arta romanică arhitectura de cult

8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult

http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 1/7

Universitatea din Oradea

Facultatea de Arte

Arta romanică

Arhitectura de cult

Student: Pantiș Șerban

Anul II, Pictură

Oradea-2!"



Arta romanică, sau stilul romanic este un curent artistic ce a evoluat din a

doua #umătate a secolului al $-lea %&nă la s'&rșitul veacului al $III-lea !,

(ind re)ultatul evolu*iei social-economice al societă*ii 'eudale din +uro%a

centrală și a%useană

incolo de construc*iile de ti% castel, ce a%ar*ineau 'eudalilor care doreau

să se di'eren*ie)e de clasele sociale in'erioare dar in acelasi tim% să aibă

un mi#loc de a%ărare 'a*ă de alte ast'el de 'amilii care vroiau să-i

stă%&nească, remarcăm construc*iile de cult, care aduc dovada evolu*iei

arhitecturii .n %erioada romanicului /iserica este cea care se remarcă, %rin

trei ti%olo0ii: biserica-sală, ba)ilica și biserica de %lan central

1n această %erioadă incă se mai 'olosea lemnul ca material %entru

construc*ia bisericilor, .nsă tre%tat se introduce %iatra ca material

%rinci%al, care duce s%re noi %osibilită*i de construc*ie ce vor creea stilul

s%eci(c al romanicului

/iserica din %erioada romanică o%tea)ă in mod absolut %entru vechiul ti%

ba)ilical, acesta a%ăr&nd .n ma#oritatea clădirilor im%ortante: mănăstiri,

catedrale, etc

/a)ilici sim%le se 0ăsesc .n Italia, continu&nd vechile tradi*ii, alcătuite din

trei nave des%ăr*ite %rin coloane și o absidă semicirculară, unde se

0ăsește altarul Un eem%lu de astel de ba)ilică este San 3iniato din

Floren*a, reconstituită inte0ral %e la s'&rșitul secolului al $I-lea2 1n această

biserică .nt&lnim o nouă inova*ie, și anume %erechi de st&l%i ase)a*i lan0ă

coloane ce sus*in un arc transversal cu un %erete scund deasu%ra care

sus*ine 0rinda centrală, lon0itudinală care s%ri#ină tavanul, .n ca)ul unei

nave mai lar0i A%are ca element arhitectural transe%tul care duce la

a%ari*ia de noi nave .n %lanul ba)ilicii, structură %re)entă .n bisericile din

! 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, % 2""

2 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, % 2"7



orms și ;lun<, cea din urmă (ind o lucrare a meșterului bi)antin

/us=etos

Pe lan0ă ba)ilicile de)voltate in %lan lon0itudinal, concomitent se

des)voltă și eem%le de %lan central, de di'erite 'orme și .ntrebuin*ări:ca%ele cimiteriale mici si circulare5;a%ela S'&nta ;ruce din Pra0a9,

tre>at5S'&nta 3aria din ;a%itol9și %olilobe

?Ast'el, a%ari*ia %lanurilor centrale amintite mai sus ilustrea)ă .ncercarea

de a .m%ăm&nteni .m%reună cu ele sistemele de boltire bi)antine Prima

ada%tare inte0rală a unui model bi)antin de dimensiuni monumentale o

.nt&lnim .n 4ene*ia, unde se hotăr&se .nlocuirea vechii ba)ilici San 3arco

cu o clădire nouă, imit&ndu-se celebra biserică a S' A%ostoli din

;onstantino%ol Inten*ia aceasta a 'ost reali)ată in cursul anilor !7@-!@

cu a#utorul unor meșteri bi)antiniB@ Solu*ia de construc*ie ado%tată la San

3arco se dovedește viabilă, ca dovadă re0ăsindu-se .n biserici din

Acvitania5Fran*a, secolul al $II-lea9

Anterior, se .ncercase .n Fran*a introducerea unei bol*i lon0itudinale

aderente bisericilor cu nave des'ășurate lon0itudinal ar aceste bol*ia%licau 'or*e mari asu%ra %ere*ilor laterali risc&nd cola%sul boltei, așa că a

'ost introdus un element menit să con'ere su%ort bol*ii, și anume arcul

dublou, %re)ent .n biserica Saint /eno.t-sur-Coire5!6"-!!@!D9 Se trece

a%oi la bolta .n arc 'r&nt care o'eră mai multă stabilitate și mai %u*ine

'or*e .n %ere*ii laterali5biserica Saint-Ca)are, Autun, secolul $II"9

@ 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, %-% 27

D 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, %-% 27@

" 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, %-% 27@



biserici %recum aba*ia din Enechsteden, ermanania, catedrala din

orms, catedrala din /raunschGei0

O solu*ie im%ortantă .n construc*ia bol*ilor .n cruce o re%re)intă o0ivele,

ele (ind arcuri de s%ri#in construite .n cruce și au rolul de a elimina muchiade intersec*ie dintre cele %atru bol*i, ușur&nd ast'el construc*ia bol*ii

Aceste bol*i .nce% să a%ară .n biserici %recum Ca 3adeleine din 4e)ela<,

Hormandia, catedrala din Can0res, catedrala din 3odena, %e la s'&rșitul

veacului al $II-lea6 .n catedrala din orms și la .nce%utul secolului al $II-

lea! la catedralele din 3ain)

evine comun, ast'el, acest sistem de boltire, acest merit revenindu-le

cistercienilor, care deși la .nce%ut .și %ro%un un stil de via*ă sim%lu,

re>ectat (ind %rin bisericile sim%le din lemn, %e măsura trecerii tim%ului și

dob&ndirii de %utere in societate, vor .nce%e să 'olosească strict %iatra ca

material de construc*ie eși bisericile construite de ei au elemente

s%eci(e, ?%lanul de ba)ă este cel de ba)ilică, cu transe%t, cu altar %rinci%al

si altare laterale dre%tun0hiulare, 'ără nici o absidă, 0ru%ate ast'el .nc&t să

'orme)e un cor% unitar mai ușor de aco%eritB!! Se utili)ea)a bolta

cilindrică .n arc 'r&nt, așe)ată %e dublouri și s%ri#inită %e mar0ini de bol*ile

navelor laterale %entru a se evita cola%sul structurii centrale

Acest ti% cistercian este .nsă o trecere de la romanic la 0otic sau 0otic

bur0und, numit ast'el din cau)a elementelor de boltire 0otice

ot .n această %erioadă a romanicului se introduce tre%tarea si %ro(larea

arcurilor si acest lucru este 'oarte e%loatat la intrările %rinci%ale ale

6 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, %-% 277

! 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, %-% 277

!! 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, %-% 27



bisericilor, denumite %ortale acă .n %erioada tim%urie vorbim de

%ortaluri sim%le, dre%tun0hiulare, cu un arc de descarcare ce adă%ostește

luneta care este sus*inută de lintel, acum deasu%ra lunetei, se construiesc

mai multe arcuri cu %ro(luri di'erite, reali)ate .n tre%te de la ușă s%re

%erete %entru a elimina tunelul ast'el creat de %ere*ii 'oarte 0roși ai

'a*adei ;a eem%lu, %ortalul bisericii S'&ntul Iacob, Je0ensbur0, %ortalul

bisericii aba*iale din Ka= Uneori, ba)ilicile mari sunt construite cu trei

%ortaluri %e 'a*adă %entru a eviden*ia cele trei nave: cea centrală și %e

cele două laterale5e ;atedrala din Cucca9

Se 'olosesc numeroase ornamente și decora*iuni %entru a ( scoase .n

eviden*ă arhivoltele %ortalurilor și 'erestrelor %recum meandrul, astra0ala,%almeta și semi%almeta in vre#, )i0)a0ul, din*ii, %ătră*elele, romburile,

bilele și stelu*ele, etcL deasemenea și numeroase motive ve0etale din

arta antică

Je0ăsim 0alerii eterioare la biserici %recum catedrala din 3odena,

biserica S'&nta 3aria e onato din 3urano, /a%tisterul și catedrala din

Pisa, care sunt un motiv etrem de %lastic

A%are scul%tura ca mi#loc de .mbo0ă*ire a as%ectului structurilor, %re)entă

.n s%ecial %e %ortalurile bisericilor, %e coloane și %e st&l%ii de sus*inere

eși la .nce%ut vorbim des%re o scul%tură sim%lă, ins%irată din arta

bi)antină, sim%le .ncrusta*ii .n %iatră, dar cu su0estii im%ortante din

%risma ideolo0iei bisericii catolice, cum este lintelul %ortalului %rinci%al de

la Saint-enis-des-Fontaines, mai t&r)iu, %e la #umătatea secolului al $II-

lea!2

a%ar re%re)entări com%lee și reali)ate cu multă măiestrie Peca%itelurile bisercilor Saint-/enoit-sur-Coire și Saint-Austremoine din Issoire

sunt %re)entate scenele Kert'a lui Avram și ;ina cea de taină, reali)ări

remarcabile ale meșterilor vremii, av&nd .n vedere di(cultatea eecu*iei %e

o su%ra'a*ă at&t de restransă Cuneta %ortalului de la catedrala Saint-

!2 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică

/ucurești5!6789, %-% 268



Ca)are, Autun %re)intă scena Kudecă*ii de A%oi, .n centru (ind Iisus %urtat

de .n0eri, arăt&ndu-și rănile m&inilor

arta romanică arhitectura de cult

Documents