darul 28 xqhlqrlûdqvh

10
16
6
28
Darul unei noi anse
„Iat, Eu vin curând...”
Misiunea noastr este s-L înl m pe Domnul Isus Hristos prin prezentarea de experiene ale dragostei Lui nemrginite, prin prezentarea de articole i tiri, ajutându-l astfel pe cititor s-L cunoasc mai bine pe Mântuitorul i s aib o speran vie în apropiata Lui revenire.
Curierul Adventist Anul LXXXVIII, august 2011 Publicaia oficial a Bisericii Adventiste de Ziua a aptea din România Apare lunar, sub coordonarea Comitetului Uniunii
Director Iacob Pop
Redactor-ef Virgiliu Peicu
Redactor Iosif Diaconu
Corectur Ramona Cristea
Grafic i tehnoredactare Irina Toncu
Adresa de coresponden Curierul Adventist, str. Erou Iancu Nicolae, nr. C38-38A Voluntari, jud. Ilfov, cod 077190
E-mail: [email protected] Web site: www.curieruladventist.ro
Imprimare Tipografia Fast Print, Str. epe Vod nr. 111, sect. 2 Bucureti, tel. 021 323 00 20 Fax. 021 323 00 40
ISSN 1220-6725
Te pune pe gânduri?
4 Spiritual Alexandru Timi
Calea patriarhilor
14 Credina practic Laureniu Nistor
Între carte i parte
16 Tineret Emanuel Ban
Austeritate la Libertate
Prezbiterul, omul lui Dumnezeu
Cu niciun chip, nu te voi uita!
26 tiri
Uriaii, între mit i realitate
30 Pagina copiilor Darul lui Dumnezeu
Mihaela Crciun
Reînviorarea înseamn oameni reînviorai
Virgiliu Peicu I EditorialTe pune D UMNEZEU a lsat ca predicarea Evangheliei s fie
dependent de munca i de darurile voluntare ale tuturor copiilor Si. Cel care Îi proclam Evanghelia mai are o lucrare de fcut – aceea de a le arta oamenilor datoria de a susine lucrarea lui Dumnezeu cu mijloacele lor financiare. El trebuie s-i învee c o parte din venitul lor Îi aparine lui Dumnezeu i c aceast parte trebuie s fie dedicat cu sfinenie lucrrii Sale. Ce a fost pus deoparte ca aparinându-I Domnului, în conformitate cu Sfintele Scripturi, nu ne mai aparine.
Când o persoan ia ceva din vistieria lui Dumnezeu, spre folosul propriu sau spre folosul altora, este la fel de grav ca un sacrilegiu. Nicio persoan care trece prin dificulti financiare s nu ia bani consacrai scopurilor religioase, linitindu-i contiina cu gândul c va plti înapoi cândva, în viitor. Este cu mult mai bine s trim cu mijloacele financiare pe care le avem decât s folosim banii Domnului în scopuri nereligioase.
Folosirea zecimii Dumnezeu a dat îndrumri speciale referitoare
la folosirea zecimii. (...) Partea pe care Dumnezeu a rezervat-o pentru Sine nu trebuie s fie deturnat spre niciun alt scop, în afara celui pe care l-a precizat El. Nimeni s nu cread c are dreptul de a-i pstra zecimea, pentru a o folosi dup propria judecat. Ea nu trebuie folosit pentru folosul propriu, în situaii de urgen, i nici nu trebuie investit dup cum crede omul c este potrivit, chiar dac scopul în care este folosit ar putea fi considerat lucrarea Domnului.
Atât prin cuvinte, cât i prin exemplu, pastorul ar trebui s-i învee pe oameni s considere c zecimea este sfânt. El nu trebuie s cread c poate pstra zecimea i c o poate folosi dup propria judecat, pentru c este pastor. Zecimea nu-i aparine. El nu are dreptul s o rein pentru sine, oricare crede c ar fi drep turile lui. Pastorul nu trebuie s-i exercite influena în niciun plan de deturnare de la folo - sirea legitim a zecimilor i a darurilor dedicate lui Dumnezeu. Acestea trebuie puse în vistieria Sa i considerate sfinte i consacrate pentru slujirea Sa, aa cum a rânduit El.
Dumnezeu dorete ca toi ispravnicii Si s urmeze cu exactitate rânduielile divine. A cuta s corectezi planul lui Dumnezeu i a inventa, într-o ocazie sau alta, aranjamente improvizate, sub influena bunelor impulsuri, înseamn o strategie foarte neîneleapt.
O solie foarte clar i precis mi-a fost dat pentru poporul nostru. Sunt îndrumat s le spun c ei fac o greeal când folosesc zecimea în dife- ri te scopuri care, dei sunt bune în ele însele, nu constituie scopul pentru care Domnul a spus c trebuie folosit zecimea. Cei care folosesc zecimea în acest fel se îndeprteaz de la rânduiala Domnului. Dumnezeu îi va judeca pentru aceste lucruri.
Unii gândesc c zecimea poate fi folosit pentru scopuri legate de colile noastre. Alii cred c vânztorii de carte i colportorii ar tre bui susinui financiar din zecime. Dar se fa ce o mare greeal când zecimea este deturnat de la scopul pentru care trebuie s fie fo losit, i anume susinerea pastorilor.
O obligaie solemn Zecimea este sfânt, ea este pstrat de
Dumnezeu pentru Sine i trebuie s fie adus în vistieria Sa. Mult vreme, Domnul a fost je- fuit, deoarece unii nu îneleg c zecimea este
partea lui Dumnezeu. Unii au fost nemulumii i au spus: „Eu nu voi mai plti zecimea, pen tru
c nu am încredere în mo dul în care sunt ad minis trate lucrurile de ctre con duce- rea bisericii.” Dar, oare, Îl vei jefui pe Dumnezeu pe
motivul c voi credei c ad - ministrarea lucrrii nu este
co rect? Ex pri mai-v nemulu- mirea deschis i clar, într-un spirit
corect, adresând-o persoanelor potri- vite, ...dar nu v sus tra gei de la lucrarea
lui Dumnezeu, dovedin du-v necredincioi pentru c alii nu lu creaz corect. (...)
Dumnezeu nu S-a schimbat. Su praveghetorul turmei lui
Dumnezeu nu este un lucrtor credincios dac va lsa în sarcina altuia s citeasc în Maleahi cu vin-
tele prin care Domnul Îi acuz poporul de jefuire prin reinerea zecimilor. Dumnezeul cel Atotputernic declar: „Sun tei blestemai” (Maleahi 3:9). Cum poate cel care slujete Cuvântul i doc- tri na s-i neglijeze datoria de a le adre - sa oamenilor învturi i aver tizri, când îi vede c urmeaz o cale care va
aduce acest blestem asupra lor? Fiecare mem bru al bisericii trebuie s fie învat s fie cre dincios în ce privete pltirea cinstit a zecimii.
Aceste gânduri au fost extrase din crile Mrturii, vol. 9, pag. 246-251 i Slujitorii Evangheliei, pag. 224-228, scrise de Ellen White. n
Virgiliu Peicu este redactorul-ef al revistei Curierul Adventist.
3 Curierul Adventist august 2011
pe gânduri
4
fr o explicaie omeneasc, se retrage de pe pragul victoriei, pr sind Ierusalimul.
Se poate vorbi aici de fora modelatoare i formatoare a Cuvântului asupra istoriei.
Dar cum a devenit Isaia un astfel de pro - po vduitor? Întrebarea este departe de a fi una retoric, dac ne gândim c toi copiii Celui Preaînalt au fost i sunt i astzi chemai s devin propovduitori. Dac ar trebui s ne formm s-I auzim glasul sau s ne
azându-ne pe citatele de mai sus, ne vom propune o succin - t reflecie privitoare la o instituie pur scripturistic i pe care, prin excelen, o preuiete neoprotestantismul, înca- drân du-se întocmai prescripiilor ei. Astfel, cu smerenie, încercm a reflecta, prin câteva rânduri, asupra preoiei universale, susinut de învturile Sfintelor Scripturi de-a lungul istoriei mreului Plan de Mântuire.
Nu vom intra în detalii pentru a argumenta funcionarea siste mu lui chiar de la începuturi, apoi de-a lungul erei patriarhale, a judecto- rilor i sistemului monahal, prin viaa i activitatea profeilor che - mai de Dumnezeu în cele trei perioade îndeobte cunos cute: 1. profeii începutului; 2. profeii fctori de minuni; 3. profeii literai – scrii tori. În schimb, dorim s subliniem faptul c latura teologiei practice a profetismului i preoiei Dumnezeu a pus-o i o pune i astzi la îndemâna oricrui om care îi consacr viaa pentru cauza Sa. Un argument autentic în aceast privin îl gsim în rspunsul lui Moise dat lui Iosua: „Un tânr a alergat i a dat de tire lui Moise, zicând: «Eldad i Medad prorocesc în tabr.» i Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereea lui, a luat cuvântul i a zis: «Domnule Moise, oprete-i.» Moise i-a rspuns: «Eti gelos pentru mine? S dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului s fie alctuit din proroci, i Domnul s-i pun Duhul Lui peste ei!»” (Numeri 11:26-28)
Astfel, putem susine c afirmaia cum c preoia universal ar fi o instituie pur nou-testamental este greit, pentru c Domnul dintotdeauna a acceptat i chiar a chemat pe oricine în slujba Sa, pe acela care, cu smerenie i ascultare necondiionat, i-a predat viaa Lui.
PROFETUL ADOLESCENT Mai presus de contemporanii si, profeiile lui Isaia au avut cu
predilecie efecte furitoare i formative asupra istoriei. Observm c la un anumit punct al vremii, Isaia, de pe aripa Templului din Ierusalim, modeleaz chiar i istoria mondial. Iat-l, vorbete, iar fala poporului su apune; din nou griete, i de la miaznoapte iat c vine ameninarea vrjmaului. Din nou ia cuvântul, în urma cruia Ierusalimul este în flcri; i tot el ridic graiul, dup care urmeaz o linite înspimânttoare, iar împratul vrjma, Sanherib,
Crbunele aprins
B
Spiritual
„Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un crbune aprins în mân, pe care-l luase cu cle tele de pe altar. Mi-a atins gura cu el i a zis: «Iat, atingându-se crbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndeprtat i pcatul tu este ispit!» Am auzit glasul Domnului întrebând: «Pe cine s trimit i cine va merge pentru Noi?» Eu am rspuns: «Iat-m, trimite-m!»” (Isaia 6:6-8)
„Fiindc propovduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzrii, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 1:18)
„Mari i minunate sunt lucrrile Tale, Doamne Dumnezeule Atotputernice...” (Apoc. 15:3)
Alexandru Timi I Spiritual
curim buzele necurate, am fi fr speran pentru c, în pofida strdaniilor noastre, nu vom reui niciodat s devenim mesagerii Împriei Sale.
METOD DIVIN, FORMATOARE DE SLUJITORI
Suntem chemai s observm nu ce a fcut Isaia cu Dumnezeu, ci s urmrim ce a fcut Dumnezeu cu i pentru Isaia. Vom observa mul te minuni... Din experiena lui, ob ser vm marea deosebire dintre Dumnezeul Cel Ade- vrat i zeitile moarte i mute ale p gânilor.
În procesul de formare a profetului a urmat o alt minune: cu crbunele aprins luat de pe altar au fost atinse buzele lui. i vedei ce minune! În urma acestui act, Isaia rmâne intact, nevtmat, nu a fost transformat în scrum i cenu, ci buzele lui într-adevr au fost curite, apte pentru transmiterea mesa- jelor cereti. Iar culmea minunilor a fost c acest tânr singuratic, slab i pân acum lipsit de curaj, este trimis de Dumnezeu în mijlocul unei lumi rzvrtite. Mandatul su a fost s vorbeasc.
Lumea îns nu a recunoscut prin el Cu- vântul lui Dumnezeu: „întruna au auzit i nu au îneles; întruna au vzut i nu au priceput, cci inima poporului era împietrit, nu s-au întors la Domnul i nu s-au tmduit.” Totui, Isaia era profet, indiferent c a fost sau nu vzut, recunoscut, ascultat i urmat de ctre popor. El propovduia solia lui Dumnezeu.
Cum erau posibile toate aceste mree lucrri? Rspunsul îl gsim în cuvintele: „Iat-m, trimite-m!”
Aceasta este metoda prin care putem deveni lucrtori împreun cu Dumnezeu.
„Iat-m, Doamne!” Aceasta este „oferta” noastr pentru Dumnezeu, care, îmbinat cu chemarea divin, devine plan-proiect de via a aceluia care se înroleaz în slujba Domnului, primind statutul preoiei universale.
„Iat-m, trimite-m!” Sunt contient de pericolele i greutile ce urmeaz. Vd pe Antihrist cum asediaz Cetatea lui Hristos. Prevd viitorul: necazurile i obstacolele. Vd poporul cu inima împietrit, vd încropeala cretinilor, vd indiferena fa de Cuvânt. Vd cum se rresc rândurile i se golesc bisericile. Cu toate acestea, Doamne, trimite-m!
MANDATUL DE SLUJITOR „Solia propovduit de Isaia a fost îmbi-
bat de mângâiere i încurajare. S-a adresat acelora care s-au întors de pe cile lor de rtcire i pcat.
Îndemnurile prorocului adresate lui Iuda de a privi la viul Dumnezeu i de a primi darurile Sale pline de îndurare n-au fost zadarnice. Au fost unii care au luat aminte i care s-au întors de la idolii lor la închinarea lui Iehova. Au învat s vad în Fctorul lor dragoste, mil i comptimire duioas. i în zilele care aveau s vin în istoria lui Iuda, când numai o rmi avea s fie lsat în ar, cuvintele prorocului urmau s-i aduc rodul într-o reform hotrât. «În ziua aceea», declara Isaia, «omul se va uita spre Fc- torul su i ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel; nu se va mai uita spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, i nu va mai privi la ce au fcut degetele lui, la idolii Astarteei i la stâlpii închi- nai soarelui»” (Isaia 17:7,87; Ellen G. White, Profei i regi, cap. 26)
Mandatul trimiilor Domnului nici astzi nu este altul decât acela care îl înflcra pe Isaia.
Iar toate minunile derulate de-a lungul istoriei sacre, culminând cu suprema minune a Crucii, au fost i au rmas pân astzi o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzrii, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, reprezint puterea lui Dumnezeu. (1 Cor. 1:18)
S lum aminte la onoarea i privilegiul încredinrii noastre ca purttori ai mesajului Cerului ctre contemporaneitate, în forma Le- gii divine, care este norm i judecat, dar totodat este Evanghelie, ier tare i har. Isaia „nu a prins foc” de propria sa înflcrare, ci crbunele aprins de pe altar l-a curit i l-a pregtit pentru slujire. Cazul su ne înva c propovduirea întotdeauna este darul lui Dumnezeu, dat în binecuvântata instituie a preoiei universale.
În acest mandat universal, trimisul are o singur grij: s trans- mit Cuvântul exact cum l-ar transmite Însui Dumnezeu. Exemplul lui Isaia ne arat c numai „arzând” putem lumina în lume.
Suntem dovada c aceast „nebunie”, de fapt, este puterea lui Dumnezeu care lucreaz în noi marea oper de furire a omului nou.
Observm aceast putere creatoare în Biserica lui Hristos, prin necurmata lucrare de redeteptare i reform, ce pregtete lumea pentru ziua marelui seceri.
Fiecare propovduitor din garda de onoare a preoiei uni versale poate fi asemuit cu un minunat instrument cu coarde. Instrumentul este fcut din materiale pieritoare. În schimb, melodiile pe care le eman sunt nepieritoare. Mai curând sau mai târziu, instrumentul va pieri, transformându-se în pulbere, îns melodia creat prin inspiraie divin rmâne pentru totdeauna, spre slava lui Dumnezeu. n
Alexandru Timi este pastor în Conferina Transilvania de Nord.
Curierul Adventist august 2011
Istorie biblic
Croii crri drepte Marele apostol Pavel ne d urmtorul sfat: „Facei
c rri drepte pentru picioarele voastre, încât ceea ce este chiop s nu se abat” (Evrei 12:13). Avraam, primul dintre patriarhi, deschiztorul de drumuri, era contient de acest fapt. Viaa sa a fost un exemplu în absolut fiecare micare. Avraam a strbtut un drum foarte lung, de pes te 2.000 de kilometri, din Ur – Haran i pân în ara Canaanului. Erau ci bine trasate, pe care cltoreau caravanele de ne gustori, armatele i ali cltori. Prin Canaan treceau dou astfel de ci: Calea Mrii, care venea din Egipt, ur mrind linia litoralului, urca spre nord, str btând cu loarul siro-african, i fcea legtura cu Babilonul. Calea Împratului venea din sudul Arabiei, strbtea platoul Iordaniei i urca spre Damasc, iar apoi se unea cu Calea Mrii. Mai multe ci de legtur uneau cele dou axe prin cipale. De-a lungul acestor ci princi- pale erau aezate ma rile ceti, care ofereau protecie, posibiliti de comer i orice împlinire a dorinelor.
Avraam a ajuns în ara Canaanului pe aceste auto- strzi ale Antichitii, apoi le-a prsit i a deschis o nou cale. Drumul ales de patriarh urmrea culmea Munilor Samariei i ai Iudeei, un traseu lipsit de importan, fr ceti renumite, fr zone economice prospere, fr nicio posibilitate bun de comer. Era o zon arid, fr pmân - turi fertile sau puni bune, fr surse de ap. Ce l-a de - terminat pe Avraam s aleag acest traseu? Avea alte po - sibiliti mult mai favorabile la îndemân, era un om bo- gat, venea dintr-o ar cu un bun renume i oricare dintre cetile canaanite s-ar fi mândrit s-l aib printre ele.
Calea Patriarhilor Traseul urmat de Avraam începea la Sihem, în centrul
Munilor Samariei, continua cu Betel, Moria, Stejarii lui Mamre, Hebron i se încheia la Beer-eba, limita dintre vegetaie i pustiu. Acest drum msura în jur de 150 de ki lometri. Urmaii si, Isaac i Iacov, vor continua s str- bat acest traseu în procesul de transhuman, cu turmele lor. Dru mul va intra în istorie sub numele de Calea Pa- triar hilor i constituie axa principal a rii Sfinte.
Când Iosua a ocupat Canaanul, evreii s-au aezat tot pe crestele munilor, fcând din Calea Patriarhilor cen trul rii. A fost singura civilizaie din Antichitatea veche care nu a respectat obiceiul de a se constitui de-a lungul cursu- rilor de ap. Sigurana lor consta nu în râuri i irigaie,
în navigaie sau alte faciliti, ci în binecuvântarea lui Dumnezeu prin ploaia cerului i roua pmântului. V invit la o cltorie pe vârful munilor Canaanului, urmând traseul Calea Patriarhilor:
1. Stejarul lui More de lâng Sihem este punctul nordic de început al Cii Patriarhilor. Locul este într-o mic depresiune intramontan de la poalele Munilor Garizim i Ebal. Un drum coboar spre Iordan, iar apoi urc pe malul Iabocului, pân întâlnete Calea Împratu- lui. Acesta a fost drumul folosit de Iacov când s-a întors din Padan Aram i, probabil, Avraam a venit tot pe acest traseu. Un alt drum coboar spre vest, fcând jonciunea cu Calea Mrii în dreptul localitii Dotan.
Avraam nu s-a aezat în aceast cetate, ci undeva în apropiere, având ca punct de reper Stejarul lui More. Iacov va reveni aici peste ani i va cumpra locul res pec- tiv, fiind prima posesiune a evreilor din Canaan. Tot aici va spa o fântân, care îi va purta numele i unde Domnul Hristos a inut o minunat predic de evanghelizare în faa femeii samaritene. O biseric ortodox comemoreaz acest eveniment i pstreaz, chiar în altarul ei, fântâna milenar a patriarhilor. Ce frumos început! Un izvor de ap, într-o ar uscat! Patriarhii au oferit cltorilor ap, iar Domnul Isus ne-a oferit, tot în acest loc, apa vieii. Câi oameni îneleg i preuiesc aceasta?
2. Betelul este aezat pe platoul cel mai înalt al mun ilor. Avraam marcheaz popasul su printr-un nou altar de jertf, unde se va mai întoarce. Tot aici, Lot se va despri de Avraam i va pleca spre Sodoma,
CALEA patriarhilor
Vedere aerian a Munilor Iudeei, pe unde trecea Calea Patriarhilor
„i Avraam a strbtut ara (Canaanului) pân la locul numit Sihem, pân la stejarul lui More... i de acolo a trecut la muntele dinspre rsrit de Betel i i-a întins cortul, având Betelul spre apus i Ai spre rsrit; i acolo a zidit un altar Domnului i a chemat numele Domnului. i Avraam a plecat, mergând înainte spre sud.” (Gen 12:6,8)
Traian Aldea I Istorie biblic
iar patriarhul îi va continua, de unul singur, drumul spre sud. Iacov va oferi o nou dimensiune locului prin visul su: scara cerului, i va face din Betel un nume de rezonan: Casa Domnului. Chiar dac vitregiile vieii au ters urmele fizice ale acestor altare, ele au rmas în inimile credincioilor i în numele a mii de case de rugciune.
3. Moria. Urmtorul popas, de la mijlocul drumului, este Moria. Aici avem cel mai mre altar i cea mai extra - ordinar experien a credinei. A fost cea mai mare pro- b a credinei, atât de profund, încât Avraam a vzut în experiena de pe Moria pe Fiul lui Dumnezeu „i a tresl- tat de bucurie”. Locul acestei jertfe va deveni cel mai sa - cru punct i aici Solomon va înla mreul su templu. La doar câteva sute de metri, se va ridica peste veacuri alta rul care va încheia irul altarelor biblice: crucea Golgotei. De mii de ani a devenit i a rmas locul sacru cel mai important din lume, o plac turnat pentru toi credincioii monoteiti. tia oare Avraam ce importan va oferi acelui loc prin gestul extraordinar al credinei sale?
4. Mormântul Rahelei – Betleem. La doar 6 km de Moria, întâlnim un stâlp de aducere aminte, ridicat de Iacov pe mormântul soiei iubite, Rahela. O capel-sina- go g adun zilnic mii de pelerini, în special femei, care vin s se roage la mormântul unei mame din Israel. Locul se afl la grania dintre evrei i palestinieni, aparine evrei lor, dar este pe teritoriu palestinian, fcând ca evenimen tele s fie mereu fierbini, aa cum a fost i viaa tu- multoasei Rahela.
5. Stejarii lui Mamre. O oaz de odihn i refa ce re gsim la umbra stejarilor lui Mamre. Locul este deosebit, aezat la aproape 900 de metri altitudine, spre est se întinde Pustiul Iudeei, iar spre vest, unele dintre cele mai renumite podgorii. De aici au luat iscoadele acei struguri uriai, ducându-i în tabra de la Cades Barnea. La umbra acestor stejari, Avraam a avut unica ocazie de a invita la mas oaspei cereti i de a negocia cu Dumnezeu salvarea Sodomei. Pcat c nu s-au gsit nici mcar zece oameni drepi pentru ca Avraam s poat primi Premiul Nobel pentru Pace.
6. Beer-eba. De aici coborâm spre sud, pe albia torentului cu acelai nume, Beer-eba. M-am întrebat: De ce oare au ales patriarhii acest loc dezolant de la mar- ginea pustiei? Nu era nicio cetate în apropiere, niciun drum comercial, nimic atrgtor, doar pustia i munii din deprtare. i totui Beer-eba va rmâne staia final a drumului lor. Cltorie care începe la o fântân i se termin cu o alt fântân, parc dorind s spun: Cltorule, dac vei alege drumul nostru, nu te vei îm bogi, dar niciodat nu vei muri de sete!
Lumea patriarhilor Patriarhii au întors spatele lumii civilizate din vremea
lor. Ei au spus NU unui stil de via, unor metode de existen i tuturor plcerilor i avantajelor aduse de civilizaie. Ei au respins obiceiurile, tradiiile i felul de
Biserica ortodox, în construcie; la demisol, sub altar, se afl izvorul lui Iacov.
Munii gemeni, Ebal i Garizim, la poalele crora se afla Stejarul lui More, de lâng Sihem.
via al contemporanilor lor. Patriarhii au creat o nou lume, o nou civilizaie. Aveau ca centru altarul i ca peri- ferie, credina. Obiectivul lor era „cetatea care are temelii tari, al crei Arhitect i Ziditor este Domnul”. Nu au fost nite inculi, nite barbari necivilizai. Urmaii lor au dat lumii primul alfabet, prima i cea mai important carte, cel mai condensat cod de legi i cele mai înalte principii pentru lumea civilizat de astzi.
Este nevoie s ai o viziune înalt despre via, s urci pe scara cerului, s oferi ap vie cltorilor obosii, s me- diezi pace între combatani i s intervii pentru salvarea unor strini, dar mai ales, s faci din altarul de închinare centrul vieii tale, pentru a gsi puterea s mergi pe aceas- t cale. Dac ai trit multe decepii, dac înc n-ai gsit fericire, te invit, prietene, s faci o cltorie pe Calea Pa- triarhilor, fie chiar i imaginar. Mediteaz la ceea ce au realizat aceti oameni i te vei convinge c merit s-i urmezi. n
Lect. univ. dr. Traian Aldea este profesor de arheologie la Institutul Teologic Adventist.
Descendena noastr spiritual este mar- cat de pcatul originar (Rom. 5:12) i nu pu - tem cunoate corect starea noastr real decât în lumina soluiei divine (Rom. 5:12-19; 1 Cor. 15:21,22). Condiia noastr este o degradare intrinsec (Ps. 51:5; Rom. 3:23). Aceasta exclu- de orice pretenii la mântuire prin descen den (Ioan 8:33-47) sau mântuire odat pen tru totdeauna (2 Petru 1:10,11; Ev. 6:4-6; 10:26-29). Toi avem nevoie de pocin, de renatere spiritual, de o relaie permanent cu Hristos (Ioan 15:1-11).
ansa omului (omenirii) const în faptul c Dumnezeu a întâmpinat pcatul adamic cu har, aa încât pcatul s nu devin o fatalitate (Gen. 3:15). Este adevrat c, prin amânarea judecii divine, atributele i stpânirea lui Dumnezeu continu s fie contestate de pcat. Dar timpul de har nu trebuie nicidecum în- eles ca o conciliere între Dumnezeu i pcat. Nu, Dumnezeu i pcatul rmân la poli opui în spectrul moral universal. Exigenele sfine niei lui Dumnezeu rmân, chiar dac în lu mea noastr înc exist doi stpâni (Mat. 6:24): întuneric i lumin (Ioan 3:19), pcat i neprihnire (Rom. 6:16,18).
De unde a doua ans? De ce Adam i Eva n-au fost nimicii imediat dup cderea în pcat? Mai întâi, pentru c pcatul i neprihnirea nu sunt realiti impersonale, într-o relaie de excludere reciproc instan- tanee, conform legii cauz-efect. De partea neprihnirii st Dumnezeu, de partea pcatului st omul. Dumnezeu, prin natura Sa, Îi exprim exigenele Sale morale în timp (timp de har), iar omul poate s rspund Creatorului su în acest timp de har. Lucifer i îngerii lui, de asemenea, au avut timp de har (Apoc. 12:7,8). Faptul c mânia lui Dum- nezeu se manifest în timpul harului, nu numai la sfâritul acestui timp, ne ajut s înelegem natura mâniei Sale (Rom. 1:18). Ea este în primul rând disociere absolut de pcat (Hab. 1:13; Ex. 33:20) i apoi osândirea pcatului (Rom. 2:5). Imaginea biblic a focului exprim cât se poate de potrivit mânia lui Dumnezeu în timpul harului i la sfâritul acestui timp (1 Petru 1:7; Apoc. 20:7-9).
Teologie
Dilema moral a protoprinilor notri s-a transformat în p- cat, cu toate urmrile înstrinrii spirituale de Dumnezeu. Eva s-a apropiat de singurul loc unde putea fi ispitit de Satana (Gen. 2:16,17), s-a angajat într-un dialog neloial cu privire la Dumnezeu (Gen. 3:1-5), i-a dorit un statut i o cunoatere neintenionate de Dumnezeu pentru om (Gen. 3:5) i a decis, dup propria judecat, nu pe temeiul cuvântului clar al Creatorului ei.
În timp ce Eva a fost amgit, Adam a pctuit în cunotin de cauz (1 Tim. 2:14). De aceea pcatul originar este pcatul adamic (Rom. 5:12-18). Fapta Evei n-a fost urmat imediat de consecine vi zibile, prin urmare i Adam trebuia s ia o decizie bazat numai pe cuvântul lui Dumnezeu. Amândoi au decis în deplin libertate, singurul test fiind încrederea în Dumnezeu i loialitatea fa de El. În esen, pcatul lor a fost acelai.
Amândoi au pctuit împotriva lui Dumnezeu, împotriva ordinii morale create i împotriva contiinei lor. Au ignorat prerogativele lui Dumnezeu de a defini binele i rul. Au ignorat statutul lor de fiine dependente de Dumnezeu. Au rsturnat ordinea valorilor. Au violat voina lui Dumnezeu întiprit în ei la creaie. Prin urmare, pcatul originar a fost o fapt iraional i nenatural pe toate coordonatele existenei lor: relaia cu Dumnezeu, ordinea moral universal i natura lor neprihnit (Ecl. 7:29). Ei au trdat plin ta- tea naturii divine i plintatea naturii umane. Au pctuit împotriva lui Dumnezeu i împotriva chipului lui Dumnezeu în ei. Au respins dorina lui Dumnezeu de a fi pentru ei i în ei.
Pcatul originar a introdus un obiectiv greit, o metod greit i un timp greit.2 Obiectivul greit: s fii mai mult sau altceva decât fiina creat dup chipul lui Dumnezeu. Metoda greit: s devii ase menea lui Dumnezeu printr-un act magic (fructul oprit), nu prin re laia permanent cu Dumnezeu. Timp greit: s fii asemenea lui Dumnezeu instantaneu, nu printr-o experien nesfârit cu El.
„De-a lungul veacurilor nesfârite, el [omul] ar fi continuat s dobân deas c noi comori ale cunoaterii, s descopere izvoare proaspete de fericire i s obin o înelegere mereu mai clar cu privire la înelepciunea, puterea i iubirea lui Dumnezeu. Ar fi împlinit din ce în ce mai mult scopul crerii sale i ar fi reflectat din ce în ce mai fidel slava Creatorului.”3
Curierul Adventist august 2011
8
„Prin viaa i moartea Sa, Hristos a realizat mai mult decât recuperarea din ruina produs de pcat. Scopul Satanei a fost separarea venic dintre Dumnezeu i om, dar în Hristos, noi devenim mai strâns unii cu Dumnezeu decât dac n-am fi czut niciodat.”1
„Aadar, frailor, noi nu mai datorm nimic firii pmânteti, ca s trim dup îndemnurile ei. Dac trii dup îndemnurile ei, vei muri, dar dac, prin Duhul, facei s moar faptele
trupului, vei tri” (Rom. 8:12,13).
Darul
Nevoia unei noi anse ans cu exigene
Aceeai slav divin ne poate purifica sau ne poate mistui (Mal. 3:1-3; Ev. 12:28,29). În timpul purificrii acioneaz ispirea, apoi acioneaz osânda (Rom. 2:4-8).
„Printr-o via de rzvrtire, Satana i toi cei care se unesc cu el ajung în aa msur în dezacord cu Dumnezeu, încât chiar prezena Lui ajunge s fie pentru ei un foc mistuitor. Slava Celui ce este iubire îi va nimici.”4
Al doilea motiv pentru ansa acordat omului czut în pcat este acela c Dumnezeu a creat pmântul pentru a fi locuit (Gen. 1:28; Is. 45:18; Ps. 115:16), nu pentru a fi un cimitir cosmic.
Al treilea motiv este sigurana moral a uni versului. A doua ans acordat omenirii aaz întreg universul în sigurana venic (Naum 1:9). Nimicirea imediat a lui Lucifer în cer i/sau nimicirea omului pe pmânt ar fi aruncat întreg universul în anxietate venic. O asemenea micare este absolut strin pentru caracterul lui Dumnezeu. El este dragoste (1 Ioan 4:8).
i în sfârit, ansa a doua se datoreaz fap tului c Dumnezeu, în natura Sa tainic, este Mântuitor. Adam a pctuit în faa i împotriva Mântuitorului su, a crui prim reacie la pcat este harul.
„Când a aprut pcatul, exista un Mân tui- tor…”5
„Fiul lui Dumnezeu Se oferise s fac isp- ire cu propria Sa via pentru pcatul lor. Un timp de prob li s-a dat i, prin pocina i cre dina în Hristos, puteau deveni iari copii ai lui Dumnezeu.”6
Dac existena noastr coincide cu singurul scop al lui Dumnezeu cu noi, acela de a fi chipul Su de-a lungul veniciei, s alegem acest scop!
Prin Adam am pierdut neprihnirea personal i etica de la început (Rom. 3:23), am pierdut filialitatea i averea (Luca 15:11- 34), dar n-am pierdut destinul nostru personal venic (Ecl. 3:11; Ioan 3:16). Prin Isus Hristos primim înfierea i motenirea (Ioan 1:12; Rom. 8:17; Gal. 4:4-6). Suntem sub pcat, dar cu un destin venic neschimbat. Condiia pstrrii acestui destin este s încetm participarea personal la pcat.
Adalbert Orban I Teologie
Pcatul lui Adam ne priveaz de privilegiile edenice, dar nu de des tinul nostru venic. Numai pcatele noastre ne pot lipsi de acest destin. Adesea înclinm balana responsabilitii morale de partea motenirii adamice. Suntem indignai pentru urmrile pcatului originar i lum în calcul posibilitatea eliberrii noastre din blestemul (urmrile) i robia pcatului. Apostolul Pavel afirm c în i prin Isus Hristos participm la o restaurare deplin (Rom. 5:12-21). Isus Hristos este mult mai puternic în a reface decât Satana în a distruge.
În faa acestei anse, participarea noastr pasiv la cderea lui Adam (Rom. 5:12) pierde din dramatism, în comparaie cu participarea noastr activ la pcat, care duce la moartea a doua (Rom.
Darul unei noi anse
Darul unui destin schimbat
2:5-8; 6:23). Destinul nostru venic noi îl decidem nu prin relaia noastr cu întâiul Adam, ci prin relaia noastr cu al doilea Adam, Isus Hristos. La judecat nu vom rspunde pentru pc- toenia noastr colectiv în Adam, ci pentru alegerea noastr personal fa de Hristos. Participarea noastr activ la propria mântuire este dorina i apelul insistent al lui Dumnezeu pentru noi toi:
1 Ellen White, Viaa lui Isus, pag. 25, în orig.
2 Helmut Ott, Created for Life, College Press LLC, Collegedale, TN, 2009, pag. 54-57.
3 Ellen White, Educaie, pag. 15, orig. 4 Ellen White, Viaa lui Isus, pag.
764, în orig. 5 Bible Commentary, vol. 1, pag. 1084. 6 Ellen White, Patriarhi i pro fei,
pag. 66, în orig.
„Tot aa i voi îniv socotii-v mori fa de pcat i vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. Deci pcatul s nu mai domneasc în trupul vostru muritor i s nu mai ascultai de pofte le lui. S nu mai dai în stpânirea pcatului mdularele voastre, ca nite unelte ale nelegiuirii, ci dai-v pe voi îniv lui Dum nezeu, ca vii, din mori cum erai i dai lui Dumnezeu mdularele voastre, ca pe nite unelte ale neprihnirii” (Rom. 6:11-14). n
Adalbert Orban este pastor în Atlanta, Statele Unite.
Misiune
îmi aeza mâinile pe pacient, pentru a lucra dup nevoie, pentru ca, la sfârit, totul s se ter mine cu bine. Dumnezeul nostru este uimi- tor.
Dup perioada petrecut în spital, am de cis s merg din sat în sat, pe insula Espiritu Santo cu gentua mea medical, prezentându-m ca fiind trimis de Misiunea medical din Vanuatu. De altfel, pe aceast cale am obinut i viza ca un an de zile s locuiesc în aceast ar.
inta mea era s promovez un stil de via sntos, preocupat fiind în mod special de sntatea femeilor. Medicina preventiv (masajul, remediile naturale) mi-a deschis porile într-un mod neateptat. Astfel, mergeam din sat în sat, iar vestea c vine o fat care se ocu- p de sntatea mamelor (vrea s fac un club al mamelor) i le înva în special tehnici de masaj se rspândea repede. Masajul era o nevoie acut prin locurile pe unde mergeam, deoarece toi – femei, brbai, chiar i copii – sunt nite crui prin definiie. Ei duc în spate mâncarea de la grdin, lemnele sau alte lucruri necesare. Unii aveau spatele ca de piatr i toi se plângeau de durere de spate.
Bieelul i bunica Într-unul din sate, mi-au adus un bieel
de 11 ani, pe nume Sebastian. Acest bieel era orfan i avea un picior înepenit, astfel c abia putea s fac câiva pai. Nu tiau s-mi explice ce s-a întâmplat. Spuneau c l-a apu- cat deodat aceast neputin. Mi l-au adus s-i fac masaj. Mi-am dat seama c muchii i nervii de la gamb erau foarte rigizi. Aadar, i-am masat muchii timp de o or, dup care l-am chemat pe eful satului s-l înv cum s-i fac el masaj, în fiecare sear, acestui copila. De asemenea, l-am învat i ce alte remedii naturale s foloseasc.
Tot satul era adunat s vad ce fac cu b- ieelul. Apoi, am fost chemat din cas în cas. La un moment dat, când m simeam deja foarte obosit, a venit la mine un copila care m-a dus la o bunicu foarte trist, singur i murdar, cum nu întâlnisem pe nimeni în Vanuatu. Acest lucru era cu atât mai
Înc din ziua în care am intrat în Biserica Adventist am avut dorina de a mrturisi i altora despre lucrrile lui Dumnezeu. Sim- eam c trebuie s fac ceva pentru cei din jur, iar aceste imbolduri
ale Duhului Sfânt i-au gsit împlinirea în mai multe feluri în viaa mea.
Experiena cea mai intens în domeniul misionar am trit-o departe de ara noastr, în Vanuatu. Din zona în care suntem noi, pot spune c Vanuatu se afl situat la marginile pmântului.
Statul Vanuatu a devenit independent în anul 1980. Acesta este situat între Ecuator i Tropicul Capricornului, în zona cunoscut sub numele de Oceania. Are ca vecini în nord, la 170 de kilometri, insulele Solomon, apoi spre vest, la 230 de kilometri, se afl Noua Caledonie. Capitala statului, Port Vila, este situat la aproximativ 2.000 de kilometri de Brisbane, Australia.
Vanuatu se întinde pe 14.700 de kilometri ptrai. Suprafaa de pmânt este împrit în 40 de insule, dintre care numai 12 sunt populate. Amintesc aici pe cele mai mari: Espiritu Santo (4.900 km2), Malekula (2.539 km2), Erromango (1.113 km2), Efate-Vate (1.094 km2), Am brym (644 km2), Epi (637 km2).
Relieful principalelor insule este muntos, munii de aici ajungând pân aproape de 2.000 de metri altitudine. Pe cea mai mare insul – Espiritu Santo –, unde am lucrat eu, sunt i cele mai adânci jungle, dar i cei mai înali muni. Vanuatu are i 9 vulcani activi, dintre care 7 sunt la suprafa.
În Vanuatu triesc aproximativ 215.000 de locuitori, care vorbesc mai multe limbi, cea principal fiind limba bislam, o combinaie de englez i malaiezian. Dintre acetia, 16.500 sunt adventiti, Bi serica Adventist fiind a patra ca numr de membri din ar (7,6%).
Lucrarea mea din Vanuatu se împarte în dou etape. În prima etap, pe parcursul anului 2008, am fost singur. A doua etap s-a desfurat în anul 2010 i, de aceast dat, am fost însoit de Criss, soul meu, cu care m-am cstorit dup ce am sosit din prima cltorie. În articolul de fa doresc s v relatez câteva experiene din prima mea cltorie în Vanuatu.
Întâlnirea cu Vanuatu Acomodarea mea în Vanuatu s-a fcut la o coal adventist.
Prin studenii venii s învee, am avut ocazia s cunosc câte ceva despre fiecare dintre insulele acestei ri, despre obiceiuri, îm- brcminte etc. Apoi am fost dou sptmâni asistent medical într-un spital din Espiritu Santo, al doilea ora ca mrime din Vanuatu.
Aici, la spital, am întâlnit un medic, venit ca voluntar, din Germania. Într-una din zile, a fost nevoie s intervin urgent la un caz de chist ovarian. Cu aceast ocazie, m-a invitat s-l ajut la operaie. Este adevrat c în timpul colii am asistat de multe ori la operaii, dar niciodat nu am lucrat direct cu medicul care opera. Îns la Dumnezeu nimic nu este prea greu. Efectiv, El îmi punea mâna pe instrumentele chirurgicale de care avea nevoie medicul,
– experiene misionare din Vanuatu –
Motto: „Este oare ceva prea greu pentru Domnul?” (Gen. 18:14)
Ella Stigle I Misiune
curios cu cât din acest sat pân la apa ocea nului nu se fcea mai mult de 5-10 minute.
I-am rugat pe cei care m priveau s o duc la ap i s o ajute s se spele. În prealabil, îi fcusem masaj, aa murdar cum era, s vad toi c eu, o femeie alb, nu am nicio reinere fa de ea. Le-am spus, apoi, ca în fiecare zi s fac acelai lucru cu btrâna, pentru c unul dintre motivele strii ei era tocmai aceast murdrie, în care probabil zcea de ani de zile.
Dup ce am terminat de mers la toi oamenii care m chemaser, am verificat dac au dus-o pe bunica la splat, cu gândul de a o spla chiar eu, în cazul în care vecinii ei nu ar fi fcut-o. Ateptam din partea lor s simt împreun cu ea i s fac ceva pentru ea. Mare mi-a fost bucuria, când am vzut-o curat, pe malul apei, cu câteva femei lâng ea. Radiau de bucurie i mulumire atât ea, cât i cei care au ajutat-o.
Dup o vreme, m-am reîntors în acest sat i am avut satisfacia de a-l vedea pe Sebastian, bieelul de 11 ani, care înainte abia îi târa piciorul, cum fugea acum sprinten prin pdure. „Este oare ceva prea greu pentru Domnul?”
Cltorind cu Îngerul pzitor M aflam undeva în vârf de munte i îmi doream ca a doua zi s
vizitez alte dou sate. Înc de seara, m rugam Domnului s gsesc pentru a doua zi un însoitor. Înc nu cunoteam bine drumurile prin muni. S-a oferit s m ajute un tânr de 16 ani. Dei un copil ca vârst, era totui foarte dezvoltat. Pentru c nu întrezream niciun pericol, am pornit la drum.
Am ajuns la cele dou sate care se aflau la distan de 3-4 ore de mers pe jos. Dup ce mi-am îndeplinit misiunea acolo, peste câteva zile a venit timpul s ne întoarcem.
Undeva pe la mijlocul drumului, dup ce trecuserm un râu mare, acest tânr s-a oprit în faa mea i mi-a cerut puin ap. Avea îns o privire foarte tulburat i fix, dându-se foarte aproape de mine. În clipa aceea, a fcut un gest nepotrivit. Mirat i înspi- mântat, l-am întrebat: „Ce se întâmpl cu tine?” În timp ce ridica cuitul, mi-a spus: „Te vreau!” (în bislam: „Mi wantem you!”).
Am paralizat i nu am putut decât s-mi înal glasul ca un fulger la Dumnezeu, iar lui s-i spun: „În Numele lui Dumnezeu, te rog s nu te atingi de mine!”
În clipa urmtoare, privirea i-a fost atras în stânga mea, unde a privit foarte surprins i chiar speriat, luând-o brusc la fug. Fugea ca un nebun, iar eu fugeam dup el i îl strigam s se opreasc, pentru c nu tiam drumul. L-am tot strigat, plin de curaj, s stea i s vorbim. Într-un final, s-a oprit i m-a ateptat, iar faa îi era total schimbat. L-am întrebat: „Ce s-a întâmplat?” Dup o tcere lung, mi-a spus: „În stânga ta, din spate, am vzut venind un brbat foarte înalt i luminos, care era îmbrcat în alb. Mi-a fost fric i am fugit!”
Atunci am îneles c îl vzuse pe îngerul trimis de Domnul s m ocroteasc, pentru ca nimeni s nu îmi fac vreun ru. „Este oare ceva prea greu pentru Domnul?”
Acestea sunt doar câteva crâmpeie din minunata experien a vestirii Evangheliei pân la marginile pmântului. Voi reveni i în alte ocazii cu istorisiri din activitatea mea în Vanuatu, care arat c, într-adevr, nimic nu este prea greu pentru Domnul. n
Ella Stigle este din Ctmrti-Deal, Botoani, de profesie asistent medical.
Pe tot parcursul celor patru zile ale Conveniei, au fost prezentate mr turii de ctre reprezentani ai di feritelor filia le ASI Europa, care au fost im plicai în proiecte misionare în rile lor sau în alte ri în care exis t o nevoie stringent pentru misiune.
Unul dintre scopurile acestei con - venii a fost acela de a-i ajuta pe par- ti ci pani s „învee noi modaliti de a împrti în mod practic credina lor i de a fi eficieni în lucrarea de evanghelizare. Scopul existenei ASI este acela de a-i încuraja pe oamenii de afa ceri i pe cei activi în cadrul di ver - selor asociaii s îi foloseasc toate resursele pentru a proclama întreita solie îngereasc, acum, în aceste momente de la finalul istoriei pmân tului”, spunea Angel Duo, pre edintele ASI Europa, în mesajul su de bun ve nit. Cei prezeni au avut ocazia s partici pe la seminare pe teme de lu - crare misio nar eficient: „Cum s-i conduci pe oameni la luarea unei decizii pen tru Hristos”, se mi nar susinut de Dan Millares, lucr tor bi blic în cadrul Uniunii Sue deze; „Sus inerea de campanii de evanghelizare i lu crare misionar efi ci en- t”, susinut de ctre dr. Jan-Harry Cabungcal, coordonator evan ghelizare al pro gramului Europe4Jesus, Elveia; „Înfiinarea de grupe mici de studiu biblic, cu ajutorul materialului DVD: Noi Începuturi”, realizat de c tre ASI, seminar susinut de Rahel Ludwig, productor LifeStyleTv Suedia; „Cum s-i împrteti credina unui evreu”, seminar susinut
În perioada 15-19 iunie 2011, a avut loc Convenia ASI Europa 2011, la Konstanz, în Germania, într-o lo -
ca ie cu ecouri istorice, importante pen tru cretinismul protestant. Aici, în aceeai cldire în care s-a desfurat acum Convenia ASI Europa, a avut loc, între anii 1414 i 1418, cel de-al 15-lea conciliu ecumenic recunoscut de Bi serica Romano- Catolic, ocazie în care a fost condamnat i executat Jan Huss.
Datorit amprentelor Reformei care marcheaz aceste locuri, orga ni - zatorilor Conveniei ASI Europa 2011 li s-a prut potrivit ca evenimentul din acest an s aib un motto motiva- tor în ceea ce privete misiunea cre ti- n: „Act Now! Reach out, up, across!” (Acionai acum! Ajungei peste tot în jurul vostru!)
Vorbitorul principal al evenimen - tului a fost John Bradshaw, director al postului de televiziune „It is Written” (St Scris). Mesajele transmise au avut scopul de motivare pentru misiune i aciune, de împrtire a soliei adven tiste i, în mod special, a întreitei solii îngereti. Nu trebuie s cedm concep iei c trim într-o lume secularizat, în care nu este loc pentru credin, ci trebuie s de punem eforturi susinute pentru lucrarea lui Dumnezeu i s fim în- cre ztori c El va fi Cel care întoar ce inimile oamenilor ctre Sine. Me- todele Sale le depesc pe ale noastre i nu pot fi împiedicate de factorii potrivnici pe care noi îi identificm i care ne descurajeaz deseori.
Eveniment Acioneaz acum!
de Richard Elofer, director al Biroului Adventist de Mi siune i al Centrului Internaional de Prietenie Iudeo-Ad- ventist, din Ie ru salim; „tiina versus credina”, se mi nar susinut de dr. Rivelino Mon te negro, eful Departa- mentului de Teh nologie, Medovent GmbH, Germania.
Vineri dup-amiaz, participanii au avut ocazia s se implice într-o ac i une practic de misiune, în oraul Konstanz, unde au împrit invitaii la concertul Harmony Quartet, susinut sâmbt seara, cu intrare liber. A fost împrit i literatur cretin.
Programul de Sabat a atras muli membri adventiti din Germania, ast fel încât sala de 1.000 de locuri a cldirii conciliului a devenit neîn- cptoare. Mu zica, mrturiile prezentate i pro gra mul de închinare au fost deosebi te i încrcate de emoia prtiei.
Serviciul divin de închinare de sâm bt dimineaa a fost susinut de pre edintele Conferinei Generale, Ted N. C. Wilson. Mesajul su a fost unul de reafirmare a credinei în misiunea Bisericii Adventiste în lume i a încu ra jat iniiativele ASI i implica- rea acestei organizaii în lu crarea de misiune i în susinerea programelor desfurate de biseric.
A fost prezent i preedintele ASI America de Nord, Norman Reitz, care a rostit un mesaj pentru cei prezeni i, de asemenea, Denzil McNeilus, unul dintre fondatorii ASI America de Nord i membru al boardului ASI Missions Inc., care a vorbit despre
Convenia ASI Europa 2011
Monument ce marcheaz locul unde Jan Huss a fost ars pe rug în data de 6 iulie 1415
John Bradshaw( dreapta), împreun cu traductorul su, Jens Giller( stânga)
Preedintele Conferinei Generale, Ted N. C. Wilson( dreapta), împreun cu traductorul su, Winfried Vogel (stânga)
Foto: Christoph Gysin/ Amazing Recordings
Programul Conveniei s-a încheiat sâmbt seara cu un concert susinut de Harmony Quartet.
La eveniment au participat reprezentani ai filialelor ASI Europa din Elveia, Germania, Austria, Spania, Portugalia, România, Ungaria, Cehia, Ucraina, Croaia, Slovacia. Delegaia ASI România a avut urmtoarea componen: Dumitru Palada – vicepreedinte ASI România, Olga Palada – supervizare pro iecte, Eduard Clu g- ru – trezorier Uniunea de Conferine i reprezentant al Uniunii în cadrul Consiliului de Administraie ASI Ro- mânia, Maria Bena – membru ASI,
proiectele misionare care sunt în des- f urare în cadrul ASI America de Nord i despre importana pe care o acord implicrii tinerilor în lucrarea misionar.
De asemenea, au mai participat: Bruno Vertailler, preedintele Divi- ziunii Euro-Africa, Gabriel Maurer, secretarul Diviziunii Euro-Africa, i dr. Bertil Wiklander, preedintele Diviziunii Trans-Europa.
Cu ocazia acestui eveniment, a avut loc i Adunarea General Elec- ti v în cadrul ASI Europa, iar în urma votului delegailor ASI prezeni, Comitetul Executiv al ASI Europa are urmtoarea componen:
Preedinte: Angel Duo, Spania Vicepreedinte pentru marketing,
creterea i înfiinarea de noi filiale: Ruben Dias, Portugalia
Vicepreedinte pentru evanghelizare: Passer Radim, Cehia
Vicepreedinte general: Remus Aurel Bena, România
Vicepreedinte finane: Christiane Theiss, Elveia
Secretar: Mark Alt, Elveia Auditor: Markus Czettl, Elveia
Remus Bena I Eveniment
august 1846 – Apare broura lui Joseph Bates Sa ba tul zilei a aptea, un semn venic. Adevrul despre Sabatul zilei a aptea fusese descoperit în micarea millerit înc din prim- vara anului 1844, totui importana predicrii evenimen tu lui de la 22 octombrie a fcut ca un astfel de mesaj s fie trecut în plan secundar. În 28 februarie 1845, T. Preble va publica un nou articol despre importana Sabatului, reuind s conving ali doi pionieri millerii, care vor duce mai departe misiunea redescoperirii lui Joseph Bates i John Andrews. Dup citirea argumentelor din broura lui Bates, în toamna anului 1846, James i Ellen White vor accepta adevrul despre ziua de Sabat.
30 august 1846 – Are loc cstoria lui James White cu Ellen Harmon. Cei doi se cunoscuser înc din 1845 i au cltorit o vreme împreun, fr s aib gânduri de cstorie, pe care o vedeau ca o negare a ateptrii revenirii lui Isus. Au realizat îns c pen tru amândoi cstoria era modul în care chemarea lui Dumnezeu pentru ei se putea împlini mult mai bine, aa c, fr a fi membri formali ai unei biserici (muli millerii fiind exclui din bisericile lor înainte de octom brie
1844), au fost cununai de un judector civil, pe 30 august 1846. Au avut o via de familie frumoas, fiind împreun 35 de ani, pân pe 6 august 1881, când James White a încetat din via. James i Ellen White au avut împreun 4 biei, dintre care doar 2 au supravie uit pân la vârsta adult.
august 1852 – A aprut primul numr al revistei The Youth Instructor, cea mai veche revist adventist dedicat celor tineri. Revista avea 8 pagini, aprea lunar i con i- nea leciile colii de Sabat, învturi doctrinare, precum i alte lecturi de folos celor mai tineri pzitori ai Sabatului. Ti- rajul a fost la început de 1.000 de exemplare, a ajuns la 25.000 la începutul secolului al XX-lea, pentru ca odat cu venirea lui Lora Clemet la conducerea redaciei s ajung la 50.000. Din 1970, revista a fost înlocuit de Insight, actuala publicaie a tinerilor adventiti vorbitori de limba englez din întreaga lume. n Adrian Neagu, pastor
Urme pe Stânca- Luna august în istoria adventistLuna august în istoria adventist
Remus Aurel Bena – secretar executiv i preedinte ASI România.
Urmtoarea ocazie de acest fel a fost stabilit pentru anul 2013, în perioada 26-29 iunie, în Portugalia, i suntei invitai s participai i dumneavoastr.
Pentru mai multe informaii despre proiectele care vor fi desfurate în urmtorii doi ani i pentru detalii despre cum putei obine materialul video de la Convenia din acest an, v rugm s vizitai site-ul ASI Europa: www.asi-europe.org.
Convenia ASI România va avea loc pe 7 i 8 octombrie 2011, la Braov.
Sperm ca mesajul „Acioneaz acum!” s nu fi rmas în Konstanz, doar în inimile martirilor sau poate ale celor care au fost prezeni acolo în cele patru zile ale Conveniei ASI Europa, ci dorim ca el s ne motive ze pe noi, membrii laici, s depu nem eforturi susinute pentru proclama- rea Vetii Bune acum..., nu mâine sau alt dat! n
Remus Bena, preedinte ASI România
De la dreapta spre stânga: Ruben Dias, Christiane Theiss, Radim Passer, Remus Aurel Bena, Mark Alt, Angel Duo i Jens Giller (traductor)
Îmi amintesc de o întâmplare de la începutul adoles- cenei când, rsfoind corespondena i pozele mai
vechi ale familiei, am gsit o cartotec asemntoare unei cri potale elegante. Era scris cu litere de o cali- grafie exemplar, parc desenate. Culoarea transmitea timpul trecut. Începusem s citesc i am descoperit c nu doar literele se ridicau frumos pe foaie – cuvintele ce le alctuiau desenau imagini, relaii, propuneri de o splendoare sufleteasc i relaional cum nu întâlnisem: alctuiau o somptuoas invitaie ctre o domnioar de a crei prezen autorul era fermecat. Intrigat de prezena unei astfel de note între amintirile familiei, m-am adresat mamei întrebtor: „Cine a scris aici?” Mama se uit la carte i îmi rspunde privind undeva unde numai ea vedea: „Tata, pe vremea când nu eram cstorii.”
inusem în mân nite cuvinte de pe vremea în care nu eram i nu tiusem cât de aproape îmi erau cei im plicai. Frumosul lor se nscuse deja în mine, chiar dac nu îi cunoscusem. Când am fcut-o, legtura s-a personalizat i n-a mai putut fi tears.
Întâmplarea de mai sus ilustreaz relaia cu cartea. Ea este mai mult decât o îniruire de semne pe un suport trans misibil. Dei în jurul nostru sunt multe cri (...de vizit, funciar, de identitate, de acces, potal etc.) i par a avea valoare, ele devin semnificative în funcie de relaia pe care o avem cu coninutul lor.
Prin extensie, aa se întâmpl ca o carte s devin în tâi semnificativ, apoi de cptâi i de suflet. Astfel ajunge s îi plac un autor, o materie colar, o profesie, s „ai parte de/din carte” la sensul propriu. Aparent, funcia estetic este principal, ea se condiioneaz reciproc i interfereaz cu o serie de alte funcii: social, re li- gioas, de cunoatere, moral i etic i contribuie la dezvoltarea umanitii cititorului. Aceste domenii co respund direct unor dimensiuni fr de care omul ar cdea într-o subnormalitate, altfel spus, omul n-ar mai fi la fel de om. Dar dac este, atunci armonia sa genereaz frumusee.
Dintre mijloacele accesibile prin care e influenat fiina noastr interioar, literatura rmâne cel mai puin
intruziv – ofer mai mult libertate. Prin contrast, mij loacele care stimuleaz prin intermediul simurilor (filmul, muzica i altele) pun mai mult la încercare dis cernmântul i spiritul critic: este mai greu s te împotriveti mâncrii gustoase, dar nesntoase, decât unei cri. Dei în mod primar, lectura depinde de simuri, savurarea ei depinde de gândire.
Spaiul gândirii i afectivitii reprezint spaiul maximei intimiti. Sfânta Scriptur ne amintete s pzim acest loc mai mult decât orice, pentru c din el ies izvoarele vieii (Prov. 4:23). Responsabilitatea acestui îndemn nu este doar negativ, ci i pozitiv. Adic nu vom limita la restricionarea accesului unor elemente nefaste într-un spaiu vital, pur i sensibil, ci, de asemenea, ne vom deschide inima fa de cele ce ne fac bine i ne bine- cuvânt viaa – izvoarele vieii nu ies singure i invo lun- tar din inim. În spaiul acesta se descoper dinamica noastr interioar, viaa noastr cu Dumnezeu i cu se- menii: „Cum rspunde în ap faa la fa, aa rspunde inima omului inimii omului” (Prov. 27:19). Eecul bunei vegheri a acestei dinamici duce la sectuirea de sine (Ier. 2:13), îns o pzire/pstrare responsabil a acestui spaiu va face ca în el s continue s fie i s curg via. Aadar, pentru a ne pstra vitalitatea interioar sntoas, este crucial s ne propunem i s ne întâlnim cu alte inimi în care este via.
Alegerea întâlnirii prin intermediul lecturii se asea- mn cu alegerea semenilor cu care te întâlneti, cu di- ferena c (mai) toate criteriile fizice dispar, rmânând doar valorile, credinele, iar elementele exterioare sunt doar indicii dup care anticipm dac dialogul este po- sibil sau nu.
La fel ca în relaiile sociale obinuite, o carte are câteva indicii cu privire la coninut – autorul i lumea
Credina practic
Între carte i parte Acest articol este ultimul dintr-o serie de patru articole dedicate lecturii cretinului. Primele trei sunt Cititul ca un drum (Aprilie) i Al treilea sens (Mai), Cartea de cptâi (Iulie).
SA ne cunoaStem
lui, titlul operei, subiectul abordat, prezentarea/prefaa, cuprinsul, grafica, scriitura, editura. Aceste indicii nu ga- ranteaz rezultatul pozitiv al întâlnirii, deoarece acesta depinde de ateptrile în urma lecturii. În cazul lecturii recreative sau estetice (de plcere), dintr-un sim de res- ponsabilitate fa de sine, selecia ar trebui s aib o anumit rigoare, iar lectura s fie fcut cu un sim critic sau atent – pe lâng evaluarea simpl a indiciilor de coninut menionate, cititorul cretin verific dac subiectul în an- samblu este compatibil cu valorile moral-cretine sau cu viziunea sa despre lume i via. Pe parcursul lecturii, ar trebui s-i pstreze criteriile pe care le are în alegere i s dialogheze cu autorul, neînchizând simul critic i dis- cernmântul. În caz contrar, se ajunge la confundarea unui discurs artistic, alegoric, satiric, cu unul documentar, istoric. Este celebru cazul romanului Codul lui Da Vinci, care, citit necritic (i ne dia logic), i-a fcut pe muli s con- funde ficiunea cu realitatea. Aceasta se întâmpl dato ri t unei abordri naive a operei de ficiune. Pentru a pre veni aceste confuzii, în coal se studiaz literatura, iar cititorului i se ofer in strumente i criterii cu care s se angajeze în lectur i pentru a face fa actului de comunicare repre- zentat de literatur. Omul trebuie pregtit s recunoasc ceea ce citete – astfel, jurnalul de cltorie, eseul, roma- nul, dra ma, alegoria vor fi abordate diferit de textele non- ficionale i dup specificul genului lor.
De exemplu, pentru Ellen White, Cltoria cretinului, de John Bunyan, este o „alegorie minunat”1 care „por tre- tizeaz viaa cre tin atât de precis i prezint dragostea lui Hristos într-o lumin atât de atrgtoare, încât sute i mii s-au convertit prin intermediul ei.”2 Ea recunoate o specie literar i tie s o interpreteze.
În concluzie, literatura este un mediu de comunicare la dispoziia participantului. Ceea ce se filtreaz ca în oricare alt caz este coninutul. Mai mult, având în vedere funciile educative, sociale i ideologice ale literaturii, omul responsabil fa de sine i semeni va socializa în mod necesar i în acest mediu; va depi bariera timpului i spaiului. În aceast parte a lumii, cei mai muli avem darul... cititului, chiar i al scrisului... graie alfabetizrii, iar pilda talanilor (Matei 25:14 – 30) este motivant.
Omul religios Îl va glorifica pe Dumnezeu inclusiv prin aceste daruri, pregtindu-se s comunice calea spre mân- tuire celor pentru care Domnul Hristos a murit i lsându-l
pe Duhul Lui s îl pregteasc pentru acele întâlniri. n
Laureniu Nistor este bibliotecar-ef la Institutul Teologic Adventist
Republica Nicaragua, aa cum se numete oficial, este cea mai mare ar a Americii Centrale, având o populaie de 5,89 milioane de locuitori, un teritoriu de peste 130.000 km2 i capitala la Managua. Este aezat între Honduras i Costa Rica i între Oceanul Pacific i Marea Caraibilor, de-a lungul coastei Pacificului, având un lan de 40 de vulcani, dintre care unii sunt înc activi. Limba ofi cial este spaniola, ara fiind singura din America Latin colonizat i de englezi, i de spanioli. Religia majoritar este cea romano-catolic, dar sunt i foarte muli cretini protestani.
Primul misionar adventist care a ajuns pe acest teritoriu a fost F. J. Hutchins, pentru a vinde cri. În 1898, datorit influenei lui, C. F. Brooks devine adventist de ziua a aptea i lucreaz ca misionar laic timp de 12 ani, ateptând botezul i organizând o grup de credincioi la Yulu. Abia în 1912, când Goodrich viziteaz zona, Brooks va fi botezat împreun cu ali doi indigeni. În 1920, se pun bazele lucrrii medicale, iar în 1929 se organizeaz Misiunea Nicaragua. La acea dat, erau patru biserici or- ganizate, cu vorbitori de limba englez i un singur vorbi- tor de limb spaniol printre membrii adventiti.
Astzi, în Misiunea Nicaragua sunt peste 108.000 de membri adventiti, care se închin în 209 biserici i 53 de grupe. Anual, peste 6.000 de membri se adaug Bisericii Adventiste. Raportul statistic vorbete i despre 5 coli adventiste, printre care o coal vocaional, un colegiu i
NICARAGUA
Între carte i parte
1 White, Ellen G., Tragedia veacurilor, Via i Sntate, 2008, pag. 223. 2 White, Ellen G., Historical Sketches of the Foreign Missions of
Seventh-Day Adventists (1886), EGW Research 2008 CD-ROM.
COMUNICANDO EL MENSAJE DEL TERCER ANGEL
una de grad universitar. Cu un post de radio apreciat la nivel na ional, cu pro gra me foarte bine puse la punct pentru copii i tineri, cu proiecte ADRA sau ale altor organizaii umani ta - re, Biserica Ad ven tis- t din Ni ca ra gua spune lumii despre dra - gos tea lui Dumnezeu, cu pasiu ne i con vin- gere. n
Adrian Neagu, pastor
Tehnologia ofer ACCES, dar i EXCES. Întrebarea care se ridic este cum pot prinii s diminueze impactul negativ al tehnologiei i s valorifice influena pozitiv?
în parc i mai mult ONLINE, sunt mai sedentari, nu-i intereseaz prea mult politica sau actualitatea din ar sau lume i cei mai muli triesc din banii prinilor. Noua generaie va ocupa în 2020 peste 40% din populaia statelor europene i, în scurt timp, va conduce lumea.”4
COMUNICARE sau ÎNSTRINARE? Astzi tinerii pot s comunice unii cu alii, mai uor
i cu mai puin efort decât oricare alt generaie. Tele- foa nele mobile, internetul, e-mailul, messengerul, reduc contactul uman, dar, paradoxal, îi fac pe oameni mereu disponibili.
Competenele sociale sunt dobândite prin practic, prin interaciunea cu ali oameni. Astzi nu este ceva ie it din comun ca tinerii s petreac mai mult timp relaio- nând cu o main decât unii cu alii, dobândind astfel mai greu competene sociale.
Crescând cu toat aceast tehnologie, tinerii de astzi sunt profund diferii fa de prinii lor. Sigur, acest lucru este valabil pentru orice generaie, dar generaia de astzi are acces imens i fr precedent la informaie. Expune- rea copiilor la atitudini, valori i comportamente care sunt în contradicie cu noiunea adulilor despre ceea ce este sntos i apropiat pentru ei produce adeseori conflicte i influeneaz dezvoltarea lor ulterioar.
În ultima perioad avem de-a face cu un fenomen nou: generaii pentru care nu mai este important când te-ai nscut, ci ceea ce faci. Fenomenul a fost identificat în 2004, într-un articol publicat de ctre cei de la trendwatching.com2, i de atunci i se acord o atenie din ce în ce mai mare.
„Generaia C” înseamn generaia care creeaz „con inut”. Acetia adaug în fiecare zi materiale audio/ video, imagini, texte izvorului nesecat de resurse – internetul. Ca s înelegem cantitatea de coninut produs de aceast generaie, este important s tim cam ce înseamn o zi pe web: 210 miliarde de e-mailuri sunt trimise zilnic, 3 mi lioane de imagini sunt uploadate (în- crcate) pe Flickr – suficiente pentru a umple 375.000 de pagini de album foto – 700.000 de noi membri se înscriu pe Facebook, 45 milioane de statusuri sunt schimbate (updatate) pe acelai Facebook, sunt postate 5 milioane de de tweets-uri, bloggerii public 900.000 de articole noi – suficiente pentru ediiile New York Times, timp de 19 ani.3
Creativitate, comunicare, computer, click, conectivi- tate, control, celebritate, sunt câteva din cuvintele ce descriu atât de bine aceast Generaie. „Ei îi petrec cel puin trei ore pe zi pe internet i nu-i pot imagina viaa fr gadgeturile care îi însoesc la coal, acas sau pe strad. Sunt conectai 24 din 24, se întâlnesc mai puin
Tineret
etichetarea generaiilor le aparine americanilor. Astfel, cei nscui între 1925 i 1945 aparin „Generaiei tcute” (Silent Generation), Baby Boomers sunt cei nscui dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial – între 1946 i 1964, a urmat Generaia X (1965-1980), Generaia Y (Millennials) – 1981-2000, iar din 2000 pân în prezent se vorbete despre Generaia Z sau „generaia internetului”.1
ÎN LUME, FR S PLECE DIN CAS! Atunci când eram adolescent, nu aveam voie s stau
cu prietenii mei mai mult de ora 22.00. i acum îmi aduc aminte de mama care m atepta îngrijorat în strad, dac nu eram acas pân la ora stabilit.
Astzi, prinii sunt linitii de faptul c adolescentul st cuminte în dormitorul su i nu prsete casa. Dar el poate s fie oriunde în lumea aceasta, fr s prseasc dormitorul. Câi dintre prinii i bunicii de astzi puteau s-i sune prietenii în orice moment al zilei i aproape din orice loc? Câi puteau s realizeze o lucrare de cercetare fr s treac pragul bibliotecii? Câi puteau s fie informai instant cu tot ceea ce se întâmpl în lume? Câi puteau s priveasc ultimele filme aprute (multe dintre ele inadecvate vârstei), fr s ias din cas?
Dezvoltarea tehnologiei a fcut ca multe sarcini s fie uor de realizat i unele dintre acestea sunt cu adevrat incredibile. Dar, precum multe lucruri aflate la îndemâna copiilor, dac nu sunt supravegheate, verificate sau sunt folosite fr o educaie adecvat, aceste unelte ale vieii se pot transforma în arme ale autodistrugerii.
Din dormitorul lor, copii au acces la oameni, locuri i comportamente care le amenin sigurana. În luna mai a.c., dou fete din Constana au disprut de acas mai multe zile, dup ce i-au dat întâlnire cu prieteni pe care i-au cunoscut pe Internet.5 Aproape totul este disponibil la doar un CLICK distan.
Într-un studiu6 publicat în 2005, se face un inventar al celor mai problematice experiene legate de folosirea
Internetului. Cele 11 probleme identificate au fost urmtoarele: suprasolicitarea, pornografia, infidelitatea, exploatarea sexual i abuzul, jocurile, pariurile, hruirea, izolarea, evitarea socializrii, frauda, furtul i decepia, relaii distruse, website-uri cu influen nociv, accesarea neadecvat a diferitelor materiale.
Toat aceast dezvoltare tehnologic ofer avantaje fr precedent. Având conexiune la internet, motoare de cutare i conexiune instant la oameni i informaii, Generaia C poate s devin celmai bine informat i educat generaie a tuturor timpurilor.
Prinii de astzi se în trea- b cu team: cum ne cretem copiii într-o lume care este atât de diferit de cea în care am crescut noi? Într-un arti - col viitor vom propune dou strategii importante. Prima, dezvolt o puternic inte- rac iune printe-copil atunci când copilul este mic, iar cea de-a doua, prinii de ado les- ceni trebuie s învee cum s foloseasc accesul i excesul, pentru a dezvolta un adolescent sntos. n
Emanuel Ban este director de Tineret în Conferina Transilvania Nord.
Emanuel Ban I Tineret
2 http://trendwatching. com/trends/ GENERATION_C.htm
3 http://www.apropo.ro/ www/o-zi-de-internet-in- statistici-5499662
5 http://www.adevarul.ro/ locale/bucuresti/
6 http://www.unh.edu/ ccrc/pdf/CV92.pdf
Art. 32 (1) În învmântul de stat i particular, predarea religiei
este asigurat prin lege cultelor recunoscute. (2) Personalul didactic care pred religia în colile de stat
se numete cu acordul cultului pe care îl reprezint, în con di- iile legii.
(3) În cazul în care un cadru didactic svârete abateri gra ve de la doctrina sau morala cultului, cultul îi poate re- tra ge acordul de a preda religia, fapt ce duce la desfacerea contractului individual de munc.
(4) La cerere, în situaia în care conducerea colii nu poate asigura profesori de religie aparinând cultului din care fac parte elevii, acetia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului cruia îi aparin.
Art. 33 (1) Cultele au dreptul s înfiineze i s administreze uni-
ti de învmânt pentru pregtirea personalului de cult, a profesorilor de religie, precum i a altor specialiti necesari acti- vitii religioase a fiecrui cult, în condiiile prevzute de lege.
(2) Fiecare cult este liber s îi stabileasc forma, nivelul, numrul i planul de colarizare pentru instituiile de înv- mânt proprii, în condiiile prevzute de lege.
Art. 34 (1) Cultele îi elaboreaz planurile i programele de în v -
mânt pentru învmântul teologic preuniversitar i pro- gra mele pentru predarea religiei. Acestea se avizeaz de ctre Ministerul Culturii i Cultelor i se aprob de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii.
(2) Pentru învmântul superior, planurile i programele de învmânt se elaboreaza de instituiile de învmânt, cu acordul cultului respectiv, i se aprob de senatele univer si tare.
Art. 35 (1) Personalul didactic din unitile de învmânt teologic
integrate în învmântul de stat se recunoate de ctre Mi nis- terul Educaiei i Cercetrii, în condiiile prevzute de lege, cu acordul prealabil al organelor statutare ale cultelor religioase în cauz.
(2) Personalul didactic din unitile de învmânt teolo gic neintegrate în învmântul de stat se numete de ctre organele statutare ale cultelor, în conformitate cu statutele aces to ra. Personalul didactic care pred religia în coli trebuie s în de- pli neasc prevederile Legii privind Statutul personalului di dac- tic nr. 128/1997, cu modificrile i completrile ulte rioa re. n
Gelu Panait, jurist, Uniunea de Conferine
Învmântul organizat de culte ( I ) Gelu Panait I Juridic
Extras din LEGEA nr. 489, din 28 dec. 2006, privind libertatea religioas i regimul general al cultelor
Interviu
Prin focul încercrilor
În toamna anului 2010, o încercare de foc a lovit crunt gospodriile a doi credincioi din comunitatea Buciu- meni, judeul Dâmbovia. Dnu Vldoiu i Gabriel
Vldoiu, frai de credin i de corp, locuiesc cu familiile lor în cldiri ce se afl în aceeai incint. Aceti frai îi câtig existena cinstit, fiind un reper de onestitate i seriozitate printre consteni. De asemenea, fratele Dnu, ca prezbiter, i fratele Gabriel, în calitate de casier, sunt stâlpii bisericii adventiste din Buciumeni, atât din punct de vedere moral, cât i material.
Am stat de vorb cu ei i le-am consemnat experiena, dorind s înelegem ce înseamn s fii adventist, parte din poporul lui Dumnezeu, i s te confruni cu o tragedie de felul acesta.
Curierul Adventist: Frate Dnu Vldoiu, v rog mai întâi s v prezentai.
Dnu Vldoiu: Am 41 de ani, sunt cstorit cu Doinia i avem împreun dou fetie. Îmi susin familia lucrând ca zugrav i ca apicultor.
C.A.: Frate Gabriel Vldoiu, v rog s ne spunei câ teva lucruri despre dumneavoastr.
Gabriel Vldoiu: Sunt cu doi ani mai mic decât fratele meu i lucrez ca tâmplar. Sunt cstorit cu Daniela i avem trei fetie.
C. A.: Casele dumneavoastr se afl în aceeai incin t, practic, ele sunt lipite una de alta. În noaptea de 3 spre 4 noiembrie 2010, ambele locuine au fost mistuite de flcri. V rugm se ne relatai ce sa întâmplat în acea noapte.
D. V.: Era miercuri noaptea spre joi, când, în jurul orei 1:30, una dintre fetie, care dormea în mansard, a simit
focul i ne-a alertat. Focul pornise din spate, din zona ate lierului de tâmplrie, unde se afla lemn mult. De asemenea, i mansarda locuinei noastre era tot din lemn, fapt care a determinat ca incendiul s se extind repede.
C. A.: Frate Gabriel, care credei c a fost sursa in cendiului?
G. V.: Cel mai probabil o persoan cu rea intenie a pro vocat incendiul. Primisem ameninri directe de cel puin dou ori. Persoana respectiv este un om cu pro - bleme care le-a creat multe necazuri oamenilor din comu- n. Pe noi era suprat din cauza zgomotului pe care îl fac uti lajele de tâmplrie. Am vorbit cu organele compe tente, dar, fr alte probe, nu s-a luat nicio msur. i, când a gsit momentul oportun, a acionat. Iar din cauza can- titii de lemn, focul s-a întins uor de la atelier la case.
C. A.: Frate Dnu, în ce msur gospodria va fost afectat de incendiu i ce ai gândit atunci?
D. V.: În cazul meu, focul a ars partea superioar, din lemn, a casei, atelierul de tricotaj al soiei, cât i anexele casei. Am reuit s salvm anumite bunuri aflate la primul nivel al locuinei. Când am observat focul i când am realizat c familia îmi este în pericol, m-am rugat Domnului s m ajute s trec prin aceast situaie aa cum a trecut Iov i, în ciuda dezastrului care se ex tindea din ce în ce mai mult, o pace adânc mi-a cuprins inima.
C. A.: Frate Gabriel, dumneavoastr cât ai mai salvat din gospodrie?
G. V.: Din pcate, casa, atelierul de tâmplrie, anexele i toate bunurile au fost mistuite complet. Nici mcar crile de identitate nu am putut s le salvm. Doar câte va
Interviu cu Dnu i Gabriel Vldoiu
Iosif Diaconu I Interviu
haine am luat. Aciunea tardiv a echipajelor de inter- venie nu a mai avut niciun efect pozitiv în cazul nostru.
C. A.: Ce sentimente vau încercat atunci? G. V.: Am fost ocat de ceea ce ve deam i de repezi ciu-
nea cu care se întindea focul. Era o prive lite înfrico toa- re. Am mulumit, în schimb, Domnului c nu a îngduit ca vreunul dintre noi s fie rnit. Apoi, m-am rugat Dom nului pentru dou lucruri: s îmi arate ce dorea s m în vee prin acest eveniment i ce schimbri ar trebui s fac în viaa mea. Al doilea lucru pe care I l-am cerut Domnului a fost s m ajute s refac ceea ce pierdusem, deoarece eram în prag de iarn i înc nu tiam unde s îmi adpostesc copiii.
C. A.: Ce înseamn s fii adventist i s faci parte din familia bisericii în asemenea momente? Are vreo importan faptul c aparii unei comuniti?
D. V.: Toat comuna i împrejurimile au auzit de ne- ca zul nostru. Într-o staie de autobuz, oamenii vorbeau despre cele întâmplate, iar o sor de-a noastr îi asculta. La un moment dat, cineva a spus: „Nu v facei probleme, ei sunt adventiti. Ei se ajut unii pe alii. În câteva luni, vor face totul cum a fost.”
i, într-adevr, aa a fost. Este o binecuvântare esen- ial s faci parte din familia adventist în asemenea mo - mente. Am fost copleii de susinerea pe care biserica a artat-o fa de noi. Frai i surori de aproape i de departe, comuniti din ar sau din strintate, conductori i diferite organizaii ale bisericii, toi acetia au fost fo- losii de Dumnezeu s ne arate c nu suntem singuri în cuptorul de foc. Înc din momentul incendiului, fluvii de susinere material i moral au început s se reverse spre noi. Biserica, atât ca organizaie, cât i ca membri, s-a mobilizat exemplar, demonstrând c este un privilegiu s faci parte din familia Domnului.
De asemenea, muli oameni din sat ne-au fost alturi în acele clipe. Prin ajutor material sau prin implicare personal, un numr mare de consteni ne-au susinut s tre cem peste ziua necazului.
Pe aceast cale dorim s le mulumim tuturor celor care într-un fel sau altul ne-au sprijinit. Prin cuvinte de încu ra jare, prin aciuni sau donaii, suportul oferit cu generozi tate ne-a dat speran i mângâiere în zile de descuraja re. Dorim ca Domnul s rsplteasc toate aceste acte de bunvoin sincer.
C. A.: Frate Gabriel, dumneavoastr ai fost cel mai afectat. Ai simit mâna i prezena lui Dumnezeu în aceast încercare?
G. V.: Acum, dup nou luni de la acest eveniment, pot s confirm c Dumnezeu a stat alturi de noi chiar i atunci când nu Îl vedeam. Doar o experien a dori s relatez, din multele care au avut loc.
Sursa noastr de venit era activitatea mea de tâmplar. Dar toate utilajele i instrumentele fuseser distruse. Fr acestea nu puteam nici s întrein familia i nici s încep reconstrucia. Aa c am fcut o prioritate din refacerea atelierului de tâmplrie.
Era miercuri, 8 decembrie. În cutrile mele, gsisem un utilaj pe care îl negociasem la preul de 1.000 de euro i am stabilit s mi-l aduc acas. Bineîneles c nu aveam aceast sum. Am plecat spre cas i tot drumul m fr- mântam cu privire la bani. De unde s iau eu acum 1.000 de euro? În acelai timp, m i rugam. Când am ajuns acas i ateptam maina, am primit un telefon de la o persoan cu care nu mai vorbisem niciodat, din Spania. Mi-a spus c auzise de necazul nostru i c, în urma co- lectei din comunitate, au strâns 1.000 de euro, pe care mi-i puseser deja în cont.
Am fost copleit i inima mi s-a umplut de recuno tin- fa de Dumnezeu i fa de cei binevoitori. Într-adevr, Domnul este cu cei ce trec prin ape i prin foc.
C. A.: În ce situaie se afl gospodriile dumnea voas tr în acest moment?
D. V.: Ceea ce face un om în zeci de ani nu poate s re- cu pereze în nou luni. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu, care ne-a dat sntate, i cu ajutorul instrumentelor umane folosite de El, am refcut ce avem nevoie ca s trim decent.
C. A.: Ce lecii ai învat din aceast experien i ce le recomandai celor care trec prin calamiti?
D. V. i G. V.: În urma acestui eveniment, am învat c Dumnezeu ne iubete. i El ne-a artat în multe feluri lucrul acesta. Unul dintre acestea este c din 4 noiembrie pân în 4 decembrie, lun de toamn târzie, a fost doar soare i ne- obinuit de cald pentru acea perioad. Am putut s lucrm i s refacem mult din gospodriile noastre.
În al doilea rând, am învat care sunt adevratele prioriti ale vieii. Nu se merit s investeti în ceea ce aparine acestui pmânt. Am învat s ne strângem mai multe comori în cer, acolo unde sunt în siguran.
În al treilea rând, am învat ce trebuie s facem i ce trebuie s spunem celor care trec prin incendiu. Atunci când arde focul cu atâta putere, te încearc anumite triri speciale. Noi le-am experimentat i tim ce încurajri trebuie spuse i ce aciuni trebuie întreprinse în asemenea momente.
Le recomandm tuturor celor încercai asemenea nou, i nu numai, s se încread în Dumnezeu i s nu dispere. Pu terea Lui este mare i El lucreaz cu aceeai dragoste pentru copiii Si de azi ca i pentru tinerii din cuptorul de foc. Apoi, familia bisericii, cu toate defectele ei, este mâna cereasc ce mângâie i sprijin pe membrii ei.
Astzi, când privim în urm, ni se pare c totul a fost un vis urât care a trecut. Atât de prezent a fost susinerea Dom nului i a bisericii fa de noi. Credem c aa va fi i în Împria Sa, atunci când ne va izbvi din toate necazurile. Toat experiena pcatului va fi ca un vis urât, iar tot ceea ce va rmâne va fi doar experiena uimitoare a interveniei lui Dumnezeu pentru noi. n
Raport
Institutul Teologic Adventist
D deja v-ai obinuit cu rapoartele instituiilor bisericii. Dac v-am spune care au fost prioritile ITA în 2010, nu ai sesiza deosebiri fa de anii prece-
deni. S-a pornit entuziast i optimist. S-a muncit contiin- cios i deseori peste msur. Ne-am bucurat pentru acei ab sol veni care au început un drum profesional pe teme- lia academic aezat cu druire, exi gen i aplecare du- hov niceasc de ctre dasclii notri. Suntem fericii i îi felicitm pe colegii notri pentru finali zarea programelor de doctorat. Salutm îmbuntirile i facilitile create prin grija departamentului adminis trativ.
Derularea programelor de studii în anul universitar 2010-2011 a fost susinut de un corp profesoral care cu- prinde 50 de cadre didactice, acoperind cele 53 de posturi din statul de funcii.
Din totalul cadrelor didactice active, 40% reprezint profesori cu norm de baz, iar 60% reprezint profesori angajai în colaborare sau voluntari.
În anul universitar 2010-2011 s-au înscris 240 de studeni, la cele patru specializri – studii uni ver sitare de licen: Teologie Adventist Pastoral, Asisten Social, Pedagogia Învmântului Primar i Precolar, Limba i Literatura Român-Limba i Litera tura Englez. Dup înfiinarea celor dou din urm specializri, anul 2010- 2011 este primul an cu efectivele complete pentru întreg ciclul de studii universitare. Dup cum se tie, ponderea cea mai mare, ca numr de stu deni, o are specializarea Teologie Adventist Pastoral.
Cea mai mare universitate adventist din Diviziunea Euro-Africa, ITA, este autorizat de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii, diploma de licen fiind acordat de ctre Universitatea din Bucureti. La programele de licen se adaug master în Teologie, oferit, ca unicat în Europa, de Andrews University, SUA.
De ce s studiezi la ITA? „Exist multe beneficii pe care le aduce frecventarea
unei universiti sau a unui colegiu adventist. Beneficiile sunt i de partea prinilor. Mai întâi, putei s fii linitii pentru c tii c fiica sau fiul dumneavoastr se afl într-un mediu care promoveaz dezvoltarea holistic: cea intelectual, academic, integrarea credinei în învare, înelegerea opiniei Bibliei cu privire la materiile pe care le studiaz.
Este promovat un stil de via sntos i un mediu în care fiul i fiica dumneavoastr vor avea parte de o diet echilibrat, vor putea locui într-un loc sigur, vor fi învai de profesori crora le pas de ei, vor avea prieteni care le vor împrti valorile. Acestea sunt unele dintre beneficiile pe care le vor avea tinerii. În plus, aici se pregtesc pentru cariera pe care o vor avea. i lucrul acesta este important.
Ei se pregtesc aici pentru via i leag prietenii care vor dura toat viaa.”
Dr. Lisa Beardsley, Director Educaie, Conferina General
Ce aduce în plus ITA fa de celelalte universiti de stat/particulare?
„Studenii notri au dou mari avantaje fa de cei din învmântul superior, în general: primul avantaj – grupele mici, care permit lucrul aproape individual, între student i profesor. Deci relaia formativ este net supe - rioar fa de instituiile cu efective mari. În plus, Insti - tutul fiind relativ izolat de lumea cea mare are avan tajul c este ferit de factorii perturbatori din societatea cea mare. i cum factorii perturbatori înseamn vulgari tate, nevrotism, dispersie în general, este un mare avan taj c studenii ITA rmân concentrai, nestresai, echi li- brai i proiectai pe demersul tiinific i spiritual. La aceasta trebuie s inem cont de suportul spiritual pe care-l ofer pregtirea specific din Institut. Aadar, la ITA, între spiritual i intelectual este o relaie de com- ple mentaritate, spiritualul potenând intelectualul într-o expresie înalt.”
Conf. univ. dr. Nicolae Grosu
Dumnezeu poate realiza creterea ITA. Dumnezeu poate sufla via peste eforturile credincioase i compe tente ale colegilor de la catedr i din administraie. Dumnezeu poate crea valuri de trezire spiritual, valuri de cretere i valuri de receptivitate.
Acestea ne sunt datoriile rmase din 2010. n
Marius Munteanu este pastor i preedintele Institutului Teologic Adventist.
– intelectual i spiritual, la pachet promoional –
tefan Ropotic I Libertate religioas
tirile sunt din ce în ce mai pesimiste în ceea ce privete viitorul. Pe toate canalele media, de la o zi
la alta, acestea parc amplific starea de incertitudine: „Climatul mondial indic o probabilitate mare a adâncirii recesiunii”, „O nou recesiune mondial este din ce în ce mai aproape”, „Industria global, în cdere liber.”… Se dovedete înc o dat c Dumnezeu are dreptate.
Prin inspiraie divin, apostolul Pavel spunea acum dou mii de ani c „în zilele din urm vor fi vremuri grele”. i, ca de fiecare dat în situaii de criz, se înmul- esc msurile de austeritate, cu excepia austeritii la iubire de sine, iubire de bani, ludroenie, trufie, hul, ne- as cultare de prini, nemulumire, evlavie fals, clevetire, îngâmfare. Aceasta arat cât de adânc poate s fie criza final. Fr îndoial, trim vremuri de criz. O criz ce a ptruns în fiecare segment al vieii cotidiene. Chiar dac impresia general este c cel mai afectat do meniu este cel social, economic sau financiar, realitatea este c fiecare domeniu al societii este afectat de criz. Pe deasupra, criza moral completeaz criza social cu succes din ce în ce mai mare.
Se caut soluii de ieire din criz, liderii notri ne propun, potrivit experienei anilor ’80 sau ’90, msuri de austeritate fr precedent. Vechea sintagm „a strân- ge cureaua” devine din ce în ce mai mult o sintagm actual. Gaur cu gaur, dm înapoi, pân la asfixiere. Austeritatea ne oblig s ne mulumim cu mai puine locuri de munc, mai puini bani, mai puin mâncare, mai puin odihn, mai puin distracie i, de ce nu, mai puin credin, mai puin evlavie, mai puin libertate, mai puin închinare la Dumnezeul cel adevrat.
Istoria ne arat c, în momentele în care un popor a fost pus la grea încercare, dispoziia pentru diminuarea libertilor religioase a fost mult mai mare. A aminti exemplul României anilor 1940. Sectuit de criza economic ce a zguduit lumea în deceniul proaspt încheiat, frâmiat teritorial de marile puteri ce o înconjurau, România a spus foarte uor DA unei mâini de fier i unui regim totalitar. Regimul Antonescu a fost cel care a avut prima dat iniiativa interziceri

darul 28 xqhlqrlûdqvh

Documents