s1 le breton

8/2/2019 s1 Le Breton

1/60


2/60

ca atare, chiar daca el ocupa un loc bine determinat lncadrul colectivitatii sale. Leenhardt scria, in legaturaeli aceasta, despre canaci ci i persoana este difuza incadrul grupuluiv". Societatile noastre, in schimb, sta-bilesc 0 conceptie despre persoana privita ca individ,adica stapana pe alegerile ~ipe valoriIe sale, part ial de-tasata de lume si de ceilalti. Individul occidental esteun om garantat, definit, asezat cu fermitate in fata uneilumi ea insa~i garantata, explorata de ~tiinta ~iguverna-ta de reguli prevlzibile. in societatile holiste, in schimb,omul cunoaste 0 anumita Iabilitate, tntr-o lume in caretotul este bazat pe reciprocitate, tntr-o lume in care to-tul este imprevizibil. Persoana nu este deci fermata dinaceleasi clemente, ea nu este delimitata In acelasi modin raportul sau cu lumea. Din punct de vedere antropo-logic, aceasta observat ie face, astfel, credibile tipuri deeficacitate greu de conceput pentru societatile noastre.De Martino vorbeste despre paradoxul unei naturiconditionate cultural, 0 natura ale carei posibilitati,pana la un anumit punct, depind de actiunea colectiva~i nu sunt date 0 data pentru totdeauna, independentde privirea si de initiativa omului, Cultura deschide,lntr-o natura insesizabila in ea insa~i, 0 Iibertate de ac-tiune care difera de Ia 0 societate la alta. Bineinteles, attrebui sa dezbatem mai mult aceasta situatie care puneproblema limitelor relativisrnului.

Capitolul2

La originea unei reprezentarimoderne a corpului:omul anatomizat

24 M. Leonhardt, La propriete et la personne dans les societcsa rcha iques, [ourna I de psycho! og ie normale e tpa thofogique, 1952,p.289.

Nast er ea indi v idu lu iAscensiunea individualismului occidental duee,

incet-ineet, intr-o rnaniera dualista, la separarea ornu-lui de corpul sau, si aceasta nu tntr-o perspectiva reli-gioasa, ci in planul profanului. Este momentul sa in-vestigam legatura sociala dintre individ ~icorp, pentrua afla sursele reprezentari i moderne a corpului.

Debuturile aparitiei individului pe 0 scara socialasemnificativa pot fi reperate in mozaicul italian speci-fic secolelor al XIII-lea ~ial XIV-lea, cand comertul ~ibancile au un rol economic ~isocial de 0 mare impor-tanta, Negustorul este prototipul individului modern,omul ale carui ambit ii depasesc orice limite prestabili-te, omul cosmopolit prin excelenta. care face din inte-resul sau personal mobilul tuturor actiunilor sale. chiardad! acestea aduc prejudidi binelui general. Biserica

49


3/60

nu este nicicum naiva, ceea ce face ca ea sa incerce sase opuna initial influente] progresive a acestuia, ina-inte de a ceda totusi teren, pe masura ce necesitateasociala a cornertului devine din ce in ce mai evidenta.J . Burckhardt este eel care prezinta instaurarea acesteinoi notiuni asupra individului, care, pentru anumitepaturi sociale privilegiate pe plan economic ~ipolitic,indica inceputul unei relaxari a vechiului continuum devalori ~ilegaturi intre indivizi.Tn sanul acestor grupurisociale, individul tinde sa devina autonom in ceea cepriveste optiunfle si valorile sale, EI nu mai este preo-cupat de grija fata de comunitate ~inici de respectareatraditiilor, Binelnte1es, aceasta con~tientizare, care liofera omului 0 marja de libertate mai mare, nu carac-terizeaza decat 0 midi parte a cornunttatu, Este vorba,in special, de oamenii de l a e r as , negustori 91bancheri.Instabili tatea puterii polit ice in aceste state italiene 1 1deterrnina, in acelas] timp, pe principele ce se afla laputere sa devina calculat, insensibil, arnbitios ~i sa dez-volte un voluntarism foarte potrivit pentru a-~i pune inprim plan individualitatea, Louis Dumont semnaleaza,pe buna dreptate, faptul di gandirea lui Machiavelli,expresie politica a acestui individualism pe cale de a senaste, marcheaza 0 emancipare a scopuri lor umane deveehea retea holista2s.

Imaginea moderna a singuratati], in care omul esteplictisit de puterea pe care 0 are, apare aid in forma

sa eea mai evidenta, in teama 9i neincrederea pe careprincipele le resimte, in orice clipa, in fata ambitiilorapropiatilor sae6 In umbra suveranului , sub protectiasa, apare brusc 0 alta figura a individualismului pe calede a se naste, cea a art istului. Sentimentul apartenenteila lume, ~inu doar la comunitatea de provenienta, esteintensificat de starea de exil in care se regasesc mii deoameni, ca urmare a instabi litatii pol itice 9i economi-ce din diferite state. In orasele italiene apar, astfel, im-portante colonii de exilati, cum este, de exernplu, ceaa florentlnilor din Ferrara. Departe de a se lasa pradatristetii, acesti oameni alungati din orasele lor natale,departe de familiile lor, dezvolta un sentiment nou, deapartenenta la 0 lume mal larga, Spatiul comunitar adevenit, lntre timp, prea stramt in ochii lor, iar ambitii-le lor nu mai pot fi cuprinse doar intre limitele acestu-ia, Unica frontiera pe care acest i oameni 0mal acceptsacum este cea a lumii, Ei sunt deja indivizi cu persona-liUiti bine definite, chiar daca, in multe privinte, conti-nua sa apartina unei societati in care legaturile cornu-nitare raman puternice. Au dobandit tnsa, in raport eulegaturile de altadata, un grad de libertate pe care, maiinainte, nici nu 9i-1imaginau ca fiind posibil,

D iv in a C om ed ie (1300-1318) a lui Dante anuntaaceasta relaxare din sfera sociala, inca imperceptibila,care Insa, incet-incet, creeaza la mii ~imii de oarneni

25 L. Dumon t, E ss ai s ur l ' lndividualisme, p . 7 9. 26 J. Burckhardt, La civil isat ion de la Renaissance en I talie, vol. 1,Paris, Denoel, p. 9 (trad, franc.),

50 51


4/60

sentirnentul di el sunt mai degraba cetateni ai Iumiidecat ai unui oras sau ai unci regiuni. Aventura luiVergiliu in infern este aceea a unui individ, ea afir-rnand deja punerea in valoare a poetului, a artistului.Aceasta opera de mare valoare este scrisa in limba vul-gara pard anume pentru a dubla exilul interior al IuiDante, constrans s a traiasca departe de Plorenta, Dar,in ciuda neeazului sau, el poate afirma eu entuziasm:Patria mea este lumea in general, Zenl revelatiei, co-munitatea, traditiile locale devin referinte formale, elenu mai ordoneaza in mod decisiv valorile ~iactiunileunui om eliberat din ee in ce mai mult de regents exer-citata de communitas. Uomo universale incepe sa sub-sumeze orientarea din ce in cemai relativa a actiunilorsale in raport en lumea eonvingerilor sale personale, Eli~i banuieste deja importanta sociala: asadar, nu caileobscure ale providentet vor hotari de-aci inainte ce seva intampla en viata sa sau eu cea a societatit sale, deacum Incolo, stie d1el este eel care i~iconstruieste des-tinul ~idecide care-i vor fi forma ~isensul, Pe de altaparte, eliberarea de tot ceea ce reprezinta religia ducela constientizarea responsabilitatn personale, ceea ce,in curand, va duce la eliberarea de politic. pentru apermitc nasterea dernocratiei.

de un renume considerabil Inca din timpul vietii. Dan-te sau Petrarca sunt un bun exemplu in acest sens. 0alta particularitate importanta este aparitia, semnatu-rii pe lucrarile pictorilor. Daca, in Evu~M:dlU, cre~to-rii raman In anonimat, parte a cornunitatii oamenilor,precum constructorii de catedrale, artistii Renasterii,in schirnb, i?i imprima pe operele lor pecetea persona:la.tn lucrarea sa despre Marele a te li er d in I ta l ia , AndreChastel noteaza ca, in a dona jumatate a secolului alXV-lea, pictorul tinde sa se prezinte el tnsusi cu maiputina discretie decat inainte. Este ~~;entul in ~aresemnatura ineepe sa fie afisata eu gnJa sub forma decartellino (0 foaie san 0 tablita pe care sunt prezentatenumele artistului sau alte indicatii despre executarealucrarii) , Gasim, de asernenea, destul de frecvent, inpartea dreapta jos a Iucrarii, portretul autorului, ~~acum a facut Botticelli in Adorat ia Mag il or , cu familiaMedici (aproximativ in 1476). Aceste trasaturi noi,care sunt in numar din ce in ce mai mare dupa 1460,indica aparent 0 constientizare mai neta a personali-tatii." Vasari este eel care face ca acesti oameni sa fierecunoscutt pe plan social. Artistul nu mai este valulde suprafata sustinut de spiritualitatea multimilor, ~r-tizanul anonim al marilor proiecte colective, el devineun creator autonom. Si, astfel, notiunea de artist capa-ta 0 valenta socials ce 0 distinge de celelalte bresle.Asc en si u ne a i nd iv id ua li sm u lu iCa 0 consecinra ultima a progresului individualis-

mului in Europa occidentala, din ce in ce mai multioameni au parte de glorie: poetil, de pilda, se bucura 21 Andre Chaste], Le g r an d a te li e r d 'I ta li e (1500-1640), Paris, Galli-mard, 1965, p. 177sq.

52 53


5/60

Orasele italiene din perioada Renasterii se man ~dresc cu faptul di au adapostit intre zidurile lor oamenicelebri: sfinti, dar ~ioameni politici, poeti, savanti, fi-losofi, pic tori etc. Pentru a tempera gloria si ambitiilecare nu mai au limite, apare un tip nou de deriziune,ale carei forme se dezvolta din ce in ce mai mult in-cepand cu Ouattrocento'". Este un fel de compensatie,dar ~ide rezistenta a grupului in fata unei autonomiza-ri a indivizilor, ce se realizeaza in detrimentul grupu-lui. Aceasta deriziune nu mai are Insa nimic in comuncu rasul culturii populare, de esenta comunitarii. Eaeste, intr-un fel, 0 Ideologie a chipului, dovedeste unanume simt al masurii, presupune 0 anumita distantaindividuala. La antipod, rasul popular are in el esentacarnavalesca a unui corp care da pe dinafara atuncicand este batjocorit, inseparabil de om, un corp exce-siv,debordand tnspre natura, cosmos, multime.

Procesul de autonomizare relative a indivizilor dinanumite grupuri sociale continua sa ia amploare, pemasura ce cadrele sociale ale economiei medievale dis-par in fata proliferarii intereselor personale. Economiamedievala se opune, intr-adcvar, structural trnboga-tirii unuia in detrimentul celorlalti, Ea se bazeaza peideea de masura, pe grija de a controla c a t mai corectsumele alocate pentru efectuarea unui serviciu. Acestjustum pretium reda, de fapt, ideea unui sacrificiu re-zonabil cerut consurnatorului (Henri Hauser), sufi-

dent pentru a asigura traiul familiei producatorului,Legile canonice in vigoare interzic imprumutul eudobanda. ln 1545, Calvin este cel care face diferentadintre legile ceresti si eele pamantene, pentru a justi-fica astfel creditul si a asigura 0 legitimitate definitivaintreprinderii comerciale sau bancare. In paralel, opu-nandu-se institutiilor bisericesti, refuzand autoritateasuprema a clerului, reformatii fac din religie 0 proble-ma de constiinta personala, punandu-l pe fiecare omin fata lui Dumnezeu fara alt intermediar, Acesta a fostun moment important in progresul individualismului~ial inventarii corpului. In acest context, capitalismulia amploare Ia sfarsitul secolelor XV si XVI, iar indivi-dualismul se extinde din ce in ce mai mult de-a lungulsecolelor.

54 55

lnventarea chipuluiGeografia chipului se transforma, Gura nu mai

este larg deschisa, laconia, loc al apetitului nesatul sial strigatelor din plata publica, ea capata acum sern-nificatii psihologice, expresie concordanta cu celelalteparti ale fetei. Ea este adevar unie al unui om unic,epifanie a subiectului, a lui ego cog ito . Corpul moder-nitatii nu mai acorda un loe privilegiat gurii, organ alaviditatii, al contactului cu ceilalti prin cuvantul, stri-gatul sau cantecul care 0 umplu, prin bautura ~ihra-na care aluneca pe acolo la vale. Rareori mal intalnimacea exaltare a carnavalului $i a sarbatorilor populare.

28 1 . Burckhardt, op.cit., p. llB sq.


6/60

Axiologia corporala se modiflca. Ochii sunt acum ceicare beneficiaza de influenta din ce in ce rnai marea culturii savante, Tot interesul chipului se concen-treaza in ochi, astfel incat, in secolele care urrneaza,privirea este men ita unui maret destin.

in secolul al Xv-lea, portretul individual devine,in mod dar. una dintre primele surse de inspiratie inpictura, eliminand, in doar cateva decenii, tendintade a reprezenta persoana doar recurgand la 0 flgurareligioasa. Crestinismul in plina dezvoltare refuza,intr-adevar, portretul", din teama d\ imaginea omuluisurprinsa in tablou reprezenta un rapt al omului in-susi. Portretul nu era vazut ca un semn, ca 0 privire, cica 0 realitate care punea stapanire asupra persoanei. InEvul Medin timpuriu, doar marii demnitari ai Biseri-cii sau ai regatului aveau portrete, dar numai pentru caei erau protejati tmpotriva farmecelcr, intrucat figurauin scene religioasc si erau tnconjurati de personaje di-vine. Exemplul papei Iiface pe multi donatori bogatl savrea ca chipul Ior sa apara in operele bisericesti (fresce,manuscrise, iar mai tarziu pe desenele din spatele al-tarului), la a carer realizare contribuie cu generozitate.Donatia, facuta in aparenta In numele unui sfant pro-tector, tl autorizeaza pe donator sa~i asigure nemuri-rea, el aparand in picturi alaturi de marl personaje aleistoriei crestine.

In secolul al Xlv-lea, portretele apar si pe alte su-porturi: panourile din spatele altarelor, fatadele pala-telor ~ichiar prirnele picturi de sevalet, Pe aceste pano-uri din spatele altarului, donatorul este, eel mai adesea,reprezentat alaturi de sflnti, dar, uneori, ~iIn specialpe canaturile exterioare, ise mai mtsmpla sa apara siizolat. Odatii ell Jan Van Eyck, aceasta corelatie din-tre donator si un persona] religios incepe sa dispara.Pec i oa ra cance la ru lu i Ro li n (d e prin anul1435) iipunefata in fata, in cadrul unci discutii galante caintre soti,pe Fecioara ~ipe donator. Topografia panzei nu maiface, astfel, diferenta dintre Fecioara ~i omul profan:eelor doi interlocutori le este alocat acelasi spatiu, Por-t re tu l [ am il ie i Ar no lf in i (1434) celebreaza, 1a randulsau ~ir a r a a avea in mod direct 0 tenta religioasa, in-tirnitatea domestics dintre cei doi soti, La picioarelelor sta intins un caine,care accentueaza dimensiuneapersonals a scenei. Astfel, se trece usor de la celebrarearellgioasa la cea profana,

In secolul alXv-lea, portretul individual, eliberat deorice referinta religioasa, ia repede amploare in pictura,atat la Florenta sau la Venetia, precum si in Flandra sauin Germania. Portretul devine un tablou in sine, suportal unei memorii, al unei celebrari personale, rara 0 altajustificare. Sculptorul care executa gisantul unui per-sonaj inca in viata i~iface griji in legatura cu exactitateaportretului sau, el nu mai este preocupat sa idealizeze.Epitaful reprezinta, el insusi, un semn biografic spe-cific. Grija pentru portret, adica pentru chip, este din2,. Portretele erau stilizate, pe atunci, nefiind en adevdrat lndividua-lizate.

56 57


7/60

ce in ce rnai mare de-a lungul secolelor (fotografia vainlocui treptat pictura: de unde ~i aparitia aetelor deidentitate insoti te de 0poza, de care dispunem in zilelenoastre). Individualizarea prin corp se nuanteaza, ast-fel, gratie indlvidualizarii prin chip.

Chipul este, tntr-adevar, partea din corp cea maispeciala, mai personala, De unde ~iutilizarea sa socia-H i, tntr-o soeietate In care individul incepe incet s a seafirme. Promovarea istorica a individului 0 insotestein paralel pe eea a corpului si , in special, pe cea a chi-pului. Individul nu mai este un membru ce nu pea-te fi separat de comunitate, de marele corp social, eldevine un corp in sine. Grija moderns pentru individduce Ia aparitia unei arte centrate direct pe persoanasi presupune 0 rafinare a reprezentarii trasaturilor, 0grija pentru particularizarea subiectului ignorat in se-colele precedente. Individualismul marcheaza aparitiaornului inchis in eorpul sau, mardi a diferentei sale, siaceasta mai eu searna prin epifania chipului".

30 Despre inventarea chipu lui, cf D. Le Bre ton, De s v is ag es . E ss aid 'a n th ropol og ie , o p .c i t. ; 1 9 92.

disectia operata pe eorpul uman, este eea mal remar-cabila in aeest sens. Reteaua cornunitara care, de seeole~i in ciuda disparitatilor sociale, punea in comun dife-ritele clase ale societatii sub egida teologiei crestine ~iatraditiilor populate, incepe sa slabeasca, Structurareaindividualista i~icroieste lent drum in universul prae-ticilor : ; ; i mentalitatilor din perioada Renasterii, La in-ceput, $1 timp de mai multe secole, limitat la anumitepaturi sociale privilegiate, la anumite zone geografiee,in specialla erase ... , individul tncepe sa se diferentiezede semenii sai. Simultan, reculul :;;1.mai a po i, a ba n-donul viziunii teologice asupra naturii 1 1 determine savada lumea care 11inconjoara ca pe 0 forma ontolo-gie goala, pe care doar mana omului mai are, de aeumincolo, puterea de a 0 cizela. Aceasta schimbare a 10 -cului omului in rnijlocul cosmosului pune in eviden-til paturile burgheze. Individualizarea ornului are 10 cin paralel eu desacralizarea naturii . In aceasta lume arupturii, corpul devine frontiera dintre oameni. Pier-z andu -s i r ad ac in il e pe care I e a ve a in sanul comunita-tii umane, rupandu-se de cosmos, omul din paturilecultivate ale Renasterii vede incarnarea sa ca pe cevaintamplator, El 1$ida searna dintr-odata di acest corpdepreciat, accidental il tncurca, reprezentand un obs-tacol in calea cunoasterii lumii inconjuratoare (infra).Caci Yom vedea mai tarziu: corpul este un rest. El numal reprezinta marca prezentei umane, inseparabila deom, el nu mai este decat forma sa accesorie. Definitiarnoderna a corpului presupune ca omul sa fie rupt de

Corpul .factor de individual izareAvand un sentiment nou, acela de a fi un individ,

de a fi el insusi Inainte de a fi membru al unei cornu-nitati, corpul devine frontiera bine delimitata dintreoarneni. Factor de individualizare, el devine tintaunor interventii specifice: cercetarea anatornica, prin

58 59


8/60

cosmos, rupt de ceilalti, rupt de el insusi. Corpul esterama~ita acestor trei retrageri,

particularitatile sale sa fad. din el un individ in sensulmodern al termenului. EI i~i da seama de identitateasa ~ide inradacinarea sa fizica intr-o retea densa decorespondente. Dar, pentru ca individualizarea prinmaterie (Durkheim), adica prin corp. sa fie acceptatape plan social, trebuie sa asteptam separarea si, deci,dezvoltarea individualismului. Abia atunci corpul vafi, intr-adevar, un simbol al omului si nu esenta sa.

Pentru a lamuri ce reprezcntari anume despreom (si despre corpul sau) Ie preced pe cele care necaracterizeaza astazi, trebuie sa analizam sarbatoareapopulara medievala. Ea era, pe atunci, esenta relatiilorsociale, in special in seeolul al XV-lea. Dar, pentru aIntelege semnificatia sarbatorii medievale, trebuieIasate deoparte referintele conternporane si evocate,dirnpotriva, bucuriile carnavalului siale sarbatorilor dela acea vreme: a nebunilor, a magarului, a Inocentiloretc., misterele, sotie-Ie, farsele, rasul pascal, sarivari-utile ...In timpul sarbatorii Carnavalului, de exempln,corpurile se confunda intre ele, participand irnpreunala euforia generala. Nimic nu este mai strain acestorfestivitati decat ideea de spectacol, de distantare ~ideapropriere doar prin priviri. In febra strazii ~ia pieteipub lice, este imposibil sa rarnai la distanta, fieeare omparticipa la efuziunea colectiva, la amestecul confuzcare ia In deradere rnoravurile ~ireligia. Principiile celemai sacre sunt luate in deradere de catre bufoni, ne-buni, regii Carnavalului; parodiile, rasetele ta~nesc de

Corpul popularPentru a intelege relatiile dintre corp si moderni-

tate, este nevoie de un fel de istorie a prezentului(M. Foucault), trebuie sa reflectam asupra moduluicum a aparut notiunea de corp in societatile noastreoccidentale. De asemenea, trebuie s a meditam asupranotiunii de persoana, fad. de care nu ar fi posibil sa seinteleaga care sunt mizele pe care se bazeaza aceastarelatie. Vom vedea, putin cate putin, de-a lungul tim-pului, cum ia nastere 0 conceptie paradoxala desprecorp. Pe de 0 parte, corpul ca suport al individului,frontiera a raportului sau eu lumea; ~i,la un alt nivel,corpul disociat de omul caruia Iiconfera prezenta, toa-te acestea trecand prin modelul privilegiat al rnasinii.Vom vedea Iegaturile stranse dintre individualism ~icorpul modern.

Civilizatia medievala, ~ichiar si eea renascentistapana la un punct, este un amestec confuz de traditiipopulare locale si de referinte crestine, Un crestinismfolclorizat, conform formulei lui Jean Delurneau,alimenteaza relatiile dintre om si mediul sau so-cial ~inatural. 0 antropologie cosmica structureazamediile sociale ~i culturale. Ornul nu se distinge dereteaua comunitara ~i cosmica in care este inserat,e1 se amesteca In multimea sernenilor sai, fara ca

60 61


9/60

Capitolul4

ficatia ~iforma universului in care se misca. Limiteleactiunii omului asupra mediului inconjurator sunt,mai intai, limite impuse de simturi, lnainte de a filimite obiective. Grice sistem simbolic comanda unsistem de actiune asupra mediului sau asupra omu-lui tnsusi i alimenteaza eflcacitati asteptate de toatalumea, in special atunci cand este vorba de Ingriji-rea unui bolnav. Intr-un astfel de context, natura estetransformata intotdeauna intr-un dat cultural, in te-ren de alianta si de actiune pentru 0 societate sau ungrup anurne, intr-o epoca ea insasi strict delirnitata.in sistemele terapeuticc apar reprezcntari particulateale corpului ~i ale durerii fizice, care fundamentea-z a practici de calm are a durerii sau de vindecare. Infunctie de ecosistemul si de organizarea proprie, fie-care societate elaboreaza dispozitive pe care le pune1adispozitia membrilor sai, a carer punere In aplicarerevine unui terapeut acreditat de catre grup. Actiuni-Ie terapeutice sunt mai mult sau mai putin eflciente,totul depinzand de viziunea asupra lumii ~i de modulin care sunt folosite de catre terapeut, de tulburarilecare apar, de circumstantele intalnirii dintre eel caresufera ~i eel care pretinde c a . vindeca ~i de atitudineagrupului f a t a de acest sistem,Vraciul ranilor de foe din satele europene vinde-cii arsurile murrnurand 0 rugaciune si facand catevagesturi deasupra zonei arse, Durerea se estornpeazai rana dispare in orele urmatoare, fara sa lase, eel

Medicina ~imedicini alternative:de la 0 conceptie despre corp

la conceptii despre om

Plura li ta te a corpuri lo r, p lu ra li ta te a medi c in i lo rPluralitatea medicinilor raspunde pluralitatii

sociale ~iculturale a unei lumi pentru care fiecaresocietate, fiecare grup propune versiunea sa, Tera-peutii si utilizatorii tot mesteresc eu ajutorul acestorrernedii, folosindu-Ie ca atare sau modificandu-le, infunctie de reprezentarile ~ide necesitatile lor perso-nale. Corpul, suferinta, boala, ingrijirile sunt tot ata-tea intrebari, al carer raspuns este la fel de vast ca~i intrebarea. Sistemele terapeutice sunt numeroase sireprezinta modalitati diferite de eficacitate si univer-salitate. Ele ofera modele variate) contradictorii, neo-bisnuite, care trebuie intelese, fiecare in parte, si dinpunct de vedere social ~i cultural, ~iprin prism a lorantropologica, Societatile umane construiesc sernni-

13 6 13 7


10/60

mai adesea, nici cea mai mica cicatrice. Vraciul facela feI~i eu un animal ars. Observatia n uirneste pe eelcare ar vrea cu indipiitanare sa aplice, in acest caz,gandirea blomedicala, caci, odata judecata ca fiindimposibila, actiunea vraciului pare, in consecinta,inimaginabila. In realitate, stiinta biomedicala ~iceaa vraciului nu se resping reciproc, ci sunt doar de na-tun} diferita. Cei doi vizeaza corpuri diferite, ceeace face ca, uneori, exista 9i colaborari Intre unul ~icelalalt, medicul (chiar medici clinicieni) apelanduneori la vraci. Vindecarea de taina sau dezlegarea defarmece coexista, in sanul aceleiasi societati, eu me-dicina de varf tntrucat sunt practici culturale care serefers la realitati distincte, mobilizand utilizatori alecarer cereri, dar ~ireferinte sociale ~iculturale dife-ra, Intre acestea nu exista concurenta, ci diferenta de~iziune despre lume, precum si diferenFi de aplicare,IIIacelasi fel in care nici medicintle occidentale nu seanuleaza intre ele. Homeopatia sau medicina alopa-tii, osteopatia sau chiropraxis, sau acupunctura, dade sa luam doar aceste exernple, Interpreteaza, fiecareIn maniera proprie, corpul ~iboala, pun in practicaterapii specifics, dar toate tin de un anurnit adevar alcorpului sau al bolii. Difera doar aplicatiile ~iuniver-salitatea lor, ca si condltiile lor de aplicare, eficacita-tea lor, patologiile tratate. Stiintele populare inca ob-servabile astazi: vindeditorii de taina, magnetizatorii,radiestezistii , fitoterapeutii, vracii ranilor de foe. vin-

decatorii de fracturi si altii aduc din nou in prim-plandimensiunea simbolica a corpului uman, simbolisticafiind intotdeauna forma de aparitie a realului pentruconditia umaria. Nicio medicina nu restrictioneaza,astfel, pe 0 alta, ci restrictioneaza doar 0posibila calede acces catre corp - ? i catre suferinta, prin interrnediulrelatiei terapeutice.o antropoiogie rezidualaDupa cum s-a vazut, tncepand cu Fabrica lui Vesa-

Iius, inventarea notiunii de corp in gandirea occiden-tala raspunde unei triple rupturi: omul este rupt de elinsusi (distinctia dintre om ~icorp, suflet-corp, spirit-corp etc.), rupt de ceilalti (trecerea de la 0 structurasociala de tip cornunitar la 0 structura de tip indivi-dualist), rupt de univers (cunoasterea corpului nu maidepinde de 0 cosmologie, ea este considerata separat,specifics doar unei definitii intrinseci a corpului). Dela primii anatornisti, ~iin special dupa Vesalius, repre~zentarea corpului nu mai este solidara cu 0viziune ho-lista a persoanei; ea nu mai depaseste Iimitele corpuluipentru a cauta lntr-un cosmos umanizat principiul vi-ziunii sale despre lume. Anatomistii fac diferenta din-tre om ~icorpul sau, ei diseadi cadavrele si se apleacaasupra studiului unui frumos exemplu al masinarieiumane (Marguerite Yourcenar), a carui identitate nueste importanta, Soclul epistemologic al medicinei arela baza studiul riguros al corpului, dar a1 unui corp

13 8 13 9


11/60

aflat In imponderabilitate, rupt de om si perceput caun receptacul al bolii. Odata cu Vesalius, apare un du-al ism metodologic care, sl astazi, Intretine practicile ~icercetarile institutiei medicale, urmarindsubtilitat; cevizeaza biologia moleculara, Stiinta anatomies ~ifizio-logica pe care se sprijina medidna consacra autonomiacorpului ~iindiferenta fat ii de individul pe care acestai1 incarneaza. Ea face din om proprietarul mai multsau rnai putin fericit al unui corp care i~iurmeaza pro-priul ritrn biologic.

Pentru a 0 intelege mai bine, medicul depersona-lizeaza boala. Aceasta nu mai este perceputa ca mos-tenirea aventurii individuale a unui om situat ~idatat,ci ca defectiunea anonirna a unei functii sau a unuiorgan. Omul este atins, indirect, de 0 alterare care nuare legatura decat eu organismul sau. Boala este 0 in-trusa, nascuta dintr-o serie de cauzalitati mecanice. Inelaborarea progresiva a stiintei sale : ; ; i a cornpetenteisale, medicina a neglijat individul ~iistoria sa, mediulsau social , relat ia sa cu dorinta, tearna, moartea, sensulbolii, ~i a luat in considerare doar un mecanism cor-poral, care s~a declinat, mai apol, sub diverse forme,genetica fiind ultima cronologic. Consultatia presupu-ne restabilirea subiectivrtatri ~ia legaturii dintre corp~ipacient, insa medici prea tehnici sau prea grabiti nureusesc intotdeauna s a suprime aceasta distanta, Dado medicina umanista sau, adesea, medicina generalai$i gasesc aiel domeniul lor preferat, progresul proce-durilor profesionale de luare in grijii a pacienti lor ac-

centueaza 0 data in plus aceasta distanta si acutizeazadepersonalizarea".

Medicina pariaza totul pe corp, bizuindu-se pe 0antropologie reziduala, Ea nu mal este 0 stiinta des-pre om, ci 0 $tiinta anatomica si fiziologica, lmpinsaspre un grad de rafinament extrem de hiperspeciali-zarea centrata pe anumite functii sau anurnite organe,util izarea noilor tehnologii de imagistica in elaborareadiagnosticului, recurgerea 1a mijloace tot mal tehni-cizate, in special sistemele expert informatizate, careajuta 1astabil irea diagnost icului - e vorba aid de logicimedicale care, alaturi de multe altele, ating un punctde climax. Corpul era deja separat de om) acum el estedecupat in bucatele foarte mid. Pacientul este vazut inabstracto, ca 0 fantoma care dornneste asupra unui ar~hipelag de organe, izolate metodologic unele de altele.

Medicina identifies miscarile fiziologice si inra-dacinarea lor anatomica ~i funct ionala eu 0masinariebiologica sofisticata: pare, de-acum, suficient s a cu-nosti procesul nosologic ~i r eactiile corpului din acest

n Bineintele s, medicine nu este una singura . Este difici l de sc risdespre ea, datorita dlversitatii practicilor sale. Aportul mediculuiest e esenti al, La spit al, de la 0 sectie la alta, prezenta mediculuilanga bolnavi nu este aceeasl, Uncle secti i sunt renumite penrrucalitatea primirii pacientilor, pentru arnbianta de tncredere ~igri-ja de a imbina competentele, altele functioneaza autoritar, favori-zand competentele in detrimentul lugrijirii acordate pacientului,Sectiile spitallcesti prezinta tensiunl speciflce tuturor grupurilor.Ati tudinea sefului de sectie ~ia asistentel sefe condit loneaza unclimat institutional noelv sau, dimpotriva, favorabil. Eficacitateaterapeutica este necesarrnente afectata de toate aceste clemente.

140 141


12/60

punct de vedere, pentru a pacali boala, perceputa castraina. Aceasta reprezentare este nuantata vizibil destilul propriu al medicului ~ide apelarea, care multtimp a fost cea mai importanta, la medicul de familie(astaz! generalistul), care cunostea bine familia $i is-toria pacientului sau ~iintroducea intuitiv si alte datein aprecierea bolii sale ~ia mijloacelor de a 0 vindeca.in aceasta relatie personalizata, medicul este altcevadecat un tehnician al corpului uman. Dad are eompe-tenta ~isensibilitate, el poate ajunge la bolnav dineoIode eeranul simptomului,

In cautarea eficacitatii proprii, medicina a cons-truit 0 reprezentare a eorpului bolnav care nu tine contde singularitatea ornului suferind, Bolnavul nu este,atunci, altceva decat epifenomenul unui evenirnent fi -ziologic (boala), care seproduce in corpul sau, Limba-jul bolnavilor (sinima nu mai vrea samearga, trebu-ie sa fie eolesterolul meu etc.) ~i, pe de alta parte, eelspecific rutinei anumitor sectii din spital (eplarnanuldin salonul lz, escara din 34... ) inreglstreaza acestdualism care face diferenta dintre om si eorpul sau siasupra caruia medicina si-a instapanit procedurile ~icercetarea pentru cresterea randamentului, in vremece limitele sale Incurajeaza 0 viziune Instrumentalsasupra corpului. Omul, in identitatea sa proprie, ocupaun loc nesemnificativ in acest edificiu de cunoastere ~iactiune,

Aceasta viziune despre boala il facepe bolnav sa sepuna pasiv in mainile medicului ~i s a astepte ca tra-

tamentul prirnit sa-~i fad. efectul. Boala nu este partedin fiinta lui ~idin efortul sau de a se vindeca, colabo-rarea sa activa nefiind considerata esentiala, Pacientuleste putin incurajat sa se Intrebe despre sensul intimal suferintei sale san s a i~i asume el responsabilitateavindecarii. Ise cere doar sa aiba rabdare si sa urme-ze recomandarile medicului, tratamentul si s a astepteefectele.

Acesta este pericolul care paste 0medicine care nueste cea a individului: recurgerea la 0 ~tiinta a corpu-lui care neglijeaza omul suferind. Cauzele care-i sustineficacitatea sunt, in egala masura, ~i cele care-i sub-Ilniaza punctele sale slabe. Este yorba de 0 privire, deo morals care focalizeaza un anumit numar de fapte,Iasandu-Ie pe celelalte in umbra. Medicina considersinsa di eficacitatea de care da dovada este mai impor-tanta dedit aeele lueruri pe care le lasa deoparte. Dar,astfel, ea se expune unei dezbateri publice, Ea tngri-jeste 0boala ~inu un bolnav, adica un om inscris pe 0orbita sociala ~iindividuala. Problemele etice ridicatede cere etarile in biotehnologie sau de eutanasie suntilustrari reprezentative ale acestui pariu medical facutpe corpul uman, care presupune dezinteresul relativfata de individ.

In aceste conditii, pentru numerosi medici, relatiaeu pacientul nu este esentiala (si, in mod paradoxal,acest lueru se intampla adesea chiar in psihiatrie, do-meniu dominat de neurostiintele pentru care paradig-rna mecanicista este tmpinsa la extrem), consultarea

142 143


13/60

sau vizita la capahliul bolnavului se limiteaza la 0 sim-pla eulegere de inforrnatii necesare pentru stabilireadiagnosticului. Daca, in medicina liberala, stabilirearelatiei eu pacientul este alterata de motive ce tin deo rentabilita te foarte putin terapeutica pentru pacient,In medicina din spitale, aceasta revine infirmierelor siasistentelor, In eonditi ile in care rnedicul valorizeazamai degraba aspectul tehnie al meseriei sale. Un exern-plu eoncludent: mobilizarea in favoarea serviciilor deingrijiri paliative si de asistare a muribunzilor (uneoripur si simplu asistarea bolnavilor) ia aet de singura-tatea persoanelor aflate pe patul de moarte, de aban-donulla care sunt adesea supuse in spitale, in numelefaimosului esec al medicului (elegant numit eseculmedicinei). Nu este yorba de 0 singuratate sau de unabandon tehnic, bineinteles, ci de un abandon uman.Muribundul se izoleaza de restul lumii dadi nu exis-H i, pe de 0 parte, vointa puternica a medicului de a-siumaniza. sectia si, pe de alta, mobilizarea familieisau a eelor apropiati,

Ca urmare a lucrarilor lui M, Balint, care a lucratla elucidarea carentelor relatiei terapeutice, numerosimedici redescopera importanta comunicarii eu bolna-vul si necesitatea contactului eli acesta. Ei stiu ca bol-navul este un am suferind mai tntai in viata sa, inaintede a fi suferind din cauza corpului sau, Acest lucru afast bine sesizat de medicinile paralele. La fel, pa-cientii refuza tot mai mult 0 pozitie pasiva, pentru aavea gdja singuri de ei. Asociatiile de bolnavi joaca un

rol decisiv in acest sens, fortand 0 extindere a resur-selor si exercitand 0 presiune asupra cercetarii, La fel,site-urile Internet sunt consultate in mod regulat decatre pacienti sau familiile acestora, in dorinta lor dea se informa despre ultimele tratamente sau pentru aeulege rnarturii 1 ; ' i ale altor bolnavi. Ceea ce altadata sediscuta in soapta, in salile de asteptare, astazi se dis-cuta :in spatiul infinit al Internetului. Iar medicul esteconstrans, astfel, s a paetizeze eli reflexivitatea pacien-tului in legatura eu tratamentul acestuia.

Spec if ic i tu tea medic ine ! generateMedicul general ist este~ in princlpiu, eel mai po~

trivit pentru a intalni omul dindaratul suferintei lui sipentru a actiona astfel rnai in profunzime, reusind sanu rnai ignore singularitatea pacientului sau ~i a an-turajului acestuia, El este constient de efectul pe careingriji rea sau spital izarca pacientului sau 11poate aveaasupra existentei acestuia, a vietii sale de familie sauprofesionale, El este capabil s a observe de uncle i9i iaomul, momentan bolnav, pofta de viata ~i c a t de multun tratament sau 0 operatic chirurgicala nepotrivite,prescrise Hid a tine eont de datele personale, poateafecta bolnavul in raportul sau eu lumea. Beneficiindde tncrederea pacientului, el poate s a dialogheze enacesta, s a vorbeasca despre gravitatea sau banalitateaunei afect iuni, sa cantareasca consecintele tngri jirilorasupra obiceiurilor de zi cu zi, s5.-1 faca s a accepte 0

144 14 5


14/60

suma Intreaga de sacrificii pentru a reveni la forma dedinaintea bolii, sa consilieze familia, sa previna riscu-rile sanitare care pot fi produse de anumite obiceiurizilnice. Orice boala produce 0 unda de soc care nu dapeste cap dear viata pacientului, ci bulverseaza, in ace-lasi tirnp, in functie de circumstante, relatiile familiale,arnicale, profesionale sau scolaritatea, afectivitatea co-piilor etc. Generalistul :i~iasuma adesea, in acest sens,si rolul de a acorda sfaturi, prin prisrna unei experientepe care el 0are, dar care lipseste bolnavului sau famili-ei acestuia. El este, in acelasi timp, a persoana familia-ra pentru pacient, pe care ilobserva in mod regulat, siun profesionist al carui cuvant plin de autoritate can-tareste mult asupra vietii pacientului. Medidna este 0relatie terapeutica, in care Insusi medicul se prescrie,in masura in care prezenta sa este deja terapeutica, in-dependent de Ingrijirile pe care Ie acorda'".

Scriitorul portughez Miguel Torga, medic, descriefoarte bine acest lucru in jurnalul sau. Consultatli ~iiar consultatii. Bietii oamenii acestia par sa~~ipuna,tot anul, nenorodrile la pastrare, pentru a mi le po-vesti mie, atunci cand ne intalnim. Consult, palpez,prescriu medicamente, promit vindecarea, dar ter-min prin a rna simti eu Insumi adevaratul beneficiaral acestor generozitatl clinice. Cu aceasta ocazie, trniregasesc placerea de a practica aceasta meserie, pe care

orasul mi-a ucis-o progresiv Tonga li expri rna aidpreferinta pentru anamneza, in momentul in care pa-cientul Iipovesteste suferinta sa. In aceasta consta in-contestabila umanitate a actului medical, continua e l.Momentul in care abisurile se deschid sau nu, in careadevarul iese sau nu Iasuprafata, momentul in care arelac sau nu intalnirea dintre suferinta ~icompasiune,?'Contactul cu generalistul calmeaza tearna ~igenereazaun sentiment de recunostinta, de care bolnavul, zgu-duit de durerile sale, este avid. Si aceasta nu doar dinmotive morale, ci~ioperator ii,didnu exista rnedicinaeficienta fara 0 luare la cunostinta de catre practiciana semnificatiilor ~ivalorilor pacientului S8U. Un omnu este ingrijit lmpotriva vointei sale, impunandu-i-seIngrijiri care vin impotrlva constiintei sale, Iidau pes-te cap traditiile sau distrug ideea pe care el si-o facedespre el tnsusi", Un bolnav nu se ingrijeste asa cumrepari 0masina in pana,o medi ci ne a omulu i?A cere 0 explicatie unui medic presupune, din

punct de vedere antropologic, depasirea suferintei saua anxietatii imediate: ornul 11Intreaba pe acesta, defapt, care este semniflcatia existentei, in momentul in

93 c r. M. Balint, L e m e de cin , s on m ala de e t l a m ala di e, Paris, Payor,1966, (tr, f ro ) .94 M, Torga, En franchise i nte ti eu re . P ag es d e j ou rn al 1933~1977,

Paris, Aubier-Montalgne, 1982, p. 297 (tr. fr.),95 cr. A, Kleinman, Th e I ll ne ss Na rr at iv es . S uf fe ri ng , H eal in g, a nd

the Human Condition, New York, Basic Books, 1988.

14 6 147


15/60

care aparitia bolii face ea viata s a fie incerta. A intele-ge sensul durerii este un a1t mod de a inte1ege sonsulvietii, In rnomentul in care motivul suferintei nu esterelucidat, ne dam seama c a t de mult ne fuge existentaprintre degete. Sentimentul dt medicul ar putea aveaun raspuns la durerea sa il Iinisteste pe pacient, aceas-ta incredere in stiinta medicului 11readuce pe drumulvietit , care, pentru 0 clips, scapase de sub orice con-trol. In medicina, mai rnult decat in orice alt dome-niu, intrucat suferinta si moartea repreztnta o miza,angajarnentul medicului tine de 0 etica a responsabi-Iitatii. Dar tentatia de a ceda unei etici de convinge-re, alimentand la practician sentimentul di stie maibine de c a t pacientul ssu ce e mai bine pentru acesta,este mare. Pozitie semeata si autoritara, care a daunatfoarte mult medicinei. 0 povestire de-a lui Lev ToI-stoi este edificatoare in acest sens. Ivan TIki Sf plangede cat eva zile de 0 durere surda, rnedicul l-a examinat~i se pregateste s a iasa, Nelinistit, Ivan asteapta ver-dictul, care rntarzie s a vina, Timid, el intreaba atunci:Eu stiu di noi, bolnavii, ne punem, probabil, adeseaIntrebari prostesti, .. Deci, nu v a fie cu suparare, boa-la asta este periculoasa san nu ? > } La care doctorul iiarunca 0 privire severs prin ochelari, ca !? i cum i-arfi spus: Acuzat, daca nu v a lirnitati s a raspundeti la, ,intrebarile care v a sunt adresate, rna vad obligat s av a dau afara din sala de judecata. ~ Vvam spus dejatot ceea ce am considerat c a este necesar ~icuvenit s astiti, spuse medicul, Analiza va completa examinarea

rnea.?" $i totusi, orice intrebare fiira. raspuns starnestenel iniste, confuzie, imaginarea a tot ce poate fimai rau,Ea suscita sentimentul de abandon, de vina". 0 etica aresponsabili tati i implica constientizarea de entre om asingularltatii bolii sale, rnedicina trecand, astfel, de lao ~tiil1ta a corpului la 0 ~tiinta a omului.In orice practica profesionala care implica par-ticiparea Celuilalt, exista trei date care se combina:cunostintele, abilitatile si stiinta de a fi . in practicamedicala, cunostintele sunt valorizate de Facultate,abili tati le de clinica, iar stiinta de a fi de catre bolnav.Or, cum exist ii riscul de a pierde un vector terapeuticesential, medicul nu poate renunta la niciuna dintreaceste dirnensiuni. Doar, in acest caz, el nu mai Ingri-jeste organul bolnav, ci ernul suferind, stiind di acestaapartine unei culturi proprii (reprezentari, valori etc.),unei conditii sociale (mod de viata etc.Lsi relationa-~ ~ y ~le (cuplu, familie etc.) - nemaipunand la socoteala 0anurne singulari tate, ireductibila la una sau alta dintreaceste dlrnensiuni, atata vremc c a t nici macar combi-nat ia lor nu reuseste s a epuizeze tot ceea ce este el, caindivid tributar unei istori i sau unei psihologii proprii.Nici medicul, de altfel, nu se poate sustrage acestor di-mensiuni, did~iel este un om ce apartine unei culturi(culture sa rnedicala, dar ~i eea proprie educatiei sale),% L Tolstoi, La mort d'Ivan lllitch, Paris , Le Livre de poche, p . 204,9'1 Situatie in mod deosebit dif lcila, mai ales in caw! durer ilor cro-

nice, cf D. Le Breton, An th r op o lo g i d e l a d o ul eu r ; Paris, Metaille,2004.

148 149


16/60

unei conditii sociale, unei retele relationale, unei psi-hologii ~i unei istorii proprii. In ciuda tentatiei de a-Iimpune pacientului sau viziunea sa despre lume, fidel.in acest sens, zelului apostolic pe care 1l denunta Ba-lint, este important ca el sa-~i Ingrijeasca pacientul cudemnitate $i avand sentimentul unei recunostinte re-ciproce. Doar pornind de la aceste premise conditiile) ,unei medicine a omului sunt reunite.

In societatile occidentale, omul isi cunoaste eorpuldestul de vag. Fiecare a primit, pe bancile scolii sau aleIiceului, un dram de cunostinte de anatomic sau fizio-logie, analizand in salile de clasa scheletul san, acasa,plansele din dictionar sau asirniland cunostintele vul-garizate, care circula intre vecini si prieteni, pornindde la felul cum fiecare s-a Iovit de institutia rnedicala~ia perceput influenta media etc. Rari sunt cei care cu-nose, intr-adevar, unde sunt plasate organele ~icare in-teleg principiile fiziologice care structureaza diverselefuncti i corporale. Pentru majoritatea populatiei, acestecunostinte sunt rudimentare. Pentru a afla ce ascundeprofunzimea corpului sau, individul recurge ~ila multealte referinte. Medicina nu are raspuns Ia toate griji le pecare ~ile face un pacient, care considera di afectiuneasa nu este doar ceva biologic, ci, mai presus de toate, amare cautare de sine ce are nevoie de gasirea unei sem-nificatii. De aici , recursulla alte tipuri de medicina,

Mozaicu l reprezen tari lor corpuluiA vorbi despre corp in societatile occidentale in-

seamna s a provoci evocarea cunostintelor anatomo-fi-ziologice pe care se sprljina medicina moderna. Si, deasemenea, s a susclti ideea de unanirnitate, uitand, asacum ne arninteste Georges Balandier, c a societatilenu sunt niciodata ceea ce par sa fie sau ceea ce pretindea sunt, ele se manifesta la eel putin dow! nivele, unulsuperficial, care prezinta structurile "oficiale" ... , cela-lalt, mai profund, care deschide 0 cale de acces catrecele mai importante raporturi reale 9icatre practicilecele mai elocvente ale dinamicii sisternului social:".Cunoasterea biomedlcala este, oarecum, reprezentareaoficiala a corpului uman astazi, asa cum este el predatin unlverst tati, asa cum este el preluat de laboratoarelede cercetare si procedurile experimentale - fundamental medicinei moderne ... ~i totusi , aceasta 9tiint a ezote-rica este putin imparta~ita.

Medicin i populareRecurgerea la practici care sunt intotdeauna mai

mult sau mai putin controversate, banuite ca fiind su-perst itii etc., este 0 dovada a incert itudinii referinte-lor ~ia disponibilitatii lor, chiar 9i pentru indivizi careapartin, prin formatia lor ~iprin categoria socials, uneilumi total straine de aceste practici. Dar citadinul caremerge la tara (sau care intalneste un vindecator tradi-tional chiar in orasul san) nu cauta doar 0 vindecarepe care medicina nu a putut sa i-a ofere; in momentul8 G. Balandier, Sens e t pu i s sance , Paris, PUF, 1981,p. 7.

150 151


17/60

intalnirii cu vindecatorul, el are revelatia unei imaginia eorpului sau mai demna de interes decat cea furni-zata de cunoasterea biornedicala. In dialogul cu vin-decatorul, el descopera 0 dimensiune simbolica care11starneste mirarea. El isi imbogateste existenta cu 0farama de simbol. Caci, daca medicina raspunde in-trebarii referitoare la cauzele bolii, ea nu gaseste, dinpacate, si sernnificatia acesteia,

Cunostintele in materie de sanatate ale traditiilorpopulare sunt multiple. Ele au la baza abilitati sau 0anume tiinta de a fi care, in mod indirect, desenea-z a 0 anumita imagine a corpului. Dar, lucru esential,acestea sunt cunostinte despre am care nu separa cor-pul de cosmos ~icare sunt organizate Intr-o retea decorespondente: aceleasi rnaterii prime intra ?i incompozitia omului 91in cea a lumii.

Intr-un studiu despre traditiile dintr-un satuc dinBourgogne, Minot, Yvonne Verdier descrie fiziologiasirnbolica a ferneii, in special ill momentul menstrua-tiei. In aceste cateva zile, femeia nu coboara nicioda-t a In pivnita, unde sunt depozitate rezervele familiei:afumaturi, rnuraturi, butoaie de yin, de t:uidi erc.,pentru a nu strica alimentele pe care le-ar atinge. Dinaceleasi motive, porcul nu este niciodata taiat in acestemomentqde indispozltie.

Influenta nociva a sangelui care seseurge din femeiesc rasfrange ~iasupra sarcinilor cele mai familiare careIi revin: Praji turile, cremele, nici nu incape verbal 0ferneie nu poate face 0maioneza sau s a bata ouale spu-

r n a in starea aceasta. Nu se leaga, declara 0 femeie".Exista stranse Iegaturi simbolice intre femeie ~imediulin care traieste, Iegaturi care influenteaza procesele na-turale sau actiunile obisnuite, ea ~icum corpul, trans-format prin scurgerea de sange, si-ar depasi frontierele,pentru a schimba oranduirea lucrurilor. "Cum, In tim-pul menstruatiei, noteaza Y. Verdier, femeile TIU suntfertile, de par a impiedica orice proces de transforrnarecare aminteste de fecundate: ouale batute spurna, ere-mele, emulsii le, sosurile, slanina, tot ceea ce trebuie s ase "lege". Prezenta femeilor ar determina avortul aces-tor gestatii lente, reprezentate de slanina din putina eusare, de vinul din tocitoare, de mierea din stup (p. 37).Corpul este aserneni unui camp de forte aflat in rezo-nanta ell ceea ce vine inspre el. In traditiile populate,corpul este in contact direct eu lurnea, este 0 partici-eft inseparablla a universului. Aceste cunostinte, chiardaca astazi sunt doar partiale, nu au disparut in totali-tate din zonele rura1e ale Europei.

Care erau aceste tipuri de medicina adaptate la diver-selepopulatii si la viziunea lor despre lume, vehiculate deterapeuti amatori , care erau mai Intai ferrnieri, juganari,ciobani san viticultori, adica oameni cam din acelasirnediu social ~icultural cu cei pe care iiingrijeau lO O?

Y.Ve rd i e r , Fafol1s de d i re . jarorls de [aire, P ar is , G a ll lm ar d, 1 97 9, p. 2 n .lOG Pentru 0 descriere mat amanuntita a cunosrintelor tradltlonale

despre corp, facern trimitere Ia F. Loux, L e c or ps d an s In s oc ie straditionnelle, Paris, Berger-Levrault , 1979; sub die lui F. Loux,Pan se ur s d e s ec re t e t d e d ou le ur ; Paris , Autrement , 1992 ; F.La-plantine, l w th ro po ! og ie d e la maladie, P ar is , P ay or , 1 99 3,

15 2 15 3


18/60

Vrac iu l oase lor ( rebouteux) simte, prin piele, struc-tura mecanica a corpului uman, chiar daca se docu-menteaza uneori din diverse planse anatomice sau lu-crari de vulgarizare. El vindeca luxatiile si fracturile,reintegrand corpul in ordinea obisnuita a lucrurilor.Aceste cunostinte empirice se aplica atat omului, cat~i animalului. Acesti vindecatori au la baza meserii incare relatia cu anima luI e zilnica: ciobani, juganari,potcovari etc. Gratie unui simt ascutit al pipaitului ~ial palpatului, vraciul oaselor identifica problema ~i0rezolva prin procedee mecanice: trage, ((pune la locetc. Cum 0 unitate relative a corpurilor caracterizea-zii seria animals conducand pana la om, la tara, undeanimalele traiesc la un lac eu oamenii, purtand ade-sea nume alese dintr-un repertoriu traditional, aceastaapropiere inlesneste recunoasterea strueturilor orga-nice inrudite, al caror beneficiu terapeutic se aplica ~iunuia si celuilalt, El panseaza, recomandii unguentesau reeurge la rugaciuni consacrate de traditie, pentrua intari eficacitatea actiunii sale.

Demersul acesta din urrna este domeniul vindeca-to ru lu i d e ta in a. In comunitatea rurala, nenumarateputeri vindecatoare sunt distribuite. UnB vindecatoria i arsur llor dispun de capacitatea de a vindeca arsurileeliminand din ele fierbinteala focului si, favorizandregenerarea tesuturilor, impiedlca aparitia pe piele aunei cicatrice prea vizibile. Actiunea vindecatorilorarsurilor este valabila atat pentru om, cat ~i pentruanimal. Alti vindecatori i~iexercita harul impotriva

negilor, pecinginilor, degeraturilor, bolilor nervoase,afectiunilor pielii, hemoroizilor, sangerarilor nazale,muscaturilor de ~arpe, intepaturilor de viespe etc., totatatea nepliiceri obisnuite in societatile rurale, Acestipracticieni au mostenit, eel mai adesea, harullor de laun muribund care beneficiase de el mai inainte, aflataeum in pragul mortii, Ales din familie sau din veci-natate, eel desemnat drept mostenitor este 0 persoanademna de Incredere sicapabila, la randul san, sa actio-neze in favoarea societatii locale. Adesea, recipiendarulprimeste un caiet, in care se regasesc toate tipurile devindecare ~i modul in care trebuie actionat impotrivadiferitelor dureri pe care vindecatorul obisnuieste s aIe trateze. Fiecarei afectiuni Ii este asociata 0 rugaciu-ne, spusa in gand sau soptita in timp ce se efectueazagestul care alunga raul. Capatarea acestui har poatefi totusi legata ~i de nastere (aniversarea presupusa aunui sfant etc.), de pozitia printre frati (al cincilea saual saselea copil de acelasi sex etc.), de prezentarea lanastere (cu sezutul). Inscaunarea sociala a vindecato-rului si modalitatile precise ale actiunii sale variaza infunctie de traditiile locale.

Vindeca to ti i empi ri c i au experienta afectiunilor eelmai des intalnite, pe care le combat cu 0 serie de reme-dii legate de 0 buna cunoastere a calitatilor plantelor.Acestea sunt adesea culese in contextul unor conjunctiispeciale (pe luna plina, intr-o anumita zi a anului, la 0anumita ora etc.), pentru caplantele sa nu-si piarda dineficacitate. Empiricii mai utilizeaza ~i excremente de

154 155


19/60

anirnale (baliga, urina), substante menajere, ba chiar~i clemente minerale. Ei trateaza eu infuzii, decocturi,spalaturi, supozitoare, bai, unguente etc, Practica loreste adesea inspirata de un principiu de analogie mos-tenit din medicina corespondentelor: hernoroizii sevin-dedi ell castane de India, plarnanii eli mierea ursului,afectiunile hepatice eu gentians galbena etc, Farmaco-pei de acelasi tip sunt utilizate sl in familie, leacuri alebunicii, pe care femeile mai in varsta continua s a lefoloseasdi pentru a vindeca bolile cunoscute la t a r a ,

In viata de zi eu zi, exista proceduri simbolice carese presupune di se opun deochiului ~iursitei potriv-nice, dar trebuie s a stii cum s a fad ca s a previi eventu-alele pericole: s a spui in gand 0 formula magica, sa faciun anumit semn eu degetele de la mana dreapta pen-tru a bloca drumul raului etc. Cand 0 nenorocirese abate frecvent asupra unei farnilii, acest lucru estepus pe seama unei persoane invidioase, care a facutfarmece familiei respective. In acest caz, niciun fel deactiune terapeutica obisnuita nu are efect, did, Hindde origine malefica, raul nu poate fi indepartat decatde exorcist, care, printr-un ritual pe baza de rugaciuni,rupe vraja sau 0 intoaree impotriva presupusului vra-jitor, Utilizand 0 rnagie prin simpatie, descantatorulfoloseste, pentru a fi sigur c a . vraja sa va avea efect,pilitura de unghii, excrernente, par, care, toate, apar-tin victimei, Prezenta individului este concentrata inintregime in fragmentele mid ale corpului sau. Intreelementele care, la un moment dat, au fost in contact -

ne referirn aid in specialla materii care au apartinur,candva, eorpului - exista, astfel, 0 legatura definitiva.El recurge ~ila 0 magie prin imitatie (ca, de exem-plu, atunci cand se actioneaza asupra unei papusi careseamana eu victima etc.), in care persoana care vrea s ascape de rau acuoneaza asupra celui care se aseamanaeu papusa. Conform acestei logici duble, corpul devinevulnerabil la farrnecele care 11 agreseaza, In vrajitoriapopulara, persoana nu seIimiteaza doar 1acorpul sau,d se extinde 1aintreaga sa identitate sociala: bunurilesale, apropiatii sai, animalele, pamanturile pe care leposeda etc. Corpul nu mai este rupt de indlvid, dim-potriva, el incarneaza conditia acestuia si rarnane so~lidar cu rnateriile care se desprind din el pe parcursulvietii, Fragmentele din corp au 0 influenta simbolicaasupra existentei victimei, ceea ce face ca vrajitoria s afie 0 rcprezentare socials anterioara individualismu-lui, in care victima nu este reductibila la corpul sau,ingloband, dirnpotriva, tot ceea ce face identitatea sasociala, familia sa, bunurile sale'?'.

In societatile moderne, arecurge la s f in t i! v indeca-tori era inca ceva obisnuit 1ainceputul acestui secol, darpierde din cein cemai mult teren, pe masura ce exodulrural devine un fenomen frecvent. Sfantul are 0 mareputere de actiune impotriva necazurilor. Prin rugaciu-ne, juramant, pelerinaj sau lumanari aprinse sub chipulsan, poti intra in gratiile sale. Rolul sau de interrnediar

lot cr . de exernplu j, Favret-Saada, ;1$ mo ts , 1 a m or t, le s S01'[S, op . cit.

156 157


20/60

este adesea uitat ?i ise atribuie tot rnai mult 0 puteredirecta ?i personala, Sfantul dispune, in principiu, deo influenta benefica doar asupra unei singure afecti-uni, rareori mai mult de atat, E l este invocat intr-unloe precis, 0 capela sau 0 biserica, unde exista ~i0 sta-tuie a lui. Din acest motiv, persoana bolnava sau unuldintre apropiatii sai trebuie sa se deplaseze ]a locul elipricina, Fiecare regiune are repertoriul sau de sfinti,bolnavul trebuind sa stie caruia dintre acestia s a iseadreseze pentru a se vindeca de boala sa, alegere care-iera, odinioara, intermediata de ghicitorul de sfinti,care :i i indica, gratie unui procedeu divinatotiu speci-f ic) numele sfantului ?i locul eel mai apropiat pentrutratamentul potrivit in cazul sau, Sfantul este, de ase-menea, solicitat si in mod colectiv, prin procesiunilecare au loc eu ocazia unor epidemii sau, pur ~isimplu,pentru a aduce ploaie in perioada de seceta. Clerul in-curajeaza aceste demersuri, care stimuleaza credintapopulara.

Obiecte despre care se crede ca vindeca tree dinmana in mana, proprietati ale unor familii sau ale uneicornunitati religioase. Sau, daca nu, dolmene sau men-hire, pietre ridicate ce vindeca de sterilitate, fantani eecalmeaza anumite dureri, precum si obiecte de peleri-naj sau de devotiune personala. Natura daruieste lea-curi pe care traditiile orale Ie transmit din generatie ingeneratie. Saculetul pentru nastere, de pilda, purtat lagatul femeii care urmeaza sa nasca, dar pe care aceas-ta nu are voie sa-l deschida, desi ilpoate imprumuta

femeilor din aceeasi familie sau celor din vecinatate,face eliberarea de sarcina rnai usoara.

Femeile aflate in dureri1e facerii sunt ajutate de moa-se , mai putin instruite, ~imai ales de matroane, adica defemei de incredere din sat, care asista la nastere $i care aucunostinte $i 0 experienta care lipsesc adesea medicului.Yvonne Verdier vorbeste pe larg despre femeia care aju-ta, femeia care se afla in pragul usii $i care 0 intampinape cea care urrneaza s a nasca, 0 insotestc $i ajuU copilulsa vina pe Iume; tot ea este tnsa $i c ea care s e o cu p a demuribunzi, in special de toaleta lor funerara. Ea este invarsta $1nirneni nu va prelua activitatile sale.

Radiestezia, 0 practice ce presupune uti lizarea pen-dulului, are $i ea la baza notiunea de om-microcosmos.Omul este cufundat in energla universului, astfel Incatrelatia sa cu lumea implica 0 armonie a vibratiilor careemana din corpul $i din mediul san. Un organ bolnavcreeaza, ca atare, discordante, care trebuie corectatecautand tratarnentul potrivit. Detectarea raului se faceplimband pendulul, care osci leaza usor, in jurul bolna-vului. Conform codului radiestezistuiui, aceste miscariindica zonele ce trebuie ingrijite. Dupa care vindecatorulcauta in list a sa de medicarnente remediile potrivite.

Magnetismul, ca $i radiestezia, a aparut ceva maitarziu in zonele rurale, el flind descoperirca lui Mes-mer, care a enuntat teoria privind magnetismul ani-mal. ~ipentru magnet izator , corpul vibreaza in carnpulde rezonanta al universului, iar boala reprezinta 0 rllp~tura a Iegaturii, un dezechilibru intre energia sHibita a

158 159


21/60

unui organ sau a unei functii si cea pe care 0degaia p a-mantul, planetele, mediul in care se scalds omul. Mag-netizatorul dispune, in schirnb, de un surplus de ener-gie pe care 11 transmite pacientului sau. Trecandu-simainile la cativa centimetri de corpul acestuia, eldescopera locurile bolnave, El vindeca deci difuzandenergie prin pasele magnetice sau prin contactul fiziccu punctele bolnave.

In zonele rurale europene, aceste cunostinte tradi-tionale despre omul bolnav nu au disparut in totalitate,In ciuda eforturilor de rezistenta depuse de medici. Elesi-an urmat cursul lor ascuns p a n a in zilele noastre,fllcand din practica obisnuita sau din zvonuri singuralor legitimitate. Cantonate fundamental in paturile tara-nesti, influenta lor cucereste acum i alte paturi sociale.

despre i si er ie (1895), sense in colaborare cu J . Breuer, afacut 0 prima schita a acestui model, Corpul exploratde psihanaliza scoate la iveala a anatomic fantast ica,Invizibila pentru privire, care trece dincolo de repre-zentarile medicale si arata care sunt lacunele acestorape plan antropologic. Corpul este transparent pentrufiguri1e inconstientului, venele lui Eros sunt cele careliiriga organele sau functi ile. ReprezenHirii medic alea corpului, impersonale ~i in afara timpului, Freud Iiopune 0 abordare biografica, vie i originals. El lasapoemul corpului sa vorbeasca, spune Pierre Pedida,care mai adauga di partile corpului, organeIe, precum~ipozitiile ~i atitudinile sale, sunt angajate originar inscena imaginara a eelor rnai vechi fantasrne, Asa cumpsihologul iiface sinteza printr-o imagine (percepu-ta ca imagine a corpului), corpul nu este, oare, efectulunei elaborari secundare? Caz in care psihanaliza seocupa de el, f a ra s a 11trateze ca pe continutul evidental unui vis 1 0 2 ,

Vis al unui individ diferit de ceilalti prin itinerarulsau personal, dar si, inainte de toate, vis a1unei cornu-nitiiti umane la un moment dat al istoriei sale. Daca,psihanaliza deschide 0 prima poarta in modelul medi-cal, antropologia 0 deschide pe a doua. Ca tot ceea ceeste sens, corpul este a fictiune extrem de reala, careobtine creditul unei societati date) 0 reprezentare mai

De la ps ihosomatica laf iz iosemanticaExista 0 diversitate de corpuri, asa cum exista a

diversitate de culturL Se intrezaresc totusi, sub toataaceasta infati~are schimbatoare a lucrurilor; ~i struc-turi antropologice comune. Corpul este un edificiusocial ~i cultural, a carui ultima realitate nu esteniciodata data. Perforrnantele si componentele sale seconfunda cu simbolistica sociala, lui corespunzandu-io reprezentare diferita de ceea ce este realul, dar f a r ade care realul nu ar exista, Simbolismul social urnani-zeaza lumea, ii confera sensuri ~ivalori ~i II face acce-sibil actiunii colective. Este in natura corpului s a fiemetafora, fictiune operanta, Freud, eu ale sale Studii

102 P. FCdida, C or ps d u v id e, e sp ac e d e s ea nc e, Paris, Delarge, 1977,p.28.

161160


22/60

mult sau mai putin Irnpartasita, dar a carei extinderedincolo de grup pune probleme. Nu exista cunoastereradicala si defini tiva a corpului atat t imp cat definiti ilesi performantele sale se supun unor modele contradic-torii, de la 0 aric sociala si culturala la alta. Si acestereprezentari nu sunt niste fantasmagorii, adaugiri carenu au niciun fel de efect asupra naturii lucruri1or, dim-potriva, oamenii actioneaza asupra lumii, iar lumeaasupra ornului tocmai plecand de la acestea.

M. Mauss a studiat candva forta acestor reprezen-tari, pornind de la ideea de moarte sugerata de colecti-vitateI03 raportata la un individ rupt, pentru un motivoarecare (incalcarea unui tabu, magie etc.), de legaturarellgioasa care ilsustinea in relatia sa cu lumea. Ca 0consecinta a neglijentei sau afrontului com is, individultraieste ca ~icum nu ar mal avea niciun fel de protectiesociala ~i religioasa, tncepand sa interiorizeze ideea dimoartea este in el si, ca atare, va muri in cateva zile: atatde puternic este efectul unei decizii colective. Aceastadernonstreaza de rninune cat de permeabil este corpulla actiunea simbolului . Part ile componente ale persoa-nei nu fac, nici ele, exceptie de la cuvantul colectiv careprevesteste moartea sau incita la viaFL

Intr-un articol memorabil din 1949, C. Levi-Straussvorbeste despre eficacitatea sirnbolica, evocand etapele

unui tratament samanic care avea la baza 0 foarte in-teresanta reprezentare a corpului, eu atat mai mult cucat, prin aplicarea sa ca parghie terapeutica, aceastareprezentare a dus la eliberarea pacientei de boala. In-tarnplarea se petrece in Panama, la lndienii Cunas. Inaceasta societate, atunci cand exista 0 nastere difici-Hi, se obisnuieste s a se apeleze la ajutorul samanului.Dificultatile de care se loveste ferneia aflata in chinu-rile facerii se explica prin faptul di Muu, puterea res-ponsabila de formarea fetusului, nu 19i mai indepli-neste sarcina ei obisnuita ?i pune stapanire pe purba(esufletul femeii. Samanul nu face altceva decat s acaute purba, ceea ce presupune 0 lupta crancena euMuu, care trece prin diverse peripetii, In special aceeaa infruntarii animalelor salbatice. Odata ce Muu esteinvinsa, samanul Ii reda purba femeii care naste, iarnasterea se produce r a r a probleme. Muu pleaca, dar,mai intai, 1 1 intreaba pe saman cand urmeaza s a 11mairevada. Muu este puterea tutelara a procrearii 9i a dez-voltarii fetusului, motiv pentru care nu trebuie j ignita,ci t rebuie doar rechemata la mdeplinirea indatoriri lorsale fata de oameni.

Lupta dusa de saman si de spiritele protectoare estetranspusa in strofele unui cantec, pe care acesta i:l into-neaza de indata ce soseste langa femeia ce urmeaza sanasca. in urma acestei reci tari consacrate, suferintelefemeii aflate in chinurile facerii tree in lumea mitu-lui. Cei doi protagonisti intra inlauntrul unei povestideja sense, ale carei episoade sunt bine stabil ite ~i care

H) M. Mauss, EfJetphysique chez l'individu de l'idee de mort sugge.re e par fa collectiviti (Australie, Nouve l le -Ze lande ) )) , in Sociologieet anthropologie, Paris, PUF, 1950.

16 2 16 3


23/60

reprezinta, de fapt, un drum ce trebuie urmat, Mituldescrie lupta pe care 0 duce samanul in chiar corpulferneii. E 1 insiruie obstacolele ce trebuie depasite, arne-nintarile ce trebuie indepartate, monstrii care trebuieanihilati si care Incarneaza durerile pe care le are fe-rneia in chinuri: Unchiul Aligator, care se mi~di de icicolo, cu ochii sai iesiti din orbite, cu corpul ondulat siplin de pete, care se ghemuie ~i i~iagiHi coada; UnchiulAligator Tiikwalele, eu corpul stralucitor, ale carui ino-tatoare sclipitoare se misca incontinuu, acopera totulln jur, imping tot ee intalnesc in cale, neiertand nirnic: ,Nele ki(k)kirpananele, Caracatita, ale carei tentacu-le Iipicioase cand ies, cand intra; si inca multe altele:Cel-cu -pal arie- mo ale, Cel-cu -palarie-ro sie, CeI-cu-palarie-multicolora etc., ~ianimale1e care sunt pe postde paznic: Tigrul negru, Animalul-rosu etc. Acestaeste bestiarul infricosator care forfoteste in sanul fe-meii. Prin povestirea acestui mit, care descrie capca-nele pe care le intalnesc cei doi protagonist], reluand,cu aceasta ocazie, aventurile traite i n i llo tem po re decatre zei, samanul ofera femeii un sistem de sensuri cuajutorul caruia aceasta face ordine, in cele din urma,in dezordinea durerii sale, a oboselii i a fricii. Spiri-tele protectoare $1cele malefice, scrie C. Levi-Strauss,monstrii supranaturali si anirnalele magice fac partedintr-un sistem coerent, care se afla la baza concep-[iei indigene despre univers. Bolnava le accepta sau,mai exact, nu s-a indoit niciodata de ele, Ceea ce ea nuaccepta insa sunt durerile incoerente si arbitrate, care

reprezinta ceva strain de sistemul sau, dar pe care, prinrecitarea mitului, samanul le ordoneaza in asa fel lncats a poata fi tntelese.!"

Relatarea acestui tratament pune in evidenta axeleantropologice ale imaginii corpului. Pentru a fi super-tabile, procesele traite de individ in corpul sau trebuies a aiba, in impresia pe care i,>i-oface despre ele, 0for-m a $i un sens: acolo unde ele sunt invinse de aparitiabrusca a neobisnuitului, a suferintei, a insuportabilu-lui, este important s a li se deschida un drum, Samanulatribuie un sens ~i0 forma acolo unde, mai inainte,nu exista decat un haos de senzatii brute ~iabsurde.Ordinea pe care el 0 institute, atribuind acestei agitatiio semnificatie acceptata ~ide comunitate si de femeiape cale s a nasca, 0 face pe aceasta din urrna s a intre la10 c in ordinea umanizata a naturii. Fiind, pentru unmoment, ostatica unui univers salbatic, in care nu seorienta defel si care, de aceea, 0 nimicea, ea este elibe-rata de puterea lui Muu, este din nou stapana pe situa-tia careia i-a gaslt 0 semnlficatie, ceea ce se datoreazaactiunii samanului in favoarea sa. De-acum, ea poa-te da nastere copilului. Prin actul simbolic pe care ilopereaza, samanul deblocheaza 0 situatie care pareaimposibil de rezolvat. Mitul evoeat aid va fi fost, astfel,nu 0povestire oarecare, spusa la intamplare, ci un bunpe care doi oarneni I-au trnpartit in comun. Creativita-

104 C. Levi-Strauss, ;(Lefficacite syrnholique (I), Anth ropo log ie s truc -turale, Paris, PIon, 1958, p. 218.

164 165


24/60

tea samanului, dad exista eu adevarat, nu face alteevadecat s a brodeze variatil pe 0 tema deja cunoscuta.

Or, am rnai spus-o deja, realitatea corpului este denatura simbolica. In fata enigmei inacceptabile a non-sensului unei nasteri dificile, in fata bogatiei necunos-cute a unui corp care se razvrateste, rolul samanuluieste acela de a restabili un sens, de a explica femeii,avand consimtamantul obligatoriu al grupului, contl-nutul senzatiilor neobisnuite ~i dureroase pe care ea leresimte. Situatia care, pentru 0 clips, paruse s a scapede sub controlul ordinii umanizate a lumii revine lanormal. Gratie interpretarii vindecatorului si lupteiduse de acesta prin nararea mitului intr-un ritual carecere foarte multa energie psihica, femeia reia controlulnasterii, care, de acum tncolo, se produce normal.

Eficacitatea simbolica analizata de C. Levi-Straussnu furnizeaza doar acest surplus de energie de care arenevoie procesul de vindecare; in anumite conditii, eapoate deschide calea I ? i spre moarte sau spre nenoroci-reo Vrajitoria functioneaza dupa 0 logics socials con-form careia cuvantul sau ritualuI magic fie elucideazaproblema unui simptom, fie, dimpotriva, provoacamoartea, in functie de rezonanta pe care 0 gasesc din-tro-data in corp. Cuvantul si ritualul magic sehranescdin aceeasi sursa, Materia lor prima este aceeasi: re-teaua de simboluri. Difera doar capetele de acuzare.Dad. sensul (ritul, rugaciunea, cuvantul, gestul...), inanumite conditii, actioneaza eficace asupra obiectuluisau (corpul, durerea etc.), aceasta se datoreaza faptului

di el patrunde, asa cum apa se amesteca cu apa, in bo-g a t ia unui corp sau a unei vieti care, la randul lor, suntpline de simboluri. Nu exista nicio contradictie intretermenii interventiei celui care actioneaza (saman,vrajitor, medic, psihanalist ... ). Acest operator repa-ta sfasierea tesutului sensului (suferinta, boala, ghi-nionul), combate staza sensului prin intermediul altorforme simbolice. Actiunile sale contribuie la 0 umani-zare, la 0 socializare a dereglarii. Ele ilrestitute pe in-divid simbolismului general al grupului din care faceparte. Acesta trebuie sa participe, la randul lui, chiardaca foarte putin (sau poate chiar absolut imaginar),la reprezentarea corpului pe care 0 alege terapeutullacare s-a apelat. Alegere care nu trebuie confundata cucredinta, caci ea nu face parte din categoria lui cogi-to, adica a gandirii reflexive, dimpotriva, apartine inmare parte unor complexe procese inconstiente,

Aceasta analiza Inlatura ipoteza dualista care seregaseste in textele lui C. Levi-Strauss privind efica-citatea simbollca. Astfel, acesta face din tratamentulsarnanic 0 actiune pur psihologica, cu atat mai multeli cat sarnanul nu atinge corpul femeii care naste. Elmanipuleaza, in plan mental, imagini care se lovesc deplanul fizic, gratie omologiei simbolice dintre acestenivele diferite ale realitatii: pe de 0 parte, dezordineafiziologica, iar, pe de alta, seria imaginilor, Bogatiaanalizei lui C. Levi-Strauss se loveste aid de un inva-riant inconstient: modelul dualist al metafizicii occi-dentale, care face diferenta dintre corp si suflet, orga-

166 167


25/60

nic si psihologic ~i care duce la 0 diviziune a muncii,ceea ee presupune, in societatile noastre, di analizacorpului revine medicilor, iar spiritul - perspicacita ~tii psihologilor sau psihanalistilor. Dar, in imaginarulsocial a numeroase comunitati umane, dupa cum amvazut, corpul nu este neaparat separat de om. Si, dealtfel, insusi C. Levi-Strauss noteaza: "calea lui Muu"~i Iacasul Iui Muu nu sunt, pentru gandirea indigene,un itinerar ~iun lacas mitic, ci reprezinta strict vagi-nul ~i uterul ferneii Insarcinate pe care le exploreazasamanul ~inuchu ~iin zona cea mai intima a carora eidue victorioasa lupta (p. 207). lntre actiunea samanu-lui 91aceasta reprezentare a corpului femeii nu existanici cea mai midi diferenta, ceca ce face di a vorbi deactiune psihologica ar insernna a reduce structura an-tropologica, considerand un fapt evident drept ceva ce,de fapt, este 0 problema imposiblla: validarea psiho-somaticii, in sensul eel mai strict al terrnenului, altfelspus considerarea ornului ca un apendice al unei soma~ial unei psyche cu efecte de rezonanta reciproca, Or,aceasta abordare este prea dependents de mostenireadualista careia ea chiar tncearca sa-i opuna 0 alterna-tiva, Perspectiva pe care noi 0 propunem aid per miteintocmai trecerea de la 0 psihosomatica la 0 fiziose-mantica, care ar deschide 0 cale mai putin ambigua i? imai fertila.

In povestirea samanului, mitul functioneaza pro-vizoriu ca 0 teorie a carnalului (si nu a corpului) ~ia anomaliei care necesita actiunea terapeutica prin

acceptul comunitatii. Faptul c a samanul da un sensintregii sale actiuni 0 face pe femeie sa se intoarca 1aconditia sa in acelasi timp umaria ~isociala ~i0 elibe-reaza de tensiunile care Iiretineau copilul. Asa cumscrie C. Levi-Strauss: Sarnanul Ii ofera bolnavei unlimbaj prin care ea poate s a exprime pe loc stari ne-formulate si, de altfel, imposibil de forrnulat (p. 218).Dar acest lirnbaj reprezinta simbolic luarea in stapa-nire a unei materii a carei producere indica ea insa~io simbolizare a grupului, sl anume luarea in stapanirea carnalului. Aceleasi rnateriale se regasesc si in mit91 in corpul femeii, Nu este vorba deci de 0 exprimaredoar verbala, care provoaca deblocarea flziologica,cad fiziologicul, pe plan antropologic, nu este decatsimbolic, Gratie unui sistem de simboluri active, pecare femeia 1eaccepta, sarnanul preia controlul asu-pra a ceea ce corpul nu mai era capabil s a stapaneasca,C. Levi-Strauss reintroduce aid 0 notiune biomedica-la (organicul) de care nu are nevoie pentru ca eficaci-tatea simbolica s a functioneze, eli atat mai mult cu catea implies 0 abordare dualists (necesitatea de a evocaactiunea psihologica).

Ne arnintim de analogia pe care 0 face G Levi-Strauss intre samanisrn ~ipsihanaliza, apropiate, dareu termenii inversati: Ambele vizeaza s a provoace 0experienta, ~i ambele reusesc acest lucru, reconstitu-ind un mit pe care bolnavul trebuie sa 11traiasca sauretraiasca. Dar, intr-unul din cazuri, este yorba de unmit individual, pc care bolnavul ilconstruieste din

168 169


26/60

elernente ce apartin trecutului sau: in celalalt caz esteyorba de un mit social, pe care bolnavul ilprimestedin exterior ~icare nu corespunde unei stari personaletrecute (p. 220).

Mitul actioneaza, in cazul nostru, ca 0 formula ceajuta la intelegerea unci situatii dureroase de catre 0 fe-meie care apartine unei societati holiste, comunitare,traditionale, in care noi, ceilalti este mai importantdecal eu, eu aite euvinte 0 societate in care corpuleste eel care integreaza persoana in comunitatea sa sicreeaza legaturi Intre diferitele sisteme simbolice caredau forma si sens unei ordini a Iumii. I n aceste socie-tati,persoana se pierde in comunitate, iar de singula-ritatea ei beneflciaza toata cornunitatea, invers fata desocietatile noastre occidentale, in care mitul individualpropus de psihanaliza (sau de medic, intr-un alt regis-tru) impune un progres lent din partea pacientului ~inu promptitudinea actlunii samanului, A9a ci'i, daca,in prirnul caz, indivldul 1;;icauta toate elementele decare are nevoie pentru a gandi ~ia actiona asupra pro-blemelor sale direct in sanul colectivitatii, in eel de-aldoilea caz, el face 0 cercetare individuala, ajutat tera-peutic de psihanalist. Comunitatea din care face partenu este pentru el decat un cadru formal, un anturaja minima. Ca individ, el este sHipan pe alegerile si peexistents sa, desi supus unui ansamblu formal de legi~ide date necesare comoditatii vietii sociale si desi seconfrunta cu un imens amalgam de repere, de valori,de sisteme de gandire mai mult sau mai putin recunos-

cute. din care el i~i alege, dupa bunul sau plac, pe celepe care lc vrea. Psihanalistul are grija, In plus, s a p a s -treze distanta fata de pacientul sau, transferul Bind,pentru acesta din urrna, modul de a ocupa acest spatiucare exista Intre cei doi, de a elimina distanta printr-oputernica investire imaginara, care ilface, Incet-incet,s a i~iconstruiasca propriul sau mit.

Plecand de la aceste elemente de reflectie, putemincerca 0 abordare a eficacitatilor simbolice specifi-ce diferitelor tipuri de medicine populara din 50-cietatile occidentale. Si, fara indoiala, din acest punctde vedere, este mai coreet s a vorbirn despre vindeca-tori ~inu despre teorii generale: despre magnetizatorisi mai putin despre magnetism, despre radiestezisti ~imai putin despre radiestezie. San, de ce nu, despre me-dici si mai putin despre medicine. Caci, daca eficientasimbolica are la baza pasiunea pentru 0 anumita teh-nidi si pentru 0 anume viziune asupra lumii care 0 in-globeaza, dupa cum sta rnarturie povestea samanuluiQuesalid, ea este, atunci, mai intai, 0 problema legatade persoana, dupa cum 0 arata, la un alt nivel, acelasiQuesalid!". Eficacitatea simbolica este 0 energie careredreseaza (sau, in anumite circumstante, distruge)~i care se structureaza intr-o relatie sociala, Magne-tizatori, radiestezisti, vindecatori ai arsurilor, vindeca-tori de taina etc., vorbim aid despre tehnici care au

105 C, Levi-Strauss, Le sorcier et sa magie (1). An th ropo log ie s t ru c -t u ra l e, op . c i t. , p. 183-203,

170 1 7 1


27/60

Ia baza 0 anume reprezentare a lumii, in care ornuleste un microcosmos, un corp legat de universul caretl hraneste ~i care limprumuta ritmurile sale. Corpuleste intotdeauna un element de legatura.Jn societatilenoastre, individul care recurge la astfel de abordari,mai mult sau mai putin de contrabanda, adera 1a e letntr-un fel inteligibil doar daca Iargim aceasta notiu-ne mult dincolo de cogito cartezian, Trebuie, in acestsens, conceputa 0 notiune in care inconstientul sa-siaiba partea sa. Pe deasupra, acestia sunt terapeuti alcarer nume circula, In principiu, in mod confidential,sustinut de reusitele pe care mesagerul le povestes-te cu entuziasm. Intalnirea cu terapeutul este, astfel,precedata de reputatia favorabila care i-o ia Iuainte.Sau, dimpotriva, aceasta reputatie poate rarnane in-valuitd in misterul care Ii caracterizeaza pe terapeuriiclandestini, dar despre care se banuieste c a ar avea cu-nostinte foarte bune in domeniu. Vindecatorii eons-truiesc un dispozitiv social $1cultural asernanator cueel al sarnanului. Simpla lor aparitie face ca prezentacomunitatii s a nu mai fie necesara, ceea ce nu se maiintampla in societati le noastre. Intensitatea intalnlri ipotenteaza gradul de eficacitate al energiei necesarepentru vindecare, in vreme ce tehnicile utilizate suntoperatori ai tratamentului, S a ne amintim totusi c a ,de exemplu, vindecatorul arsurilor ingrijestesi ani-malul, Una dintre sarcinile antropologiei ar putea fiaceea de a identiflca aceste tipuri de logica $i de a leanaliza conditiile in care ele sunt posibiI de efectuat,

de a defini ell cea mai mare precizie cum functioneazasistemele simbolice. Una dintre arnbitiile sale ar puteafi, in cele din urrna, aceea de a contribui Ia fondareaunei fiziosemantici , trecand dincolo de psihosomati-di $i de dualismul ei, Grice somatizare nu este oare,potential, a semantizare?

De la e fi ca ci ta tea s imool ic a fa efectul placeboMedicina aflata in cautarea celei mai potrivite

obiectivari stabileste a Iirnita intre individ $i obiectulcercetarii sale, corpul, ~ise separa de bolnav, pentru aface d in b oa la 0cunoastere, Tipurile de mcdicina asa-zisblande. abordeaza problema in mod diferit: in princi-piu, de tin cont de relatia bolnav-terapeut si incearcasa stabileasca conexiunile ce exista intre durere si in-divid, Demers care merge chiar mai departe in rnedi-dna populara, in special la magnetizatori, pentru carecunostintele despre boala nu se invata initial teoretic, cidirect din experientele traite si depasite ale bolii, totulcontinuand eu 0 init iere pe h'ingii vindecatorul care In-trezarise forta pe care ucenicul 0 are fara sa fi fostconstient de aceasta. eel putin asa reiese din culegereade povestiri despre viata vindecatorilor, Medicinile po-pulare au la baza mai degrabii 0 cunoastere (in sensu! dec o- na ste re : a te naste odata cu celalalt) decat cunostinte(unlversitare), ele reprezentand mai ales un dernersexistential ;;1 nu unul stiintific. Stiinta este reluareaunor cunostinte traite, dar separate acum de obiectul

17 2 173


28/60

106 Despre exper ienta bolii carni jloc de cunoastere a proceduri lor deingrijire a celorlalti, d.M.Eliade, Le c h aman ism e e t l 'e x pe ti en c ea rc h ai qu e d e l 'e x ta s e, Pari s, Payot, 1968 (t r, fr.); M. Boureiller,Med eci ne p op u la ir e d 'h le r a aujourd'hui, Paris, Maisonneuve &Larose, 1966; B. Hen , Pos se ss io n e t c ha m an is m e. L es m a itr es d udesordre, Paris, Fiammarion, 1999.

re (acupunctura, homeopatie ... ) sau extrauniversitare(osteopatie, chiropraxie, sofrologie, masaje ... ). Medi-cinile paralele beneficiaza de consimtamantul mariimajoritati a populatiei, dar si de 0 puternica investitiepersonals din partea celor care fac apella ele (cost mairidicat, nerambursabil sau partial rambursabil de catreasigurarile de sanatate, implicarea bolnavului in pro-cesul de vindecare ...), Ele utilizeaza mai mult vointade a sevindeca a bolnavului, prin efortul mai mare pecare :il solicits din partea acestuia,

Daca eficacitatea simbolica este un proces antropo-logic situat undeva intre terapeut si bolnav, conceptiamedlcala care considers cei doi terrneni total separatporneste, pe calea spre vindecare, cu un handicap, pecare stiinta sa) de alt tip, nu reuseste intotdeauna s a ildepaseasca. Medicina serupe de 0resursa, cea simboli-c a , care i-ar putea potenta efectele. Nu vrem sa spunemc a dimensiunea simbolica este complet absents dinrelatia medic-pacient, caci, inevitabil, ea exista, maimult sau mai putin, mai ales dadi medicul se bucurade increderea pacientului sau, dar eficacitatea acesteidimensiuni simbolice este diminuata de pozitia socialssi culturala a medicului ~ide caracterul eel mai adeseatehnic al Ingrijirilor sale. In relatia medic-bolnav (si euatat mai mult pe plan psihiatric), regasirn doar pe alo-curi elementele care dinamizeaza eficienta simbolului:apartenenta la aceeasi retea de sensuri, dimensiuneacomunitara ~iconsimtarnantul social care-l valideaza,dar rnai ales angajarnentul f a t a de pacient,

la care fac referire. Medieul este acreditat s a lngrijeas-di nu pentru c a - ) la randul sau, a fost bolnav, ci pentruca poseda niste cunostinte aprofundate, finalizate eu 0diploma. Pe cand vindecatorul!" a fost elinsusi bolnavsi tnvata din propriile sale experiente, sub indrumareaunui alt vindecator care iirecunoaste calitatile.

Pe plan antropologic, medicul $i vindecatorul func-tioneaza ca niste indivizi care se presupune c a au cu-nostinte sl, ca atare, sunt capabili s a vindece, Legitimi-tatea unuia este asigurata de timpulindelungat petrecutpe bancile universitatii $i de obtinerea unci diplome, aceluilalt de stabilirea sain sanul unei cornunitati umanedate ~i de buna reputatie care spune ea actiunile saleterapeutice sunt eficace, Aceasta este opozitia traditio-nala dintre cultura savants $i culturile populate, carenu functioneaza dupa aceeasi logics socials.

Astazi totusi aceasta schema este depasita de apari-tia unor practicieni a carer Iegitimitate se af1a undevaintre cele doua moduri de recunoastere socials. Majo-ritatea apartinand unor clase urbane medii, ei se bucu-ra j in acelasi timp, ~i de reputatia pe baza de zvonuri(foarte eficace in recrutarea clientelei pentru rnedicini-le paralele) si de obtinerea unei diplorne universita-

174 175


29/60

Conditiile necesare pentru ca medicina s a fie efi-cienta sunt , adesea, ~i motivele esecurilor sau dificul-t5.tilor pe care ea le lntalneste. Utilizarea intensiva atehnicii nu ii perrnite s a adauge si un al r tip de eficien-t~LNumeroase cercetari despre placebo au demonstrattotusi importanta acordata modului in care sunt ad-ministrate bolnavului medicamentele ori procedurile.S-a putut, astfel, masura puterea domeniului imaginar,adica sernnificatiile pe care bolnavul le asociaza me-todelor curative care sunt utilizate pentru vindecareabolii sale, t recand prin proceduri experimentale bana-le. Notiunea de efect placebo este, de f ap t , r e fo r rn u -larea medicala a vectorului simbolic legat de demersulingrijirilor si, implicit) afirrna di maniera de a trata unpacient conteaza la fel de mult ca si produsul ~i actulefectuat in favoarea pacientului, Terapeutul, oricare arfi el, lngrijeste prin ceea ce este sl prin ceca ce face.Stiinta de a fi este uneori mai eficace decat abilitatile,intr-atat lncat datele farmacologice se pot schimba. ~iin acest caz, corpul i,~iarata natura sa simbolica, pre-cum ~icaracterul relativ al modelului fiziologic. Efec-tu1placebo vizeaza proiectiile mentale ale bolnavului,act ivitatea imaginarului sau, care mareste in mod deci-siv efectul medical. EIsemnaleaza limitele relatiei tera-peutice reduse la dimensiunea ei excesiv de tehnica,

Sigur di discursul medical, in general, pune acestefect terapeutic pe seama credulitat ii pacientului, ast-fel, provocarea capacitat ii de intelegere Hind neutra-lizata de 0 atitudine mai mult sau mai putin ironies

la adresa acestuia, traducere a antropologiei reziduale,care transpare in cunoasterea medicala, in concluziileexperimentale ale cercetarilor despre placebo se vor-beste, eel mult, ~inu nita retinere, despre nevoi le psi-hologice ale bolnavului, ceea ce nu reprezinta decatun alt mod de a diminua complexitatea lucrurilor ~ide a mentine intact dualismul om-corp. Medicamen-tul, ingrijirea sau operatia chirurgicala, de exemplu,se presupune c a . actioneaza asupra corpului deoarecesunt solutii foarte obiective, Asadar, acel ceva ce vin-dedi ~itine de efectul placebo nu are legatura eu medi-cina, uneori fiind chiar contestat.

Atitudinea coerenta aid este cea a medicului care)eu tntelepciunc, cantareste foarte bine situatia in cepriveste administrarea rnedicamentelor si calitateaprezentei sale pe langa bolnav. Cum este exemplul aceMlui practician plin de rabdare si de tact ce trebuie s atrateze un bolnav african care refuza s a ia mai mu1temedicamente odata. El i1intreaba pe acesta daca tatalsau, atunci cand pleca in jungla la vanatoare, lua euel 0 singura sageata, La raspunsul negativ al bolnavu-lui, medicul adauga c a , tot asa, nici el nu poate ucideboala r a r a a recurge 1a rnai multe rernedii in acelasitimp, dupa cum nici tatal sau nu putea s a Hvina de hacfiarei cu 0 singura sageata. Regasind astfe1 contactul~isensul, acestea neputand exist a unul fadi celalalt,medicul ilconvinge pe bolnav s a aecepte tratamentulprescris de el, acesta din urma atribuind astfel un sensdeplin medicatiei ce ie propune, [ocul respectului ~ial

176 177

Increderii :i:ncepe s a functioneze ~ialimenteaza relatia


30/60

terapeutica (dad medicul este prezent in cuvantulsau, bineinteles. Nu este yorba aid despre 0 formula, 0reteta, ci despre un angajament de a ingriji, rasplatit derecunostinta bolnavului).

Medicul adauga eficacitatii farmacologice pe ceasimbolica, Or, acestea nu dau randament dedit dad.sunt util izate impreuna. Simbolismul sporeste efectelefiziologice induse de actul medical. Exista, de altfel , stu-dii care arata di plantele sau medicamentele actionea-z a farmaeologic cam la fel asupra rnajoritatii oameni-lor, dar di efectele lor depind de contextele culturale!".Nu exist a 0 obiectivitate stricti! a actiunii principiiloractive, cultura (sau credinta personala a individului,sau cea a grupului) specified bolnavului diferentiazaefectele chimice. Pe de alta parte, ironia cu care esteprivit uneori efectul placebo, superstitia sau ignorantabolnavului sunt tot atatea judecati de valoare care sub-estimeaza ~idezaproba diferentele de viziune desprelume, dar, mai ales, rup legatura cu bolnavul, care nuse simte nici respeetat, nici recunoscut. MedicuI prearationalist distorstoneaza atunci circulatia sensu lui.privandu-se de 0 resursa esentiala.

Alte medi c in i, a lt e antropolog iiRecurgerea, in ziua de azi, la tipurile de medicina

asa-zise paralele'" traduce, de fapt, aparitia unor va-lori progresiste, care organizeaza din ce in ce mai multformele socialitatii: grija fata de sine, fata de tot ce estenatural, bio, grija pentru forma, vointa de a se tn-tretine, neincrederea in fata tratamentelor dificile siagresive ale medicinei (de unde ~i acest calificativ deblandete: pe care ~i-l atribuie tipurile de medicine al-ternativa), valori privilegiate de acest tip de medicina.Aceasta pasiune pentru medicina alternative se explica~iprin decalajul dintre cererile sociale in rnaterie de in-grijire ~ide sanatate ii raspunsul lnstitutiei medicale.Adesea, esecul tratamentului medical ildetermina pepacient sa-~i tndrepte privirea spre practicieni de alttip, fie si doar pentru a experimenta, Acelasi lucru setntampla si din grija de a tempera efectele tratamente-lor medicale sau de a le tnsoti de altele, de natura dife-rita, doar pentru a multiplica sansele de vindecare. In-stitutionalizarea acestor tipuri de rnedicina sau practicifavo;izeaza recurgerea simultana sau succesiva Ia ele.

Institutia medicala este asaltata din interior de ce-rintele a numerosi medici care nu se mai regasesc in

]07 Cf. P. Furst , La c ha ir d es dieux, Paris, Le Seuil , 1974(trad, fr,);H. Becker, Les furneurs de m

s1 le breton

Documents