argumentarea

6
ARGUMENTAREA. COMENTARIUL STRUCTURAT COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi aparţin în realitate unor categorii diferite. Astfel, în timp ce argumentarea se include mai curând în categoria rezolvării de probleme, comentariul structurat şi comentariul ţin de categoria itemilor subiectivi. S-a preferat tratarea lor corelată, deoarece, pe de o parte, există elemente comune în tratarea lor, iar, pe de altă parte, sunt mai puţin întâlnite în cadrul psihologiei ca disciplină de studiu în liceu. ARGUMENTAREA constă din selectarea unor temeiuri logice pentru o teză şi derivarea ei din ele. Aceste temeiuri trebuie să fie necesare şi suficiente în raport cu teza argumentată, altfel spus în baza lor trebuie derivată teza şi numai teza. “Inteligenţa poate fi blocată sau poate fi activată într- un sens sau altul (…) şi în funcţie de factorii motivaţionali puşi în acţiune în condiţiile date.”(Al Roşca) Pornind de la textul citat, argumentaţi că rezultatele obţinute în acţiunile întreprinse depend de intensitatea motivaţiei. Argumentarea se poate utiliza în cele mai diferite domenii, mergând de la matematici, poate fi activată într-un sens sau unde forma specifică este demonstraţia (precizarea şirului de raţionamente, verificarea şi al tul (...) şi în funcţie de factorii deducerea a ceea ce se cere demonstrat) până în domeniul literelor (unde este vorba în motivationali puşi în acţiune în primul rând de interpretare, de a şti să citeşti un subiect, de a-1 interpreta şi dezvolta, ilustrându-1 cu ajutorul exemplelor şi citatelor), dar, de asemenea, acolo unde nu mai este vorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este întregul, anume în cadrul demersului specific filosofiei. în rândurile care urmează nu este vorba însă de a specifica acest demers la un domeniu sau altul, ci de a schiţa liniile generale ale unui demers argumentativ. 1.Abordarea este prima etapă, etapă ce constă în degajarea unei problematici. Ceasta angajează în discuţia propriu-zisă a subiectului, constituind ceea ce se numeşte „problematizare" sau punere în valoare a problemei. Se poate vorbi de „traducerea" roblemei astfel încât discutarea sa să devină 1

Upload: ciamarhura

Post on 29-Sep-2015

1 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

ddddddd

TRANSCRIPT

ARGUMENTAREA. COMENTARIUL STRUCTURATCOMENTARIULAceste trei tipuri de itemi aparin n realitate unor categorii diferite. Astfel, n timp ce argumentarea se include mai curnd n categoria rezolvrii de probleme, comentariul structurat i comentariul in de categoria itemilor subiectivi. S-a preferat tratarea lor corelat, deoarece, pe de o parte, exist elemente comune n tratarea lor, iar, pe de alt parte, sunt mai puin ntlnite n cadrul psihologiei ca disciplin de studiu n liceu.

ARGUMENTAREA const din selectarea unor temeiuri logice pentru o tez i derivarea ei din ele. Aceste temeiuri trebuie s fie necesare i suficiente n raport cu teza argumentat, altfel spus n baza lor trebuie derivat teza i numai teza.

Inteligena poate fi blocat sau poate fi activat ntr-un sens sau altul () i n funcie de factorii motivaionali pui n aciune n condiiile date.(Al Roca)

Pornind de la textul citat, argumentai c rezultatele obinute n aciunile ntreprinse depend de intensitatea motivaiei.

Argumentarea se poate utiliza n cele mai diferite domenii, mergnd de la matematici, poate fi activat ntr-un sens sau unde forma specific este demonstraia (precizarea irului de raionamente, verificarea i al tul (...) i n funcie de factorii deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pn n domeniul literelor (unde este vorba n motivationali pui n aciune n primul rnd de interpretare, de a ti s citeti un subiect, de a-1 interpreta i dezvolta, ilustrndu-1 cu ajutorul exemplelor i citatelor), dar, de asemenea, acolo unde nu mai este vorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este ntregul, anume n cadrul demersului specific filosofiei. n rndurile care urmeaz nu este vorba ns de a specifica acest demers la un domeniu sau altul, ci de a schia liniile generale ale unui demers argumentativ.

1.Abordarea este prima etap, etap ce const n degajarea unei problematici. Ceasta angajeaz n discuia propriu-zis a subiectului, constituind ceea ce se numete problematizare" sau punere n valoare a problemei. Se poate vorbi de traducerea" roblemei astfel nct discutarea sa s devin posibil. Se impune dup aceea formularea unei ipoteze. Formulat sub aceast form, problematica subiectului rmne deschis.

2.Dezvoltarea presupune mai nti examinarea ipotezei de plecare. Adesea, pentru ca examenul problemei s fie complet, este necesar ca dup avansarea ipotezei pozitive (teza) s fie avansat i ipoteza negativ (antiteza). n cadrul tezei i antitezei introducei sub-probleme", acestea permind detalierea mai amnunit a problemei. Argumentnd n mod egal teza i antiteza, se ajunge la o contradicie (n cazul n care temeiurile oferite au o aceeai consisten i trie, ceea ce nu se ntmpl ns cel mai adesea). Cum se cere un rspuns, este necesar s se deplaseze din nou sensul problemei,iar aceasta n direcia tezei ce se cere sau se dorete argumentat.

3.ncheierea presupune deplasarea sensului problemei, ceea ce nu nseamn ptrunderea ntr-un nou subiect, ci n reluarea tezei i antitezei i raportarea cu eviden una la cealalt, conchiznd asupra tezei prin respingerea antitezei. Exist desigur i situaia n care se poate ajunge la a arta c teza i antiteza sunt ele nsele adevruri pariale,deschizndu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de rspunsurile date, de ntemeierea oferit tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane, al literaturii etc).

COMENTARIUL STRUCTURAT este tehnica de analiz ce presupune considerarea textului n orizontul unei problematici care determin nsi structura argumentrii, respectiv a lanului de argumente care ncearc s dea seama de ideile prezente n text. Chiar dac sensul argumentrii rmne n mare parte la dispoziia celui ce l realizeaz, sunt precizate anumite linii directoare ale lucrrii.

Comentariul structurat (dezvoltarea structurat; discuia) nu se improvizeaz, ci survine doar dup o reflexie asupra subiectului i elaborarea unui plan. Deoarece fa de simplul comentariu de text n acest caz intervine un subiect, este necesar ca reflexia i, n cele din urm, redactarea s fie fcute din perspectiva propus de subiect. ntr-un fel, comentariul structurat poate fi considerat o tehnic de analiz a unui text intermediar ntre argumentare i comentariul propriu-zis. Fiind vorba ns de o lucrare mult mai elaborat dect argumentarea, se impune precizarea unei metode adecvate, metod care presupune parcurgerea mai multor etape:

1. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai nti textul i subiectul s fie citite cu atenie, s fie reperate n primul rnd cuvintele cheie, acestea permind reflexiei s se concentreze asupra problemelor eseniale. Urmeaz o a doua lectur a textului, naintea creia este ns necesar s se neleag toate cerinele subiectului. O bun nelegere trece mai nti prin definirea termenilor cheie. Formularea subiectului permite, de asemenea, s se identifice tipul de reflexie solicitat: analizai, comparai, ilustrai, prezentai etc Este necesar, de asemenea, anterior urmtoarei etape, o delimitare a subiectului, adesea aceste limite fiind precizate chiar n formularea subiectului: temporale, spaiale, geografice etc.2. Elaborarea planului: Notai mai nti toate ideile care v vin n minte relativ la subiect. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cunotine dobndite la coal, informaii oferite de mass-media, literatur specific domeniului, documente (texte) anexate etc. Precizai-v, mai nti, ideile generale, cele care vor schia structura analizei voastre, rmnnd ns n cmpul subiectului. Determinai, dup aceea, n raport cu aceste idei generale, o problematic, planul trebuind s rspund la o ntrebare esenial care s constituie firul rou" al redactrii. Absena unei problematici conduce la o expunere descriptiv, fr interes. Stabilii planul. Acesta trebuie s pun n eviden o nlnuire de idei, iar ca atare este necesar s fie logic, s rspund la problematic i s survin din reflexia asupra subiectului. 3. Redactarea: n primul rnd, bineneles, introducerea. Aceasta precede dezvoltarea i are cinci obiective: s arate interesul subiectului, s precizeze semnificaia termenilor cheie, s precizeze delimitarea subiectului, s prezinte problematica i planul. Dezvoltarea trebuie redactat pornind dc la plan, prile i subprile planului trebuind s apar de mod evident. Concluzia este necesar. Ea trebuie s reia ideile tari exprimate n cursul dezvoltrii, s rspund la problematic i s lrgeasc subiectul.Realizai un comentariu pentru textul urmtor potrivit structurii precizate:

Factorii care influeneaz ns cel mai puternic copilul sunt cel familial, colar i social-general. (...) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populaii variate i care arat c primii ani de via au un rol decisiv pentru dezvoltarea potenialului; copiii plasai n orfelinate, lipsii de contacte umane suficiente prezint diferite grade de ntrziere mental care se pot recupera printr-o stimulare adecvat (...)" (J.Larmaf).

a.identificai problema pus n discuie de text;

b.discutai conceptele i fenomenele presupuse; c. precizai modalitile de soluionare a problemei puse n discuie.

COMENTARIUL DE TEXT este tehnica de analiz a unui text care presupune discutarea n detaliu a problemelor puse de textul propus, urmrindu-se structura i articulaia logic a textului.Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune n general un demers asemntor cu cel precizat la comentariul structurat. Dup cum s-a subliniat deja, n cazul acestei tehnici de analiz a unui text ceea ce o structureaz este nsi textul. Este vorba n primul rnd de a compune o dezvoltare a problemelor puse de text, aceast compoziie fiind necesar s fie fcut cel puin n jurul anumitor centre de interes. Desigur, sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltrii, moduri care depind n cele din urm de orientarea care se d comentariului. Chiar dac liniile principale ale structurii comentariului trebuie s fie cele ale textului, nu se mai impune predeterminarea orizontului discuiei i de un anumit subiect sau problem. Ceea ce nu nseamn absena problematizrii, care poate fi impus chiar de text, dar aceasta rmne n mare parte la dispoziia celui ce efectueaz comentariul.

Desigur, se poate vorbi i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiz (n parcurgerea pailor precizai este necesar s se in seama i de precizrile fcute n cazul comentariului structurat, cu modificrile de rigoare):

Situarea textului: ceea ce, mai simplu, ar constitui introducerea. Se poate realiza ncadrnd textul fie pe linia autorului, fie pe linia problemei puse n discuie. n primul caz este vorba de a situa textul, plecnd de la epoca n care a trit autorul fragmentului (n cazul n care eventualele informaii precizate au relevan), de la precizarea tendinelor generale ale momentului respectiv, n acest cadru urmnd s fie situat dup aceea chiar autorul din perspectiva ntregii sale opere. n ansamblul operei sale se va plasa dup aceea lucrarea din care este extras fragmentul, iar n final, n funcie dc relevana sa n ansamblul lucrrii, nsui fragmentul. Dac se prefer, sau subiectul o impune, linia problemei, textul ce urmeaz a fi scris trebuie s debuteze prin relevarea importanei temei generale pe care textul de analizat o presupune prin coninutul su (n cazul psihologiei se impune mai ales aceast posibilitate). Urmeaz prezentarea liniilor directoare, schiarea acestei teme generale, n cadrul structurii tematice precizate urmnd s fie precizat locul problemei tratate de text.

Ideea general a textului: n legtur direct cu cele precizate n prima parte a comentariului se va formula, concis, o fraz care s precizeze pe ct posibil sensul general al coninutului ce urmeaz s fie comentat. Cum ns aceast etap a comentariului este ntr-un fel doar un punct de trecere nspre urmtoarea etap, anume comentariul propriu-zis, n formularea frazei trebuie s se in seama i de sensul n care se va opera problematizarea. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea, cuprinsul): indiferent de maniera n care se va realiza (se va urma pas cu pas structura textului, se va modifica aceast structur n funcie de problema pus de text sau n funcie de scopul celui ce realizeaz comentariul .a.m.d.), va trebui s se in seama de structura logic a textului, respectiv de modul n care raionamentele, argumentele, dovezile sau exemplele propuse, aciunile realizate, faptele precizate etc. se nlnuie, se structureaz astfel nct formeaz un ntreg care are un anumit sens. Un ntreg va trebui s formeze de asemenea i comentariul care se va realiza, iar structura de baz a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit s fie cea a sensului textului supus analizei. Pe aceast structur de baz este necesar s fie construit dezvoltarea propriu-zis, dezvoltare ce nu trebuie s exclud simultan un demers comparativ i adoptarea unei poziii personale n raport cu diferitele probleme aduse n discuie. Concluzia: dup cum spune nsui titlul acestei pri a comentariului, este momentul n care se conchide demersul desfurat n cuprinsul propriu-zis al comentariului. Aceasta nu nseamn ns c este vorba de un rezumat al acestui demers. n aceast ultim etap se impune mai ales o considerare a importanei temei analizate i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune n eviden n raport cu cele propuse de text. Iar n msura n care acest lucru nu s-a realizat n etapa precedent, se impune i adoptarea unei poziii n legtur cu problemele puse n discuie.Comentai din punct de vedere psihologic urmtorul fragment de text: Nu este suficient ca scopul unei activiti s fie clar, corect i riguros formulat pentru ca ea s se desfoare normal i mai ales eficient. Dac lipsete stimularea, imboldul i susinerea energetic n vederea realizrii scopului, activitatea nu va putea fi dus la ndeplinire".4