese Aveam viziuni despre nigte

oameni care md urmireau, erau oameni imbrdcali cu haine ciu-

Ji". si.1"ut "ur.r,

mi muqcd, cum imi sfipie pielea de pe pi-

"iour" "u "o1it" rni"i 9i cu dinlii' Miam ieqit din minli'

- Cum aexplicat don Juan aceste viziuni? am intrebat-o'

- El spunea ci La Gorda a r6mas f6ri ap6rare' a spus Nestor'

tar Oin cauza asta, a preluat fixalia birbatului' a doua atenlie

a lui, care fusese inoculati pietrei' Cdnd el a fost ucis' o linea

shans, p€ntru a-9i aduna toat6 concenh"arca' Nagualul a spus c6

putereaUattatofui i-a ietit din corp 9i a inhat in pia$; el gtia ce

'le""u, nu uoiu

"u i"u.icii sd profite de pe urma devorerii clmii

sut". t'lug*tut "

udlugat c6 cei care l-au omor'it gtiau acest lucru'

de aceeJil mdncau de viu, pentru a obfine puterea care ii mai rA-

nisese. Ei au ingropat Probabil piatra' pentru a evita necazurile'

Iar eu gi La Gorda' ca doi idioli, am gesit-o 9i am dezgroparo'

La Gorda a afirmat, ddnd din cap de trei' patru ori' Avea o

expresie foarte serioasd'

I Nagualul mi-a povestit ca a doua atenlie este cel mai pe-

ricutos tricru posiUil, a spus ea' lar dac[ este focalizatl pe obi

ecte, nu existA nimic mai oribil'

- Ceea ce este oribil este c6 noi ne agaiim' a intervenit

Nestor. Berbatul care avea piata, se agtrla de viata $i de puterea

lui, de aceea a fost ingrozit simlind cum ii era mdncatl camea'

Naguotut u spus cd dacd omul s-ar fi eliberat de spiritul slu

poisiv 9i ar fi cedat in fata mo4ii sale' oricare ar fi fost ea' nu

ar mai fi existat in el nici o fric6'

Conversalia ldncezea' I-am intrebat pe ceila\i daci aveau

""nu J".pur. Surioarele mr Priveau Benigno a chicotit 9i 9i-a

ascuns fala cu Pdltuia'

Page 4: atentii - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/473/Darul Vulturului Carlos C.pdf · Darul Vulturului 12 t3 CARLOS CASTANEDA diametru, este formate din patru bucaf separate de bazalt

16 CARLOS CASTANEDA

- Eu 9i Pablito am fost la pbamidele din Tula, a spus el incele din urmd. Am fost la toate piramidele din Mexic. Ne plac.

- De ce a{i fost la toate piramidele?* Nu gtiu sigur de ce am fost. Probabil pentru cf, Nagualul

Juan Matus ne-a spus str nu ne ducem.

- Dar tu, Pablito?

- Am fost acolo sd invel, a replicat el iritat gi a res. Am stat

in Tula. Cunosc acele piramide ca pe mine insumi. Nagualul

mi-a spus cd 9i el obignuia sI stea acolo. El gtia totul despre pi-ramide. El insugi era un Toltec.

Atunci mi-am dat seama ctr ceea ce m-a atras la ruinele arhe-

ologice din Tula fusese mai mult decat o simpE curiozitate. Mo-tiwl principal penbu carc am acceptat invilalia prietenului meu

a fost acela ctr, la prima mea viziti fdcuti La Gordei 9i celorlalf,mi-au spus un lucru pe care don Juan nu mi-l pomenise nicio-

datil, anume cd se considera un descendent al culturii ToltecilorTula era vechiul epicentru al Imperiului Toltec.

- Ce crezi despre plimbarea noctuma a Atlantizilor? l-am

intrebat pe Pablito.

- Binein{eles c[ se plimbd noaptea. Lucrurile astea sunt

acolo din vechime. Nimeni nu gtie cine a construit piramidele.

Nagualul Juan Matus insugi mi-a relatat ctr spaniolii nu sunt

primii care le-au descoperit. Nagualul spunea cd au fost aliiiinaintea lor. Dumnezeu gtie c6fi.

- Ce crezi cl reprezint?l aceste patru figuri de piatr6?

- Ele nu sunt blrbati, ci femei. Piramida aceea este centrul

ordinii 9i stabilitngii. Figurile sunt cele patru colFd ale ei; ele

sunt cele patu vinturi, cele patru direclii. Ele sunt fundafi4 baza

piramidei. Trebuie s6 fie femei, fernei bdrbetoase, dac6 \.rei se le

spui aga. Precum gtii, noi, btrrba1ii, nu suntem aga calzi. Noi sun-

tem o leg5tu6 bund, un liant p€ntru a line lucrurile impreunS,

dar asta e tot. Nagualul Juan Matus a spus cl misterul pirami-

dei conste in structua ei. Cele patru colFri au fost ridicate in

Darul Vulturului l'l

virful piramidei. Piramida este bdrbatul, sPrijinit de femeile

sale lup6toare; un mascul care gi-a ridicat suporterii la cel

mai inalt nivel. intelegeli ce vreau si spun?

Probabil cl aveam o figurl perplexl, pentru cE Pablito a

ris. Era un ris cuviincios.

- Nu. Nu in{elegce vrei si spui, Pablito' 9i asta pentru cd

don Juan nu mi-a vorbit niciodata despre acest lucru Subiec-

tul e complet nou pentru mine' Te rog, spune-mi tot ce $tii'

- Atlantizii sunt ,Iagualul"; ei sunt ,'visdtori"' Reprezintil

ordinea celei de-a doua atenfii reliefata' de aceea sunt atat de

misterioti $i de infricotltori. Ei sunt creaturi ale rtrzboiului' dar

nu ale distrugerii. Ceblalt gir de coloane' cele rectangulare' re-

prezinti ordinea primei atenlii, ,,tonalul" Ele sunt "stalkeri"'de aceea sunt acoperite cu inscriplii' Ele sunt foarte linitti-

toare gi inlelepte' opusul celuilalt 9ir'

faUtito sa oprit 9l m-a privit aproape sfidator' apoi a lnce-

put sa zambeasca

Credeam cI va continua si explice ceea ce tocmal spusese'

dar el a rtrmas tlcut, ca 9i cum mi-ar h agteptat comentariile'

I-am spus c6 eram dezorientat, indemnandu-l str continue

explicaliile. El a Parut nehotdrat, m-a privit sttrruitor o clipa'

upoi u nu, adanc aer in piept' Abia incepuse sa vorb€asce'

cdnd vocile celorlal[i l-au acoPerit intr-un cor de Protest'

- Nagualul ne-a explicat deja tuturor asta' a spus La Corda

nerlbditoare. Ce rost mai are str repetAm?

Am incercat sl-i fac se inFleagd ce eu nu aveam inft-ade-

vlr habar de lucrurile de care vorbea Pablito' Am insistat s6-9i

continue explicaliile. A urmat un vacarm, vorbeam toli in ace-

la5i timp. Judecdnd dupd felul in care mA priveau surioarele'

ele se enervasera foarte tare, ln special Lidia'

- Nu ne place sd vorbim despre femeile acelea' a spus La

Gorda pe union impiciuitor. Numai g6ndul la femeile pirami

dei ne creezza o stare de nelinigte'

Page 5: atentii - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/473/Darul Vulturului Carlos C.pdf · Darul Vulturului 12 t3 CARLOS CASTANEDA diametru, este formate din patru bucaf separate de bazalt

Darul Vulturului l918 CARLOS CASTANEDA

- Ce se intample cu voi? De ce vi purtati a$a?

- Nu itiu, a replicat La Gorda. E doar un sentiment pe care

il avem toti, un sentiment de nelinigte. Ne simfeam bine penlcand ai inceput sd pui intrebdri despre acele femei.

Afirmaliile La Gordei au fost ca un semnal de alarm6. S-au

ridicat toti $i au inaintat ameninfitor spre mine, vorbind tare.

Mi-a tebuit mult timp s6-i calmez qi s6-i conving sa se ageze.

Surioarele erau foarte suplrate, iar starea lor plrea s-o influen-pze gi pe La Gorda. Cei trei barbali se arltau mult mai retinufi.M-am intors spre Nestor fi l-am rugat direct s6-mi explice de

ce erau atat de agitate femeile. Era limpede cl ftrceam ceva inmod involuntar care le agrava starea,

- Ztu cI nu gtiu ce se intimpld, a spus el. Sunt sigur cd nugtie nici unul dintre noi ce se intample, doar ctr n€ simtim totifoarte trigti Si agitali.

- Se poate sA fie a$a pentru ctr vorbim despre piramide?

l-am intrebat.

- Probabil, a replicat el posomorat. Eu unul nu gtiam cd

figurile acelea sunt femei.

- Binein{el€s ce gtiai, prostule, a izbucnit Lidia" Nestor a pe-

rut intimidat de izbucnirea ei. A b6tut in retragere, z6mbind sfios.

- Poate ca ttiam, a fost el de acord. Noi trecem printr-o pe-

rioadd foarte ciudata din viafa noastre. Nici unul dintre noi numai este sigur de ceea ce 9lie. De cdnd ai apdrut in viefile noas-

tre, nu ne mai recunoagtem nici noi.Atmosfera a devenit aplsAtoare. Am insistat spunandule

c[ singurul mod de a ne destinde era str vorbim despre acele

coloane misterioase de la piramide.

Femeile au protestat violent. Bdrbalii au rdmas ttrcuti.Aveam sentimentul ci, in principiu, erau de acord cu femeile,dar c[, in sinea lor, doreau ca gi mine sd discutim subiectul.

- Don Juan 1i-a mai spus gi altceva despre piramide, Pablito?

am intrebat. Intentia mea era sd evit subiectul Atlantizilor, darsd pdstrez convenafia injurul lor

- A spus c6 o anume piramid6 din Tula este un ghid' a ris-

puns Pablito cu rAvn6.

Dupa tonul vocii mi-am dat seama c[ voia cu adevarat sd

vorbeasci. Iar atenlia celorlalli ucenici m-a convins cd' in si'

nea lor, toli voiau sl factr schimb de opinii'

- Nagualul a spus cd este un ghid pentru a doua atenlie' a

continua; Pablito, d;r a fost jefuiti 9i apoi distruse cu btul El

mi-a spus cd unele dintre piramide erau ,,non-ac1iuni" gigan-

tice. Eie nu erau adlposturi, ci locuri in care luPlitorii exersau

-visatul" li cea de-a doua atenlie. Tot ce fdceau era inregistrat

in cifre gi desene, care erau puse pe pereli'

Apoi trebuie sl fi ap6rut un alt tip de luptetori, care nu au

fost de acord cu ceea ce lEceau vrdjitorii cu a doua atentie a

lor gi au distms piramida precum 9i tot ce se gisea in ea'

Nagualul credea ce noii luptitori trebuie str fi fost luptitori

ai celei de-a treia atenlii, a$a cum era 9i el; lupttrtori care erau in-

grozili de cdt de dtrunetoare era hxarea celei de-a doua atentii

laiiiorii erau prea preocupai de flxar€a atenfiei pentru a lnle-

lege ce se int6mpl6. CAnd gi-au dat seama, a fost prea tArziu

Pablito avea auditoriu. Toli cei din camertr, inclusiv eu'

€ram fascinaF d€ cele povestite. inlelegeam ideile expuse de

el, pentru ca don Juan mi le explicase

Don Juan spusese c[ fiinla noastd este compusd din dou6

segmente perceptibile. Primul este corpul fizic cu care suntem

obiqnuili 9i pe care il percepem toli; al doilea este corpul lumi-

nos, care este ca un cocon pe care il percep doar cei care "vAd"'un cocon care ne conferl aparenla unui ou luminos gigant El

a addugat cd unul dinte cele mai importante scopuri ale vrdji-

toriei este acela de a atinge starea de cocon luminos, scop ce

poate fi atins printr-o folosire sofisticate a,,visatului" 9i

printr-o activitate riguroasd 9i sistematic6 Pe care o d€numea

,4on-actiune". El definea non-acliunea ca pe o operaFune ne'

obitnuitl, care ne angajeaza infeaga fiin16' foddnd-o si de-

vind conttientA de segmentul ei luminos'