api cult or

APICULTOR, ALBINE - FORUM DE APICULTURA "Apicultor" / APICULTOR INCEPATOR / Primii pasi in apicultura Autor CUPRINS

Moderat de alinstoian, fotoklipa, janese, malebee, prisecarul

prisecarul Moderator Mesaj Privat

Din: SACENI-TR Inregistrat: 24-06-2009 Postari: 2258

1=Ce trebuie stiut despre familia de albine 2=Primii pasi pentru organizarea unei stupine 3=Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati 4=Procurarea familiilor de albine 5=Cand se achizitioneaza familiile de albine? 6=Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina 7=Bolile si tratamentele albinelor 8=Metode de aplicare a tratamentelor 9=Clasificare a bolilor si daunatorulor: 10=Calendarul lucrarilor apicole, defalcat pe luni 11=Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire 12=Hranirea suplimentara- diferite retete 13=Produsele albinelor 14=Lucrari in stupina 15=Inmultirea familiilor de albine 16=Cresterea matcilor 17=Cresterea trantorilor 18=Metode de iernare 19=Schite stupi si topitor solar 20=Insarmarea ramelor 21=Pavilion apicol, date tehnice Modificat de prisecarul (31-10-2009 08:25:39) _______________________________________ cu rabdarea, treci marea

26-10-2009 18:50:01

E-mail Ce trebuie stiut despre familia de albine


In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii.


Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250280 mg. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 4000080000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la

interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a

iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Activitatea , cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele

hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 18:52:42 prisecarul Moderator Mesaj Privat E-mail Primii pasi pentru organizarea unei stupine


Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini

de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sudest,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand

incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Apicultura - o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati,asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat

fiind cheltuielile mari cu transportul. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza. Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 18:54:02 E-mail Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati sfaturi de la janese prisecarul Moderator Mesaj Privat esti nou si vrei acum sa-ti cumperi 1. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii) 2. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra 3. du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei 4. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege 5.ia dintr-o zona de deal (prun, faneata) 6.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis 7.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata 8.spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina) 9. daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te!


10.alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare ! 11. cara polen inseamna ca are puiet 12. deschizi stupul...scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame 13 vezi daca puietul este compact 14. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit) 15. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina 16. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos 17. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 18. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata, du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat 19.cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi, sa zica ca este si el tot la inceput- intelege-te cu el din ochi 20. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu 21. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli bani sa ai, sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine, si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni,mai vrednici,mai sanatosi si mai ieftini stupi cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun,ala nebun....) sfaturi de la Bunka In principiu, ma uit sa vad daca are oua, daca are inseamna ca este si matca pe acolo, ma uit asa din viteza la puiet, daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama), inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua, ma mai uit la albina, cat de multa e...la asta ma uit prima data de fapt...daca mi se pare ca-i slabut ca populatie nu-l iau. Okiometric, chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar daca in lada sunt 7 sau 8..ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate, nu atat ca imi iese albina mica, dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap.

Ma mai uit la dimensiunea ramei...daca-i ca a mea dadant blatt, ma bag, daca nu...prea multa munca, caut alt vanzator. Intreb de tratamente, ma uit la rezerve si tot asa... Am luat cu 1,8 mil pe familie, la mine-n judet asa au mers preturile, intre 1,7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta...la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud, abia acum isi dau drumul. Sincer, fara sa ma laud, pe la cati am umblat dupa albine, nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta. Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie...au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat, dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma. Un sut in fund, un pas inainte...sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta..si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine!!! _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 18:56:18 E-mail Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri,din care 5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1,5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: - Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti. - Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama,pentru ca



iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. - Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. - Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. - Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. - Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat. _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 18:57:23 E-mail Cand se achizitioneaza familiile de albine? prisecarul Moderator Mesaj Privat Aici sunt mai multe pareri. eu am sa-mi expun parerea, apoi si altele. Dupa mine, cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara. cu toate ca sunt mai scumpe. daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor, impachetarea lor si tratamentele aferente, nu risca, pentru ca poti pierde investitia. Toamna sunt mai ieftine, dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta, primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine, lemne de stupi pentru foc!


Este foarte importanta pregatirea pentru iarna, si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile aferente, daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze. de cum executi lucrarile in toamna, depinde cum ai familia in primavara Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara, pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme! Daca nu ai vreun stupar cu experienta, dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale, eventual sa te ajute sa le pregatesti de iernare, daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina, te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie, pe 10 rame ful de albina, din care 8 pline de puiet, pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-o stupina. E mai ieftin unul cu 3-3,5 milioane atunci, decit unul cu 2 milioane acum. De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele. Cauta un stupar in apropiere, imprieteneste-te cu el, viziteaza-l cind lucreaza la albine, observa tot ce face, vezi cum se pregatesc de iernat. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine. De la primavara, pina la toamna urmatoare, aplici ce ai invatat, si cu putin noroc si multa pasiune, ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara. Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie. De ce din aprilie? 1. Stii ce alegi, fara sa fii prea mare cunoscator. Daca la 15 aprilie, din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet, stupul e puternic cel putin pana in 1 iunie. Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. Pe termen mediu este cantitatea de puiet. Pe termen lung, matca. Daca le are pe toate trei, merita pretul. 2. Familia se descurca de una singura tot sezonul, daca e sanatoasa, iar incepatorul poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 18:58:14 prisecarul Moderator Mesaj Privat E-mail Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina


Utilaje principale de intretinere stupi sistematici completi nuclee de imperechere rame goale de rezerva corpuri rezerva dulap pentru pastrat fagurii o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol Utilaje pentru extragerea mierii centrifuga masa pentru decapacit cutit decapacit tava decapacit site pentru strecurat mierea bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere dalti apicole perii apicole afumator costume protectie + masti ladita transport rame colivii introducere matci perforator rame planseta calapod faguri pinten lipit faguri cantar de control gratii Hanemann gratii urdinis roinita carucior stupi Utilaje conditionat ceara topitor solar Materiale consumabile faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentru rame ; cuie ; vopsele ; doze gaz butan ; substante dezinfectante etc. ; Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fiind costisitoare.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani),deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente

noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi,cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de "gatul" unei afaceri de succes.La vremuri noi...oameni noi...si scule noi.. Procurarea sculelor si utilajelor Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate,bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize),fara noduri cazatoare,bine incleiati si finisati. Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Cumparati numai de la firme de profil , unde puteti beneficia de o garantie. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nutfeder.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati),pentru a va putea da seama de existenta defectelor.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele. Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si stupii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare,culorile pastelate,deschise, fiind de preferat.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie,unii stupari evitand folosirea lui. Raspunsul este "da",pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor,chiar daca familia este blanda.Nu este

o rusine sa porti un asemenea echipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata,pentru a nu avea pierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de manevrat.Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica,fiind bun si unul de tabla zincata. Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Se vor evita daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri. Scaunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa fie ergonomic,usor si bine incheiat.Se foloseste si ca ladita de scule. Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de introducere.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere grija cu care sunt construite. Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din inox,material agreat la nivel legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul,existand riscul contaminarii.Cat despre modele,ramane la alegerea dv.,functie de buget. Centrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,necesara si utila.Materialul este inoxul alimentar,orice alt material nefiind agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) ,numai inoxul va asigura puritatea ceruta. Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine,ceara,etc.).Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Atentie la trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste. Maturatoarele , vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie

materialul preferat sau in cel mai rau caz,plasticul alimentar (acel plastic alb,dur).Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta fiind compromisa prin impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Topitorul solar - se construieste din lemn,tabla si sticla.Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Evitati topitoarele complicate constructiv,mari si grele. Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati. Atentie mare ce , si de unde cumparati !!! Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii, dar este mai greu, asa ca se pot lua si pe parcurs. _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 18:59:09 E-mail BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR Nosemoza- o boala ce poate fi prevenita prisecarul Moderator Mesaj Privat Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de productie.In


final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare rapida.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea unui diagnostic sigur este mai complicata,necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina,separam capul de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand la cea bolnava culoarea este alblaptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : - inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou,este perfect. - distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect,se distrug. - colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. - in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati. - curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. - supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. - folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. Tratament nosemoza - Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii,nici albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente),stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,inhiband parazitul.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si zahar,cate 34 ml/kg.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie

prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. Tratament nosemoza - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Ca principiu activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop,la una medie 18 g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic,exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.Recomandam mare precautie. Tratament nosemoza - NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru,coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. Varrooza - o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un acarian,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii,puietul este pestrit,larvele mor in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul,mortalitate mare in faze avansate.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate,furtisag,patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi,trebuie sa

stim ca albinele sunt in suferinta.O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii pericolului.In principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis",insa circulatia facila a albinelor(pastoral,vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare. Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa,raspandita prin fumigatii,actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii),nu actioneaza si asupra puietului capacit.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. Modul de administrare :Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme),cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente,insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 zile,iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii,pentru ca este pericol de incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare),profitand de faptul ca puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Tratament varrooza - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin contact.Prezentarea este in role de 5 m,o

cutie fiind folosita la 10 familii. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului),pentru ca riscati sa contaminati mierea.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. Tratament varrooza - ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile,si apoi repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind facute 4 tratamente.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. Tratament varrooza - METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta,puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati si capaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu

celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Loca americana - o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agentul patogen Bacillus larvae.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit,iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor,este una dintre cele mai periculoase si de temut.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina),unelte ,miere sau polen infestat,achizitii de roiuri si familii afectate de boala. Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului,moartea larvelor (numai a celor capacite),miros de clei de tamplarie a larvelor moarte,aderenta la celule a larvelor,prezenta solzisorilor uscati. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" ; se ia un betigas,chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ; daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung,sigur este loca americana ; lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie,mergand pana la culoarea cafelei cu lapte. Tratament loca americana- Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie,atatea obicee".In principiu boala se poate trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca toate divergentele.Antibioticele sunt "proscrise" in U.E,iar prin tratament acestea trec in miere,polen,ceara,pastura si produsele devin impropii exportului. Cum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat,cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ) ; o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" ;procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii.Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat,prin scuturare si introduse cu

ajutorul unei palnii mari de carton.Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali,albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu exista cules in natura.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol,neajungandu-se la un punct comun. Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii),in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate.Pretul este insa mare,stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie ; schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ; dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor de la rezerva ; dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic indemn de boli ; limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis",etc. Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN , SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; modul de administrare,dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda caustica 4%,clatim bine cu multa apa,apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele ;curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea albinelor ;

Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice,pentru ca nu sunt necesare.Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.Celalalt sfat este : preveniti boala,pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana,pentru ca nu are un impact la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice,pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala,daca luam masurile adecvate. Manifestare clinica - Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat loca americana.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.Perioada de aparitie este in primavara,in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru",fiind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului",aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde,decat in cazuri rare). Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament - Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor favorizant,la fel si absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.

In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice - TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc. Sfaturi finale - Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani,ca masura de preventie. Puietul varos (ascosferoza) - o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.Nu este o boala exagerat de grava,insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,am considerat necesar sa o aducem in primplan. Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si mumificate ; puietul moare in stadiu de larva si preninfa ; culoarea puietului atacat este alba,gri sau negricioasa ; fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat ; boala prefera (pentru a cata oara?),puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag ; schimbul de faguri ; folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate,etc.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.Dupa cum am mai spus,numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.Familiile slabe,umiditatea crescuta in stup,polenul umed,cuibul largit fara discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame si pe albine,cate 100-150 g de substanta activa. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de albine ; eliminarea fagurilor cu puiet

afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati ; dezinfectati fundul stupului,pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine ; imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea stupului ; stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.Fie ca acestia sunt molii,furnici,viespi,prigorii etc,atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori,nu este intotdeauna chiar simpla,iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele,acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara,atat din stupii populati cat si celor de la rezerva,cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati,precum si a puietului de albine. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine.Putem insa ajuta albinele sa se apere singure,daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri,intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare,prevazut cu rastele.Daca nu dispuneti de un dulap,tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta,aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol.Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica,gaurita si prevazuta cu un grilaj,doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum.Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice,

magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura,acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%,cate 2 ml acid la litru de volum,in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup.Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac,iar pe aceasta panza substanta activa.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica,camera trebuind a fi bine ventilata. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : -Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei,fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. -La temperatura de 0 grade C,larva,nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. Viespea(viespea comuna , etc.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid,operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane.Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi),in care se introduce un sirop aromatizat.Acest sirop se prepara din apa,miere sau zahar 58% si 1% otet pentru aromatizare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.Pentru a spori eficienta capcanei,sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina.Cand atacul lor devine suparator si pagubos,apicultorul incepe combaterea.Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie.Ca substante de ungere putem

folosi fenolul,naftalina,floarea de sulf.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate),e chiar mai bine. Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii),grau curat,iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit.Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 19:00:21 E-mail Metode de aplicare a tratamentelor Metoda stropirii cu acid oxalic prisecarul Moderator Mesaj Privat Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de 3.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine. Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. In acest caz este vorba de dihidrat de acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. Se poate folosi apa de la robinet. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu. Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a parazitilor dar


nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. Se pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata. In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi primavaratice, este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. Fumul se va folosi cu economie. De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem. In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana. La stupii fara magazin localizarea ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data, cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. O familie se stropeste o singura data. Repetarea tratamentului, chiar si cu Bienenwohl, dauneaza. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe pamant in jurul stupului. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. Caderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea (80%) cad din prima saptamana."

Tratamentul varozei cu acid formic Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 Art. 26, 3, e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate. Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. De aceea este un mijloc

eficace de stavilire a infestarii primavara, chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit. Actiunea acidului formic, un compus volatil, se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Volatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a pavilionului. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare, pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire. Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2, si anume folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului. 1. Metoda buretelui absorbant. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda, cu dimensiunile aproximative 20x20x0,5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare, pentru eficienta. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine, in partea de sus sau de jos a cuibului. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile. Tratamentul de sus. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. Se imbiba cu acid formic 60% in cantitate de 2,7 ml/rama Dadant cu albina. Tratamentul de jos. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic concentratie 60%. Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. Daca temperatura in timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara. 2. Metoda vaporizatorului. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala, dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. Se foloseste acid formic la concentratia de 60%. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta

depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi. Se lasa urdinisul deschis, se inlatura magazinele. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de tabla. Tratamentul se incepe la primele ore, racoroase, ale diminetii. Se poate face trtament cu acid formic atat primavara, cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an, primul in luna August, dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August, facandu-se numai cel din Septembrie. De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia. Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in: 1. Manusi rezistente la acid 2. Ochelari de protectie 3. Masca cu cartus filtrant 4. Sort si cizme de cauciuc 5. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -Nu lasati produsul la indemana copiilor. -Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori. -Vatamator sau fatal prin inghitire. -Poate produce sensibilizarea pielii -Evitati contactul cu ochii, pielea sau imbracamintea. -Nu inhalati vaporii. -Purtati ochelari de protectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc la manipulare. -Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici.

-Combustibil. Feriti apropierea flacarii deschise. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C. -Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate. -Nu mancati, beti lichide sau fumati in timpul utilizarii. -Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. -Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental. -Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii. -Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor. Reguli de prim ajutor:

Piele. Dezbracati imediat hainele contaminate. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul. Ochi. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. Se acopera ochii cu comprese sterile, se consulta de urgenta medicul. Ingerare. Nu provocati voma. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. Daca apare voma se administreaza repetat lichide. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de urgenta doctorul. Inhalare. Scoateti victima din zona contaminata. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti respiratia artificiala. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de urgenta medicul. _______________________________________ cu rabdarea, treci marea 26-10-2009 19:01:24 prisecarul Moderator Mesaj Privat E-mail Clasificare a bolilor si daunatorulor: Bolile albinelor se pot mpri n boli contagioase, necontagioase i intoxicaii. =Bolile contagioase, la rndul lor, se grupeaz n: Din: SACENI-TR Inregistrat: 24-06-2009 - virotice (puietul n sac, boala neagr ;

Postari: 2258

- bacteriene (loca american, european, septicemia, paratifoza); - micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza); - parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triunghiulinoza). =Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: - puietul rcit; - boala de mai; - diareea albinelor; - anomaliile mtcilor. =Intoxicaiile albinelor se pot produce: - cu polen; - cu nectar; - cu miere de man; - cu medicamente; - cu pesticide folosite pentru combaterea duntorilor. =Duntorii albinelor sunt: - gselnia; - fluturele "Cap de mort"; - viespile; - lupul albinelor; - furnicile; - prigoriile; - ciocnitorile; - oarecii. - si as mai adauga vrabiile si graurii, care in ultimul timp au inceput sa dea tarcoale albinelor; _______________________________________ cu rabdarea, treci marea

26-10-2009 19:02:11 prisecarul Moderator Mesaj Privat

E-mail CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE, DEFALCAT PE LUNILE ANULUI ianuarie


..Ianuarie i februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zpad mai ales n jumtatea de nord a rii i uneori chiar i n zonele sud i sud-estice. .Apicultorii ca i albinele lor se gsesc n ianuarie n plin sezon rece i trebuie s subliniez nc o dat c n general se consider c anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc c anul apicol se ncheie o dat cu intrarea albinelor la iernat, fapt care se produce de obicei n octombrie sau cel mai trziu n noiembrie. Dac sezonul activ ncepe n cursul lunii martie sau cel mai trziu n aprilie - o dat ce albinele ies la cules de nectar i polen - se poate aprecia c n acel moment ncepe anul apicol. Dac intervalul de timp este denumit an atunci el urmeaz s dureze 12 luni adic perioada de timp trebuie s traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. Important nu mi se pare data nceperii i data ncheierii, respectiv a renceperii anului apicol ci cunoaterea i respectarea curbei biologice anuale a dezvoltrii familiei de albine. Prin cunoatere i mai ales prin respectarea acestei curbe biologice nelegem obligaia apicultorului de a aciona n stupin i n stup numai n conformitate cu manifestrile naturale de comportament ale familiei de albine. Adic a ceea ce de fapt nseamn curba biologic de dezvoltare a familiei de albine exprimat n principal prin creterea sau scderea numrului de indivizi respectiv a puterii colectivitii pe care o denumim familia sau colonia de albine. .n aceast lun curba biologic de dezvoltare are un sens descendent (coboar pentru c numrul de indivizi scade, se micoreaz consecutiv albinele uzate care mor, deci puterea familiei este n scdere. Acest fenomen biologic nu trebuie s ngrijoreze pe apicultor dect atunci cnd cantitatea de albine moarte gsite la control pe fundul stupilor, respectiv la urdini sau eventual pe foaia de control aezat pe fund este exagerat de mare (2-3 palme fcute cu un fra plin cu albine), n acest caz se va controla atent stupul ndreptndu-se situaiile anormale constatate ca atac de oareci sau ciocnitori, lips de hran, umiditate excesiv etc.). Apicultorul trebuie s controleze i s previn, ca i n luna anterioar, deranjarea i nelinitirea albinelor provocate de atacul oarecilor, psrilor i animalelor de curte,dar i cele slbatice(ciocnitori, piigoi etc.). Aceeai grij se acord protejrii suplimentare a stupinei contra vnturilor i curenilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. .Se continu supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des i intervenia prompt pentru ndreptarea strilor anormale. Dac zpada czut se acumuleaz n cantitate mare este recomandabil ndeprtarea fr zgomot a acesteia precum i mai ales a gheii de pe scndurelele de zbor ale stupilor i eliberarea urdiniurilor de albine moarte.

Ce se ntmpl n familia de albine? .Familia de albine ncepe s se "mite". Se spune c luna ianuarie este luna n care ncepe perioada nlocuirii albinei de iarn. Concret este vorba de apariia primului puiet n cuib. De obicei ouatul mtcii se declaneaz la sfritul lunii, mai ales n zonele sudice ale trii. Aceast activitate a mtcii este declanat n perioade diferite depinznd de zona geografic, mai devreme n zona Banatului i sudul rii i mai trziu n zonele nalte i din nordul rii. O zon privilegiat privind temperaturile ce declaneaz debutul activitii mtcii, este i zona Subcarpailor Meridionali. n interiorul ghemului, n zona denumit miezul ghemului de iernare, temperatura se ridic la +34-35C necesar att nceperii depunerii primelor ou de ctre matc ct i dezvoltrii puietului. Matca depune ntre 20-100 ou n 24 h ncepnd cu poriunile fagurilor din centrul ghemului, activitate care se menine la acelai nivel pn n momentul n care n natur apare primul cules i se efectueaz primele zboruri masive de curire. Se subnelege c suprafaa circular cu puiet este la nceput foarte mic, pe suprafaa unui fagure sau cel mult pe suprafeele a doi faguri alturai Consumul de hran se mrete pe msur ce activitatea mtcii i ale albinelor doici se intensific innd cont c pe seama hranei glucidice consumate n zona cu puiet temperatura se menine constant la nivelul mediu de 34,5-35,5C indiferent de ct de sczute sunt temperaturile exterioare. .Muli apicultori intervin n cursul acestei luni cu hrniri de completare a rezervelor de hran. Completarea rezervelor de hran poate fi fcut cu turte (past de zahr pudr i miere, cu erbet din zahr cu miere, cu erbet fiert sau cu plci din zahr candi,cu faguri de miere, fluid sau cristalizat .Pentru a putea aprecia ct hran trebuie s administreze, apicultorul trebuie s tie c familiile normale consum n luna ianuarie 1-1,5 kg miere (depinde i de cantitatea de puiet crescut) i circa 2-3 kg n luna februarie. n mod obinuit suplimentarea hranei se face n stupin ntr-o zi mai clduroas, atunci cnd se administreaz rame cu faguri cu miere i oricnd atunci cnd se administreaz turte din miere cristalizat sau din past - amestec miere i zahr pudr. Se recomand ca turtele s aib n medie 1-1,5 kg, s fie bine ntinse i introduse n pungi de plastic crora li se fac cteva perforaii pentru a facilita ptrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona n care se gsete ghemul de iernare i se acoper bine cu podiorul pentru a nu ptrunde frigul. Spre sfritul perioadei, n zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune i siropul cldu administrat direct n faguri amplasai imediat lng ghem sau n hrnitoare amplasate n acelai loc. ....Este de reinut c:

1. Hrana de completare a rezervelor are i un pronunat caracter de stimulare a ouatului mtcii i a activitilor albinelor doici; 2. n turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. Folosirea acestuia se recomand numai dup ce albinele au efectuat, eventual n ferestrele iernii un zbor de curire. Atunci la prepararea turtelor se poate aduga o cantitate mic de polen eventual mcinat. .n aceast lun de iarn ca de fapt n toate lunile de iarn stuparul trebuie s aib n vedere urmtoarele Aciuni specifice: n stupin: . Vizitarea periodic a stupinei, de dou ori pe sptmn sau cel puin o dat; . Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subire din cauciuc sau lipind i apsnd urechea pe peretele stupului. De obicei n a doua jumtate a lunii ianuarie, dac apare puietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv sporete la o uoar lovire a peretelui stupului apoi scade; ndreptarea strilor anormale ivite. . Cu ocazia controlului, cel puin o dat la dou sptmni cu ajutorul unei srme ndoite n form de L se va ndeprta cu grij albina moart de pe fundul stupului i de la urdini; lucrarea se poate efectua mai uor dac pe fundul stupului a fost aezat din toamn o foaie (hrtie) de control sau un carton. Resturile de pe fund scoase cu srma sau cu foaia de control vor fi atent observate ntruct ele dau indicaii exacte asupra mersului iernrii; . Curirea zpezii i gheii la urdini; . Ca i n luna trecut, dac sunt condiii favorabile se vor efectua lucrrile cunoscute care vizeaz nlesnirea zborurilor de curire n zilele favorabile; . Dac tehnologia de cretere sau nevoia - respectiv situaia concret din stupi - impun hrniri mai ales din cauza insuficienei, epuizrii sau inaccesibilitii hranei se vor prepara i administra turtele din zahr i miere, erbetul din zahr sau plcile din zahr candi. . Protecia suplimentar a stupinei contra vnturilor; . Prevenirea nelinitirii albinelor provocat de psri de curte, ciocnitoare, oareci .a. n atelierul stupinei . Ca i n decembrie n aceast lun continu recondiionarea uneltelor i utilajelor apicole tiut fiind c prin aceast aciune se mrete considerabil durata de folosin a lor, se micoreaz cheltuielile, respectiv preul de cost al produselor apicole i cresc corespunztor veniturile care definesc profitul n apicultur;

. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunztori care sunt destinai obinerii cerii este o lucrare ce continu ea asigurnd n stupin efectuarea a ceea ce se denumete... . Extracia i condiionarea cerii, lucrri n urma crora se obin calupii de cear care, comercializai la schimb, vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului i a setului de faguri de strnsur din corpurile sau magazinele menite obinerii recoltelor de miere n sezonul apicol activ. . Deparazitarea fagurilor de rezerv cldii prin expunere la ger. ncheierea ramelor, gurirea apoi nsrmarea lor i lipirea fagurilor artificiali sunt lucrri secvenionate conform niruirii de la nceputul frazei, aceast aciune este de mare importan n a asigura la timpul potrivit i la nivelul necesarului fagurii n care albinele vor crete puietul i vor strnge recoltele de miere i pstur. . Confecionarea de stupi noi; . Curirea i sortarea seminelor de plante melifere.

februarie .A doua lun a anului este penultima lun a iernii calendaristice, perioad n care familiile bune i foarte bune matca, n miezul ghemului de iernare, sub influena condiiilor din interiorul ghemului, ncepe ponta (depunerea de ou sau ouatul mtcii),dac aceast manifestare fiziologic nu a nceput de la mijlocul sau sfritul lunii trecute. Colonia de albine a dobndit un comportament bine articulat social care-i permite s supravieuiasc i n cazul temperaturilor extrem de sczute din timpul iernii. Ghemul, pn acum cu o activitate relativ redus ncepe producerea de cldur n vederea asigurrii condiiilor optime pentru creterea puietului. Prin contracii musculare albinele aglomerate n ghemul de iernare, consumnd miere, produc cldur astfel c ele sunt n stare s ridice pe termen scurt temperatura n sectorul toracic cu 10C. Aceast cldur produs de albinele din miezul (centrul) ghemului de iernare este iradiat treptat la toate albinele compactate n ghem astfel c pierderile termice n afara ghemului respectiv n spaiul lzii stupului sunt minime. Se nelege c n jurul miezului ghemului albinele formeaz un strat compact care asigur efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine crete o dat cu scderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut n vedere tiut fiind faptul c ghemul se deplaseaz pe rame n sus o dat cu consumarea hranei. Pierderea contactului cu hrana determin moartea coloniei chiar dac pe ramele lturalnice ghemului exist suficiente rezerve de miere. Imposibilitatea

deplasrii albinelor n plan lateral spre ramele ce conin miere face ca hrana s devin inaccesibil astfel c, suferind de foame, coloniile pier. Asemenea situaii nedorite se ntlnesc mai ales n primverile timpurii sau n ierni cu perioade mai calde urmate de scderi brute de temperatur ce determin strngerea puternic a ghemului care ocup suprafee de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate s rmn nfometate mai multe zile .De aici rezult ct de important este supravegherea iernrii i de ce este necesar s intervenim pentru a ndrepta strile anormale. .Sistemul acesta termodinamic are un mare randament n transformarea hranei energetice (mierea) n energie termic numai pentru ghem. Aadar, prerea general cum c albinele nclzesc spaiul interior al stupului este greit. Dac la suprafaa ghemului temperatura nu scade niciodat sub 9CC, acum n a doua parte a iernrii n miezul ghemului, o dat cu ponta mtcii i creterea puietului, temperatura se menine constant la 34-35C. .Mecanismele specifice de producere a cldurii determin variaii mari ale activitii de termogenez n interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor n ghem este o fals impresie, acestea avnd o continu micare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicat spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mic. Variaiile externe de temperatur duc la o mrire sau micorare a densitii albinelor n ghem aceasta ducnd la o mai bun reglare a temperaturii ghemului. .O dat cu apariia puietului temperatura ghemului de iernare devine aadar aproximativ +35C, creterea acesteia fiind realizat cu un aport crescut al consumului de glucide. Aceast temperatur trebuie meninut n limite strnse (34,5-35C) variaiile mai mari de temperatur n minus ducnd la o tarare a puietului i apoi a generaiilor urmtoare de albine ce vor fi crescute. Orice cureni reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) n stup ca urmare a activiti mai intense a albinelor. .O dat cu creterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare ncepe s se desfac (se afneaz iar activitatea albinelor devine din ce n ce mai evident. Creterea puietului se desfoar acum pe suprafee din ce n ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeaz ("foamea de protein" . Deci fr prezena psturii i a rezervelor de miere n cuprinsul ghemului, nu este posibil intensificarea creterii de puiet. .Acum este momentul cnd se accentueaz schimbul ntre generaia de albine de iernare i albinele de primvar. Albinele efectueaz zboruri de curire i aduc uneori primul polen n cuib. .Un fenomen nedorit ce apare n stupi mai ales ncepnd cu a doua parte a iernrii este umezeala. Umiditatea ridicat are dou cauze principale: ventilaia insuficient i o izolaie defectuoas. Pe lng

c umiditatea excesiv mrete consumul de hran, ea creeaz un mediu propice de dezvoltare a agenilor patogeni cu precdere a ciupercilor, ndeobte se cunoate c umezeala, respectiv condensul, se formeaz atunci cnd aerul cald ncrcat cu vapori de ap intr n contact cu suprafee reci - n cazul nostru pereii stupului i cu fagurii neocupai de albine. Am artat c o dat cu creterea puietului sporete temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Temperaturile exterioare fiind sczute condensul apare n locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului. Aezarea stupului ntr-o poziie uor nclinat spre urdini face ca picturile de condens care se aglomereaz pe perei s se scurg pe urdini. .n calendarele anterioare subliniam importana asigurrii linitii depline n stupin. Este evident c, p

api cult or

Documents