arhitectura romana civila

8/3/2019 arhitectura romana civila

1/22

Arhitectur roman civil.

n majoritatea studiilor de spaiu urban atenia este ndreptat ctre identificarea

i analiza anumitor aspecte, un astfel de aspect l pot constitui edificiileparticulare.

Casa roman, spre deosebire de casele de acum, care adpostesc familia nuclear,era loc aglomerat care adpostea o varietate de ritualuri, legate de afaceri, dedistracie i de religie.

Atitudinea romanilor fa de cas era diferit de atitudinea noastr fa de spaiulprivat. Casa roman clasic avea dou caracteristici eseniale: axialitatea i mai

ales faptul c ea se nchidea spre exterior i i deschidea toate ncperile spre unspaiu interior.

n tratatul Despre arhitectur, Vitruvius prezint n cartea a VI-a cldirileparticulare, insistnd asupra proporiilor i mrimilor edificiilor private dup naturalocurilor, descriind apoi criteriile de construcie specifice fiecrui compartiment alcasei, oprindu-se asupra orientrii cldirilor pentru a ndeplini nevoile desalubritate, pentru ca ulterior s insiste asupra locurilor prielnice edificiilor iasupra genurilor potrivite diferitelor categorii de oameni.Vitruvius mprea spaiul casei romane n felul urmtor:

communia aedificia referindu-se la ncperile accesibile tuturor locatarilor ioaspeilor, situate n faa i mprejurul curii de onoare. n faa acestei curi seaflau: vestibulum, tinda din faa casei;

caua aedium, anticamer cu tavan i acoperi doar n jurul laturilor i cu centruldescoperit, prin care se intra n atrium i o sal de recepie cu tribun de audien,denumit tablinum.

De jur mprejurul curii de onoare trebuiau s se mai afle: sala de onoare oecus,orientat spre vest, biblioteca orientat spre est, exedrele i pinacoteca n plansemicerc, orientate spre nord.

Urmeaz privata aedificata grupnd camerele aflate de jur mprejurul curii dinspate cu porticuri.

Aceste camere sunt:

trei triclinii, de var, de primvar, de toamn i de iarn, orientate respectivctre nord, est i vest;


2/22

bile, orientate ctre vest sau nord; camerele de locuit cubicula, orientate spre est i atelierele de pictur i

tapierie, orientate spre nord.

Dup ce n capitolul II al primei cri afirma c arhitectura este alctuit dinordonare, dispoziie, euritmie, simetrie, convenien i distribuie, Vitruviusspune c arhitectul nu trebuie s aib o grij mai mare dect aceea c, prin

proporii de pri alicote, cldirile s aib o alctuire desvrit.

Dup ce se va fi hotrt raportul simetriilor i corelaiile dintre pri vor fi fostdeduse din calcul, rmne o sarcin a agerimii minii ca, innd seama de naturalocului sau de mrimea cldirii sau de nfiarea ei, prin reduceri sau adaosuri sse creeze unele compensaii i s se ajung ca, dei simetria, prin reduceri sauadaosuri, ar putea fi modificat, lucrarea s par totui corect alctuit i s nu lase

nimic de dorit n ceea ce privete nfiarea.

Caua aedium era o curte de suprafa relativ mic, n parte acoperit, care inealoc de vestibulum. Era aezat n faa atriului, care degaja toate piesele principaleale casei.

n locuinele modeste, caua aedium nlocuia i ndeplinea i funciile atriului,confundndu-se adesea i ca denumire cu acesta. ncperile denumite cauaaedium se mpart n cinci tipuri, fiecare purtnd un nume potrivit cu trsturile

lui caracteristice: toscan, corintian, tetrastil, displuviat i testudinat.Referitor la atrium Vitruvius, confirmat i de spturile arheologice, arat cexistau dou tipuri :

atrium toscan-cel mai vechi, lipsit de coloane de susinere a compluviului i atrium tetrastylum, adic cu patru coloane dispuse la colurile

compluviului i impluviului.

Dimensiunile aripilor din dreapta i din stnga navei atriului se stabileau n

raport cu lungimea atriului.

Tot astfel i pentru tablinum (ncperea n care stpnul casei i primea vizitele,n unele cazuri, sala unde se servea mncarea) limea sa se stabilea n funcie delimea atriului.

Dimensiunile peristilului trebuie stabilite n aa fel can sens transversal, acestas fie mai mare cu o treime dect n sens longitudinal.

Coloanelor trebuie s li se dea o nlime egal cu limea porticului, iarintercolonatele trebuie s nu fie mai mici de trei dar nici mai mari de patrugrosimi de coloan.


3/22

La triclinii lungimea trebuie s fie de dou ori ct limea.

Dac este vorba de exedre sau sli de adunare de form ptrat, atuncinlimealor s se fac att ct este limea lor mrit cu jumtate.

Pinacotecile trebuie s fie dimensionate ca nite exedre de mrime mare.

Interiorul casei era reprezentat de o ax lung pornind de la fauces (cale de accesntre poart i atrium) prin atrium sau holul central ctre spaiul de primire(tablinum). Aceast ax definete privirea din exterior. Un numr de formaiuniarhitectonice complementare pun n valoare axa. Spaiul care marcheaz axa de laintrare este lung i ngust.

O deschidere n acoperiul atriului (compluvium) avea rolul de a permite

scurgerea apei de ploaie n impluvium. Compluvium- ul este, de asemenea, sursde lumin pentru atriu iar lumina punea n valoare spaiul nalt al atriului imicarea soarelui marca orele zilei.

Impluvium- ul era un marcator al axei i un simbol al independenei domusului delumea exterioar.

Axa fauces atrium tablinum este legat de un ritual care-i sporeteimportana. Este vorba despre ritualul salutaiei matinale, cnd pater familias

primete vizitele clienilor si.Structura arhitectural a domusului fcea ca pater familias s poat controladirect cine intra n cas. Cnd peristilul a nlocuit grdina (hortus) n sec. IIi.e.n., arhitecii au avut grij s continue aspectul axial al zidului din spatesitund peristilul pe axa fauces atrium tablinum pentru a extinde ct maimult posibil vizibilitatea de la intrare.

Acum cnd peristilul nchide lumina soarelui i o grdin, atriul a devenit unfel de anticamer formal a clienilor. Noi camere cu nume greceti situate n

jurul peristilui erau folosite de cei care locuiau n cas (triclinia, culina,balneum, cubicula, exedra).

Peristilul imita aspectul curii cu grdin al casei elenistice. Avea un porticnconjurtor dotat cu numeroase coloane i o piscina n mijloc nconjurat de floraunui mic parc.

Vitruvius ncerca s-i conving pe arhiteci s orienteze ncperile astfel nct sobin cele mai bune condiii de lumin i temperatur n funcie demomentul zilei i anotimpuri.


4/22

Astfel: tricliniile de iarn i bile trebuie fie orientate spre apusul de iarn,pentru c au nevoie s se bucure de lumina serii i pentru c soarele, chiar atuncicnd apune, strlucind spre ele, dezmorete cu cldura lui aceast regiune ntimpul serii.

Dormitoarele i bibliotecile trebuie s fie orientate spre rsrit pentru cntrebuinarea lor cere lumina de diminea. Cu aceast orientare crile nuputrezesc, nici nu sunt stricate de molii sau umezeal.

Tricliniile de primvar i de toamn se cer a fi orientate spre rsrit , cciatunci, cu razele sale trimise drept n fa, soarele, n mersul lui spre apus, face caaceste sli s fie temperate n ceasurile n care sunt ntrebuinate de obicei.

Tricliniile de var trebuie s fie orientate spre miaznoapte, deoarece n timpulsolstiiului, cnd celelalte regiuni ale cerului se nfierbnt de ari, cea nordic,

opus cursului soarelui, rmne mereu n rcoare i astfel, face ca ncperea atuncicnd este folosit, s fie i salubr i plcut.

La fel trebuie orientate pinacotecile, estoriile tapierilor i atelierelepictorilor, pentru ca lumina statornic de miaznoapte s pstreze neschimbatensuirile culorilor din lucrrile lor.

De asemenea, se face distincie ntre ncperile rezervate capetelor de familie icele care le sunt comune lor i strinilor. Dintre aceste ncperi, n cele

rezervate, nu poate intra cineva dect poftit. Acestea sunt: dormitoarele,tricliniile, bile i celelalte care au ntrebuinri de acelai fel.

n schimb, comune n care poate intra chiar nechemat, dup voie orice om dinpopor vestibulum, caua aedium, peristylum i cele ce pot avea o ntrebuinareasemntoare.

Este evident c locuinele greco-romane cunoscute la noi din Dobrogea i Dacia nuaveau amploarea i fastul celor din centrul imperiului, dar principiile de alctuire i

apoi schimbrile suferite de-a lungul timpului, n linii mari s-a ncercat a firespectate.Cu toate c noi acordm spaiului privat, locuinei o diferit ierarhizare, imaginarulla care ajungem este diferit de cel al vechilor romani. Arhitectura roman ne ducentr-o lume n care totul: religia, economia, ritualurile sociale se desfoar toate ninteriorul casei spre deosebire de casele noastre astfel nct spaiul casei romane nevorbete nu numai despre trecut ci i despre transformri fundamentale nmentalitatea oamenilor.


5/22

Elemente de arhitectura

Notiuni generale: - in dictionare arhitecturaeste denumita stiinta si arta de a construi.Omul ca fiind parte integranta a naturii a dezvoltat notiunea de adapostire instransa conlucrare cu natura.

Omul si a creat ambianta atat ca fiinta sociala cat si ca fiinta naturala.

Ambianta creata si comandata de societate foloseste drept model si materie prima,natura.

Satisfacerea anumitor cerinte urmarite prin activitatea descrisa se numestefunctiune.Functiunile:

naturale protejarea omului de intemperii, conservarea provizilor,ocrotirea orelor de somn.

sociale au ca scop adapostirea familiilor, colectivitatilor,cresterea copiilor , sau activitati lucrative.

Ambianta sa manifestat ca organizare a spatiului inca dinpaleolitic si neolitic.

Primele monumentele de arhitectura au fost monumentelemegalitice:

Menhilele (primele) pietre aliniate in linie dreapta sausemicerc

Solmene Cromlehuri (asambluri formate din menhile si solmene in

dreptunghiulare sau drepte).In neolitic (10000 5000 i.e.n.) pe teritoriul Moldovei sa dezvoltat agricultura siapar primele bordee (sapate in pamant si acoperite cu pamant).Apar primele asezari fortificate din ziduri de caramida uscata la soare.

In Moldova a aparut prima coliba impletita din nuiele(suprateran) acoperita cu pamant ars la soare.

Locuintele lacustre (deasupra apelor, la mal, pe piloni de lemn).In epoca metalelor au aparut primele unelte, arme.


6/22

Epoca fierului : prima inventie roata olarului.Epoca bronzului 1100 1000 i.e.n.

Organizarea de catre om a spatiului nu are alt scop decat sa permita rezolvareaunor functiuni carora mediul natural nu le ofera conditii corespunzatoare de

desfasurare. Forma cea mai generala si mai cuprinzatoare de organizare a spatiului,urmarind rezolvarea echilibrata si armonioasa a functiunilor complexe senumeste arhitectura.

Produsul activitatii de organizare a spatiului poate fi: Un obiect (design forma de proiectare) O cladire (arhitectura) Grupari de cladiri (urbanism; retea de locuitori proiectata in

amanunt) Sisteme de localitati (sistematizarea teritoriala).

Pt proect de arhitectura:1) certificatul de urbanism descrie conditiile necesareobtinerii autorizatiiei de construire

teren intravi lan : - obt ine avize- studiile legate de natura terenurilor (geotehnica,

cadastru)- PAC proiect autorizatii constructii

proiect arhitectura / proect rezis t enta / toa te se

ver i f ica proect instalatie /

- PAD proiect autorizatie demolare

teren extravilan nu se poate construii.

Din extravilan sa intre in intravilan trebuie intocmit plan urbanismic zonal.

Fiecare loc trebuie sa aiba: plan urbanistic general, plan urbanistic zonal (regim de inaltime, POTsuprafata construita/ suprafata

teren X 100 = %, CUT suprafata desfasurata / suprafata terenului = 1),


7/22

plan urbanistic de detaliu (parcela, detaliu). Suprafata construita = amprenta la sol Suprafata desfasurata = suma suprafetelor tuturor nivelelor cladirii

Principalul efort a arhitecturii este indreptat spre

desfasurarea practica a procesului de organizare a spatiului.

Habitatul : reprezinta totalitatea spatiului organizat suprapuscadrului natural.Pt o portiune limitata a habitatului uman raportul dintre spatiulnatural si spatiul arhitectural este determinat de nivelul dedezvoltare social istorica a grupului sau colectivitatii care o

locueste.Pt omul din societatea contemporara habitatul este predominantarhitectural.

Stiinta care se ocupa cu studiul relatiei dintre individ simediu, dintre specie si habitat se numeste ecologie.

II. Arhitectura si societate

-arhitectura ca disciplina este suma cunostintelor despecialitate dobandite de societate si transmise de-alungulveacurilor de la o generatie la alta

- cadrul arhitectural este un ansamblu constituit intr-oconsiderabila perioada de timp prin compunerea sauremodelarea a tot ceea ce au construit inaintasii cat si

contemporanii- modalitatea cea mai importanta prin care societatea isi exercitainfuenta asupra arhitecturii este comanda sociala

- institutiile care exercita conducerea societatii precizeaza cumsa se contruiasca- statul este principalul beneficiar cat si investitor - el

comanda, elaboreaza documente, regulamente, normative,standarte


8/22

- atributul de baza al arhitecturii este economia - obtinereaunei eficiente economice ridicate este posibila in conditiile uneiviziuni largi care sa cuprinda atat proiectarea, executia cat siintretinere, exploatarea obiectivului respectiv

- proiectarea privita ca si comanda sociala necesita fonduri simentine si un echilibru politic

- in principiu exista program de masa si program unicat

- in arhitectura prin program se intelege un grup binedefinit de functiuni, aflate intre ele, intr-o legatura organica

pt a caror rezolvare este conceputa o cladire.- exemple de programe: locuinta unifamiliara, locuintacolectiva, scoala, programe comerciale sau culturale

- cele mai frecvente, cu o mare repetabilitate se numescprograme de masa (locuintele)

- cele mai rare programe se numesc programe unicatFunctiunea

Iin arhitectura, functuinea reprezinta de regula satisfacereconstienta, deliberata a anumitor cerinte naturale sau sociale lanivelul individului, al grupului sau al societatii.

Functiunile complexe sunt alcatuite din functiuni simple carese descompun in functiuni elementare.

functiuni elementare corespunzand- cerintelor de ordin material, primar- cerintelor de ordin spiritual

- functiuni materiale pot fi utilitare sau constructive

- functiuni spirituale pot fi expresive sau informationale.Functiuni utilitare


9/22

- corespund cerintelor de ordin material, legate nemijlocit de existenta umana,de viata si activitatea individuala si sociala: circulatia, stationarea, sederea,repausul, somnul, prepararea si consumul hranei, adapostirea, igiena, depozitarea.

Functiuni constructive

- corespund cerintelor de ordin material legate de existentafizica a spatiului organizat, a cadrului arhitectural- ele nu vizeaza decat indirect existenta umana- acest tip de functiune include : durabilitatea, stabilitatea,rezistenta la actiunile agentilor distructivi, fizici, chimici sau biologici, conditiile impuse de tehnologia de executie si a

intretinerii.

Functiuni expresive

- corespund cerintelor de ordin spiritual a rezistentelor umane,ele sunt proprii spatiului arhitectural si reprezinta unul dintemeiurile deosebirii acestuia de spatiul natural: izolarea,interiorizarea, comunicarea, dominarea, inaltarea, atractia,respingerea, echilibrul, este vorba de declansarea unei starisufletesti, emotionale care sa favorizeze procesele intelectualelegate de munca, instruire, cultivare, destindere, viata spiritualaa fiecarui individ.

Functiune informationale

-

corespund cerintelor de ordin spiritual , dar casi cele constructive nu sunt legate nemijlocit deexistenta umana, ele asigura perceperea si insusireacorecta, comoda a cadrului arhitectural , adica asiguraexistenta pt om a spatiului organizat.

Ex: orientarea dirijarea, indentificarea, selectarea,explicarea, aceste tipuri de fictiune se adreseaza ratiunii.

Functiuni utilitare


10/22

- sunt socotite functiuni prime, fundamentaleintrucat corespund cerintelor de baza a existenteiumane, de care se leaga nemijlocit celelalte douatipuri, constructive si informationale, acestea pot fi

denumite functiuni secundare condintionand existentaspatiului organizat.

In arhitectura se opereaza de obicei cu functiuni compuse, grupuri defunctiuni de acelas tip sau cu functiuni complexe , grupuri de functiuni detipuri diferite.

Compunerea functiunii arhitecturale se realizeaza

dupa anumite reguli iar rezultatul acestei compuneriformeaza o unitate functionala.Ex o piesa de mobilier, o casa.

Gradul de complexitate a unei unitati functionale estedeterminat de:

1. dimensiunea grupului social caruia se adreseaza (familie ,individ, colectivitate).

2. dupa natura functiunilor pe care o alcatuiesc - inmod curent o asemenea activitate functionalapoarta numele de program.

Programele de arhitectura cuprind prezentareagenerala a unei unitati functionale a functiunilor generale.Ex un teatru: cand se realizeaza un obiect anume, in primul

rand se stabileste amplansamentul, se formuleaza o tema de proiectare, care constituie de fapt exprimarea datelor deprogram, in cazul particular considerat.

- un program sau o tema de proiectare , poate capata si o schemagrafica numita schema functionala.

Aceasta este o diagrama care prezinta schematic subdiviziunileunitati functionale, respectiv legaturile reciproce dintre acestea.

O schema functionala minutios intocmita poate constituii primulpas pt un proiect reusit.


11/22

III. Spatiul organizat

- organizarea spatiului este un proces

constient prin care spatiul fizic naturaleste facut apt sa gazduiascadesfasurarea anumitor unitati functionale.

- o edentitate a spatiului corespundeunei grupari functionale.

- totalitatea elementelor functionale deordin material determina structura

spatiului.- Totalitatea elementelor spirituale

determina forma spatiului organizat.- Intre structura si forma spatiului exista

o stransa legatura care reflectalegatura intre elementele materiale sielementele spirituale ale functiuni.

- In realitate nu exista spatiu saufunctiuni in forma pura

- Spatiul organizat reprezinta o unitate afunctiunii cu spatiul

Arhitectura

- este disciplina de sinteza care

urmareste organizarea spatiului inarmonie si echilibru, celor 4 tipuri deelemente functionale; este disciplina princare se realizeaza unitatea functiuniistructurii si formei in procesul deorganizare a spatiului.

- Unitatea dintre functiuni si spatiu se

intalneste si in natura sunt insa 2


12/22

aspecte care deosebesc spatiularhitectural de cel natural

- Primul se refera la faptul ca inarhitectura organizarea spatiului este

un proces constientpe cand in naturaeste un proces spontan, iar al doilea sefixeaza spre o deosebire adica spatiularhitectural raspunde si unor functiunispirituale ceea ce nu e cazul in natura

- In consecinta in arhitectura, forma seautonomizeaza ca purtatoare a

functiunilor spirituale iar unitateafunctiune-structura din natura captata inarhitectura unitatea dintre functiune-structura- forma

- Oricare realizare este precedata de unproiect orice obiect arhitectural esteconceput mai intai in mintea arhitectului

si apoi reprezentat grafic prin proiect saumacheta.

- La fiecare proiect sta o tema deproiectare

- Urmatorul pas este elaborarea spatiuluide arhitectura

- Prin spatiu se intelege o reprezentare

spatiala, tot schematica a principalelorsubdiviziuni ale schemei functionale deforme si diviziuni aproximativ compuseastfel incat sa permita legatura functionalaimpusa de tema

- Studiul spatiului ii permie arhitectuluisa ajunga la valoarea optima pe care o

reprezinta prin planuri, sectiuni, fatade,perspective, detalii


13/22

- Elaborarea planselor de arhitectura seface in paralel cu calculul rezistentei sicu proiectele de instalatii, intregul procesfiind coordonat de arhitecti pana la solutia

definitiva

Structura

- este corespondentul spatial alelementelor materiale ale functiunii

- ea constituie latura materiala acadrului arhitecural

- poate fi privita ca ansamblu deelemente spatiale cu functiuni utilitaresau ca o alcatuire de elementeconstructive

- acest dublu caracter reflecta existentaa 2 tipuri de elemente materiale

- pt a intelege alcaturiea elementelor

constructive este necesar sa seprecizeze ca functiunea lor principalaeste sa delimiteze portiuni date alespatiului

- problema cea mai importanta estelegata de acoperire

- orice tip de structura, orice sistem

constructiv este caracterizat in primulrand prin modul in care se asigurasuspendarea elementelor de acoperire aspatiului

- in arhitectura s-au consacrat 2 solutiiclasice:

a. prima utilizeaza elementele de

acoperire orizontale sprijinite pesuporturi verticale si anume:


14/22

sistemul trilitic (genereaza k elemente deacoperire a spatiului planseul rezemat fie pestalpi si grinzi, fiepe ziduri

b. a doua solutie utilizeaza elementecurbe: arcul care genereaza ca sisteme deacoperire a spatiului, bolta si cupola.

IV .

Desene

- din aceste prototipuri deriva toate celelaltesisteme constructive.- Pt a alcatuii sisteme constructive de care eranevoie pt organizarea spatiului, omul a utilizatdiferite materiale de constructii

-Lemnul = rezista la solicitarii in lungulfibrei

Desene

- Otelul folosit in diverse constructii cuschelete metalice, grinzi cu zabrele,structuri moderne tridimensionale, cupolageodezica, acoperisuri suspendare pecabluri

Desen

- Betonul si betonul armat: folosit lastructuri moderne, parabolidul hiperbolic,bolta cilindrica, cupola sferica

Desen


15/22

Pt fiecare material sa indentificat cel mai potrivitsistem constructiv fiecare material impunandanumite limite pt lungimea grinzilor

- functiunea este cea care determinastructura- tot asa cum elementele utilitare sunt cele

care dicteaza elaborarea elementelorconstructive

- materialele si sistemele constructiveadoptate impun anumite corecti asupra

partiului de arihitectura- proiectarea partiului se face in stransa

legatura cu anumita structura constructiva

V.

Influenta sistemului constructiv asupra partiului se poatereprezenta in plan printro trama, adica printro retea alcatuita din

elementele constructive de baza: axele zidurilor portante sigrinzile principale la un sistem constructiv din zidarii de caramidasi planseu din beton armat

- pt fiecare sistem exista dimensiuni opt ime :distantele dintre axe corespunzandacestor dimensiuni optime , trama capata un aspectordonat si omogen .desen traviile si deschiderile pun inevidenta repetabilitatea caracteristica unui sistemrational.

- repetarea este o trasatura generala aelementelor constructive fie ca determinarepetarea unor functiuni utilitare, fie ca decurge dincerinta sistemelor constructive de a fi cat mai rationale

- repetarea incepe cu elemente foarte simpleEx caramida si se extinde pana la repetarea unoredifici intregi (blocurile de locuinte).

- Aceasta repetabil itate a edifici ilor conduce laexistenta programelor de masa avand ca model

productia industriala de serie- Este firesc atunci cand apare retabilitatea acel

element sa fie proiectat o singura data se


16/22

elaboreaza un proiect unic dupa care se executaintreaga serie

- Proiectarea unica se numeste tipizare- Atunci cand tipizarea este insotita si de norme

prin care se reglementeaza s i conditi ile de

calitate ale mediului aceste norme sunt incluse intrunstandard operatiunea numinduse standardizarea

- Pot fi standardizate elemente s imple: stalpgrinda, fereastra, sau subansambluri (panouridefatada sau cladiri intregi)

- Tipizarea conduce la executia obiectului f ie lafata locului f ie intro fabrica in conditi i optime(acestea din urma se numesc elemente prefabricate)

- In arhitectura repetarea excesiva chiar justificata

din punct de vedere constructiv produce efectulde uniformitate, de monotonie care este cu atat maisuparator cu cat elementulcare se repeta este maicomplex

- Pt a preveni monotonia este indicat caelementele de serie sa se indrepte asupraelementelor relativ singure, de dimensiuni mai micicare sa asigure o gama larga iar prin asamblarea lor sapermita realizarea de cladiri care sa nu aiba infatisare

identica- Pt obtinerea unui cadru arhitectural expresiveste necesara si cunoasterea legilor careactioneaza in domeniul formei arhitecturale

Forma

- este corespondentul spat ial al elementelorspirituale ale functiunii in acelasi timpconstituiemodalitatea specifica de percepere de catre om a

structurii arhitecturale- particularitatea functiunii spirituale a

arhitecturii consta in fpatul ca ea duce laconstituirea formei prin intermediul structurii a careideterminare functionala fundamentala este de ordinmaterial

- expresivitatea arhitecturala se realizeaza prinelementele abstracte ale formei, dar acestea nusunt decat imagini ale suportului material

- aceasta particularitate are 2 consecinteimportante in sfera unitatii dintre functiune sispatiu: elementele expresive si informationale care


17/22

alcatuiesc functiunea spirituala sunt luate inconsiderare la elaborarea structurii si elementeleutilitare si constructive care alcatuiesc functiuneaconstructiva au si ele o componenta in domeniul formei

- raportul functiune spatiu nu este paralel :

functiunea materiala nu duce singura la structurasi functiunea spirituala duce la forma si este pediagonala

elemente material - > forma

elemente spirituale - > structuri- expresia reuneste totalitatea elementelor formei

care mijlocesc declansarea anumitor starisufletesti

- informatia cuprinde acele elemente ale formeicare permit insusirea corecta a cadruluiarhitectural, intelegerea si folosirea lui de catre om

- deci f iecare element are atat valori expresivecat si informationale

- studiul formei arhitecturale,a fenomenelor carese manifesta in acest domeniu si a legilor care leguverneaza constituie obiectul esteticii arhitecurale

- particularitatile cele mai importante ale esteticiiarhitecturale sunt datorate diferentelor intrearhitectura si arta

- in antichitate arhitectura era una dintre cele 7arte, in prezent insa este o disciplina de sintezacare include si latura artistica

- principala deosebire intre arta siarhitectura este ca: ob iectul arhitecturiiraspunde unor functiuni utilitare pe cand obiectulartei

- existenta elementelor util itare ale functiuniieste sursa celor mai multe particularitati aleesteticii arhitecturale

VI. Categoriile esteticii arhitecturale

1. Continut si forma

- categoriile filozofice de continut - forma corespund inarhitectura cu functiunea si spatiu


18/22

- in estetica arhitecturala a categoriei de continut - formase refera numai la raportul dintre latura spirituala afunctiunii si forma arhitecturala

- s-a aratat ca forma arhitecturala este reflectare astructurii, aceasta exprima un continut structural care

este determinat de latura materiala a functiunii- estetica arhitecturala considera continutul ca fiind

alcatuit din functine si structura iar intre functiunesistructura si forma arhitecturala exista raporturiestetice ca de la continut la forma

2. Mesaj si limbaj

- mesajul arhitectural cuprinde elemente de continut,elare elemente expresive si informationale

- finalitatea formei arhitecturale este data de realizarealaturii expresive a mesajului, aceasta fiind conditionatade transmiterea informatiei cuprinsa in mesaj

- limbajul arhitectural recurge la elementele formei- el reflecta dubla natura expresiva si informationala- forma constituie modalitatea de percepere de catre om

a structurii , aceasta modalitate solicitand simultantoate simturile si ratiunea si latura emotionala

- deci limbajul arhitectural are efecte motorii, insacampul lui de actiune este in special cel vizual

3. Imaginea arhitecturala

- reflectarea unui obiect de arhitectura are constiintacelui care intra in contact cu el poarta numele deimagine arhitecurala

- dar fiindca spatiul este domeniul de existenta alarhitecturii, reprezentarea cea mai elocventa este cea

vizuala- reprezentarea vizuala este un ansamblu tridimensional

de spatii interioare si exterioare, modificabile in timp- imaginile controlate se obtin stapanind limbajul si

compozitia arhitecturala

4. Emotia estetica

- finalitatea formei arhitecturale este de a produceemotii estetice


19/22

- emotia estetica este o reactie a subiectului care vinein contact cu opera arhitecturala,aceasta realizandu-seprin intermediul imaginii arhitecturale- nu orice reactie emotionala constituie o emotieestetica

- specificul emotii estetice il constituie faptul ca seleaga de o apreciere raportata la o scara de valori- valorile se formeaza si se dezvolta in decursulexistentei sociale, ele avand o determinare social-istorica

5. Frumos si urat

- frumosul si uratul sunt categoriile de baza ale esteticii- in estetica arhitecturala frumosul si uratul suntcategorii sintetice care permit o caracterizare generalade ansamblu a valorilor estetice- placutul si neplacutul fiind reactii emotionale suntsubiective- frumosul si uratul reprezinta o apreciere estetica aconcordantei formei arhitecturale cu legile obiectivesau cu regulile unanim acceptate care actioneaza inacest domeniu- frumosul este o recunoastere a masurii care exista in

lucruri, a implinirii menirii lor6. Parte si intreg

- in mod obisnuit un obiect de arhitectura nu esteomogen sau anost- corespunzator structurii complexe pe care el o aredetine o structura diferentiata fiin alcatuit din parti- partile compun un intreg; partea cea mai simpla senumeste element

- legatura dintre parti care face posibila existenta lorlaolalta sau impreuna determina proprietati care suntnumai ale intregului, acesta primind noi calitati

7. Unitate si varietate

- proprietatea unui grup de parti de a forma un intreg,adica de a da nastere unei calitati noi se numesteunitate- unitatea presupune existenta intre partile componenteale intregului


20/22

- un grup de elemente indentice nu pot forma un intreg,pe aceasta trebuie sa existe elemente diferite fiecanatura fie ca pozitii sau volum- unitatea nu poate sa existe decat in conditii devarietate si diversitate

- intre unitate si diversitate exista o contradictie inaparenta, in realitate fiind strans legat

8. Uniformitate si monotonie

- opusul varietatrii , al diversitatii este uniformitatea.- din elemente uniforme nu poate lua nastere un intreg- uniformitatea este incomparabila cu unitatea- expresia emotionala a uniformitatii este monotonia- pt evitarea monotoniei uniformitatea trebuie localizata

la nivelul unor parti cat mai simple elementare9. Personalitate si specific

- un obiect are personalitate atunci cand se deosebestede celelalte obiecte din clasa de care apartine

- in domeniul formei arhitecturale personalitatea estedeterminata de 2 laturi: de apartenenta la o anumitaclasa si de diferentierea existenta in raport cucomponentele clasei respective

10. Traditii si inovatii

- notiunea de traditie are 2 utilizarii semnificative: folosirea vulgarizatoare a termenului de

traditie, definind tot ceea ce este vechi siperimat, acesta reflecta rutina ; iar in sensulnobil traditia deseneaza suma valorilorarhitecturale create dea lungul istoriei , a

legilor si regulilor verificate fiind pastratoareapersonalitatii arhitecturale- unitatea dintre traditie si inovatie nu este lipsita de

contradictii; inovatia insa nu se poate dezvolta pe unteren gol si nu se poate lipsi de zestrea istoriei

Legile istoriei arhitecturale

1. unitatea dintre functiune , structura, si forma- aceste 3 elementeformeaza un intreg in arhitectura .


21/22

- Unitatea part ilor din cadrul intregului se real izeaza prinaceea ca funct iunea determina atat structura cat si forma , iarforma este la randul ei o reflectare a structurii tot asa cum structuraeste superbul material al formei

- Spat iul organizat de t ip arhitectural este un spatiul af lat inunitate cu functiunea

2. continutul determina forma- in cazul arh it ec tu rii categor ia de con ti nu t poate fi

considera ta ca fiind alcatuita din functiune si structura rezultadeterminarea formei

3. functiunea determina forma- in arhitectura exista versiunea ca prin functiune se intelege

exclus iv latura uti lita ra a arhitecturei, iar prin forma exclusivlatura ei expresiva

- in reali tate solut ionarea corecta sub raport uti li tar arevaloare informationala, in vreme ce expresia arhitecturalaraspunde unei functiuni propri de natura spirituala

4. structura determina forma- aceasta lege trebuie inteleasa in sensul ca structura fi ind

suportul material al formei, iar forma fiind modalitatea dereflectare in stiinta a structurii, cele 2 elemente nu pot fi separate

5. independenta relativa a formei- desi este in re la tie directa cu s t ructura, forma nu poate f i

confundata cu aceasta.

- Forma are o independenta atat fata de structura cat si fata delatura materiala

- Forma detine astfel functiuni propri de natura spirituala avand regulipropri de compozitii

6. sinceritatea functionala si sinceritatea structurala interpretarea unilaterala a functiunilor de structura si forma drept

latura uti litara ,constructiva si expresiva a arhitecturii a generatdecretarea sinceritatii functionale , adica exprimarea fidela a utilitatii si asinceritatii arhitecturale drept legi ale expresivitatii arhitecturale

7. functionalitate si formalism prin acesti 2 termen i sunt desemnate de r egula

abater ile de la legea uni tatii intre functiune si forma

functionalismul absolutizeaza util i tatea drept unicasursa a oricaror valori estetice in arhitectura, formalismul


22/22

absolutizeaza expresivitatea prin care se subordoneaza totalsolutiilor utilitare si constructive fata de expresile unei anumite

pretentii arhitecturale

in realitate si in sensul larg, arhitectura estefunctionalista intru cat functiunea este ceacare determina forma

arhitectura romana civila

Documents