aprecieri critice-miorita

1
Aprecieri critice „De asta-data avem de-a face cu un mit estetic si ca atare a fost dezvoltat. El simbolizeaza conditiile creatiunii umane, incorporarea suferintei individuale in opera de arta. in moartea mesterului si in indiferenta voievodului pentru fiinta lui concreta s-a putut vedea un simbol al obiectivitatii absolute a creatiei. Multitudinea primeste opera ca fenomenalitate independenta si ignoreaza pe artist." (C. Calinescu - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Minerva, Bucuresti, 1988) „Variantele transilvanene circula sub forma de colind, deci apartin acelui mod vechi de realizare a cantecelor epice in cadrul obiceiurilor, care presupunem ca a fost propriu satului patriarhal de obste. Daca acest lucru este adevarat, si numeroasele variante culese pana acum par a pleda in favoarea acestei presupuneri, atunci se naste ipoteza existentei unui strat mai vechi al formelor romanesti, contemporane poate cu formele grecesti, albaneze si macedoromane. Prin aceasta se repune in discutie ipoteza formulata mai demult de unii antropologi in legatura cu originea primelor forme poetice de realizare a temei jertfa zidirii in substratul cultural comun tuturor popoarelor balcanice." (Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu - Folclor literar romanesc, EDP, Bucuresti, 1991) (M. F. B.)

Upload: anastasia-suveica

Post on 08-Nov-2015

24 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Aprecieri critice-miorita

TRANSCRIPT

Aprecieri critice

De asta-data avem de-a face cu un mit estetic si ca atare a fost dezvoltat. El simbolizeaza conditiile creatiunii umane, incorporarea suferintei individuale in opera de arta. in moartea mesterului si in indiferenta voievodului pentru fiinta lui concreta s-a putut vedea un simbol al obiectivitatii absolute a creatiei. Multitudinea primeste opera ca fenomenalitate independenta si ignoreaza pe artist."

(C. Calinescu - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Minerva, Bucuresti, 1988)

Variantele transilvanene circula sub forma de colind, deci apartin acelui mod vechi de realizare a cantecelor epice in cadrul obiceiurilor, care presupunem ca a fost propriu satului patriarhal de obste. Daca acest lucru este adevarat, si numeroasele variante culese pana acum par a pleda in favoarea acestei presupuneri, atunci se naste ipoteza existentei unui strat mai vechi al formelor romanesti, contemporane poate cu formele grecesti, albaneze si macedoromane. Prin aceasta se repune in discutie ipoteza formulata mai demult de unii antropologi in legatura cu originea primelor forme poetice de realizare a temei jertfa zidirii in substratul cultural comun tuturor popoarelor balcanice."

(Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu - Folclor literar romanesc,

EDP, Bucuresti, 1991) (M. F. B.)