arhitectura romana - scurta prezentare

Click here to load reader

Post on 30-May-2015

3.246 views

Category:

Education

11 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

prezentare in cadrul proiectului educational ,,Viata cotidiana la Dunarea de Jos in epoca romana"

TRANSCRIPT

  • 1. ,,De fapt istoria nu ne apartine, dar noi ii apartinem ei Hans-Georg GadamerMaterial prezentat in cadrul proiectului ,,Viata cotidiana la Dunarea de Jos in Epoca romana Prof. Nistor Mirela

2. Arta este o expresie a societii romane, a puterii statului, avnd ca scop principal propaganda n favoarea politicii oficiale. De asemenea, arta exprim i pasiunea romanilor pentru ornament, gustul lor pentru fastuos, dorina de a-i nfrumusea locuinele, palatele, templele i locurile publice. La nceput, arta roman este dominat de influene etrusce i greceti (nct unii o consider chiar o copie a acestor arte), ca apoi s devin o art original, cu trsturi specifice, care a supravieuit de-a lungul istoriei, exercitnd influene asupra perioadelor ulterioare (Renaterea, neoclasicismul). Avnd un caracter statal, este o art unitar, bazat pe talentul organizatoric, spiritul utilitar i simul practic al romanilor. De la Roma pornesc principiile, soluiile, noutile, pentru a se extinde apoi n toate provinciile. 3. Cteva sunt elementele care constituie firul rou al acestei arte. 1. Arta este perceput n prim faz ca un meteug aidoma celorlalte; arta era dependenta de realitatea din jur, imita realitatea; 2. Rolul moralizator al acesteia se explica prin prezenta in interiorul corpului civic - monumentele sunt destinate pentru a fi privite i a constitui un fundal pentru exprimarea mreiei senatului i, ceva mai trziu, a mpratului. 4. Arta roman, s-a spus adesea, reprezint din multe puncte de vedere o simpl continuare a artei greceti. 1. Lumea greac a exercitat o influen foarte puternic asupra unor populaii italice care, la rndul lor, au constituit o surs de inspiraie pentru latini, cum ar fi etruscii. Influena greac s-a manifestat direct, prin intermediul coloniilor greceti din sudul Italiei (Magna Graecia). 2. Dup cucerirea regatelor elenistice de ctre romani, intelectualitatea greac a acceptat s fie integrat ntr-o nou comunitate politic, cea roman. Asemnrile dintre arta greac i cea roman - sunt numeroase dar nu elimin diferenele dintre acestea. Evoluia artei romane a fost afectat de mult mai muli factori dect cea greac i, dac putem spune, mult mai strini de orizontul mediteranean. Arta roman influeneaz arta medieval european pn trziu n epoca modern. 5. Arta roman este mult mai puin interesat de materiale de foarte bun calitate sau de aplicarea unor tehnici foarte elaborate; Are un caracter narativ mult mai accentuat; Asimilarea influenelor strine rmne la nivelul tehnicilor de lucru; Atenia mai mare acordat spaiului privat - se adaug alte camere cu funcionalitate divers; Un alt element definitoriu al arhitecturii romane l constituie forumul; Monumentul cel mai rspndit al arhitecturii romane este reprezentat de bile publice. 6. Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II iH s-a descoperit un fel de ciment :un conglomerat artificial de pietris si nisip, amestecat cu materii vulcanice, peste care se turna in cofraje mortar. Dupa aceasta, peretele era acoperit cu caramizi are sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. Apoi prin folosirea generalizata a caramizilor arse, a fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei care putea acoperii sali de mari dimensiuni. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificii indraznete,impresionind prin dimensiunile lor uriase : constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici, terme, apeducte si edificii destinate spectacolelor. 7. n ciuda amplorii unor construcii, acestea rmn tributare unui model de locuin tipic mediteranean, centrat pe o curte interioar. Dou sunt excepiile notabile. n primul rnd, vilele imperiale, subordonate unui program arhitectonic centrat pe mprat i pe sublinierea (cu ajutorul citatelor vizuale din arta greac) excelenei personajului. n al doilea rnd, villae rusticae, reedine de ar pentru aristocraia provincial i care se constituie n acelai timp n reedine de lux (n standardele provinciale) i centre de administrare a unor latifundii. Casele obinuite sunt decorate adesea cu fresce i cu mozaicuri, primele mai degrab de inspiraie mitologic, n timp ce cele din urm sunt decorate cu scene din viaa cotidian. 8. Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor ,in primul rand prin acel element tipic roman care este atrimul, curtea interioara , de forma rectangulara sau patrata,cu un bazin sau un put in centru ,iar de jurinprejur cu camerele de locuit : in atrium erau plasate imaginile stramosilor si caminul domestic , precum si statuile divinitatilor protectoare ale familiei. 9. Herculaneum: House of the Mosaic AtriumHouse of Sallust, atrium and tablinum 10. Atat de solidele poduri romane, indispensabile imensei retele de drumuri ,erau perfect calculate ca sa reziste la presiunea apei. Podurile din epoca imperiala nu foloseau in totdeauna betonul ci blocuri de travertin . Ei cunosteau din cele mai vechi timpuri si arcul liber. Ponte Milvio din Roma, de pilda , avea arcele cu deschiderea de 18 m : dar in Spania , podul in intregime din argit de langa Alcantara, peste fluviul Tajo, pod lung de 189 m , are sase semiarce circulare, deschiderea celui mai mare fiind de 27 m. Iar podul lui Traian de la Portile de Fier, avea o lungime de aprox. 900 m , cu piloni de piatra la o dis. de 51 m unul de altul. Adeseori podurile trcand peste apele unui rau sau traversand o campie, functionau ca suport al unor apeducte. 11. Podul Alcantara, SpaniaPodul de la Drobeta, RomaniaPont Milvius, Roma 12. Pont du Gard - FranaZaghuan - Cartagina - TunisiaApeductul lui Valens - IstanbulAPEDUCTELE ROMANE Faimoasele apeducte romane, opere impresionante de inginerie, aduceau in orase apa prin tuburi sau canale sustinute de arcuri uriase, de la mari distante. Inginerul roman Frontinus, expert in constructia de apeducte, spunea ca acestea sunt 'principalul semn al maretiei Imperiului roman. Total apeducte = aprox. 265; Total km = aprox. 6000Carsarea Maritima - IzraelTarragona - SpaniaIzmir - Turcia 13. Reproducerea santierului unui apeduct 14. O realizare tipic romanain domeniul arhitecturii a fost si amfiteatrul. Aceste gigantice constructii ovale reprezinta o dublare a teatrului semicircular greco roman, a carei prima versiune permanenta , constituita in piatra si stuf vulcanic ,a fost completata de pompei, in 54 ien. Arena de forma eliptica era acoperita cu nisip pentru ca acesta sa absoarba sangele oamenilor ori al animalelor. Primul amfitiatru, prtial din piatra a fost construit la Roma de Augustus, II sub Nerodar cel mai mare amfitiatru romansi totodata si cel mai celebrueste'Amfiteatru Flaviilor'(sau Coloseum).,inceput de Vespasian si terminat de Titus in 80 ien . Renumite sunt si amfiteatrele din Verona, Arles, Nimes, Pola, sa.Arhitectura amfiteatrelor romane a exercitat o influenta considerabila in epoca renasterii. 15. Amfiteatrul Roman Kom el-DikkaVerona Arena, ItaliaAmfiteatrul Aspendos, TurciaAmman, Iordania. Amfiteatrul roman 16. Terme: cldire care adpostete bi publice. La romani diversele sli (frigidarium, tepidarium, caldarium) aveau temperaturi diferite; Faimoasele terme romane nu erau doar niste enorme si luxoase bai publice, ci si locuri de recreatie si centre de activitati sportive si culturale. Dintre cele existente la Roma cele mai renumite erau cele din Agripa , Termele lui Diocletian construite intre 298-305 si Termele lui Caracala a caror constructie dateaza de la inceputul sec III. 17. Exemple de terme romane 18. Arcul de triumf, realizat pentru prima data in secolul I i. Hr., are forma unei porti boltite, cu 1-3 deschideri frontale, uneori si laterale, ornamentata cu coloane, basoreliefuri si statui. Deasupra se plasa un grup statuar sau trofee care aminteau victoriile din razboaiele de cucerire purtate de imparati, despre virtutile carora erau inscriptionate texte pe fronton (partea centrala superioara a arcului). Cele mai impunatoare arcuri de triumf existente la Roma sunt ale imparatilor Titus, Constantin, Septimius Severus. La Beneventum (Italia) se afla cel inchinat imparatului Traian, altele in zone ale Italiei si Frantei, dedicate lui Octavianus Augustus. Portile de intrare in orase erau de asemenea monumentale dar s-au pastrat doar partial, ca cel din orasul german Trier. Erau flancate de turnuri si aveau atat rol de aparare cat si decorativ. 19. Arcul lui Caracalla, DjemilaArcul de Triumf al lui Constantin cel MareArcul lui Adrian, JerashArcul Timgad, AlgeriaArcul lui Titus, Roma Arcul lui Septimius Severus 20. Templul roman era asemenea celui etrusc pe care-l continua dar incorporand si influente grecesti. In general de dimensiuni mici, avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. Avea in fata un rand sau doua de coloane, iar cela , incaperea rezervata imaginii divinitatii respective , era pseudoperiptera,adica inconjurata de coloane incorporate pe jumate in zidul celei. Exemplu tipic este templul bine pastrat azi dedicat Fortunei Virile, din Roma,avand alaturi un alt tip de templu circular inchinat Vestei. Perfect conservate au ramas si templele din S Galiei, de pilda la Nimes. Una din marile capodopere ale arhitecturii este Panteonul din Roma'templul tuturor zeilor' cel mai bine conservat si cel mai celebru edificiu pe care ni l-au last romani. Construit in anul 27 ien de Agrippa : distrus de un incendiu , reconstrut de imparatul Domitian, apoi de Hadrian dupa un alt incendiu a fost restaurat in fine de Septimius Severus si Caracala . Templul are forma unui edificiu circular, precedat de un vestibul sustinut de 16 coloane . Interiorul este de o absoluta armonie si simplitate. Peretii inbracati in marmura, au 7 nise iar in planul superior, 8 edicule. Cu Panteonul intilnim pentru prima data o arhitectura inteleasa ca organizare a spatiului, mai degraba decat ca simpla compozitie a maselor de zidarie. 21. Fortuna VirilaTemplul roman din NimesPanteonul din RomaTemplul Vesta 22. Templul lui Romulus Templul