tomozei gheorghe - miradoniz (aprecieri).pdf

8/16/2019 Tomozei Gheorghe - Miradoniz (Aprecieri).pdf

1/18


2/18

Gheorghe

ALTAÏR poezii

MIRADONIZCopil[ria =i tenere\ea lui Eminescu

TOMOZEI


3/18

348

REFERIN|E CRITICE

}n configura\ia genera\iei tinere (din deceniile cinci-sa=e — n. red.),poetul Gheorghe Tomozei ocup[ un loc aparte. Extrem de laborios, ned`nd]ns[ niciodat[ aceast[ senza\ie, autor a zece c[r\i de poezie, iat[-l acum]nsum`ndu-=i selectiv activitatea tip[rit[ pe ]ntinsul a mai bine de undeceniu de sus\inut[ =i inefabil[ poezie. [...] Parcurg “Altaïr” =i amimpresia c[ aici op\iunea nu este pentru limbaj =i pentru ]ncercarea dea-i dep[=i media curent[, statistic constituit[, ci mai degrab[ ponderea]nclin[ c[tre avatariile sentimentului =i lumii lui, nealienate de ins.

Spuneam c[ Gheorghe Tomozei ocup[ un loc aparte ]n genera\ia sa.

}ntr-adev[r, cred c[ nimeni ca el nu poate crea atmosfer[, cu o economiede mijloace mai mare; =i nu e vorba de un sprijin ]n efectul lingvistic (]ncazul acestei poezii, strict uzual), ci de unul ]n ordonarea obiectelor,prin evocare, ]nvestite cu sentiment. [...]

Materia propriu-zis[ a c[r\ii, ]ns[, ]=i propune cu totul altceva, s[alc[tuiasc[ o monografie a atmosferelor de dragoste, ]n dimensiunilecurente ale realului, refuz`ndu-=i divaga\ia fantezist[ (care de fapt =isuprim[ atmosfera) =i infiltra\ia tezelor, sau a oric[rei forme de dog-matism ori de idei preconcepute. Singura receptivitate fa\[ de tonulunui manierism, dar nu fa\[ de tonul unui manierism ]n genere, ci fa\[de c`teva din ipostazele manierismului folosite ca obiect ]n parte cufunc\ia de declan=ator de cutare sau cutare tip de atmosfer[ evocat[. Nueste vorba =i nici nu poate s[ fie vorba de mulare, Gheorghe Tomozeieste un poet profund original, versurile lui put`nd fi recunoscute imedi-at de c[tre cititorul pe poezie, ]n orice context; e vorba de un modspecial de a recepta culoarea local[ a unei atmosfere, nu prin lexiculstatic, ci prin grupuri de lexic static, folosite ]n parte ca unitate lingvis-tic[. Astfel ]ntr-o “Villonesc[“ (poem de dat[ recent[) poetul recepteaz[un ]ntreg ton villonesc, pentru a-l folosi ca pe o unitate dintr-o fraz[ al

c[rui ]n\eles este raportul dintre eu =i atmosfera obiectiv[ dat[, iar nuatmosfera ]n sine. La fel =i tonul dintr-un poem scris ]n adolescen\[“Crama m`n[stireasc[“, unde raportul dintre el =i atmosfer[ are acelea=i


4/18

349

coordonate, eul r[m`n`nd invariabil, atmosfera ]ns[ fiind schimbat[, cadealtfel ]n aproape toate poemele antologate ]n carte. Iat[ spre edificare ostrof[ din primul poem citat: “Culori bor\oase, de=ucheate —/ (din frunz[

curs[ =i rachiu) —/ alb ]l purta ]n trup pe verde,/ ro=u mi=ca-n portoca-liu” =i o strof[ din a doua poezie citat[: “P[rinte, vinu-i beat de mirode-nii,/ dar cum n-alungi cu bra\ul ori cu pl`nsul/ =i cu monarhice=tile sme-renii,/ at`\i diavoli c`\i se zbat ]ntr-]nsul?”./ De=i sunt zece ani ]ntredatele la care au fost scrise cele dou[ poeme, de=i sensurile lor suntdiferite, surprinde strania lor unitate inefabil[, care le face imediatrecognoscibile ca fiind ale lui Tomozei.

Un alt procedeu estetic original =i pregnant ]n lirica lui Tomozei mi separe a fi cel al falsei descrip\ii, sau mai bine zis al descrierii indirecte,

notific`nd o atmosfer[ mirific[, descinz`nd nu din divaga\ie ci din real.Este evident c[ percep\ia vegetalului, intimizarea lui prin ]ncadrarea]n domestic, nu vizeaz[ aici vegetalul =i nici domesticul; c[ descrip\iaurm[re=te un alt sens, prin compensa\ie, — anatomia unei atmosfere desingur[tate realizat[ aluziv prin luxuriant =i mirific. Acestea sunt ]ns[procedeele (=i eu am numit numai dou[ dintre ele).

“Altaïr” a=a cum ne-o ]nf[\i=eaz[ Gheorghe Tomozei este o stea inte-rioar[ ilumin`nd puternic =i tandru un cer interior, a c[rui atmosfer[persist[ ]ndelung ]n memorie, dup[ ce ochiul a ispr[vit de citit scrisulelegant =i cavaleresc al poetului. [...]

Din cele “Patruzeci =i =ase de poezii de dragoste” ale lui GheorgheTomozei, de fapt patruzeci =i =ase de ipostaze ale timpului liric, iposta-za matrice mi se pare a fi ]n poemul “C[dere de la trapez”. Acest poem,mut`nd continuu ]n vitez[ ame\itoare un simbol (al purit[\ii =i visuluiliric ne]mplinit) pe verticala unui timp ]ncrustat cu cele patru mariv`rste, ca o coloan[ care-=i ]ncepe copil[ria aerian =i sf`r=e=te b[tr`ne-\ea ]n impactul dur, cu p[m`ntul, las[ valen\e perpetuu deschise fante-ziei, creeaz[ un c`mp magnetic ]n care orice obiect poetic este atras =ifixat pe o orbit[ nev[zut[ dar prestabilit[. [...] "Patruzeci =i =ase poeziide dragoste” sunt de fapt un singur poem despre cre=terea =i descre=tereatimpului liric, un frumos vas de por\elan de Sèvre, con\in`nd o b[utur[alchimic[ fierbinte =i aromat[.[...]

“La lumina z[pezii” e cartea ]mplinirii unui poet, dar nu numai a


5/18

350

lui, ci =i a poeziei noastre de azi. Har decantat ca boaba de strugure ]nvin, vi\a de om ]=i semnific[ esen\a, omenia. Omenia, iat[ mesajulsublim =i nuan\at, emo\ia spa\iului poetic na\ional cu care Gheorghe

Tomozei se contope=te ]ntr-o afluen\[ =i plin[ de suflet unicitate. Scri-ind despre un poet adev[rat =i drag, simt cum mi se transform[-n cu-vinte cerneala, =i v`na ]n vers.

Poezia lui Gheorghe Tomozei are, ]n sinea ei inefabil[, farmeculaparte al sensibilit[\ii rom`ne=ti. Tradi\ional p`n[ la mit =i ]n acela=itimp modern p`n[ la ultima inflexiune subtil[ a limbii, versul tomo-zeian tope=te ]ntr-o fiertur[ vr[jitoreasc[ spiritualitatea bizantin[ =icea a vechilor balade p[store=ti, carpatine. Talentul nativ al poetului,cu o anten[ de mar\ian, ]nregistreaz[ pulsul at`t de concret =i de nepip[ittotu=i al sentimentelor fundamentale. Lumea lui este lumea schimb[rii

de voce a copilului devenind adolescent. Frumuse\ea este a sosirii iar nua plec[rii. Culoarea e aceea a “no man’ s land”-ului dintre verdele =ivioletul curcubeului irizat de dup[ ploaie. De aici =i mirajul de “conte defée” al viziunilor =i castelele de cle=tar ale melancoliei din interiorulcuvintelor murmurate.

Creator de paradisuri vis[toare, Gheorghe Tomozei revigoreaz[transparen\a verbului, a acelui fulger iscat din sintagma natural[ ainsului poetic.

+i totu=i e ceva care scap[ descrierii oric`t de atent[ =i adecvat[ ar fiaceasta, =i m[ refer ]n primul r`nd la fenomenul concret de natur[metalingvistic[, la cele mai bune poeme ale lui Tomozei, de acel timbrude neconfundat al lor, de neconfundat dar =i cu neputin\[ de reprodusaltfel dec`t ]n reproducerea lui genetic[.

Acest mare poet, uneori, recunoscut ca atare, alteori contestat de cri-tica literar[ abundent[, care s-a ocupat de opera lui ]n preajma v`rstei de40 de ani, se afl[ dup[ opinia noastr[ ]ntr-o culmina\ie creatoare, ]ntr-omajor[ a=ezare a stilului s[u at`t de personal =i de impersonal totodat[.

Din aceste c`teva poeme traduse ]n placheta de fa\[ cititorul ]=ipoate face o idee de universul inedit al unei poezii despre care am convin-

gerea c[ se va vorbi din ce ]n ce mai mult timp.Nichita ST{NESCU


6/18

351

F[r[ a fi act de mimetism sau pasti=[, poezia sa din primele volume]=i g[se=te originalitatea ]n multiple asimil[ri care convin unei struc-turi individuale, dar care constituie =i atmosfera poetic[ general[ a unei

epoci [...]. Altaïr (1968) este deja un volum retrospectiv: poetul aparedrept un fantezist moderat, impresionist =i f[r[ aplica\ie pentru ex-plorarea profunzimilor, dar destul de dotat muzical pentru a ilustraexcelent modul roman\ios de existen\[ a sentimentelor, ]ndeosebi ero-tice. Autobiografia ]=i g[se=te locul cuvenit, ca =i p[rerile versificateasupra unor probleme generale, sau ocaziile lirice curente. Idilizareafeeric[ a realit[\ii se face cu acelea=i procedee cu care-=i execut[ visurileplanetare stilizate. Sunt cultivate cu mici licen\e sau revolte metricespecii clasice: oda, imnul, madrigalul, poemul ]ntr-un vers =. a. Ingeniul

=i agilitatea profesional[, non=alan\a ironic[ =i bun[tatea sufleteasc[se perpetueaz[ ]n volumele urm[toare: Suav anapoda (1969), Poezii dedragoste (1970), Misterul clepsidrei (1971), Atlantis (1971), Tanit (1972),La lumina z[pezii (1974), Gloria ierbii (1975) =i ]n selec\ia Ma=in[riiromantice (1973). O noutate este Negru Vod[ (1974) unde anecdoticaistoric[ — legend[ =i document — e pretextul unei ilustr[ri a balcan-ismului ca pitoresc, arhaic, u=or umoristic ]n seriozitatea lui neguros-naiv[. }n acela=i sens, Cronica lui Stavrinos (1975) e o adaptare ]n ver-suri a cunoscutului text despre Mihai Viteazul.

Marian POPA

Prin rafinament, senin[tate =i echilibru interior poezia lui Gheor-ghe Tomozei continu[ solida tradi\ie a liricii arcadice, ale c[rei ]ncepu-turi sunt fixate memorabil ]nc[ de V[c[re=ti =i Costache Conachi. Niciviziunile tenebroase =i nici acelea extatice nu intr[ ]n perimetrul percep\ieisale, dec`t, cel mult, ca elemente de stil. Orgoliul voca\iei artistice,con=tiin\a unui privilegiu al frumosului tradus[ ]n virtuozitate artiza-nal[, n[zuin\a “aristocratic[“ sunt pretutindeni evidente, de=i f[r[ ar-doarea de tip macedonskian; flac[ra sublim[ ia forma caracteristic[ a

luminozit[\ii, av`ntul este convertit ]n m[sur[, ]n subtilitate, ]nmig[loasa art[ de bijutier cu care sunt lucrate cuvintele, ]n vis[toriacalculat[, c`nd melancolic[ =i c`nd cenzurat[ cu discret[ ironie. U=urin\a


7/18

352

de a versifica merge p`n[ la improviza\ie =i este ]nnobilat[ de dob`ndireaunui stil; materialul lexical este triat cu grij[ de colec\ionar =i trecutapoi, cu voluptate, prin savante probe; asemenea poe\i ]ntre\in ]ndeob=te

un cult statornic al Poeziei, lirismul lor fiind o form[ de integrare ]ntr-un ritual. Debut`nd foarte t`n[r, Gheorghe Tomozei are ]nc[ de la ]ncepu-turi con=tiin\a ceremonialului poetic =i tr[s[tura cea mai profund[ apersonalit[\ii sale literare este dat[ de o “estetizare” spontan[ asenza\iilor, a sentimentelor, a viziunii. Totul este privit ca fapt deart[, existen\a ]ns[=i este o experien\[ estetic[ =i se desf[=oar[ ]ntr-unstil precizat. Nedes[v`r=itul, haoticul, inexpresivitatea sunt nu respinse,ci necunoscute: poetul tr[ie=te ]n armonioasa lume a artei. F[r[ a fi uninovator, f[r[ a =oca prin elemente de ordin exterior sau prin brusche\e

acrobatic[ ]n evolu\ia sa literar[, foarte unitar[ =i echilibrat[ dealtfel,Gheorghe Tomozei a “asimilat” diverse influen\e, mai vechi sau contem-porane, exprim`ndu-se de fiecare dat[ pe sine. El =i-a f[cut din poezie ostare de sensibilitate =i un climat spiritual. Delicat, gra\ios =i elegiac, eleste prin natura ceremonialului desf[=urat ]n jurul unui obiect ce r[m`neindiferent ]n fond [...]. Toat[ emo\ia vine din pl[cerea de a construipoetic =i ]n volumul s[u de debut Gheorghe Tomozei ]=i publicase c`tevapre\ioase “poeme ]ntr-un vers”[...]. Caracteristic[ pentru poet este aceast[voluptate a compunerii, capabil[, ea, s[ produc[ anume dispozi\iisuflete=ti; luarea ]n posesiune a unor teme, simboluri, motive, chiar a

elementelor de limbaj =i a tehnicilor din opera altora reprezint[ nu oimita\ie ci un act de preluctare prin care ]mprumuturile ]=i pierdsemnifica\ia originar[, c[p[t`nd un sens nou. Nu “arghezianism” te-buie v[zut, de exemplu, ]ntr-un poem de ]nceput, ci folosirea con=tient[a unui stil [...]. Este vorba de folosirea unor maniere, cu premeditare;poezia lui Gheorghe Tomozei este de inspira\ie cult[ =i porne=te ]ntot-deauna de la un “model”, mai ]ndep[rtat sau mai apropiat, u=or recog-noscibil, dar numai literal. Fiindc[ spiritul e altul, unitar ]n ciudatuturor diferen\elor de stil: un joc al intelectului =i al imagina\iei, ocontempla\ie sensibilizat[ a formelor ]ntrebuin\ate, privite caabstrac\iuni ce sunt ]nsufle\ite prin preluare. Iar aceasta ]ntotdeauna eartist[; chiar =i ]n jurnalistic[ Gheorghe Tomozei este un autor de “fil-igrane”, cele mai diverse “fapte diverse” fiind prinse ]n montura fin[ a


8/18

353

unei construc\ii poetice. }n poeziile de dragoste nu e c`ntat[ iubirea, cise desf[=oar[ un protocol al eroticii, insist`ndu-se asupra momentelorini\iale =i finale [...]; intereseaz[ conven\ia, spectacolul, ceremonia.

Gestul, atitudinea, nuan\a sunt precump[nitoare; sentimentele suntdeclan=ate, nu declan=eaz[. Masa poetului devine, firesc, “buc[t[ria tem-plului”, este tot un prilej de oficiere [...]. Gheorghe Tomozei a dat, ]nacest stil curtean =i ceremonios, poeme de o mare frumuse\e, c[rtu-r[re=ti, rafinate, de o ironie tandr[ =i melancolic[, ]nchinate fie unui“Bizan\ helenizat”, fie evoc[rii bogat ornamentate a unor figuri =i mo-mente istorice. Pretutindeni originalitatea provine din pre\uirea maimult a imaginii dec`t a aceea ce ea reprezint[, din t[ierea senzual[ ]ntr-o ]nchipuire popular[ de artificialit[\i, din lipsa de constr`ngere, tipic[vis[toarei moliciuni, cu care sunt aduse ideile poetice ]n spa\iul emo\iei[...]. Nu lipse=te pl[cerea combina\iilor onomastice [...]. Poezia mairecent[ a lui Gheorghe Tomozei compune imaginea unui Levant livresc,amestec de culori, de nume, de referin\e, de sonorit[\i, miraculos ie=itedin “ma=in[riile romantice” m`nuite de poet, mare maestru alcombina\iilor str[lucitoare de cuvinte [...].

Mircea IORGULESCU

A tip[rit p`n[ acum peste 30 de volume f[r[ s[-=i schimbe prea multstilul poetic. Sentimental =i patetic la ]nceput, stilul devine mai t`rziu

ironic =i livresc, f[r[ a pierde substratul de sentimentalitate =i reverie.Este un caligraf fin, cum au observat to\i comentatorii lui, pre\uitor deforme vechi, un liric de tip alexandrin, =i este de mirare c[ n-a compusp`n[ acum un palindrom. A ]ncercat, ]n schimb, celelalte forme poeticede performan\[, de la roman\[ la sonet, de la haiku =i poemul ]ntr-unvers la poemul epic =i tratatul ]n stil (fals) didactic cu subiecte care,iar[=i, variaz[ de la Istorie =i Divinitate la fluturi.

Evolu\ia lui Gh. Tomozei ]n cadrul genera\iei sale este asem[n[toare,p`n[ la un punct, cu aceea a lui Florin Mugur. Scutieri ai lui Labi= =iforma\i ]ntr-o anumit[ mentalitate literar[ (aceea care cultiv[ poeziaevenimentului =i respinge programatic modernitatea), ei au prins cugreu caden\a impus[ de noul e=alon al genera\iei, afirmat dup[ 1960.Alt timp, alte modele lirice, alt stil de a g`ndi =i de a face poezie. Florin


9/18

354

Mugur =i al\ii au p[r[sit vechea formul[ =i au inventat alta mai apropi-at[ de natura lor liric[ =i de spiritul genera\iei (]n noua ei configurare),Gh. Tomozei s-a adaptat cu dificultate =i a r[mas, ]n esen\[, un singu-

ratic. Prietenia de mai t`rziu cu Nichita St[nescu nu i-a modificat preamult stilul poetic, de=i unele schimb[ri (]ndeosebi ]n Ierbar de nervi,1978, cartea lui cea mai bun[) se v[d: o intimizare, ]n primul r`nd, asubiectului liric, o eliminare a epicului =i o reducere a elementului de-monstrativ.

Poetul [...] are =i o rodnic[ activitate publicistic[. A redactat, la]nceput, revista “Arge=” =i a ini\iat mai multe scrieri cu caracter memo-rialistic, ]ntre ele una despre Labi= =i alta, colectiv[, dedicat[ amintiriilui Nichita St[nescu.[...] Tradi\ionalismul se vede de la ]nceput, mitul

apare mai greu =i r[m`ne de regul[ ]n stadiul de referin\[ poetic[, iarmodernitatea este o chestiune ce trebuie dovedit[. Un semn al ei arputea fi preocuparea pentru expresie (jocuri verbale, muzicalitate,coresponden\e subtile, limbaj ]nc[rcat de vocabular vechi, pe scurt; unestetism al caligrafiei, caracteristic[, adev[rat, pentru o parte a poezieimoderne rom`ne=ti (Adrian Maniu este un exemplu).

}n afar[ de discu\ie este priceperea tehnic[ a lui Gheorghe Tomozei.Primele poeme (Pas[rea albastr[, 1957) sunt ]n stilul Labi=: tumultulatins al copil[riei, m[tasea ierbii, nop\ile de tain[ =i ivirea cerbilor subploi de stele, poezie anecdotic[ [...], evoc[ri sentimentale =i pastorale ]n

stil Bolintineanu [...], ]n fine, medita\ii mai ingenioase ]n tradi\iapreromantic[ a poeziei ruinelor [...].

Nota epic[ este dominant[, pu\ine versuri evadeaz[ ]ntr-o expresiemai concentrat[ =i mai deta=at[ de eveniment [...]. Gheorghe Tomozeievit[ confesiunea direct[ =i, c`nd introduce un element biografic ]npoem, e vorba ]ntotdeauna de o biografie a genera\iei sau de biografiauniversal[ a poetului. Abia mai t`rziu (}n Ierbar de nervi =i Amintiridespre mine) renun\[ la acest “lirism ]n travesti”, cum ]l nume=te N.Manolescu, =i introduce ]n poem biografia vie\ii interioare. O face, totu=i,cu discre\ie =i, c`nd trece criza existen\ial[, poetul revine la himerelelui. }n primele c[r\i (Steaua polar[, 1960; V`rsta s[rutului, 1963; Noaptede echinox, 1964 etc.) el poetizeaz[ universul din afar[ =i se ascundedup[ marile simboluri lirice luate din c[r\i. Tot ce i se ]nt`mpl[ e de


10/18

355

natur[ poetic[ =i antreneaz[ o stare poetic[ a eului: “diminea\a =i-apr[bu=it ]n mine cupolele”, “r[dvanul toamnei se z[rea departe, /dup[himera cl[ilor de f`n”, “gr[dini aeriene se d[r`m[“, “]n miezul fructelor

se face sear[“ etc. Unele nota\ii amintesc de parnasienii no=tri corup\ide coresponden\ele simboliste.[...] Descoperim ]n versurile acestea flu-ente, nostalgice, desenate cu grij[, ecouri din modernul Arghezi. “Oran[ruit[-n v[zduhuri” trimite la psalmii din Cuvinte potrivite, darimagina\ia lui Gheorghe Tomozei, interesat[ de spectacolul liric al cos-mosului, continu[ s[ urmeze modelele romantice cunoscute. Ora n[ruit[]n ceruri particip[ la un mare festival al pr[bu=irii =i ascensiunii stele-lor.[...]

Poemele urm[toare merg ]n aceea=i direc\ie. Gheorghe Tomozei ]=i

construie=te o mic[ mitologie liric[ pe care o amplific[ de la volum lavolum ca bulg[rele de z[pad[ care se rostogole=te: el are o iubit[ numit[Septembrie, e “]nh[itat cu fluturi”, versul lui e “abator de miresme”,timpul curge din cochilii sparte, lumina e o “\iitoare divin[“, melanco-lia p[trunde ]n spirit =i poetul are atunci sentimentul c[ a sosit preat`rziu ]n lume (ecou din Musset?) =i “toate versurile care se vor maiscrie pe lume /s-au scris/ scriem numai versurile altora”. Gh. Tomozeicontinu[ acum s[ scrie =i, jum[tate pref[cut, jum[tate galant =i senti-mental, d[ruie=te iubitei prima lun[ a toamnei. }ns[ stilul curtenitor s-a modificat ]ntr-o oarecare m[sur[. Roman\a caut[ ]mperecheri noi de

cuvinte =i metafore suav anapoda, ca s[-l parafrazez pe poet [...].Modific[rile limbajului trebuie puse ]n rela\ie cu noul curs pe care ]lluase poezia rom`neasc[ dup[ 1960 prin efortul, ]ndeosebi, al genera\ieilui Gh. Tomozei.[...] Tomozei, cum am precizat deja, continua linianeoromantic[, dar sunt c`teva accente noi ]n versurile de dup[ 1964[...]. C`nd vorbe=te, de pild[, de un “irod al cuvintelor”, de o fat[ “t[v[lit[-n sudori de ]nger” sau de un “os de genunchi, al luminii”, “os de mires-me”, fantezia lui liric[ este mai aproape de imagismul lui Nichita St[nescudec`t de acela al lui Labis. }n fapt, versurile lui Gh. Tomozei se deschiddup[ 1965 (c`nd ]i apare un volum de Poezii, urmat ]n 1967 de Patruzeci=i =ase poezii de dragoste, ]n 1969 de Suav anapoda =i, dup[ alte culegeri,de Gloria ierbii, 1975) spre o poezie de tip ludic, ]n care intr[ =i o culoareistoric[ (evocarea Bucure=tiului din timpul beizadelelor). [...]


11/18

356

Este greu a cuprinde =i a ordona critic toate temele acestui “trezorieral toamnei” =i neobosit “atlet al crinilor”. Galant =i ironic, el trece u=orde la una la alta =i multe poeme, lucrate cu pricepere, vorbesc de na-

turile cunoscute (Manole), de domni=ori =i c[rturari din trecut sau de-spre destinul poemului ]n lume (un subiect ce-i st[ la suflet lui Gh.Tomozei). Nota acestor versuri este de regul[ tragi-humoresc[. }n Ierbar de nervi (1978), Amintiri despre mine (1980) =i poemele din ultima vreme,ludicul, stampa de epoc[, micul poem sentimental sunt concurate de opoezie provocat[, ]ntr-un chip mai direct, de “fermen\ii melancoliei”.Un fapt existen\ial tragic se interpune, ca un geam, ]ntre obiectul poez-iei =i subiectul care-l g`nde=te =i-l trece pe h`rtie.[...] O alt[ mitologie epe cale s[ se instaureze ]n poemele, ]n continuare, bine desenate: aceea anelini=tii. [...] Gheorghe Tomozei r[m`ne, de bun[ seam[, ceea ce era =ip`n[ acum (caligraful nebun de forme, condotierul vocabulelor, “b[tr`nulagricultor de himere”, “ho\ul de ninsori”, “un bulg[r de tin[ alexan-drin[“), dar poezia lui ]ncepe s[ dea t`rcoale =i altor semne, mainelini=titoare.[...] Caligraful bizantin ]=i continu[ c[l[toria desen`ndninsorile =i melancoliile, himerele. Multe se impun prin fine\ea liniilor=i ]nc[p[\`nata, inepuizabila credin\[ ]n puterea poeziei de a sublimatotul =i de a d[inui. C[ci Tomozei continu[ s[ scrie cu fervoare de=i af[cut “b[t[turi pe nervi” de at`tea sonete. [...]

Miniaturistul Gheorghe Tomozei continu[, ]n genera\ia lui, pres-

tigiul poetului tradi\ional specialist ]n inefabile.Eugen SIMION

Titlul acesta fericit: Suav anapoda, ne conduce ]n poezia lui To-mozei [...] cu =iretenie, prevenitor, cu jum[tate gest poetic, spre un]nsolit f[cut ni\el, cu gra\ie, cu pu\in[ =ov[ial[, f[r[ ]ndr[zneala defin-itiv[ =i riscat[, ades f[r[ acoperire, g[sit[ la al\ii, unde enormul sun[ agol, precum cazanele Infernului. C`t[ vreme acest bacovian timid st[ ]nbanca lui, pomp`nd din interiorul s[u delicat melancolii pustiitoare, cudecen\[, versul p[streaz[ o noble\e f[r[ cusur [...]. Versul e nobil, echil-ibrat, are con\inut, dac[ vrem ca poezia s[ fie =i a st[rilor nu numai acuvintelor.[...] }ntr-o poezie (M[r dulce) efectele cele mai frumoase suntscoase prin mijloace simple, f[r[ eforturi moderniste ca ]n alte locuri


12/18

357

[...].E un mic colind realizat cu o ging[=ie care atinge zonele cele mai

fertile ale poeziei. Dealtfel Tomozei =tie s[ foloseasc[ st[rile limit[ =i

legendele atroce pentru a realiza, ca ]n Dintr-un r[zboi, tablouri haluci-nante [...]. Alt[dat[, schi\a poemului are un tu= chinezesc, sfumaturainegalabil[ a h`rtiei de m[tase pe care sunt incrustate peisaje cu o peni\[din must[\i de pe=te [...]. E o disperare decent[ ]n toate aceste versuric[rora li s-a pus c[lu=, pere\ii asud[ de disperare, dar nimeni nu strig[, sesufer[ tacit ]n acest halou de t[cere care e universul poetic al lui Tomozei.Hanul copiilor pare r[spunsul ]n vers la acele admirabile miniaturi muz-icale cunoscute sub numele de Col\ul copiilor [...].

Nu e acela=i sunet delicat debussyan din Jimbo’s Lullaby sau dinSérénade à la poupèe? Arhitectura sonor[ a versului m[ farmec[ =i l-

a= sf[tui pe Tomozei s[ ]nt`rzie ]n acest teritoriu familiar ]n care gene-rozitatea lui tr[dat[ de cele ce scrie ar face minuni. Finalul poemuluim[ ]ndrept[\e=te la aceasta: +i ninge /din cer cu puii paserei flaminge,/ninge cu icusari =i cu carboave. //Hanul se trage-n lut, fere=ti se sting/=i-oglinzile lui/ Niciodat[ ning.../ Ecoul bacovian, bine filtrat, r[zbate=i ]n splendidul poem Dintr-un septemvre [...].

[...] Dar impresia general[ l[sat[ de volumul Suav anapoda e bun[.Iat[ ceva din Vin diligen\e, unde spiritul =oltic al poetului g[se=te fru-moase rezonan\e [...]. Frumos este =i poemul care d[ titlul volumului,unde aiureala aparent[ a versului, lejeritatea lui nu mai sup[r[ [...] darpe Tomozei ]l prefer ]n poemele ]n care s`ngele s[u d[ pe dinafar[ moartea,unde triste\ea sa funciar[ =tie s[ scoat[ accente sublime...

*Exist[ la Tomozei, ]nc[ de la debut, o acurate\e care totdeauna mi-

a pl[cut, o sinceritate ]nc`ntat[ ]n fa\a vie\ii =i a actelor sale funda-mentale, cuceritoare. Cochet`nd cu nichitismele din c`nd ]n c`nd, furatde tenta\iile modernismului de ultim[ or[, poetul rezist[ totu=i =ir[m`ne ]ntr-un univers al s[u, pur =i strig`nd de limpezime. Ici, colo

ecouri din Sorescu (O via\[ sau Ion Gheorghe (La feminin) =i chiar EmilBotta (Teatru), bine ingurgita\i. Liniile directoare ]n lirica lui Tomozeiar fi ale unei infantilit[\i extraordinare ca expresie, capabile de mariefecte, ca ]n Cina cea de tain[ a copiilor [...]. Aici parabola infantil[


13/18

358

spune mai multe dec`t ar vrea unii s[ se ]n\eleag[ =i cea de-a douadirec\ie, aceea a unui balcanism t`rziu, mim`nd un grai vetust, dar,vai, at`t de frumos [...]. Paleta extraordinar[ a poetului, l[s`nd la o

parte caracterul omagial al poemului, poate s[ str[luceasc[ ]n versurideosebite. Lucrul e evident =i ]n alte locuri, cum ar fi ]n Frica [...]. Ound[ arghezian[ face ligamentele spre Pajerele marelui Mateiu (veziBoierul, c[ruia Arghezi ]i este tributar, sau Tr`ntorul, sau Anonimus[...].

Aceast[ literatur[ de incertitudine geografic[ =i spiritual[, de calei-doscop, de magie a cuv`ntului ]n sine (]n care exceleaz[ oarecum Dimov)este ilustrat[ la Tomozei =i de faimosul poem Coloniale [...].

Frumoase sunt =i poemele Halucinare =i Ma=in[rii romantice sauPostumul. Iat[ un catren excep\ional din Sf`r=it de roman: Se fr`nge

p`inea cinei. O fric[ /geruie podelele peste care treci /=i geamul por-tretelor se despic[/ sub amintiri fluide =i reci. Sau aceast[ ter\in[ din}ntoarcere ]ntr-un vers ]ntrerupt: }n c[limara mea /greierii/ ]=i fac cim-itir elefan\esc. Sau finalul altui poem: Ca lacrima t`r`nd ]n ea datina /ce na=te pl`nsul/ ca faraon ]ntr]nsul...

}n totalitate, volumul Misterul clepsidrei al lui Tomozei promitefoarte mult. Poetul se apropie vizibil de marile nume ale liricii noastreactuale, ]n care nu b[tr`nii fac cele mai str[lucite exemple, c`t cei maitineri...

Dac[ printr-o mi=care ]ndr[znea\[ l-am ]ncorpora pe Arghezi cu un-ele poezii =i, mai ales, cu poezia sa scurt[ ]n capitolul Balcanici, To-mozei, care descinde =i el pe acest t[r`m pestri\ =i ]nc`nt[tor, =i-ar g[siaici locul foarte bine. Dovezi suplimentare? Iat[ dou[ poeme, dac[ nutrei, ]n care cel mai actual balcanic, Ion Gheorghe, poate fi recunoscutcu u=urin\[ [...] sau un fragment din Aventura [...] sau Apocalipticuliarmaroc [...].

Tot ce era numai gracil ]n Gheorghe Tomozei, tot ceea ce c`nta pe osub\ire coard[ de m[tase cap[t[ ]n volumul La lumina z[pezii rezonan\egrave. Gavota gra\ioas[ devine somptuoas[ melodie, ]nc[rcat[ de esen\e,

de un regret mov. Cuvintele s-au c[ptu=it cu metale, sunetele nu maisunt numai turbur[toare, ele dor, ceva ame\itor a devenit ceva primej-dios. Melancolia pe care mi-o imaginez ca pe o t`n[r[ Doamn[ trec`ndcu o tren[ de frunze brumate de lacrimi dinspre Nic[ieri spre Niciunde,


14/18

359

cu o fa\[ palid[ =i f[r[ contur, numai un sur`s ]n care compasiunea selupt[ cu veselia trist[, domne=te peste poezia acestui prerafaelit poet.[...] B[tr`nii mi se pare un poem remarcabil, v[dind un me=te=ug poetic

de prima m`n[ [...]. }n }ntoarcerea lui Constantin Vod[ recunoa=temaccente barbiene [...]. E la Tomozei un rabelaisianism celest, o foamecenzurat[, ]n transcendent, ca ]n acest vers: =i intr[m ]n hanul podit cuvin, cu bur\ile pline de flori, ceea ce-i sublim. Pe genul scurt poetulexceleaz[, ca un geniu al sinteticului: Trec cu buzele /peste numele t[u,ca pe =ira spin[rii/ a unei frunze (Gest) care mi se pare o transcriere ]nvers a lui Chopin. Iat[ pe aceea=i linie =i Datina: Cuvintele mor /culitere deschise/. Le zidesc ]ntr-o cript[ /=i le a=ez la cre=tet/ iri=ii frun-zelor/ pe care sunt zg`r`iate /nervurile ro=ii/ ale insomniei. Adun, deici =i de colo, briliantele risipite prin poeme: Undeva zice: cine se chel-tuie ]n frig , care-mi aminte=te de Rilke, dar e frumos. }n alt loc exist[un fraged metal =i o lacrim[ fr`nge fier[riile delicare ale ninsorii. Mai]ncolo: seara se bea o cea=c[ cu z[pad[ ceea ce este o sublim[ subtilizarea unui ceai incolor p`n[ la nefiin\a lui. Ianuar este un c`ntec matein[...]. }n Oda ]nchiderii ]nt`lnim aceea=i poezie de crepuscul ]n care poet-ul va face mare carier[ [...]

Eugen BARBU

Cea mai spiritual[ =i cea mai ]n=el[toare dintre artele poetice scrise

de Gheorghe Tomozei o g[sim ]n Gloria ierbii =i se intituleaz[ }n fa\acuvintelor [...].

Se remarc[ ]ndat[ atitudinea anticalofil[: descoperirea cuv`ntului umil=i democratizarea vocabularului poetic. P`lnia nu poate fi f[r[ leg[tur[cu Urmuz =i cu ideea hazardului calculat. Dac[ programul acesta nu estepe de-a-ntregul respectat ]n Gloria ierbii, este, ]n orice caz, mai multdec`t ]n oricare alt[ carte a poetului, a=a cum voi ar[ta mai departe, ceadint`i (=i ]n ordine cronologic[) ]nsu=ire a poeziei lui Gheorghe Tomozeifiind calofilia. Versurile lui au avut de la ]nceput (=i ]nc[ ]ntr-o epoc[ ]ncare nu se punea nici un pre\ pe a=a ceva) o expresie ]ngrijit[, cu o mic[not[ de pedantism chiar. Poetului i-a pl[cut s[ le “lucreze”, cum se spune,c[ut`nd cuv`ntul rar (vechi, exotic, c[rtur[resc) sau ]ntors[tura fru-moas[ de fraz[, pip[ind ]ncheietura delicat[ a c`te unuia, scobind rit-


15/18

360

murile cu dalta, cioc[nind rimele sau trec`nd sunetele (cling-cling!) prinmai multe site, ca un ales ]n aceast[ privin\[, Arghezi, de la care a]nv[\at s[ str`ng[ fierul cald al vorbelor ]n cle=te. Calofilia a f[cut tot-

deauna cas[ bun[ la el cu virtuozitatea artizanului.}n Pas[rea albastr[ atmosfera este sentimental[, “poetic[“, ]nc[ plin[

de toposurile unei anumite lirici tradi\ionale, de la un eminescianismdifuz [...] la pillatismul majorit[\ii pastelurilor. De altfel, pe l`ng[alte reminiscen\e, acelea din Ion Pillat mi se par mai relevante, dat[fiind structura evocatoare =i nostalgic[ a poeziei lui Gheorghe To-mozei.[...] Arghezi =i Pillat vor continua s[ fie patronii spirituali ailiricii lui Gheorghe Tomozei =i ]n culegerile urm[toare. Precocitateapoetului — , care la 20 de ani scrie bine, “curat”, ]n deosebire de majori-

tatea confra\ilor de la mijlocul deceniului 6, put`nd fi b[nuit, dac[ nelu[m dup[ standardele vremii, de intimism =i de alte asemenea p[catecapitale —, ne ]nf[\i=eaz[ =i un anumit paradox: o evolu\ie lent[, ca oam`nare a fix[rii personalit[\ii adev[rate. Cam tot ce a publicat Gheor-ghe Tomozei ]n primul s[u deceniu de activitate (Steaua polar[, Laculcodrilor, albastru, V`rsta s[rutului, F`nt`na culorilor, Nop\i de echinox=i C`ntece de toamn[) bate pasul pe loc, ]n jurul acelora=i teme =i ex-presii. Atrage aten\ia, ]nainte de orice, suavitatea materiilor. Poeziilesunt pline de z[pezi, stele, luceferi, de lumin[, fl[c[ri =i flori. E =i oevaziune necesar[, ]n aceast[ predilec\ie, din locurile comune ale poeziei

epocii, dar, fire=te, =i un dat sufletesc. Imagina\ia delicat[ a poetuluieste (=i va r[m`ne) foarte disponibil[ pentru subiectele cele mai vari-ate). Exist[ ]n Gheorghe Tomozei =i un poet al ocaziilor lirice, reportersentimental =i c[l[tor care ]=i trece cu acurate\e impresiile pe carnet.Natura e stilizat[, f[r[ senzualitate, zugr[vit[ ]n tonuri stinse =i ]nculori palide. Ca =i Labi=, el evoc[ pe Sadoveanu =i ]n general nu pierdenici un prilej de a-=i transforma ]n versuri ]nt`mpl[rile cotidiene. “Evazi-onismul” e, prin urmare, relativ, palpabil mai pu\in ]n tematic[ dec`t]ntr-o anumit[ expresivitate cur[\at[ de impurit[\i, de zgura imediatu-lui. Dar tot acum, ]n c`te un ciclu, ]ncepe s[ se vad[ me=te=ugarul.Sonetul-psalm din Poeziile din 1965 [...] este ]n aceast[ privin\[ operaunui bijutier.[...] Multe fine\uri lingvistice sunt ]n Logodn[ [...]. }naceea=i ordine de lucruri, Iarna Bucure=tilor reprezint[ ]nceputul unei


16/18

361

linii de inspira\ie pe care o vom re]nt`lni ]n culegerile marurit[\ii:virtuozitatea const[ aici ]n prelucrarea unui material istoric, ]n pitoresculstampei de epoc[, ]n arhaizarea inten\ionat[ a limbii. [...] De la Emi-

nescu (Cuget[rile s[rmanului Dionis) la Leonid Dimov, trec`nd prin D.Teodor =i Mateiu Caragiale, linia aceasta str[bate multe provincii alepoeziei noastre.

Cu Patruzeci =i =ase poezii de dragoste din 1967 ]ncep c[r\ilematurit[\ii poetului, dintre care cele mai bune vor fi Suav anapoda,Misterul clepsidrei, Gloria ierbii, Ierbar de nervi =i Amintiri despre mine.Personalitatea poetului apare acum deplin constituit[ =i dac[ mai sim\imnevoia s[ pomenim, l`ng[ acela al lui Gheorghe Tomozei, nume ale altorpoe\i, aceasta nu are a face cu influen\a, ci cu afinitatea sau, c`teodat[,cu pasti=a con=tient[, c[ci poetul nu se d[ ]n l[turi nici de la jocul

literar [...]. Un sector important al universului s[u liric este de pild[domesticitatea, atmosfera familial[ =i gospod[reasc[. El iese la iveal[]n numeroase poezii din culegerile men\ionate. Este aici o ]ntreag[ tradi\iea poeziei noastre =i anume aceea a evoc[rii, cu senzualitate ori cu duio=ie,a unei domesticit[\i transfigurate, de la poezia legumelor lui Pillat =iVoronca la aceea plin[ de subtilit[\i gastronomice a lui Emil Brumaru(pe care Tomozei ]l preveste=te), f[r[ a ocoli farmecul lucrurilor desuete,muzeistice, pe care le-au re]nviat at`\ia, de la I. M. Ra=cu la PetreStoica.[...] Sentimentalistul este, din ce ]n ce mai des, ironic. Observ[mu=or cum poetul se deta=eaz[ de propriile emo\ii, intr`nd ]n ni=te roluri,specul`nd un mod de a vedea lucrurile. El descrie spa\iul casnic, dar cape unul exotic, iar me=te=ugarul ]=i ]ng[duie s[ viseze cu ochii deschi=i;caligraful e nu o dat[ abundent prolix. Artificialitatea evident[ a unormetafore e mereu ]nfr[gezit[, dup[ o re\et[ personal[ [...]. Ironia col-oreaz[ sentimentul securit[\ii casnice [...] sau ]l converte=te erotic [...].

Virtuozit[\i muzicale =i plastice, vignete lirice, r[sucirea delicat[ ag`tului frazei [...], c[utarea cuv`ntului sau a expresiei rare, acestea =ialtele compun ceea ce am socotit din capul locului a fi ]nsu=irea princi-pal[ a lui Gheorghe Tomozei =i anume calofilia. Ea este de obicei invers

propor\ional[ cu spontaneitatea emo\ional[: nu numai o form[ dediscre\ie, dar =i una de cultur[. Autorul Ierbarului de nervi intr[ ]ncategoria poe\ilor care se dedau jocurilor =i ceremoniilor, ]n=el[ciunii


17/18

362

inocente =i curtenitoare, complicit[\ii cu cititorul, numai =i numai sprea nu fi sili\i s[ se dezv[luie cu adev[rat. Biografic[, ]n fond, ca oricepoezie, aceea a lui Gheorghe Tomozei nu pune eul ]n centru =i nu st[ruie

pe confesiune. E un lirism ]n trave=ti, rod al unei mistific[ri ce parenatural[, de=i a fost studiat[ dinainte ]n culise. Poetul ]nsu=i se reco-mand[ drept un arhivar de fluturi; el se ]nham[ la atelajele z[pezii; esteun rege care, la mas[, =terge de pe lista de bucate numele poe\ilor; ainventat ma=ina de furat cai. Astfel de transform[ri nu sunt gratuite,ci menite a ]ntre\ine acela=i regim de disimula\ie, de teatru cu un singurpersonaj. Himerismul acesta gra\ios \ine de esen\a poeziei lui GheorgheTomozei, ca =i me=te=ugul versurilor la care m-am mai referit, dar care,]n volumele din urm[, a devenit un rafinament material =i formal, dup[

care ]l recunoa=tem imediat pe poet. Mi-l reprezint pe Gheorghe Tomozeica pe un sm[l\uitor de oale, ]ntr-un atelier modern care ]ns[ recons-tituie pies[ cu pies[ unul str[vechi. Instrumentele lui de lucru sunt noi=i eficiente, dar imit[ la perfec\ie forma unor arhaice scule ie=ite din uz.Fiecare poet are un asemenea loc privilegiat, care poate fi un laboratorde alchimist, plin de cuptoare sau de flacoane fumeg`nde, o buc[t[rie cucr[ti\i =i mirodenii, o tribun[ sau o chilie de m[n[stire mirosind acear[. Gheorghe Tomozei este un artist de atelier, ]nconjurat de caseteordonate de litere pre\ioase, ca un ze\ar al fanteziei, de dul[pioare delemn, cu minuscule u=i incrustate, de policioare, de ro\i din\ate (cu mai

multe feluri de din\i), de v`rtelin\e, de farfurii =i de vase ]nflorate —totul miniatural =i fascinant, ]ns[ nu neap[rat misterios. }n atelierullui nu fumeg[ esen\e vr[jitore=ti =i medievalitatea e trucat[. Me=terulnu inventeaz[, ci face. Poezia lui e oper[ de m`n[, de abilitate; de ingen-uu, nu de magie neagr[. Arta poetului, ]n care la ]nceput se vedeaureminiscen\ele, a atins acuma nivelul pasti=ei moderne =i con=tiente. }nminunate piese de virtuozitate, poetul pare s[ copieze tablouri celebre.Doar me=terii iubi\i au r[mas, aceia=i: Pillat [...] =i Arghezi [...].

La rafinamentul de azi, poetul a ajuns dup[ o evolu\ie relativ lent[.Germenii artei lui din Ierbar de nervi sau din Amintiri despre mine seg[seau ]n primele versuri. Semnificativ e chiar faptul de a vorbi despre oevolu\ie. }mpreun[ cu Florin Mugur, Gheorghe Tomozei este printre pu\inii


18/18

363

poe\i ai genera\iei lui care a avut o evolu\ie. De obicei se ]nt`mpl[ caprima carte s[ dea m[sura poe\ilor no=tri, urm[toarele cobor`nd valor-ic. }n c`teva cazuri, cum este al lui Gheorghe Tomozei, lucrurile sepetrec pe dos. Ceea ce a c`=tigat poetul este de ordinul preciziei =iacurate\ii. Verbozitatea a disp[rut. Poemele ]ntr-un vers — ]ncercate ]nPas[rea albastr[ — arat[ cel mai bine evolu\ia. Ele sunt acum un fel deinscrip\ii lapidare, poeme-defini\ie, ca ni=te lespezi imponderabile.Catrenul, =i el exersat cu virtuozitate, seam[n[ cu o epur[ a lirismului.Unele dintre aceste compozi\ii sunt splendide [...]. Dar arta lui GheorgheTomozei nu este expresiv[ doar pe spa\ii mici. }n Foc ea exploateaz[ingenios simetria [...]. O fabul[ liric[, foarte fin desenat[, este Desenattic.[...] Poetul =i-a constituit o subtil[ art[ persan[, care ne trimite

foarte departe, ]ntr-o tradi\ie de miracole tehnice =i de magii literare, dincare nu lipse=te mireasma str[vechiului Orient. [...] De altfel, catrenelelui Gheorghe Tomozei au ]nv[\at pe de rost lec\ia acelora=i roba’i persane,ale unor Rudaki sau Marvazi. Dar poetul caligrafiaz[ nu numai elogiul(adresat frumuse\ii feminine), ci =i blestemul, nu numai c`ntecul de dra-goste, ci =i batjocura.[...] Tratatul despre fluturi (din culegerea Amintiridespre mine) are aceea=i gra\ie persan[. [...]

Gheorghe Tomozei este, mai ales, acest extraordinar poet de minia-turi lirice, profunde =i gra\ioase ]n fine\ea liniilor lor, ca ni=te ce=ti depor\elan, pline de o oriental[ fantezie =i ]n care irizeaz[ albastre, fria-

bile, delicate nervùri.Nicolae MANOLESCU

tomozei gheorghe - miradoniz (aprecieri).pdf

Documents