arhitectura neoclasica

15
ARHITECTURA NEOCLASICA sf sec XVIII, inceputul sec XIX porneste din Europa, ajunge in America si reflex ale sale pana si in colonii reinvierea a spiritului classic(perioada renascentista) pe fondul iluminismului, barocul era o contradictie (iluzie, forme structurale imbricate in altceva)=> contradictie----revenire la forme pure(antichitate, renastere)-> ordine, rigoare, simetrie mediul de referinta ramane italia utilizarea poligoanelor regulate, cerc, patrat-> o piramida, patrat joc de volume si forme-> mari compozitii ornamentele tind sa dispara->devin sobre monumentalitate->deriva din spiritual eroic al epocii(per rev franceze, per napoleoniana) termenul de “neoclassic” provine din sec XIX= “adevaratul stil” in sec XVIII o termenul de “neoclassic”-stil rece, sobru, auster, distant de cetatean, monumental ce accentua sobrietatea renuntarea la culoare primordialitatea arhitecturii in raport cu celelalte (autonomizarea) programe de arh-posibilitatea de gestionare a spatiului ample-urbanism arh social-culturala locuinte representative-palate muzeu, teatru-cele mai imp(programe noi) spitale hale teatrul devine de sine statator-> program generalizat se inspira din formele Renasterii-> “neorenastere” surprinde esenta si realitatea ( o iluzie a epocii) reactie impotriva curentelor foarte decorate ale sec XVII(baroc, roccoco) Sec XIX-dominatia romantismului o se cauta ceva nou => opozitie impotriva a ceva ce a fost anterior exacerbarea spiritului de libertate si eroic romantism (gandire libera) ≠iluminismul francez-gandire carteziana/rationala tendinta de a iesi din tipar, de a gandi liber romantismul in arh=tendintele stilistice care nu se mai inspira din linia clasica, ci din arh medievala: gotic, romanic si nu numai inspirat si din alte stiluri:bizantin, renascentist, baroc romantismul-istorism-curent romantic inspirat dintr-un singur stil al uneia dintre epocile anterioare negotic, neoromanic, neclasic(stiluri istoriste) apare eclectismul (amestec)-> arh sf de sec XIX(prima este Opera din Paris)- amestecul elementelor din stiluri diferite in incercarea de a obtine compozitii representative sec XIX- dominanta generala romantic->dorinta de a gasi forme noi de exprimare neoclasicismul-apartine romantismului ca dominant cultural. -nu e un curent arh romantic neoclasicismul-curent (excerbarea spiritului eroic, monumentalului, spiritual rationalromantic din acest

Upload: karla-anna-kovacs

Post on 21-Jul-2016

95 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

arhitectura

TRANSCRIPT

Page 1: ARHITECTURA NEOCLASICA

ARHITECTURA NEOCLASICA

sf sec XVIII, inceputul sec XIX

porneste din Europa, ajunge in America si reflex ale sale pana si in colonii

reinvierea a spiritului classic(perioada renascentista)

pe fondul iluminismului, barocul era o contradictie (iluzie, forme structurale imbricate in altceva)=>

contradictie----revenire la forme pure(antichitate, renastere)-> ordine, rigoare, simetrie

mediul de referinta ramane italia

utilizarea poligoanelor regulate, cerc, patrat-> o piramida, patrat

joc de volume si forme-> mari compozitii

ornamentele tind sa dispara->devin sobre

monumentalitate->deriva din spiritual eroic al epocii(per rev franceze, per napoleoniana)

termenul de “neoclassic” provine din sec XIX= “adevaratul stil” in sec XVIII

o termenul de “neoclassic”-stil rece, sobru, auster, distant de cetatean, monumental ce accentua

sobrietatea

renuntarea la culoare

primordialitatea arhitecturii in raport cu celelalte

(autonomizarea)

programe de arh-posibilitatea de gestionare a spatiului ample-urbanism

arh social-culturala

locuinte representative-palate

muzeu, teatru-cele mai imp(programe noi)

spitale

hale

teatrul devine de sine statator-> program generalizat

se inspira din formele Renasterii-> “neorenastere”

surprinde esenta si realitatea ( o iluzie a epocii)

reactie impotriva curentelor foarte decorate ale sec XVII(baroc, roccoco)

Sec XIX-dominatia romantismului

o se cauta ceva nou

=> opozitie impotriva a ceva ce a fost anterior

exacerbarea spiritului de libertate si eroic

romantism (gandire libera) ≠iluminismul francez-gandire carteziana/rationala

tendinta de a iesi din tipar, de a gandi liber

romantismul in arh=tendintele stilistice care nu se mai inspira din linia clasica, ci din arh medievala: gotic,

romanic si nu numai

inspirat si din alte stiluri:bizantin, renascentist, baroc

romantismul-istorism-curent romantic inspirat dintr-un singur stil al uneia dintre epocile anterioare

negotic, neoromanic, neclasic(stiluri istoriste)

apare eclectismul (amestec)-> arh sf de sec XIX(prima este Opera din Paris)- amestecul elementelor din

stiluri diferite in incercarea de a obtine compozitii representative

sec XIX- dominanta generala romantic->dorinta de a gasi forme noi de exprimare

neoclasicismul-apartine romantismului ca dominant cultural.

-nu e un curent arh romantic

neoclasicismul-curent (excerbarea spiritului eroic, monumentalului, spiritual rationalromantic din acest

Page 2: ARHITECTURA NEOCLASICA

punc de vedere

dominanta generala a sec XIX e eclectismul-amestec dintr-o multime de stiluri arhh anterioare≠ de curent

arh eclectic

SCALA DIN MILANO-G Permarini

fatada cu elem de facture clasica:fronton, pilastrii, balustrii

dispar formele curbe si dinamice

axialitate, comp simetrice

se pun problem de functionalitate/acustica

int-capitele incarcate

SAN CARLO-Napoli

teatru

forma rectangulara in exterior

accentueaza calitatile acustice ale salii

fatade –aproape de factura reansterii mature

console, ordine suprapuse, arc in plin cintru

ghirlande, basoreliefuri

int-pilastratura

cupola pictata

seaman cu scala din Milano

Page 3: ARHITECTURA NEOCLASICA

S.FRANCESCO DI PAOLA-Napoli-Pietro Bianchi

exemplu interesant de biserica

naos de plan circular

pronaos –adosate 2 spatii de plan circ(capele)

acces prin portic (fatada de temple antic Doric)

colonada adosata bisericii, ce delimiteaza una din lat pietii

manipularea unui spatiu amplu-piata

nu se elimina cercul, ci chiar elipsa

combinatie intre ionic (axul de sime) si porticul doric

frontonul nu e decorat

interior

o sobru, dar materialul folosit e marmura

o decoratie sculpturala - colonada in jurul naosului

o cupola ce seaman cu cea a pantheonului

Pt marcarea unor monumente sau parti ale oraselor se recurge la modelul arcului de triumf

Page 4: ARHITECTURA NEOCLASICA

Mediul englez

BANCA ANGLIEI

zona tratata in maniera unui templu antic

BRITISH MUSEUM

forma stricta de portic ionic, decorat cu sculptura

planul pleaca de la o rotonda + curti interioare

de discutat rolul functional al colonadei

tine de coerenta stilistica, unitate compozitionala

SF ISAC-St Petersburg

asemanatoare cu Pantheonul Francez

portice de tip intrare in temple antic, intrare pe mai multe laturi

Page 5: ARHITECTURA NEOCLASICA

cupola pe tambur, inconjurata de colonada(caract neoclasicismului)=> unitate volumetrica prin realizarea

unei corespondente cu zona interioara(colonada)

Page 6: ARHITECTURA NEOCLASICA

CLADIREA AMIRALITATII, St Petersburg

plan patrat+volum cubic+o flesa dominanta

modelul arcului de triumph la intrare

-flesii- relatia coloane- zona superioara- zona inferioara

CAPITOLIU-Washington

ordine suprapuse

arc in plin cintru

rez ampla a cupolei, cu tambur, inconjurat de o colonada

sala principal centrata-cupola

deri… sim a comp in raport cu niste axe de simetrie + spatii ample

Coloane, pilastrii

o incercare de acuzare a tendintelor de monumentalitate

elemente din repertoriul classic

Page 7: ARHITECTURA NEOCLASICA

MONUMENTUL LUI THOMAS JEFFERSON

pleaca de la prototipul templului antic, combina planul circular +marcarea accesului prin intermediul unui

fronton

in sec XIX apare tendinta de corelare cu perioadele anterioare;

redescoperirea valorii unor stiluri anterioare datorita lui Violet le Duc(cercetator al arh gotice franceze)

Page 8: ARHITECTURA NEOCLASICA

BISERICA VATIVA-Viena

neogotica

preluarea aproape identica a formelor goticului

deosebirea tine de structura-

o zidarie caramida+

o placaj de piatra(sau tencuiala dura-ce mimeaza formele arh gotice)

o struct metal

mijlocul sec XIX

pinacluri, flese, floroane

insertii de piatra cu rol decorativ (nu structural)

la interior copiaza formele gotice-c

romatica interiorului este regasita in neogotic

o nervuri colorate rosu/albastru

PARLAMENTUL –Londra

neogotic

gandit in accord cu stilul gotic englez, tarziu

Page 9: ARHITECTURA NEOCLASICA

dominat sub semnul romantismului, stilistic apartine neogoticului, sub dominate generala istorista

forme preluate din repertoriul goricului

detalii carateristice goticului englez-linii fine, intersectate in unghi de 90 grade

Gotlfried Semper-OPERA DIN DRESDA

exemple numeroase in spatiul Dresdei

pleaca de la forme renascentiste italiene: bosare, arc in plin cintru, balustrii

variatie in raport cu modelul teatrului (neoclasice, riguroase)

nisa generoasa pt marcarea acesului

interior- foaier cu coloane tratate intr-o maniera mai libera

Page 10: ARHITECTURA NEOCLASICA

CASTELUL PELES

renasterea germana (tributara acesteia)

eclectic-interioare tratate diferit (in diferite stiluri)

Semper-MUZEUL DE ARTA –Vienna

forme de inspiratie renascentista

2 cladiri dim in raport cu un scuar->muzeul de stiinta

elemente de factura baroca(decoratie) si renascentista la interior

scari cu rampe monumentale(2 rampe

OPERA-Paris-Charles Garnier

actul de nastere a stilului eclectic in arh

cladire cu tratare orientala la interior

inspirata din baca, neoclassicism , renastere-> incarcare decorativa->elem clasice+elem libere

cobane canelate, balustrii, medalioane-

nu e o decoratie baroca propriu-zisa, console dese, denticuli, dublare de elem

deasupra cupola

Page 11: ARHITECTURA NEOCLASICA

la interior(oglinzi, stucatura aurita)-apar detalii care nu pot fi incadrate intr-un anumit stil

hol generous cu scarile care se intalnesc

Page 12: ARHITECTURA NEOCLASICA

ATENEUL ROMAN, Bucuresti

sala de spectacol la etaj

maniera electica

amestecare a elem clasice/neoclasice+elem care nu pot fi incadrate intr-un anume stil

hol central cu coloane

Eclectism

o décor (“pe fiecare cm patrat”) amplu(structura nu e vizibila)

o camuflarea structurii

o detalii in stucatura

CLADIREA CEC-ULUI , Bucuresti

eclectism

Neobaroc-neoclasic+neorenascentist

a2a jum a sec XIX

linie academica

Page 13: ARHITECTURA NEOCLASICA

GRAN PALAIS, Paris

o fatada de factura neoclasica

structura de acoperire metalica foarte moderna

fatada:

o pilastrii,

o coloane,

o masivitatea arh de zid

PETIT PALAIS

fatada electica: colonada+arc mare pt acces-> luneta cu sculptura

incarcatura decorativa la interior

o console atipice

Page 14: ARHITECTURA NEOCLASICA

SACRE COEUR, Paris

forme atipice

anumite detalii neoromanice:

o arc,

o fereastra,

o cornisa cu arcade,

o rozase

cupole suprainaltate

elem de detaliu: classicism +neoromanic

constructie greu de incadrat intr-un current stilistic anume

nu e neoromanica, ci are elemente din acest stil

interior

o mozaic pe calota de deasupra altarului

Page 15: ARHITECTURA NEOCLASICA

NEUCHWANSTEIN

eclectic

dominanta romantic: creneluri, trimiteri la arh medievala

arh medievala+arh Maura

arc in potcoava

bosaje de tip renascentist

parti de acces cu coloane torsate

mozaic pe ext-influenta araba

libertate de combinare a formelor

buna exemplificare a caract eclectismului