aplicatii set3 a3 s1 2013 rezolvate

Aplicatii Stagiu An III semestru I - 2013Forma scrisa pe hartie la CECCAR

Forma electronica la adresa [email protected] in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.2. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.3. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.4. Studiu de caz privind bilantul economic.

Bilant contabil: ACTIV PASIV

Active imobilizate-totalActive circulante - totalStocuriClientiAlte creanteDisponibilCheltuieli in avans4.81822.0711.28520.3263645541Datorii-totalImprumuturi pe termen lungFurnizori Alte datoriiCredite pe termen scurtCapitaluri proprii-totalCapital socialRezerveRezultat reportatProfit22.7571.2337.30610.5401.6154.1325001882.3271.117

Total activ26.889Total pasiv26.889

ACTIV NET CONTABIL= ACTIV DATORII = 26.889 22.757 = 4.132

Bilant economic:Foaia de lucru: corijarea valorilor contabile document utilizat= bilantul contabil scop:elaborarea bilantului economic lucrari efectuate:

ACTIV Elemente patrimoniale: - necesare exploatarii; - nenecesare exploatarii.IMOBILIZARIValoare de inlocuire neta 7.696Necorporale -chelt.de cercetare 119Corporale -hala neutilizata complet amortizata (nr.inv) 0 - neutilizate........nr.inv. x si y 1.300

Valoare de inlocuire neta 7.696Minus nenecesare 1.300

Valoare corijata neta 6.277

Minus valoare contabila neta 4.818

Diferente evaluare 1.459

STOCURIValoare de inlocuire neta 1.300-depreciere reversibila -205-greu vandabile - 580

Valoarea corijata neta= 1.300 205 580 = 515Valoare contabila neta 1.285Diferente evaluare - 770

CLIENTIValoare actuala neta 20.326Clienti incerti - 850

Valoare corijata neta = 20.326 850 = 19.476

ALTE CREANTE SI CHELTUIELI IN AVANS = 364 + 41 = 405 care se elimina;

PASIVDATORII FURNIZORI Valoare contabila 7.306 Penalizari 800

Valoare corijata = 7.306 + 800 = 8.106 rezula diferenta de evaluare 800.

ALTE DATORIIValoare contabila 10.540Dobinzi si penalizari 1.060

Valoare corijata= 10.540 + 1.060 = 11.600

Diferente din evaluare = 1.060

Componenta diferentelor din evaluare Imobilizari + 1.459 Stocuri - 770 Clienti -850 Alte creante nenecesare exploatarii - 405 Total - 566

Afectarea profituluiValoarea contabila 1.117Valoarea contabila minus penalizari latente= 800 + 1.060 - 1.860Valoare corijata - 743

Metode de determinare a Activului net corijat

Valoarea matematica = Activul total = 26.323 conform bilant economic.Valoarea intrinseca a Activului net corijat(ANC) = 1.706 care se mai numestevaloare patrimoniala propriu-zisa sau situatie neta patrimoniala.Activul net corijat se determina prin:METODA SUBSTRACTIVA:Valoarea matematica = 26.323Minus datoriile = -24.617ANC 1.706

METODA ADITIVACapitalurile contabile proprii = 4.132Si a soldurilor influientelor evaluarii: Minus profitul-transformat in pierdere = - 1.117Plus pierderea = - 743Plus dif.negativa de evaluare = - 566 ANC = 1.706

Bilantul economic ACTIV PASIV

Active imobilizate6.277Datorii -total24.617

Active circulante totalStocuriClientiDisponibil20.04651519.47655DTLFurnizoriAlte datoriiAlte obligatiiCredite pe termen scurt1.2338.10611.6001.6152.063

Capitaluri proprii-totalCapital socialRezerveRezultat reportatProfitDiferente evaluare

1.7065001882.327-743-566


Din bilantul economic ANC = Total Activ - Datorii

5. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.

ACTIVUL NET EVIDENIAT LA 31.12.2006- lei -A. ELEMENTE DE ACTIV

I. ACTIVE FIXE

1. Mijloace fixe la valoarea rmas + terenuri11.742.447 9.912.511 21.654.958

2. Imobilizri necorporale la valoarea rmas208.384 208.384

3. Imobilizri corporale i necorporale n curs 724.931 724.931

4. Titluri de participare (imobilizri financiare)57.193 57.193

TOTAL I (1-4) 12.732.955 22.645.466

II. ACTIVE CIRCULANTE

1. Materiale, obiecte de inventar 4.962.104 4.962.104

2. Produse finite, lucrri i servicii facturate1.831.422 1.831.422

3. Producie n curs 1.346.605 1.346.605

4. Animale O O

5. Mrfuri i ambalaje 1.040 1.040

6. Conturi de regularizare 541.934 541.934

7. Prime privind rambursarea oblig. O O

8. Disponibiliti bneti 2.354.012 2.354.012

9. Creane i decontri 3.258.384 -235.877 3.022.508

TOTAL II (1-9) 14.295.501 14.059.625

TOTAL A = I + II 27.028.457 36.705.091

B. OBLIGATII

1. Avansuri - mprumuturi O O

2. Furnizori 637.499 637.499

3. Clieni creditori O O

4. Dividende de pltit O O

5. Alte decontri 964.956 964.956

6. Provizioane pentru riscuri i cheltuieliO O

7. Conturi de regularizare 206 206

TOTAL B (1-7) 1.602.660 1.602.660

ACTIVUL NET CONTABIL = A-B25.425.797 35.102.431

Corecia aplicat imobilizrilor corporale:Valoarea contabilCorecieValoare corectat

- Terenuri 275.831 -50.931 224.900

- Valoarea mijloacelor fixe gr.I i II 10.161.677 8.947.813 19.109.489

- Valoarea mijloacelor fixe gr.III i VII 1.304.940 1.015.629 2.320.569

TOTAL11.742.447 9.912.511 21.654.958

Activul net contabil s-a corectat astfel: la elementele de active imobilizate s-au adaptat valorile n conformitate cu constatri le reale de pe teren, valoarea coreciei fiind de 9.963.442 lei, pentru mijloacele fixe din grupele I-VII i de -50.931 lei pentru terenuri; n consecin, valoarea total a coreciei activelor imobilizate este de 9.912.511 lei. la elementele de active circulante au fost corectate creanele i decontrile, n sensul scderii valorii acestora, datorit diminurii anselor de recuperare sumelor ce fac obiectul unor litigii ale societii. Valoarea coreciei astfel calculat este de -235.877 lei. n urma aplicrii coreciilor de mai sus, se obine activul net corectat: ANC = 35.102.431 lei

B. METODE DE EVALUARE PRIN RANDAMENT.IPOTEZE DE PREVIZIUNE

Pentru a previziona evoluia n urmtorii ani a societii comerciale, care st la baze calculrii valorilor de randament, s-a inut cont de urmtoarele: 1. Previziunile se fac n moned constant. 2. Va crete volumul activitii. S-au fcut dou scenarii de cretere a ritmului activitii: cu 5% pe an i cu 8% pe an. 3. Prin punerea n funciune a centralei termice proprii, cheltuielile cu energie termic se vor diminua ncepnd cu 2008. 4. Cheltuielile salariale cresc ncepnd cu 2009 cu 5% pe an. 5. Amortizarea mijloacelor fixe crete cu ridicarea gradului de utilizare i punere, n funciune a investiiilor de rennoire. Tabelul 3.14- lei -VALORI DE RANDAMENTCALCULATE LA RATA DE ACTUALIZARE DE:

19%18%

1. Valoarea ntreprinderii prin metoda DCF3.782.0703.980.315

2. Valoarea de rentabilitate2.162.3262.282.455

3. Valoarea ntreprinderii prin actualizarea unei serii de profituri1.150.3581.175.008

Evaluarea prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate(Discounted Cash-flow)

Aceast metod pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net la care se adaug toate celelalte disponibiliti, ca amortismente i provizioane i din care se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului actual al agentului economic i variaia necesarului de fond de rulment - vezi Anexa nr.2.3). Una din formulele folosite n cazul acestei metode este cea denumit "Discounted Cash- flow" (flux de trezorerie redus att prin actualizare, ct i prin ntreruperea la anul n de prognoz, cnd se calculeaz valoarea rezidual a activului sau societii), ce se prezint astfel: V(DCF) =CF - Ir+Vr

(1+t)n(1+t)n

unde: V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin formula fluxului de trezorerie redus;CF = Cash-flow; Ir= investiii de rennoire, de meninere; Vr= valoarea rezidual; t = rata de actualizare; n = ultimul an de prognoz.

Evaluarea prin rentabilitate

Aceast metod, purtnd i denumirea de metod a capitalizrii veniturilor, const l aplicarea unui multiplicator capitalistic (Y), la capacitatea beneficiar (vezi Anexa nr.2.3) potrivit relaiei: V= Y x CBDac se fac referiri la rata neutr de plasament a disponibilitilor financiare coeficientul multiplicator capt valoarea de 1/i; n cazul nostru, rata de actualizare fiind de 19%, respectiv 18%. Y1 = 1/0,19 = 5,26Y2 = 1/0,18 = 5,56

Evaluarea prin actualizarea unei serii de profituri

Profiturile luate n calcul sunt mediile profiturilor rezultate n cele dou scenarii de cretere a vnzrilor. Se efectueaz actualizarea profituri lor medii previzionate, pe urmtorii cinci ani (vezi Anexa nr.2.3). Multiplicatorul capitalistic se determin dup relaia:

n acest caz valoarea devine: V= an x CBMultiplicatorul capitalistic este 2,80*CB (pentru ra =19%) i 2,86*CB (pentru ra= 18%).

c. METODE DE EVALUARE combinateTabelul 3.15- lei -VALORI COMBINATECALCULATE LA RATA DE ACTUALIZARE DE:

19%18%

1. Metoda practicienilor18.632.37818.692.443

2. Metoda achiziiei rezultatelor anuale1.995.7131.940.715

3. Metoda de profitabilitate continu 2.616.4152.638.947

n cazul metodei patrimoniale, valoarea ntreprinderii s-a determinat ca med simpl a valorii patrimoniale pe baza activului net corectat (ANC) i una prin rentabilitate (CB/i).

Valoarea ntreprinderii, folosind metoda achiziiei rezultatelor anuale, s-a determinat pornind de la cifra de afaceri i beneficiul prognozat pentru urmtorii cinci ani. V = CA + n x (B - i x CA)unde: CA = cifra de afaceri medie previzionat pentru 2006-2011: n = nr. de ani de prognoz (5);B = beneficiul net mediu previzionat;i = rata de actualizare.

Pentru metoda de profitabilitate continu, valoarea ntreprinderii s-a determinat pe baza beneficiului previzionat, influenat de rata de actualizare cu risc.

unde: CB = beneficiu net mediu previzionat pentru 2006-2011;i = rata de actualizare cu risc.Prima de risc considerat este de 2%.

Analiza rezultatelor ofer posibilitatea identificrii unor convergene doar n cadrul grupelor de metode de evaluare, deoarece suportul matematic utilizat n diferite metode de evaluare difer esenial. n condiiile n care modelele de calcul difer esenial ntre grupele de metode de calcul putem doar s remarcm c divergena metodei matematice se reflect i asupra divergenei rezultatelor. S-a constatat ca valoarea activului net contabil corectat este de 35,1 milioane, iar metodele de randament ofer valori de 3,7 milioane (metoda DCF) i 2,1 milioane (valoarea de rentabilitate) sau 18,6 milioane (metoda practicienilor) i 1,9 milioane (prin metoda achiziiei rezultatelor anuale), precum i 2,6 milioane (prin metoda de profitabilitate continu).

6. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoarea substantial bruta.Bilant economic ACTIV PASIV

Active imobilizate6.277Datorii -total24.617

Active circulante totalStocuriClientiDisponibil20.04651519.47655DTLFurnizoriAlte datoriiAlte obligatiiCredite pe termen scurt1.2338.10611.6001.6152.063

Capitaluri proprii-totalCapital socialRezerveRezultat reportatProfitDiferente evaluare

1.7065001882.327-743-566


Rata de remunerare a VSB = 15% Profit provisional net = 2000 pe an Rata de actualizare = 12%Se doreste evaluarea intreprinderii calculand o renta a goodwill-ului redusa la 5 ani.Evaluarea se face in doua etape: Evaluarea elementelor corporale Evaluarea elementelor necorporale.Valoarea elementelor corporale: activul a fost reevaluat la justa sa valoare si este prezentat in bilantul economic astfel:Activ corporal =26.323Datori =24.617Valoarea elemenelor corporale = 1.706Valoarea elementelor necorporale:VSB=26.323Remuneratia VSB=26323*15%=3.948= pragul de rentabilitate al intreprinderii.Stabilim urmatorul tablou:12345

Profit previzional net20002000200020002000

Remunerarea VSB(15%)17061706170617061706

Super profit sau renta de goodwill294294294294294

Superprofitul de 294 fiind limitat la 5 ani, goodwill-ul va fie gal cu suma actualizate a superfprofitului din aceeasi perioada:GW=100/(1+0.12)^1+100/(1+0.12)^2100/(1+0.12)^5=1.059Valoarea intreprinderii este:Elemente corporale =1.706Googwill =1.059Valoarea globala a intreprinderii =2.765

7. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii.8. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I.

Dispunei de urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clieni: sold iniial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit pltit 300 lei. Cheltuielile cu dobnda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost pltii n timpul perioadei. Ali 250 lei legai de cheltuielile cu dobnda ale perioadei precedente au fost de asemenea pltii n timpul perioadei. 350 lei au fost ridicai din emisiunea de capital i ali 325 lei din mprumuturi pe termen lung. Au fost efectuate pli pentru achiziia unui teren n valoare de 2.550 lei i s-au ncasat 2.300 lei din vnzarea unei instalaii.Conform IAS 7 determinai fluxul de numerar provenit din activitile de exploatare, investiii i finanare. Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare - metoda indirect -

+/- Rezultat naintea impozitrii i elementelor extraordinareEliminarea veniturilor i cheltuielilor care nu infl. trezoreria+ Cheltuieli privind amortizrile i provizioanele- Venituri din amortizri i provizioaneEliminarea tuturor veniturilor i cheltuielilor nelegate de exploatare+/- Rezultat din cesiunea imobilizrilor+/- Rezultat din cesiunea titlurilor de plasament+ Cheltuieli privind dobnzile- Venituri din dobnzi i dividende- Subvenii pentru investiii virate la venituri= +/- Rezultat din exploatare naintea variaiei NFR+/- Variaia stocurilor+/- Variaia conturilor clieni i alte creane de exploatare+/- Variaia cheltuielilor n avans+/- Variaia furnizorilor i a altor datorii de exploatare+/- Variaia veniturilor n avansAlte prelucrri care presupun informaii de tip ncasri pli- Dobnzi i dividende pltite- Pli privind impozitele asupra beneficiilor+/- Elemente extraordinare= Flux de trezorerie din activitile de exploatare

Reguli de calcul :

1.Cheltuielile eliminate se iau cu semnul plus, iar veniturile cu semnul minus2.Rezultatul din cesiune este un venit net sau o cheltuial net3.Variaia NFR urmrete logica :-pentru elemente de activ, creterea influeneaz negativ trezoreria, iar reducerea pozitiv-pentru elementele de pasiv, logica este invers

Flux exploatare = + 335000 + 750 + 1400 - 900 + 2400 - 300 + 1000 (chelt. dobnzi dac nu sunt ale exploatrii)Flux investire = -2550 +2300Flux finanare = - 675 +350 +325

9. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II.10. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.11. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.12. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.13. Studiu de caz privind bilantul functional.14. Studiu de caz privind bilantul financiar.

Societatea XYZ SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial:Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000.Alte informaii:- cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10% mai mare dect valoarea contabil;- activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; - diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000;- stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 55.000. Se cere:1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societii XYZ SA la 31 decembrie N.2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni XYZ SA la 31 decembrie N.3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar ale societii XYZ SA la 31 decembrie anul N.4. Pe baza celor 3 bilanuri de rnai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii XYZ SA la 31 decembrie anul N.Activ Pasiv ElementeVal ctbAjustariVal ecElementeVal ctbAjustariVal ecIombilizari necorporale5.000-5.000-Capital social35.000-35.000Imobilizari corporale50.000+3.75053.750Rezerve10.000-10.000Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama10.000+10.00020.000Profituri nerepartizate10.000-10.000Stocuri180.000+40.000220.000Furnizori si creditori280.000+10.000290.000Creante-incerte:20.000250.000-20.000230.000Datorii la banci-TL:50.000lei175.000-175.000Disponibil banesti15.000-15.000Dif. reeval-18.75018.750Total active510.00028..750538.750Total pasive510.00028.750538.750 Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000Stocuri= -15.000+55.000= 40.000Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economicElementeSumeElemente SumeImobilizari 73.750Capital propriu73.750Stocuri220.000Furnizori/creditori290.000Creante230.000Datorii la banci175.000Disponibil banesti15.000 Total Activ538.750Total Pasiv538.750 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750 Bilant functional pe baza bilanutului economicElementeSumeElemente SumeF.FINANTAREF. INV : Imobilizari 73.750Capital propriu73.750F.EXPL: Stocuri+Creante-Furnizori/creditori160.000Datorii la banci175.000F. TREZDisponibil banesti15.000 Total Activ248.750Total Pasiv248.750 Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiareFunctia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciareFunctia de trezorerie = Disponibil banestiFunctia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS Bilant financiar pe baza bilantului economic ElementeSumeElemente SumeImobilizari 73.750Capital permanent123.750Stocuri + creante450.000Furnizori/creditori290.000Disponibil banesti15.000Datorii la banci TS125.000Total Activ538.750Total Pasiv538.750 FR = Capital permanent- Imobilizari = 123.750 73.750 = 50.000NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 450.000 290.000 = 160.000TN = Disponibil Datorii la banci TS = 15.000 125.000 =- 110.000TN = FR- NFR = 50.000-160.000 = -110.000 Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.

15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie.

INDICATORI 31.12.2006 31.12.2007 30.09.2008

Cifra de afaceri (CA) 140.814.388 160.637.222 165.869.797

Excedentul brut al exploatrii (EBE) 32.673.033 38.545.697 33.499.324

Capacitatea de autofinanare (CAF) 9.234.754 -15.197.980 3.457.557

Rezultatul net (RN) 8.529.927 -9.973.552 3.496.888

Marja Comerciala (MC) 5.105341 9.295.033 20.955.876

Rata rentabilitii comerciale

EBE/CA *100 23.20 23.99 20.19

RN/CA *100 6.05 -6.20 2.10

CAF/CA*100 6.55 -9.46 2.08

MC/CA*100 3.62 5.78 12.63

INDICATORI U.M. 31.12.2006 31.12.2007 30.09.2008

Productivitatea muncii Cifra de afaceri/Numr mediu personal lei 298.969 228.397 259.984

Viteza de rotaie a capitalului Capitaluri totale/CA *360 Zile rotatii 170 2.1 237 1.5 237 1.5

Viteza de rotaie a activului imobilizat Active imobilizate/Cifra de afaceri *360 Zile rotatii 73 4.9 187 1.9 184 1.9

Viteza de rotaie a activului circulant Active circulante/Cifra de afaceri * 360 Zile rotatii 156 2.3 165 2.1 187 1.9

Viteza de rotaie a stocurilor Stocuri/Cifra de afaceri * 360Zile rotatii 91 3.9 97 3.7 78 4.5

Viteza de rotatie a creantelor Soldul mediu al creantelor/CA *360 Zile rotatii 57 6.3 52 7 98 3.6

Viteza de rotatie a furnizorilor Soldul mediu al furnizorilor/Consumuri tert *360 Zile rotatii 378 1 362 1 397 1

Viteza de rotatie a NFR NFR/CA *360 Zile rotatii 148 2.5 150 2.3 176 2

17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.

19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.

Despre societile A i B se cunosc urmtoarele informaii:ElementeAB

Cheltuieli de constituire (valoare brut)Amortizarea cheltuielilor de constituireCheltuieli de constituire (valoare net)45.000(15.000)30.00065.000(25.000)40.000

Imobilizri corporale (valoare brut)Amortizarea imobilizrilor corporaleImobilizri corporale (valoare net)5.770.000(1.230.000)4.540.0002.435.000(1.125.000)1.310.000

Imobilizri financiare 150.000340.000

Stocuri210.000500.000

Clieni (valoare brut)Ajustarea valorii creanei clieniClieni (valoare net)1.000.000-1.000.000990.000(90.000)900.000

Debitori diveri10.00050.000

Conturi la bnci120.00075.000

Total activ6.060.0003.215.000

Credite pe termen lung2.060.000421.000

Furnizori930.000154.000

Datorii fiscale1.240.000630.000

Creditori diveri570.00020.000

Total Datorii4.800.0001.225.000

Capital social800.000(80.000 aciuni)1.000.000(100.000 aciuni)

Rezerve300.000750.000

Rezultat reportat160.000240.000

Total Capitaluri proprii+Datorii6.060.0003.215.000

Societatea A i B fuzioneaz prin reuniune. Acionarii societii A dein 42% din capitalurile noii societi C iar acionarii societii B, restul de 58%.Activele societilor A i B au fost evaluate astfel (la valoarea brut):AB

Imobilizri corporale6.120.0002.540.000

Imobilizri financiare170.000305.000

Mrfuri150.000517.000

Clieni950.000958.000

Fond comercial110.000195.000

S se contabilizeze fuziunea prin reuniune.

Rezolvare:1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capitalul societatii C

ElementeA absorbantaB absorbita

calculeaportcalculeaport

K proprii(-) active fictive cheltuieli de constituire1.260.000

- 30.0001.990.000

- 40.000

(=) ANC+/- corectii de valoare imobilizari corporale imobilizari financiare creante - clienti stocuri - marfuri fd comercial(nu exista in bilant, trebuie sa-l recunoastem)1.260.000 30.000 = 1.230.000

1.230.000

+ 350.000+ 20.000- 50.000- 60.000+ 110.0001.990.000 40.000 = 1.950.000

1.950.000

+ 105.000- 35.000+ 17.000 32.000+ 195.000

(=) ANC corijat / nr.actiuni 1.600.000 80.000 actiuni2.200.000100.000 actiuni

(=) Vmi20 lei/actiune22 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rpnu ni se spune care e valoarea nominala a actiunilor lui C (daca se dadea, foloseam acea valoare)numarul de actiuni C pt remunerarea aporturilor lui A = 1.600.000 / 10 lei = 160.000 actiuninumarul de actiuni C pt remunerarea aporturilor lui B = 2.200.000 / 10 lei = 220.000 actiuniRp A/C = nr.actiuni A / nr.actiuni C pt remunerarea aporturilor lui A = 80.000 / 160.000 = Rp B/C = nr.actiuni B / nr.actiuni C pt remunerarea aporturilor lui B = 100.000 / 220.000 = 5/11Nu rezulta prima de fuziune, pt ca este momentul constituirii , momentul initial, pt ca val.nominala a actiunilor C = val.nominala a actiunilor B = val.nominala a actiunilor A

Registru jurnal de fuziune

ABC

elementecalculinregistrari ctbelementecalculinregistrari ctbelementecalculinregistrari ctb

Trsf de active6030000 + 370000 = 6.400.000461.01 = 7583 6.400.000Trsf de active3.175.000 + 250.000 = 3425000461.01 = 7583 3.425.000Constituirea CS456 = 1011 3.800.000 A A 1.600.000 B B 2.200.000

Desc.gestiuneCt.201 anulare activ fictiv, diferenta in 65837.305.000 % = % 7.305.0001.230.000 281 21x 5.770.000 15.000 280 201 45.000 26x 150.000371 210.0004111 1.000.0006060000 6583 461 10.000 5121 120.000Desc.gestiuneCt.201 anulare activ fictiv, diferenta in 65834.396.500 % = % 4.396.500 1.125.000 281 21x 2.435.000 25.000 280 201 65.000 26x 340.000 371 500.000 90.000 409 4111 990.000 3.156.500 6583 461 50.000 5121 75.000 Preluarea aporturilor lui A (ANC A)207 = fd comercial

456 cu dif 7630000 % = % 7630000 110.000 207 162 20600006120000 21x 401 930000 170.000 26x 44x 1240000 150.000 3xx 462 570000 950.000 4111 456 2830000 10.000 461 120.000 5121

Inchiderea ct chelt si ven121x rezultat din lichidare7583 = 121x 6.400.000121x = 7583 6.060.000rezulta SfC 121x = 340.000Inch ct chelt si ven121x rezultat din lichidare7583 = 121x 3.425.000121x = 7583 3.215.000rezulta SfC 121x = 210.000Regularizare CS1011 = 1012 1.600.000

Trsf. datorii % 461.01 4.800.000 162 2.060.000 40x 930.000 44x 1.240.000 462 570.000Trsf. datorii % 461.01 1.225.000 162 421.000 40x 154.000 44x 630.000 462 20.000Similar, preluarea aporturilor lui B4640000 % = % 4640000 195000 207 162 4610002540000 21x 401 154000 305000 26x 44x 630000 517000 371 462 20000 958000 4111 456 3375000 50000 461 75000 5121

Trsf K proprii % 456 1.600.0001012 800.000 106 300.000 117 160.000121x 340.000Trsf K proprii % 456 2.200.0001012 1.000.000 106 750.000 117 240.000121x 210.000Regularizare CS1011 = 1012 2.200.000

Soldarea ct 456 si 461.011.600.000 e ANC al lui A456 = 461.01 1.600.000 Soldarea ct 456 si 461.012.200.000 e ANC al lui B456 = 461.01 2.200.000

20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita.ElementeAB

Imobilizri necorporale (concesiuni la valoare brut)Amortizarea imobilizrilor necorprale60.000(15.000)5.000(1.000)

Imobilizri corporale la valoare brutAmortizarea imobilizrilor corporale200.000(20.000)20.000(5.000)

Mrfuri50.00015.000

ClieniAjustarea valorii creanelor clieni125.000(25.000)15.000(7.000)



Total activ422.00051.000

Credite pe termen lung100.00015.000

Furnizori30.0005.000

Datorii fiscale10.0003.000

Creditori diveri2.0001.000

Total Datorii142.00024.000

Capital social230.000(230.000 aciuni)21.000(21.000 aciuni)

Rezerve50.0006.000

Total Capitaluri proprii280.00027.000

Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut):-imobilizrile corporale ale societii A 230.000 lei;-imobilizrile corporale ale societii B 45.000 lei.S se contabilizeze fuziunea prin absorbie ntre societile A i B, independente.

Rezolvare:1) Tabloul de evaluarea a aporturilor la capital:elementeA absorbantaB absorbita


K.proprii active fictiveactive fictive280.000--27.000-

ANC (bilant ctb)+/- corectii de reevaluare: imobilizari corporaleANC = total activ total datorii = 422.000 142.000 = 280.000

imobiliz corp evaluate la val bruta la 230.000, in bilant 200.000280.000

+ 30.000ANC = total activ total datorii = 51.000 24.000 = 27.000

imobiliz corp evaluate la val bruta 45.000, in bilant 20.00027.000

+25.000

ANC corijat (bilant econom.)Numar actiuni280.000 + 30.000 = 310.000310.000230.000 act27.000 + 25.000 = 52.00052.00021.000 act

Val. matematica intrinseca (contabila) VMi310.000/230.000 actiuni = 1,34781,347852.000/21.000 actiuni = 2,47612,4761

2) calculul raportului de paritate RpRp = VmiB/VmiA = 2,4761 / 1,3478 = 1,8371

3) calculul actiunilor detinute de A in BNr.actiuni AB = ANC corijat B / VMiA = 52.000 / 1,3478 = 38.581 actiuni AANC corijat B = nr.actiuni B x VMiB ; adica 52.000 = 21.000 actiuni x 2,4761SAUNr.actiuni AB = nr. actiuni B + VMiB = nr. actiuni B x Rp = 21.000 actiuni x 1,8371 = 38.581 actiuniVMiA4) determinarea cresterii de capital social a lui Acresterea CS A = nr.actiuni AB x val.nominala a unei actiuni A = 38.581 x 1 leu/actiune = 38.581 lei

5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social)Prima de fuziune = nr.actiuni AB x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 38.581 (1,3478 1) = 13.419 lei

Registrul jurnal de fuziune

A absorbantaB absorbita

etapecalculeInregistrari contabileetapecalculeinregistrari contabile

Majorarea CS456 % 52.000 ANC B 1011 38.581 1042 13.419Transferul activelor;Totalul activelor trsf de B +/- eventualele corectii din reeval51.000 + 25.000 = 76.000461.01 = 7583 76.000

Primirea aporturilor de la societatea B, la valoare reevaluata

45.000 5.000 amortizarea = 40.00076.000 % = % 76.000 4.000 gr.20 162 15.00040.000 gr.21 401 5.00015.000 371 gr.44 3.000 8.000 4111 462 1.000 1.000 461 456 52.000 8.000 5121Scoaterea din gestiune a activelor transferate 64.000 % = % 64.000 1.000 281x gr.20 5.000 5.000 281x gr.21 20.000 371 15.000 7.000 491 4111 15.000 461 1.00051.000 6583 5121 8.000

Regularizarea CS1011 = 1012 38.581Calculul rezultatului din fuziuneVenit 76.000 - chelt.51.000 = 25.0007583 = 121x 76.000121x = 6853 51.000rezulta SfC 121x = 25.000

Transferul datoriilor % 461.01 24.000 162 15.000 401 5.000gr.44 3.000 462 1.000

Transferul capitalurilor proprii % 456 52.0001012 21.000 106 6.000121x 25.000

Regularizarea soldurilor ct.456 si 461.01 456 = 461.01 52.000

21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.

Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:ElementeAB

Imobilizri necorporale (la valoare brut):-cheltuieli de constituire-concesiuniAmortizarea imobilizrilor necorporale:-cheltuieli de constituire-concesiuni260.00060.000200.000(156.000)(36.000)(120.000)------

Imobilizri corporale la valoare brutAmortizarea imobilizrilor corporaleImobilizri corporale (valoare nt)715.000(280.000)435.000340.000(130.000)210.000

Imobilizri financiare (titluri de participare B 60%)72.000-

Stocuri380.000220.000

ClieniAjustarea valorii creanelor clieniClieni la valoare net140.000(10.000)130.00090.000(20.000)70.000



Total activ1.331.000586.000

mprumuturi din emisiunea de obligaiuni25.000-




Datorii salariale170.00080.000

Datorii sociale20.00032.000

Creditori diveri10.000-


Capital social640.000(32.000 aciuni x 20 lei)120.000(12.000 aciuni x 10 lei)

Rezerve90.00030.000


Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut):-imobilizrile corporale ale societii A 798.800 lei;-imobilizrile corporale ale societii B 335.000 lei;-stocuri ale societii A 429.000 lei;-stocuri ale societii B 237.000 lei. S se contabilizeze fuziunea prin absorbie n situaia de mai sus (absorbantul deine titluri la absorbit).

Rezolvare:1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital



K proprii(-) active fictive cheltuieli de constituire730.000

- 24.000150.000

-

(=) ANC+/- corectii de valoare imob.corporale stocuri titluri de participare730.000 24.000 = 706.000

798.800 715.000 = 83.800429.000 380.000 = 49.0007.200 actiuni B x 10 = + de valoare de 25.200706.000

+ 83.800+ 49.000+ 25.200

335.000 340.000 = - 5.000237.000 220.000 = + 17.000150.000

-5.000+ 17.000-

(=) ANC corijat / nr.actiuni 706.000 + 83.800 + 49.000 + 25.200 = 864.000864.00032.000 actiuni150.000 + (-5.000) + 17.000 = 162.000162.00012.000 actiuni

(=) VMi864.000 / 32.000 actiuni27 lei/actiune13,50 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate RpRp = VMiB / VMiA = 27 / 13,50 = 1/23) calculul actiunilor detinute de A in BNr.actiuni AB = ANC corijat B x 40% / VMiA = 162.000 x 40% / 27 = 2.400 actiuni A (din totalul de 100% B preluam 60%)SAU:Nr.actiuni AB = (nr.actiuni B nr.actiuni detinut deja de A) x Rp = (12.000 7.200) x = 2.400 actiuni A4) determinarea cresterii de capital social a lui Acresterea CS A = 2.400 actiuni x val.nominala a unei actiuni A = 2.400 x 20 = 48.000 lei5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social)Prima de fuziune propriu-zisa = 2.400 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 2.400 x (27-20) = 16.8006) calculul primei de fuziune complementare (rezulta din diferenta de valoare a actiunilor de la data fuziunii, fata de valoarea rezultata dupa fuziune)Prima de fuziune complementara = nr.actiuni B detinut de A x (VMiB valoarea de piata a unei actiuni B) = 7.200 x (13,50-10) = 25.2007) Prima de fuziune totala = 16.800 + 25.200 = 41.000




Cresterea de CS456 % 90.000 1011 48.000 1042 42.000Transferul activelor586.000 + 17.000 + 5.000 = 598.000461.01 = 7583 598.000

Anularea titlurilor de participare, nu mai au obiect prin fuziunedaca nu aveam 1042, sau daca nu era suficient, luam din 106 sau 117 si inregistrarea ar fi fost: % 2631042106; 1171042 = 263 72.000Descarcarea din gestiune736.000 % = % 736.000130.000 281x gr.21 340.000 3xx 220.000 20.000 491 4111 90.000 461 8.000586.000 6583 5121 78.000

Preluarea aporturilor de la soc.B, la valoare reevaluata335.000 amortizarea 130.000 = 205.000

pe 456 inreg diferenta pana la 598.000; este ANC B598.000 % = % 598.000205.000 gr.21 162 184.000237.000 3xx 40x 28.00070.000 4111 44x 112.000 8.000 461 42x 80.00078.000 5121 43x 32.000 456 162.000Transferul datoriilor % 461.01 436.000 162 184.000 40x 28.000gr.44 112.000 42x 80.000 43x 32.000

Regularizarea ct.456Pt diferenta pana la 90.000, vezi T 456 456 = 117 72.000Inchiderea ct de chelt si venituri121x = 6583 586.0007583 = 121x 598.000rezulta SfC 121x = 12.000

Anularea ch.constituire % 201 60.0002801 36.0006583 24.000Transferul K proprii % 456 162.0001012 120.000 106 30.000121x 12.000

Soldarea ct. 461.01 si 456456 = 461.01 162.000

22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.

Societatea B (absorbit) deine 2.000 aciuni ale societii A (absorbant), achiziionate la un cost de 25 lei/aciune. n cadrul restructurrii activitii celor ou societi, managerii decid realizarea unei operaii de fuziune, prin absorbia lui B de ctre A.Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:ElementeAB

Imobilizri necorporale (la valoare brut):-cheltuieli de constituire-concesiuniAmortizarea imobilizrilor necorporale:-cheltuieli de constituire-concesiuni260.00060.000200.000(156.000)(36.000)(120.000)------

Imobilizri corporale la valoare brutAmortizarea imobilizrilor corporaleImobilizri corporale (valoare nt)715.000(280.000)435.000340.000(130.000)210.000

Imobilizri financiare (titluri de participare A 2.000 aciuni la 25 lei/aciune)-50.000

Stocuri380.000220.000

ClieniAjustarea valorii creanelor clieniClieni la valoare net140.000(10.000)130.00090.000(20.000)70.000



Total activ1.259.000586.000

mprumuturi din emisiunea de obligaiuni100.000-




Datorii salariale170.00080.000

Datorii sociale20.00032.000

Creditori diveri10.000-


Capital social640.000(32.000 aciuni x 20 lei)120.000(12.000 aciuni x 10 lei)

Rezerve90.00030.000


Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut):-imobilizrile corporale ale societii A 1.126.800 lei;-imobilizrile corporale ale societii B 304.000 lei;-stocuri ale societii A 558.200 lei;-stocuri ale societii B 237.000 lei.S se contabilizeze fuziunea prin absorbie n situaia de mai sus (absorbitul deine titluri la absorbant).

Rezolvare: 1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital



K proprii(-) active fictive cheltuieli de constituire730.000

- 24.000150.000

-

(=) ANC+/- corectii de valoare imob.corporale stocuri titluri de participare730.000 24.000 = 706.000

1.126.800 715.000 = 411.800558.200 380.000 = 178.200706.000

+ 411.800+ 178.200-

304.000 340.000 = - 36.000237.000 220.000 = + 17.000pt titluri calculam mai intai VMiA, apoi:2.000 actiuni A (VMiA-val.nominala a unei actiuni achizitionate) = 2.000 x (40,50-25) = 31.000150.000

-36.000+ 17.000-

+ 31.000

(=) ANC corijat / nr.actiuni 706.000 + 411.800 + 178.200 = 1.296.0001.296.00032.000 actiuni150.000 + (-36.000) + 17.000 = 162.000162.00012.000 actiuni

(=) VMi1.296.000 / 32.000 actiuni40,50 lei/actiune13,50 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate RpRp = VMiB / VMiA = 40,50 / 13,50 = 1/33) calculul actiunilor detinute de A in BNr.actiuni AB = ANC corijat B / VMiA = 162.000 / 40,50 = 4.000 actiuni A (A trebuie sa le emita pt a remunera aportul lui B)A trebuie sa remunereze intregul ANC al lui B si apoi sa-si anuleze actiunile proprii.4) determinarea cresterii de capital social a lui Acresterea CS A = nr.de actiuni de emis de A x val.nominala a unei actiuni A = 4.000 x 20 = 80.000 lei5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social)Prima de fuziune propriu-zisa = 4.000 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 4.000 x (40,50-20) = 82.000 lei




Cresterea de CS456 % 162.000 1011 80.000 1042 82.000Transferul activelor586.000 + 17.000 + 31.000 36.000 = 598.000461.01 = 7583 598.000

Preluarea aporturilor de la soc.B, la valoare reevaluata304.000 130.000 = 174.0002.000 x 40,50 = 81.000598.000 % = % 598.000174.000 gr.21 162 184.000 81.000 109 40x 28.000237.000 3xx 44x 112.000 70.000 4111 42x 80.000 8.000 461 43x 32.000 28.000 5121 456 162.000Descarcarea din gestiune736.000 % = % 736.000130.000 281x gr.21 340.000 263 50.000 3xx 220.000 20.000 491 4111 90.000 461 8.000586.000 6583 5121 28.000

Regularizarea CS

1011 = 1012 80.000Rezultatul din fuziune12.000 este valoarea neta a corectiilor; rezultatul din fuziune este afectat doar cu aceasta dif121x = 7583 586.0007583 = 121x 598.000rezulta SfC 121x = 12.000

Anularea actiunilor proprii1042 = 109 81.000Transferul datoriilor % 461.01 436.000 162 184.000 40x 28.000gr.44 112.000 42x 80.000 43x 32.000

Transferul K proprii % 456 162.0001012 120.000 106 30.000121x 12.000

Regularizarea ct 461.01 si 456456 = 461.01 162.000

23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.

Societatea A (absorbant) deine 20% din capitalul societii B (absorbit), iar B deine 2.000 de aciuni A.Conducerile celor dou societi au decis fuzinea prin absorbia societii B de ctre A.Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:ElementeAB

Cheltuieli de constituire10.000-

Imobilizri corporale 1.248.000788.000

Imobilizri financiare 160.00022.000

Stocuri160.000330.000

Clieni138.000280.000

Investiii financiare pe termen scurt56.000-


Total activ1.800.0001.428.000

Credite pe termen lung162.000

mprumut obligatar-288.000




Capital social1.000.000(100.000 aciuni)800.000(80.000 aciuni)

Rezerve402.000238.000

Rezultat120.000(198.000)

Total Capitaluri proprii1.522.000840.000

Informaii suplimentare:Pentru societatea A:-existena unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;-existena unui plus de valoare la imobilizrile corporale de 56.000 lei;-cele 16.000 aciuni B au fost achiziionate la valoarea lor nominal;Pentru sociatatea B:-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;-plus de valoare la imobilizrile corporale 26.000 lei;-pierderile din deprecierea creanelor clieni sunt estimate la 13.500 lei;- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;-cele 2.000 aciuni A au fost achiziionate la valoarea total de 22.000 lei. S se contabilizeze fuziunea prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce. Rezolvare:1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital



K proprii(-) active fictive cheltuieli de constituire1.522.000

- 10.000840.000

-

(=) ANC+/- corectii de valoare fd comercial rezultat din regrupari de intreprinderi IFRS3 imobilizari corporale creante stocuri titluri de participare:B detinute de A (20% din CS A)A detinute de B1.522.000 - 10.000 = 1.512.000

16.000 actiuni B x VMiB val.nominala (la care au fost cumparate titlurile) = 16.000 x X 10

1.512.000

+ 800.000

+ 56.000- -

X

2.000 actiuni A x Y 11 Y = VMiA840.000

+ 88.000

+ 26.000- 13.500- 6.500

Y

(=) ANC corijat / nr.actiuni 2.208.000 + 16.000 X A = 100.000 actiuni912.000 + 2.000 Y B = 80.000 actiuni

(=) VMiVMiA = YRezulta (Y x nr.actiuni) = 2.208.000Rezulta 2.208.000 + 16.000 X = 100.000 YRezulta X = 12 lei; Y = 24 lei24 lei/actiuneVMiB = XRezulta (X x nr.actiuni) = 912.000Rezulta 912.000 + 2.000 Y = 80.000 X

12 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate RpRp = VMiB / VMiA = 12 / 24 = (0.50)3) calculul actiunilor detinute de A in BNr.actiuni AB = ANC corijat B x 80% / VMiA = 960.000 x 80% / 24 = 32.000 actiuni A (A trebuie sa le emita pt a remunera aportul lui B)ANC corijat B = 912.000 + 2.000 x 24 = 960.000SAU:Nr.actiuni AB = (nr.actiuni B nr.actiuni B detinute de A) x Rp = 80.000 16.000 x = 32.000 actiuni A4) determinarea cresterii de capital social a lui Acresterea CS A = nr.de actiuni de emis de A x val.nominala a unei actiuni A = 32.000 x 10 = 320.000 lei5) calculul primei de fuziune propriu-zise (determinata de evaluarea valorii intrinseci pt actiunile lui A)Prima de fuziune propriu-zisa = 32.000 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 32.000 x ( 24-10) = 448.000 lei6) calculul primei de fuziune complementare (rezulta din diferenta de valoare a actiunilor de la data fuziunii, fata de valoarea rezultata dupa fuziune); apare doar daca A detine actiuni la BPrima de fuziune complementara = nr.actiuni B detinut de A x (VMiB valoarea de piata a unei actiuni B) = 16.000 x ( 12-10) = 32.000 lei7) Prima de fuziune totala = 448.000 + 32.000 = 480.000 lei




Cresterea de CS456 % 800.000 1011 320.000 1042 480.000Transferul activelor1.428.000 total activ B +/- corectii + (960.000 840.000) = 1.548.000461.01 = 7583 1.548.000

6583 % 1.428.000 21x 788.000264 22.0003xx 330.0004111 280.0005121 8.000

Anularea titlurilor de participare, nu mai au obiect prin fuziunedaca nu aveam 1042, sau daca nu era suficient, luam din 106 sau 117 si inregistrarea ar fi fost: % 2631042106; 1171042 = 263 160.000Rezultatul din fuziune7583 = 121x 1.548.000121x = 6583 1.428.000rezulta SfC 121x = 120.000

Preluarea aporturilor de la soc.B, la valoare reevaluata (de fuziune)788.000 + 26.000 = 814.000

2.000 actiuni x 24 = 48.000280.000 13.500 = 266.500330.000 6.500 = 323.5001.548.000 % = % 1.548.000 88.000 207 161 288.000814.000 gr.21 40x 256.000 44x 44.000 48.000 109 456 960.000266.500 4111 323.500 3xx 8.000 5121Transferul datoriilor % 461.01 436.000 161 288.000 40x 256.000 44x 44.000

Regularizarea ct.456960.000 800.000 = 160.000 chiar titlurile 456 = 117 160.000Transferul K proprii198.000 = pierdere % = %800.000 1012 121x 198.000238.000 106 456 960.000120.000 121x

Anularea actiunilor propriiVezi T 10421042 = 109 48.000Soldarea ct. 461.01 si 456456 = 461.01 960.000

Anularea ch.constituirenu are amortiz.se da val neta6583 = 201 10.000

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.

Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal nu constituie livrare de bunuri, in sensul TVA acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol.

>> OPERATIUNI DE SPONSORIZARE/MECENAT

Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal si a pct. 6.(10) lit. b) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare nu constituie livrare de bunuri, in sensul TVA acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic a acestor bunuri se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal.

Incadrarea in plafonul de mai sus se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane:- sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar- bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa.Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza TVA. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv.Important: Noutatea fata de anul 2012 pentru operatiunile de sponsorizare / mecenat efectuate incepand cu anul 2013, consta in faptul ca:

* incadrarea in plafonul de 3 la mie din cifra de afaceri nu se mai determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale, ci pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic;

* TVA colectata aferenta depasirii nu se mai include in decontul de TVA intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus situatiile financiare anuale (respectiv in anul urmator celui in care au fost efectuate cheltuielile), ci in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv.

>> OPERATIUNI DE PROTOCOL

Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal si a pct. 6.(10) lit. a) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit.

In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata si colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei bunurilor respective.Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul.

Important : Noutatea fata de anul 2012 pentru operatiunile de protocol/reprezentare efectuate incepand cu anul 2013, consta in faptul ca:

* incadrarea in plafonul stabilit pentru anul 2013 nu mai are in vedere regula de deductibilitate aplicabila la calculul impozitului pe profit ( respectiv, in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit);

* TVA colectata aferenta depasirii nu se mai include indecontul de TVAintocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus situatiile financiare anuale (respectiv in anul urmator celui in care au fost efectuate cheltuielile), ci in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul.in cazul depasirii plafoanelor stabilite pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligatia sa intocmeasca autofactura conform prevederilor art. 155 si a pct. 69.(4) din norme numai in scopuri de TVA. Autofactura va cuprinde la rubrica "Cumparator" informatiile prevazute la pct. 69.(2) din norme, iar in cazul bunurilor acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare, mecenat, in loc de denumirea si descrierea bunurilor livrate se poate mentiona, dupa caz: depasire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.

In randurile urmatoare, vom analiza cazul unei societati platitoare de TVA si impozit pe profit care are ca obiect de activitate cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii. Societatea detine in patrimoniu terenuri agricole cumparate atat de la pesoane fizice, cat si de la persoane juridice.In 2013, societatea doreste vanzarea acestora in regim de scutire fara drept de deducere, fiind agricole.

Vom vedea astfel care sunt implicatiile din punct de vedere al TVA-ului si daca firma va ramane sau nu platitoare de TVA avand in vedere ca efectueaza livrari fara drept de deducere.

De asemenea, se va vedea ce declaratii trebuie depuse si ce se intampla cu TVA-ul de rambursat, existent in balanta inainte de vanzarea terenurilor.

Solutia :

In opinia noastra, termenul de teren de agricol este irelevant din punct de vedere al TVA, deoarece vanzarea de terenuri neconstruibile sunt scutite de TVA, iar terenurile construibile sunt supuse TVA conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.11 secrete pentru un control fiscal fara batai de cap

Calitatea de teren construibil rezulta din certificatul de urbanism conform norme de aplicare pentru art. 141 alin. (2) lit. f). Avand in vedere ca prin teren construibil din punct de vedere TVA, este terenul care suporta orice tip de constructie, fara a analiza continutul certificatului de urbanism, consideram ca aceste terenuri sunt construibile, iar vanzarea este supusa TVA.

Desigur, daca dvs. puteti justifica ca aceste terenuri nu sunt construibile, vanzarea va fi fara TVA, dar fara drept de deducere, fapt pentru care, TVA in legatura cu aceste terenuri trebuie ajustat in favoarea bugetului de stat conform preocedurii de la art. 149 din Codul fiscal.

Pentru celelalte activitati pentru care ati dedus TVA si aveti TVA de rambursat, fie solicitati rambursarea fie veti compensa acest TVA cu TVA de plata din perioada urmatoare.

In esenta, pentru a va putea rambursa TVA , achizitiile de la care ati dedus TVA trebuie sa fie realizate in scopuri impozabile, adica sa colectati TVA la vanzare, sau scutite cu drept de deducere, conform art. 145 din Codul fiscal.

Este corecta si observatia dvs. ca un operator economic care efectueza numai livrari de bunuri scutite fara drept de deducere are obligatia sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA, conform art . 153 alin. (11) din Codul fiscal. Dvs. trebuie sa analizati cu atentia daca societatea in perioada urmatoare va efectua numai activitati scutite de TVA fara drept de deducere.

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA.

Analizam mai jos cazul in care arendatorul este o persoana juridica inregistrata in scopuri de TVA, pentru a stabili in ce masura este acesta obligat sa factureze contravaloarea arendei daca aplica regimul de scutire pentru cedarea folosintei terenului agricol sau daca va fi suficient sa inregisteze venitul din arenda in baza contractului.

Solutia:

Veniturile din arenda sunt scutite fara drept de deducere, conform art 141 alin. (2) lit e, insa se poate opta pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3), in baza unei notificari depuse la organul fiscal, conform modelului stabilit in normele metodologice.

Potrivit art. 155 alin. (6) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia emiterii facturii pentru operatiunile scutite fara drept de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal .

Redam mai jos precederile de la art. 155 alin. (5) si alin. (6) din Codul fiscal:

"Art. 155 alin. (5)Codul fiscal in 199 de spete fiscale rezolvate de specialisti!

Persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, in urmatoarele situatii:

a) pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate;b) pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o, in conditiile art. 132 alin. (2) si (3);c) pentru livrarile intracomunitare de bunuri efectuate in conditiile art. 143 alin. (2) lit. a) - c);d) pentru orice avans incasat in legatura cu una dintre operatiunile mentionate la lit. a) si b).alin.(6) Prin exceptie de la alin. (5) lit. a) si d), persoana impozabila nu are obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile scutite fara drept de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) si (2). In concluzie, in cazul in care nu se opteaza pentru taxare din punct de vedere al TVA, facturarea nu este obligatorie, insa trebuie sa aveti grija sa inregistrati obligatiile de plata in contabilitate pe baza contractelor incheiate.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.Reguli TVA in 2013 | Taxare inversa in cazul masurilor de simplificareRedam, prin cele ce urmeaza, cele mai importante aspecte referitoare la masurile de simplificare privind plata taxei pe valoarea adaugata aplicate pentru anumite operatiuni pentru care beneficiarii sunt obligati la plata taxei.

Aplicabilitate

Operatiunile pentru care se aplica taxarea inversa sunt:

- livrarea de deseuri feroase si neferoase, de rebuturi feroase si neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;

- livrarea de reziduuri si alte materiale reciclabile alcatuite din metale feroase si neferoase, aliajele acestora, zgura, cenusa si reziduuri industriale ce contin metale sau aliajele lor;

- livrarea de deseuri de materiale reciclabile si materiale reciclabile uzate constand in hartie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticla si sticla;- livrarea materialelor prevazute mai sus dupa prelucrarea/transformarea acestora prin operatiuni de curatare, polizare, selectie, taiere, fragmentare, presare sau turnare in lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obtinerea carora s-au adaugat alte elemente de aliere;

- livrarea de masa lemnoasa si materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificarile si completarile ulterioare;

- livrarea de cereale si plante tehnice mentionate la art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (CF), care figureaza in nomenclatura combinata stabilita prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful vamal comun (se aplica pana la 31 mai 2013);

- transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitatii si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile in conformitate cu art. 12 din directiva, precum si transferul altor unitati care pot fi utilizate de operatori in conformitate cu aceeasi directiva.

Procedura de aplicare a masurilor de simplificare

Prevederile referitoare la masurile de simplificare se aplica numai pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii mentionate mai sus care au locul in Romania conform art. 132 si 133 CF si sunt operatiuni taxabile conform Titlului VI din CF.

Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii pentru care se aplica masurile de simplificare, furnizorii/prestatorii nu vor inscrie taxa colectata aferenta.

Atentie!Conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 CF.

Beneficiarii vor determina taxa aferenta, care se va evidentia in decontul de TVA atat cataxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Beneficiarii au drept de deducere a taxei in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 147^1 CF.

In cazul livrarilor de bunuri pentru care se aplica masurile de simplificare prevazute la art. 160 alin. (2) CF, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversa. Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va efectua in cursul perioadei fiscale inregistrarea 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.

Inregistrarea taxei de catre cumparator atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa este denumita autolichidarea TVA. Colectarea TVA la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator.

Atentie!Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unorachizitiisupuse taxarii inverse, conform art. 160 CF, vor deduce taxa in decontul de taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 145, 145^1, 146, 147 si 147^1 CF. Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua in calculul pro rata, ca operatiuni taxabile, valoarea livrarilor/prestarilor pentru care au aplicat taxarea inversa.Masuri intreprinse in situatia neaplicarii taxarii inverse conform art. 160 Cod Fiscal

In cazul neaplicarii taxarii inverse prevazute de lege organele de inspectie fiscala vor dispune masuri pentru obligarea furnizorilor/prestatorilor si a beneficiarilor la corectarea operatiunilor si aplicarea taxarii inverse.

In cadrul inspectiei fiscale la beneficiarii operatiunilor, organele de inspectie fiscala vor avea in vedere ca beneficiarul avea obligatia sa colecteze TVA la momentul exigibilitatii operatiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere.

Prin exceptie de la prevederile de mai sus, daca la data constatarii de catre organele de inspectie fiscala a neaplicarii taxarii inverse, furnizorii/prestatorii si/sau beneficiarii se afla in situatia de insolventa potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, de insolvabilitate in conditiile prevazute de Codul de Procedura Fiscala, precum si in situatii in care masurile de simplificare nu pot fi aplicate concomitent si la furnizor/prestator si la beneficiar deoarece cel putin unul dintre acestia se afla in situatii cum ar fi starea de inactivitate conform art. 78^1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendare din Registrul comertului, radiere din Registrul comertului, anulare a codului de inregistrare in scopuri de TVA potrivit legii, regimul normal de taxare ramane valabil aplicat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- potrivit constatarilor organelor de inspectie fiscala nu s-au produs consecinte fiscal-bugetare negative la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari ca urmare a aplicarii regimului normal de taxare;

- aplicarea taxarii inverse la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari poate genera consecinte fiscal-bugetare negative.

*

Baza legala: art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pct. 82 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.Studiu de caz:O firma platitoare de TVA inregistreaza venituri numai din chirie facturata fara TVA. Cum se va calcula pro-rata TVA?

Raspuns:

Datorita faptului ca pentru operatiunile de inchiriere bunuri imobile se aplica regimul de scutire fara drept de deducere a TVA in baza prevederilor art. 141 alin. 2 lit. e), in calitate de persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, firma dvs. nu isi poate exercita dreptul de deducere aferenta achizitiilor de bunuri si prestari de servicii destinate realizarii operatiunilor de inchiriere. Firma dvs. isi poate exercita dreptul de deducere a TVA doar pentru facturile de utilitati pe care le refactureaza chiriasilor prin aplicarea regimului normal de taxare cu cota standard TVA de 24%. Exercitarea dreptului de deducere a TVA pe baza de pro rata nu este obligatorie, existand posibilitatea de a organiza evidenta fiscala a achizitiilor efectuate pe baza a doua jurnale pentru cumparari, cate unul pentru fiecare tip de operatiune, astfel: - un jurnal pentru achizitiile de bunuri si servicii destinate realizarii de operatiuni scutite fara drept de deducere, respectiv inchirierea bunurilor imobile. In acest caz nu exercitati dreptul de deducere pentru suma TVA inscrisa in facturile furnizorilor si prestatorilor primite pentru activitatea de inchiriere.

D.p.d.v. contabil si fiscal, suma TVA din inregistrarea contabila 4426 = 401 se raporteaza la randul 21 denumit "Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 24%". De exemplu, pentru o reparatie curenta a cladirii se efectueaza inregistrarea contabila 611 = 401 si cocomitent 4426 = 401;- suma TVA din inregistrarea contabila 4426 = 401 se raporteaza cu semnul minus la randul 26 denumit "SUB-TOTAL TAXA DEDUSA CONFORM ART. 145 SI ART. 145^1 SAU ART. 147 SI ART. 145^1" in baza inregistrarii contabile 611 = 4426. Practic, la acest rand din decont, din valoarea totala a TVA deductibila raportata intr-o perioada fiscala la randul 21 se scade suma TVA fara drept de deducere in baza prevederilor art. 145 din Codul fiscal .NOU! Monografii contabile si cazuri practice pentrufirmele de transport- un jurnal pentru achizitiile de bunuri si servicii destinate realizarii de operatiuni taxabile cu drept de deducere constand in refacturarea costurilor cu utilitatile. In acest caz se deduce suma TVA inscrisa in facturile furnizorilor si prestatorilor Ajustarea TVA se efectueaza numai daca initial, la momentul achizitiei unui bun (de exemplu, cumpararea unei cladiri) sau a unui serviciu (de exemplu, o lucrare de modernizare a unei cladiri) s-a exercitat dreptul de deducere cunoscand faptul ca bunul imobil este destinat realizarii de operatiuni taxabile (de exemplu inchirierea pentru care s-a formulat optiunea de taxare), dar ulterior, aceasta optiune se anuleaza si persoana impozabila factureaza chiria prin aplicarea regimul de scutire fara drept de deducere a TVA. Ajustarea se efectueaza o singura data, la momentul schimbarii destinatiei bunului. D.p.d.v. contabil taxa ajustata se inregistreaza in contul 635 sau 658 analitic distinct in corespondenta cu rulajul creditor al contului 4426.

D.p.d.v. fiscal, taxa nedeductibila din contul 635 sau 658 evidentiata in decontul de TVA cod 300 la randul 29 denumit "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" se considera cheltuiala deductibila d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil Cheltuielile respective sunt deductibile deoarece sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si sunt reglementate in mod expres prin normele de aplicare ale Codului fiscal la punctul 23, lit. b " cheltuielile generate de TVA ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI "TVA" din Codul fiscal , precum si in alte situatii cand TVA este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care TVA este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;" Exemple privind modalitatea de calcul a ajustarii TVA pentru bunuri imobile se regasesc la punctul 54 din Codul fiscal de aplicare a prevederilor art. 149 din Codul fiscal . Exercitarea dreptului de deducere pe baza de pro rata este obligatorie numai in situatia in care achizitiile de bunuri si prestari servicii, inclusiv investitiile efectuate in cursul unui an calendaristic, nu pot fi delimitate pe fiecare tip de operatiune in parte.

Pro-rata este reglementata prin Codul fiscal aprobat prin Legea 571/2003 la articolul 147 denumit "Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila" si punctul 47 din normele de aplicare ale Codului fiscal.

Formula de calcul al pro-ratei reglementata prin art. 147 alin. 6 din Codul fiscal:

- la numarator: suma totala, exclusiv TVA, reprezentand livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care se exercita dreptul de deducere a TVA, inclusiv subventiile legate de pret;- la numitor: suma totala, exclusiv TVA, rezultata din: livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care se exercita dreptul de deducere a TVA care se regasesc la numarator;- livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu se exercita dreptul de deducere a TVA;- sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale pentru finantarea operatiunilor scutite fara drept de deducere sau a operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a taxei.

Prin alineatul 7 a art. 149 sunt reglementate sumele care se exclud din calculul pro-rata:

- valoarea livrarilor de bunuri de capital utilizate anterior pentru desfasurarea activitatii economice. Aici se incadreaza cladirea care urmeaza a fi vanduta in regim de scutire fara drept de deducere a TVA;- valoarea livrarilor de bunuri sau a prestarilor de servicii catre sine (operatiuni asimilate livrarilor de bunuri, inclusiv depasirea cheltuielilor de protocol autofacturate sau a sponsorizarilor acordate in natura).- valoarea transferurilor de bunuri;- valoarea serviciilor financiar bancare;- operatiunile de asigurare si reasigurare;- prestarile de servicii effectuate de intermediari in operatiunile de asigurare si reasigurare;- valoarea operatiunilor imobiliare daca acestea sunt accesorii activitatii principale.

Acesta poate fi un exemplu de calcul al pro-ratei la inchiderea anului 2011:

Nr. crt. Indicatori Valori1 Venituri taxabile 1.364.7712 Venituri scutite fara drept de deducere 3.340.0433 Total venituri 2011 4.704.8144 Pro rata definitiva 2011 si provizorie 2012 295 TVA deductibila an 2011 459.7646 TVA dedusa cf. pro rata provizorie 2011 401.2477 TVA de dedus cf. pro rata definitiva 2011 133.3328 TVA de regularizat 2011 din pro rata 267.915

Suma rezultata din aplicarea pro rata (267.915 lei) se raporteaza, cu semnul minus, prin decontul de TVA cod 300 intocmit pentru luna decembrie 2011 la randul 29 denumit "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital".

D.p.d.v. contabil, suma TVA dedusa in cursul anului, ajustata pe baza de pro rata in luna decembrie 2011 se inregistreaza in evidenta contabila prin formula 635 = 4426. In acest caz, suma inregistrata in rulajul debitor al contului 635 este cheltuiala deductibila d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil daca bunurile si serviciile achizitionate sunt aferente realizarii de venituri impozabile in baza prevederilor art. 21 din Codul fiscal si punctul 23, lit. b) din normele de aplicare ale acestui articol "cheltuielile generate de TVA ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand TVA este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care TVA este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;"

Prorata stabilita pentru anul 2011 va reprezenta pro rata provizorie pentru anul 2012 care se va aplica incepand cu decontul lunii ianuarie 2012. Pro rata definitiva determinata pentru anul 2011, inclusiv modul de calcul a acesteia se transmite organului fiscal competent pe baza de adresa care se depune o data cu decontul de TVA pentru luna decembrie 2011, cu termen de depunere cel mai tarziu in data de 25.01.2012. Pentru justificarea modului de calcul a pro-ratei definitive, la decontul de TVA se anexeaza un document prin care sunt prezentate elementele care au stat la baza determinarii pro-ratei definitive aferente intregului an fiscal expirat.

Regula generala prevede ca pro-rata definitiva se determina anual, procentual, prin rotunjirea la unitati, fara zecimale.

In cursul anului 2012, in prima etapa, suma TVA deductibila aferenta achizitiilor se raporteaza la randul 21 denumit "Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 24%". In a doua etapa asupra sumei de la randul 21 se aplica pro rata provizorie, rezultand suma TVA care nu poate fi dedusa. Cu aceasta suma se diminueaza totalul sumei TVA deductibile raportate la randul 25, rezultatul fiind inscris la randul 26 denumit "sub-total taxa dedusa conform art. 145 si art. 145^1 sau art. 147 si art. 145^1" din decontul de TVA cod 300.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.

Vanzare imobil. Regim TVA Dana JingaIntrebare: In cazul in care vrem sa vindem oimobil (spatiu comercial), putem sa ne folosim de art. 141 alin. (2) lit. f din Codul fiscal in urmatoarea situatie: - ...Intrebare: In cazul in care vrem sa vindem o imobil (spatiu comercial), putem sa ne folosim de art. 141 alin. (2) lit. f din Codul fiscal in urmatoarea situatie:- cladirea (spatiu comercial) este inregistrata in contabilitate cu data de 10.01.1986 - cladirea (spatiu comercial) se afla la parterul unui bloc, iar pentru teren avem drept de folosinta din partea statului (terenul apartine statului) suntem societate cooperativa - in toti acesti ani nu s-a facut nicio modernizare la spatiu doar reevaluarile obligatorii - incepind cu anul 1998, spatiul comercial a fost inchiriat, iar pentru chirie s-a colectat TVA, la fel si pentru utilitati - anul acesta vrem sa vindem cladirea (spatiul comercial)Daca ne putem folosi de art. 141 alin. (2) lit. f din Codul fiscal, trebuie facuta o notificare la finante? Trebuie calculata ajustare TVA?Conform art 141 alin (2) lit f din Legea 571/2003 sunt scutite de TVA "livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile.O constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii.

Avand in vedere ca aceasta cladire nu este o constructie noua din punct de vedere al conditiilor cuprinse in articolul mentionat mai sus, rezulta ca se aplica scutirea de TVA la vanzare. Conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, "orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor scutite prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f ". Optiunea se notifica organelor fiscale competente conform pct. 39 (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003.

Cladirea fiind achizitionata in anul 1986 (inainte de data aderarii), conform pct. 39 (7) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, pentru ajustarea TVA se aplica prevederile art. 161 pct. 8 si 9 din Legea 571/2003.

Ajustari de TVA nu trebuie calculate in nicio situatie, deoarece a fost depasita perioada de ajustare de 5 ani prevazuta de art. 161 alin. 8 si 9 din Legea 571/2003.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.

Contabilitatea exportului de marfuri este asemanatoare cu cea specifica comertului intern, cu unele particularitati, cum sunt:

1. intocmirea facturii externe in valuta, in conformitate cu prevederile art. 155 din Codul fiscal si pct. 72 alin. 1 din Normele metodologice:

- baza de impozitare (valoarea vanzarii la extern) este inscrisa in valuta;

- pentru inregistrarea in jurnalele de vanzari, baza de impozitare este transformata in lei, pe baza cursului de schimb prevazut la art. 1391 alin. 2 din Codul fiscal, explicitat la pct. 22 alin. 4, 5, 6 si 7 din Normele metodologice, respectiv cursul de la data facturarii (ca regula generala);

- nu se foloseste cursul de schimb din declaratia vamala, pentru ca nu se aplica regula de la importuri, reglementata distinct la art. 1391 alin. 1 din Codul fiscal;

2. justificarea exportului din punct de vedere al scutirii de TVA (exportul fiind considerat ca operatiune scutita cu drept de deducere) conform art. 143 alin. 1 lit. a din Codul fiscal si/sau justificarea livrarii intracomunitare de bunuri daca marfa este livrata in late state membre UE (de asemenea, operatiune scutita cu drept de deducere) conform art. 143 alin. 2 lit. a din Codul fiscal, pe baza documentatiei prevazute de Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 1441 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin O.M.F.P. nr. 2.222/2006, astfel cum au fost modificate si completate prin O.M.E.F. nr. 1.503/2007, O.M.E.F. nr. 2.421/2007, O.M.E.F. nr. 3.424/2008 si O.M.F.P. nr. 3.419/2009 si care presupun, in principiu:

- pentru export: factura, declaratia vamala de export, certificata de biroul vamal de iesire din spatiul comunitar, si/sau, dupa caz, sa fie certificat liberul de vama acordat de autoritatea vamala (sau documentul de insotire la export EAD certificat sau confirmarea electronica a parasirii teritoriului comunitar, transmisa de biroul vamal) si documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de furnizor ori in numele sau ( documentul de transport sau comanda de cumparare, de vanzare

ori contractul sau documentele de asigurare, dupa caz);

- pentru livrari intracomunitare de bunuri: factura (care sa aiba mentionata expres colid valid de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru), documentul care atesta ca bunurile au fost transportate in alt stat menbru si/sau alte documente justificative (contract/comanda, documente de asigurare etc.)

3. obligatii specifice de natura fiscala/vamala:

- inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari inainte de efectuarea operatiunilor, conform art. 1582 din Codul fiscal , asa cum a fost introdus prin O.U.G. nr. 54/2010;

- declararea livrarilor intracomunitare in declaratia recapitulativa 390 VIES, pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care a intervenit exigibilitatea operatiunilor, conform art. 1564 din Codul fiscal si O.P.A.N.A.F. nr. 76/2010;

- obtinerea numarului EORI in conformitate cu reglementarile vamale, in cazul exporturilor catre state din afara UE;

4. inregistrarea diferentelor de curs valutar

Spre exemplu, daca o factura in valoare de 10.000 euro este emisa in data de 14.07.2010 cand cursul BNR este 4,2596 lei/eur si este incasata in data de 05.08.2010 cand cursul este de 4,2502 lei/eur, veti avea urmatoarele inregistrari contabile:

- inregistrarea facturii

4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 10.000 eur x 4,2596 lei/eur = 42.596 lei

- inregistrarea diferentei de curs valutar la sfarsitul lunii iulie 2010, cursul BNR fiind de 4,2471 lei/eur

10.000 euro x 4,2471 lei/eur = 42.471 lei fata de 10.000 euro x 4,2596 lei/eur = 42.596 lei => diferenta nefavorabila de curs de 42.471 lei - 42.596 lei = -125 lei

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 4111 Clienti 125 lei

- incasarea clientului extern

5124 Conturi la banci in valuta = 4111 Clienti 42.471 lei (=42.596-125)

- inregistrarea diferentei de curs valutar la incasare

10.000 euro x 4,2502 lei/eur = 42.502 lei fata de 10.000 euro x 4,2471 lei/eur = 42.471 lei => diferenta favorabila de curs de 42.502 lei - 42.471 lei = 31 lei

5124 Conturi la banci in valuta = 765 Venituri din diferente de curs valutar 31 lei. Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

aplicatii set3 a3 s1 2013 rezolvate

Documents