artrita si reumatismul

7/18/2019 Artrita Si Reumatismul

http://slidepdf.com/reader/full/artrita-si-reumatismul 1/3

Artrita şi reumatismul Pentru articulaţii roşii şi umflate se poate lua aspirina, articulaţiile bolnave trebuind să

fie în repaus total. Pentru căldura locala, se poate folosi o flanela calda. În situaţia în caredegetele sunt dureroase şi umflate, se poate aplica o baie cu parafina; acelaşi procedeu se poatefolosi atunci când avem braţe, şolduri şi genunchi care dor.

Pentru gat înţepenit torticolis!, se încearcă întinderile însoţite de mişcări de rotaţie. Înca"urile în care coatele, articulaţiile, gle"nele şi degetele de la picioare sunt înţepenite, se recurgela bai alternate şi la împachetări cu parafina.

În nevrite şi nevralgii, se administrea"ă vitamina # şi unguentul $intergreen, pe ba"a desalicilat de metil. În ca"ul articulaţiilor inflamate şi congestionate roşii!, se administrea"ă do"ede aspirina care au efect hormonal. Aceasta stimulea"ă hormonul A%&' al hipofi"ei, care larândul lui stimulea"ă producerea de corti"on către glanda suprarenala, cu rol benefic îninflamaţie.

(urerile articulare apar adesea din cau"a unei carente de crudităţi) var"a, conopida şicereale. (upă *+ de ani, înroşirea şi durerile articulaţiilor sunt provocate mai des de gută. stemai frecventă la articulaţia de la ba"a degetului mare al piciorului.

În aceste ca"uri, se vor evita în alimentaţie organele animale, fasolea uscata, supele şisosurile. -epausul fi"ic este un miloc eficace în combaterea bolilor articulare. -epausul completeste absolut recomandat în ca"urile febrile şi de slăbiciune generala. /e recomanda, cu efect bun,mişcările articulaţiei suferim de, intr0o cada cu apa calda. Pentru durerile coloanei vertebrale, serecomanda a dormi pe un pat tare. #ăile de parafina sunt recomandate în artritele degetelor, îndureri în braţe, la solduri sau genunchi. /e recomanda în aceste ca"uri şi frecţiile locale cusalicilat de metil, în amestec cu camfor şi cu unguent.

1landele suprarenale/uprarenala denumita şi adrenala! este o glanda endocrina pereche, situata apro2imativ

simetric fata de coloana vertebrala, la polul superior a fiecărui rinichi. Prin hormonii pe care îisecreta, ea are rol în reglarea metabolismului şi în reglarea activităţii mai multor organe şiţesuturi, cum este ca"ul inimii şi a vaselor de sânge. 3/uprarenala dreapta are o forma piramidala, este situata sub ficat şi corespunde vertebrelor toracice 44 şi 45, în vreme cesuprarenala stânga este semilunara, mai lăţita decât cea dreapta şi se afla ceva mai anterior, îndreptul vertebrei lombare 43, e2plica medic primar endocrinolog, asist. univ. (iana Păun, de la6nstitutul de ndocrinologie 3%.6. Parhon3. 7iecare dintre cele doua glande are, în medie, olăţime de 508 cm, lungimea de *09 cm, grosimea de apro2imativ 4 cm, iar greutatea de *09 g.

'ormoni steroi"i: glanda suprarenala este formata din doua porţiuni diferite morfologic, funcţional şi

embriologic) corticosuprarenala şi medulosuprarenala. Prima dintre ele, corticosuprarenala, este

partea periferică a glandei şi constituie <9 din volumul şi =<4+ din greutatea acesteia. /tructuramicroscopică a acesteia este neomogenă, atât în privinţa formei şi mărimii celulelor, cât şi caaranare a acestora.

%orticosuprarenala este formata din trei straturi, fiecare dintre ele speciali"ate în sinte"aanumitor hormoni steroi"i. (e la e2terior spre interior aceste "one sunt) glomerulara secretamineralocorticoi"i!, fasciculata secreta glucocorticoi"i, printre care şi corti"olul! şi reticulatasecreta predominant hormoni se2osteroi"i!. >ineralocorticoi"ii intervin în reglareametabolismului apei şi electroliţilor, în timp ce glucocorticoi"ii au importante roluri în

4 din 8



metabolismul glucidic, lipidic şi protidic. %orti"olul este un hormon care intervine în adaptareaorganismului la stresurile de lunga durata. 'ormonii se2osteroi"i intervin în apariţia şimenţinerea pilo"ităţii a2ilo0pubiene. &oţi aceşti hormoni pe care îi produce corticosuprarenalasunt esenţiali pentru organism, în lipsa lor sau a tratamentului substitutiv cu hormoni viatanefiind posibila3, spune medic primar endocrinolog (iana Păun.

Adrenalina şi stres>edulosuprarenala este partea centrala a glandei. (in punct de vedere morfologic, eaeste un imens ganglion nervos, fiind constituită din feocromocite, celule care secreta adrenalinaşi noradrenalina, care oaca un rol important în fenomenul de stres intens. Adrenalina estefabricată ca urmare a unui stres, a unei emoţii, a unui pericol şi vine ca un răspuns de apărare alorganismului în fata unei agresiuni, inducând o reacţie de tip fugă sau luptă. a stimulea"ăaparatul cardiovascular accelerarea bătăilor inimii, da hipertensiune, şi vasoconstricţie! şi dilata bronhiile, pentru a facilita respiraţia. (e asemenea, creşte nivelul sangvin de gluco"a, sursa deenergie pentru celule.

?&6A@6 %

(imensiunile suprarenalei depind de vârsta, greutate şi se2. Ba autopsii s0au găsit glandesuprarenale cu o greutate de până la 55 de grame, aparent din cau"a stresului sau a bolilor severeterminale. 2cesul de hormoni steroi"i secretaţi de corticosuprarenala caracteri"ea"ă sindromul%ushing, în timp ce deficitul hormonilor defineşte boala Addison.

'ormonii glandelor suprarenale Aceste glande după cum arata şi denumirea sunt situate deasupra rinichilor şi secreta

doua categorii de hormoni) corticosteroizii şi catecolaminele.Corticosteroizii iau parte la distribuţia apei, mineralelor şi a gluco"ei în organism

reglând deficitul sau e2cesul acestora. Cn e2emplu de corticosteroid îl constituie corti"onul. (e

obicei se anali"ea"ă corticosteroi"ii din urina care se elimina sub forma de 4D0cetosteroi"i 4D0%/!. În bolile care atacă glanda suprarenala boala Addison!, în bolile glandei hipofi"ei, îninsuficienţa glandelor se2uale, secreţia 4D0%/ este scă"ută. %oncentraţia de 4D0%/ din urinacreste după eforturi fi"ice mari, în stresul psihic precum şi în bolile care produc hiperfuncţiaglandei hipofi"e, a glandelor suprarenale şi se2uale.

Valori normale ale corticosteroi"ilor)0 #ărbaţi E 4+05+mg<5*h0 7emei E 904mg<5*h0 %opii E 50*mg<5*hCatecolaminele sunt hormoni secretaţi tot de glanda suprarenală şi aută organismul să

se adapte"e la diferite situaţii din mediul ambiant ca) ritm de activitate "i0noapte, efortul fi"ic,

variaţiile termice etc. %atecolaminele au un rol important în reglarea activităţii inimii puls,tensiune arteriala! şi rinichilor. %ele mai importante substanţe care fac parte din grupacatecolaminelor sunt adrenalina şi noradrenalina. Acestea se găsesc atât în sânge cât şi în urină,dar de obicei ele se anali"ea"ă în urină.

Creşterea exagerată a concentraţiei catecolaminelor din sânge produce hipertensiunearteriala. În organism catecolaminele sunt distruse şi se transformă în acid vanilmandelic AF>!care se elimina prin urină. (o"area AF> urinar dă indicaţii utile despre concentraţia

5 din 8



catecolaminelor sanguine. #olnavii cărora li se anali"ea"ă catecolaminele şi AF> din urina,trebuie să colecte"e urina din 5* ore intr0un vas special primit de la laborator, să nu foloseascănici un medicament, să nu mănânce fructe şi prăituri cu vanilie care ar putea falsifica re"ultateleanali"elor.

Valori normale ale catecolaminelor)

%atecolamine)0 în sânge E 85 umol<l0 în urina E 4+04++ ug<5* h E +, umol<5* h AF>0 urina E 4,D0D,* mg<5* h E G,9 H 8D,8 umol<5* h

7rotiul citohormonal citovaginal) ste o anali"a care arată indirect funcţionarea glandelor se2uale feminine. -ecoltarea

secreţiei vaginale se face la 5* ore după ultima spălătură vaginală, de către cabinetul deginecologie, pe lame speciale de sticlă. /e va recolta secreţia la interval de 90D "ile după ultima

"i a ciclului, timp de o lună, adică pe toata perioada ciclului menstrual, după care, lamele,etichetate cu data recoltării, se vor duce toate o data la laboratorul de anali"e. (upă o colorarespeciala a celulelor din secreţia vaginala, se observa la microscop daca caracterele acestor celuleindica o funcţie normala sau o insuficienta a glandelor se2uale ovare!, a glandei hipofi"are.Anali"a se face în ca"uri de tulburări ale ciclului menstrual, în sterilitate şi pentru apreciereatratamentului cu hormoni feminini foliculina, progesteron!.

8 din 8

artrita si reumatismul

Documents