apicultura in romania nr. 5 - mai 1987

8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 5 - Mai 1987

1/35


2/35

I

v id lunar da rchimb de experfan@ qmatodologM apicoli editati da

C r d t o r i l o r de. lbine din Republic8Socialisti Romania

UPRINS: Evenimente de mare fnsemniitate din

ltina ma1V ALIEXABfDRU : MAsuri energice pentrudenol tarea eptelului apicolMaria DRAGAN : Ce trebuie sll gtie crescatorulde miitci

.FtECEANU : Cum se lucr fn perioada cu-lesului $i In timpul veriiI. BALANA. Elena GROSU: Sporirea produc-tiei d e fructe la v i ~ i n i cirev p i n poleniza-rea cu albine2 VOICULESCU : p5strBm cu grijii cali-Utile polenuluiV1. HUMENI : Curatirea rapid5 a polenuluiTr. VOLCINSCHI : Cum s poate realiza oimportana economie prin folosirea faguri-lor artificiali perforatiM. MARIN : Combaterea varroozei cu prepa-ratul ,VarachetnD. PITIGOI: Mhuri privind recoltarea $i ex-pedierea probelor pentru diagnosticul de laborator a1 boliior la albineR LUNGU : Dreptatea ~ i - a spus cpvintulE. TAR TA: In vizitii la apic ulto ri~ cehos-lovaci (11)

A1 XXXI-lea Congres International deApiculturB, Varvovia-Polonia. Apicultura inPoloniaCALENDARUL APICULTORULUI

PROGNOZA INFLORIRII S LCIMULUIo p e r t a : Rolul mereu mat important a1 al-in sporirea producfitlor agropomzcole csteprisoszntc demonstrat intr-o serie de lucrdri dePolenizarea dirijatd cu albineveztlor de v i ~ i n i c i r e ~ onduce la spectaculoasei importante fmbu~tdtzrt call-ructelq. Ct fi fi articolul din pag. 13.

f o t o : Pave1 TANJALA)


3/35

E V E N IM E N T E D E M A R E ~ . H S E M N ~ \ T A T E IN LUNA M A1;,~iecare1 Mai reprezkna n o d treapa pe care mm ru lnostru, liber gi stiipin ge destinele sale, o urcil pe drumdprogresului, a1 b u n w r i i qi fericirii .

Silrbiltoarea revolufionarB a muncii gi solidaritafiicelur ce muncescSirbato rirea traditionalei zile dcMai, zi a muncii qi solidariatii in-ternationale a celor ce muncesc, con-stituie de fiecare dat5, pentru toti ce-tit eni i patriei e nationalitate ro

m h i , maghiar5, german5 ~i de altenafianali titi un nou moment cusernnificatii deosebite, prilej de aaduce un fierbinte omagiu PartiduluiComunist Roman, continuatorul celormai inalte traditii revolutionare dintara noastr5, care a ficut din implini-rea aspiratiilor fundamentale ale po-porvlui romin, suprema ratiune a exis-tentei sale, c5liuzind destinele natiu-nii pe drumul glorios i lurninos a1 li-bert*i, demnit5tii i progresului, a1edifidrii noii orinduiri, socialiste.

Pen tru poporul nostru, ziua deMai are str5vechi semnificatii. Sir-batorit5 din adincuri de vreme, casemn a1 bucuriei pentru biruinta pri-msverii, pentru reinvierea natiunii.ziua de Mai ~ i - a diugat, incepfndcu anul 1890, noi intelesuri ~i sensuri.In bogata cronid a sirbitorilor pro-letare, ziua de Mai 1939 are o semni-fica ie aparte. M re?ia zi de lupti dela Mai 1939 rsmine in istorie deopo-triv3 ca o ilustrare a spiritului re-vdut ionar i a patriotismului fierbin-te a1 militantilor partidului coinunist,care in pofida conditiilor lgrele qi aprigonirilor indreptate impotriva lor,au actionat cu dGruire, cu neb5nuit5consecventi pentru realizarea unititiidasei muncitowe, pentru mobilizareammcitorimii capitalei la demonstrati-ile de Mai.

In ~ i r a g u l cestor dirzi i neinfri-ati revolutionari se num5r5 tovarri~ulNICOLAE CEAUSESCU ~i tinsra mi-litant2i ELENA CEAUSESCU (Petres-cu), care au avut un rol de seam5 inorganizarea demonstratiei de la hfai1939,. mobilizind la actiune tinere tulantifascist ~i masele de muncitori siimprimind un puternic spirit comba-tiv demonstratiei.

In ~ i r u l niversirilor prilejuite deaceasti s5rbitoare, in conditiile incare poporul romin a trecut la con-struirea noii societiti, anul acesta ziuade Mai capAt5 semnificatii deose-bite. lnsufletiti de mobilizatoarde ho-Griri si prevederi ale documentelorcelui de-a1 XIII-lea Congres a1 parti-dului ~i apicultorii din patria noastrj.desf5~oar5 o amp15 activitate pentrutraducerea in fapt a acestor obiective,pentru a dovedi in acest mod profun-dul lor at a~ am en t at5 de lucrsrile ms-relui forum a1 comuni~tilordin tarnnoastr5.

M ai Ziua independenfeiziua victorieiPrintr-o ferici ti coincident& aceasti5zi de mai adun5 in istoria rominilordou5 momente de adinc5 semnificatie,dou5 -date aniversare care ne prileju-iesc de fiecare dat5 intoarcerea fecu-

no~tinteinoastre spre acei fii ai aces-tvi psmlnt care s-au jertfit pentru li-


4/35

.bertatea ~i indepefidenta pakriei lBr,pentru eliberarea altor popoare ap5-sate de asuprirea str5in5.La 9 Mai 1877, prin vocea mareluipatriot qi revolutionar Mihail Kogfil-niceanu, omul care participase cu faptala realizarea primului pas crucial pen-tru infgptuirea unirii tuturor romh-nilor 1859), poporul nostru, dupiaproape o jdm5tate de mileniu de do-minatie otomang, proclama in fataAdun5rii Deputatilor c5 ,sintern inde-pendenti, sintem natiune de sine sttgtoare... sintem o natiune liberg in-dependentiiU. In jurul cl5dirii Adunri-rii Nationale de pe Dealul Mitropolieidin Bucuresti s-au adunat spontan miide studenti, meser ia~i , egustori S? altiorg~eni,care purtind torte ~i drapeletricolore, cintau ,DegteaptS-te ro-maneu. Independents a fost cuceritgpe cimpul de lupt5, prin legendarelefapte de eroism de la Vidin,.Rahova,Smirdan, Plevna, Grivita, ~i Orehovo,unde peste -10 000 de fii ai patriei aur b a s pentru totdeauna sB pecetluiasc5cu singele lor implinirea unui idealvisat de mai multe veacuri.

ACELASI 9 MA1 AVEA S MAR-CHEZE A DOUA OARA ISTORIANOASTRA NATIONALA fN ANUL1945: prin victoria obtinut5 de fortelealiate ale coalitiei antihitleriste im-potriva Germaniei naziste, victorie lacare poporul nostru si-a adus contri-butia sa materials ~i de singe. S5rb5to-rirea Zilei victoriei asupra fascismu-lui este totodatB prilej pentru po-porul nostru liber, angajat ferm pedrurnul construirii societiltii socialistcmultilateral dezvoltate, de a omagiajertfele f i r5 seam% ale popoarelorUniunii Sovietice care au dus pe umeriilor greul acestui rzzboi, sacrificiile tu-turor celorlalte popoare ale coalitieiantihitleriste, prilej de a le adresaacestora, tuturor popoarelor-lumii fier-bintea sa chemare la intelegere si pace.Dup3 siiv ir~i rea Marii Uniri clasamuncitoare a fost cea dintii fort5 so-cia13 care ~ i - a pus problema cre3riiunui partid politic unic a1 proletaria-tului Romdniei intregite. Referindu-se

,- . ..la perioada In decursul 'cg iAx-a.fo


5/35

Situatia impune in continu reM SURIENERGICE PENTRU DEZVOLTAREASEPTELULUl APlCOL

fig VasiIe LEX NDRUInstitutu1 de cercetare i pro ld tiepentru apicultura

serie de materiale ap5rute ante-rior in paginile revistei noastre audescris amiinuntit situatia deosebit5in care se afI5 apicultura tiirii ince-pind cu luna iulie a anului trecut, cindintr-o serie de zone ale tiirii, la uneleefective de familii de albine s-au con-statat depopulgri, inregistrindu-sechiar pierderea intregii populatii dealbine. Din p5cate acest fenomen acontinuat ~i in perioada prelungitA deiernare, iar prim5vara rece ~i ploioas5a impiedicat in bun5 miisurii dezvol-tarea normal5 a familiilor de albine.

Din aceste considerente o mare partedin familii vor ajunge la culesul desalcim cu populafii reduse de albin5culeggtoare, iar pierderile suferite indecursul ierniirii ~i a1 primgverii im-pun mgsuri deosebit de energice pen-tru ~ef ace rea i sporirea numk ulu i defamilii de albine, conform celor stabi-lite prin Programul de dezvoltare aapiculturii.

Dat.5 fiind @versi&tea mare a stgrii,fam iliilo~ e albine din punct de vedere al puterii acestora, in acest sezonva fi necesarii abordarea unei tehno-logii diferenfiate de ingrijire si depregZitire, in scopul valorificilrii cule-

/ sului de la salcim.

m5suri care sii includ5 igienizareastupilor prin dezinfectie repetatti incaz de necesitate, sortarea si rebutareafagurilor vechi, cu puiet pestrit saumurdgriti puternic, cu pete de diareerimase din iarn5 sau apiirute in cursulpri.mgverii, eliminarea rezervelor dehranH poluate si inlocuirea lor curame cu miere de la familiile normalesau cu sirop de zah5r.Concomiht s vor aplica tratamentecu Varachet, Micocidin qi Locamicinapentru prevenirea si combaterea boli-lor specifice ~i in special a varroozei.

Este absolut necesar ca in toatehr5nirile de stimulare 5 se adminis-treze dozele de Protofil indicate inprospectul produsului care, pe ling5rolul de combatere a nosemozei are ~io actiune activii de stimulare sustinut5a cresterii puterii familiilor de albine.

Atit. pentru familiile depopulate cit~i pentru cele normale este de aseme-nea foarte important2 aplicarea lucr5-rilor specifice din perioada de prim%varii in care se include asigurarearegimului termic a1 cuiburilor, (avindPn vedere c5 in luna mai, apar frecventdiferente de temperaturil intre zi ~inoapte), asigurarea unui regim dehran6 complet - roteic ~i hidrocar-bonat, prin valorificarea culesurilortimpurii (salcie, flori de psduri, pomifructiferi etc.) sau prin administrareade sirop de zahHr ~qi inlocuitori depolen (lapte praf degresat qi drojdie

ateintie deosebit5 se va acordafamiliilor slabe la care s-a constatatcontinuarea procesului de depopulare.fn special la acestea se impune con-tinuarea aplicArii unui complex de'


6/35

de bere inactivau) in zonele qi inperioadele lipsite de polen, dirijareadezvolt rii accelerate a cnlbubui infunctie de cantitatea de puiet si in-deosebi a celei de albine. De ranarcatc5 in conditiile acestui an, in caremulte familii de albine la ieqirea diniarn5 au f a t slabe, iar timpul receprelungit a impiedicat in multe zoneale Pr ii cre~terea mmal5 a puietului,un rol deosebit il are in continuarementinerea cit mai strins5 a cuiburilor.In aceast5 perioad5, la familiile inc5slabe la carezalbina nu ajunge s5 aco-pere qi s5 inc5lzeasc5 puietul esteindicat ca in scopul mentinerii unigtiibiologice, chiar dac5 nu va fl produc-tiv la salcim, familia respectiv5 s5 fieajutat5 cu albilii de la celelalte fa-milii normale din stupin&. Pentruaceasta, dup5 verificarea m5tcii. fami--liei donatoare, rarna cu albine (fiii-2puiet) luat2 de la familiile donatoarese- amplaseazB in familia slab5 dup5diafragm5 far5 a se scutura, astfel in-cit unificarea albinei cu noua f amilies5 se fac5 treptat In lini~te.Pentruprotejarea mgtcii familiei slabe esteindicat ca. aceasta s5 fie izolat5 intr-oC U S C ~din plas5 de s i m 5 (obturatii cuo buc5tic5 de foaie de fagure artifi-cial sau o bucat3 de hirtie de ziar) ~iamplasat5 p zon2 de fagure cumiere in imediata apropiere a puie-tului.

m5sura care se impune in cazulaltor familii a caror dezvoltare nuasiguri certitudinea ca acestea voratinge puterea care s5 le perrnita valo-rificarea normal5 a culesurilor de lasalcim, este int rirea lor pe seamaaltor familii puternic dezvoltak.

lntsrirea se face prin unirea uneiH r t i - lbin5 qi puiet - in familiadonlatoare sau prin unificarea total5a dou5 familii. fn toate cazurile sevor lua m5surile de protectie a' m5tciifamiliei receptoare.

fn cazul cedsrii de dbin5 qi puietunificarea se face din timp dAhdu-sedoar rame cu puiet c5p5cit gata deeclozionare asbfel & d t albina i 3 ~ r 5'n5scut5 cu 5-6 zile inainte de ince-perm culesului s5 poatii participa lastringerea qi prelucrarea nectanilui.n caz contrar, introducerea puietuluiin perioada inceperii culesului si maiales a puietului nec5pScit poate avearezultate negative, o parte din culegg-toare fiind mobilizate pentru ingrijireapuietului.Toate aceste procedee duc Pns5 lareducerea uneori considerabil5 a nu-m5rului farniliilor de albine in stupin;,ingreunfnd intr-o oarecare m5sur5sarcina de refacere a efectivului i arealiz5rii productiei de roi. Pentrurezolvarea in carrditii mai bune a acestei p~obleme: e p6t folosi ite duu2familii htr-un-stup, d ~ p 5 4 i t e rint-ogratie Hanemann. Acest sistem deunificare se poate aplica chiar ime&aBdup5 iq ir ea de la iernat, albinele cre-indu-qi in acest mod conditii mai bunede crqtere a puietului ~i de dezvol-tare a puterii.

Pentru preintimpinarea ~oc ulu i ro-dus de unirea familiilor, in momentulamplas5rii acestora in ac el a~ i tup esteindicat ca peste gratia Hanemann s5se aqeze ~i o foaie de ziar. fn fehdacesta contopirea albinelor din ledou5 familii se face h p t a t , f5rg inci-dente neplkute. onditie important5este de asemmea cee ea mBtcile re-lor dou5 familii sri fie cit mai apropiateca vfrstB i stare fiziologic5.

D u g declan~area ulesului, In cazulin care cuiburile celor douri fmiliiajung s5 ocupe 7-8 faguri cu puietfiecare, intre cele dou5 familii, pestt?gratia Hanemann se introduce un corp t(magazin) la stupii vertioali, cu faguricl5diti ~i artificiali, sau faguri pentrustrinsur5 la cei orizontali.


7/35

Dup5 terminarea culesului, in cazulPn care familiile respective gi-au p5s-trat m5kcile gi au ajuns la dezvoltarenorrnal5, pot i introduse in stupi se-parati pentru a-si continua activitateade sine striGtor.Pentru valorificarea corespunz5toarea salc?mului, angajarea unei cantiGticit rnai mare de albinii la aativitateade cules este deosebit de importantii,fapt pentru care agliciirii m&urilormentionate trebuie sii i se acorde oimportant5 deosebit2.

acela~i cop, pentru mobilimeaunui num5r cit rnai mare de culeg5-toare in timpul culesului se asigur5spatiu suplimentar in stup ~i necesarulde faguri pentru prelucrarea neotaru-lui qi depozitarea mierii, se m5rgteventilatia in stup prin deschidereacomplet5 a urdiniyarilor ~i prin intro-ducerea de pene intre corpuri (miga-zine) la stupi verticali, se asigurg um-brirea stuplior dac5 este necesar etc.

Pentru obtinerea unei mieri decalitate superioarg, in mod specialpentru culesul de la salcim, pentrustringerea mierii se folosesc doar fa-guri albi sau foarte deschi~ia culoarecare s5 nu influenteze indicele colori-metric l mierii extrase. Din faguriimai*inchi~ia culoare, piistura qi mie-rea provenit5 de la alte culesuri (pomifructiferi, m u~tar , apip etc.j se ex-trage separat pentru a nu degrada prinimpurificare mierea superioar5 desaldim.

In timpul culesului, in functie depcmderea aportului de nectar, pe m5-sura umplerii fagurilor p u ~ i nteriorse adaugii faguri noi cl5diti gi artifi-ciali la stupii orizontali in imediataapropiere a puietului, iar la cei ver-ticali prin adiiugiri de corpuri (maga-zine). Acestea se qazii de regul5 subcele deja existente pe stup, astfel

inclt s5 se creeze un spatiu go1 intrecuib ~i carpul de strinsur5, pe carealbinele se grsbesc s5-1 urnple cu nec-tarul proaspiit adus sau cu cel ridicatdin cuib.Este indicat s5 se foloseasc5 culesulde la salcfm pentru cliiditul unui numgr cit rnai mare de faguri noi, inten-sitatea acestui cules qi prezenp uneicantitiiti mari de albini tiniir5 asigu-rind conditiile necesare cliidirii inten-sive a fagurilor.

Pentru sprirea randarnentului lacules, fagurii din corpurile pentrustrinsura se pot pune rnai distanpti.In unna acestei m uri albinele lun-gesc peretii celulelor acumulind ocantitate rnai mare de miere fntr-unnumiir rnai mic _de faguri, in acela~i .tirmp se evitii ocuparea fagurilor respectivi cu puiet, celulele astfelalungiteimpiedicind m5tcile s5 depunii ouii fngcqti aguri.,

Nu se recomandti extragerea mieriiin timpul culesului, in special a celeineciipiicite. Fagurii trebuie l5sati instupi pin5 sint c5p5citi pe minimum otreime din suprafa@, in felul aceskimierea se va obtine in limitele normale de umiditate. ..

problem5 deosebit de important5pentru aceast5 perioadii este gi ceea form&ii de roi necesari recuperkiipierderilor din iarn5 gi form5rl.rii efec-tivelor noi planificate.

Este indicat c acQunea de formarede roi s5 se porneasdi chiar din peri-oada de cules a salcimului, spre sffrgi-tul acestuia, astfel incit acceptareamiitcilor i hceputul dezvolfirii roilors5 aib-2 loc Pn condifii de cules natural.

In cazul in care roii se preconizeaz5a se-form2 cu htc i cgpgcite, a6iunea


8/35

cre~terii acestora ,trebuie pornit5 cu9-10 zile inainte, astfel incit n mo-mentul form5rii roilor, m5tcile iegata de eclozionare. functie de nu-m5rul de botci necesare ~i de califi-carea personalului apicol, pentru ere -terea m5tcilor se vor folosi metodeleadecvate de crestere prin transvazareade larve ~i cre te re a in familii cresc5-toare, prin decuparea de 'celule cularve tinere si montarea lor in farniliiorfanizate, prin Gierea unui fagure cularve tinere etc. Pentru crestere sevor lua larve doar din familii s5n5toasebine dezvoltate, ~i care au realizatproductiile cele rnai ridicate in anii an-teriori.

Se va evita folosirea de botci desalvare qi chiar de roire luate intim-plitor de la familii obi~nuitedin stu-pinZ2 s s ~pulcrgterii dirijate fiind, pe-Bng5 obtinkria n a z r d u i neeesar- dd 1n5tci realizarea tmor rnkii_de cali-

tate .superioad care s5 asigure unit&tilor biologice nou create o capacitateproductiv5 maxim2.

Dat fiind nivelul in general rnaisc5zut a1 puterii familiilor in aceast5perioad5 este indicat a se folosi metodede roire care s i necesite o cantitaternai redus5 de puiet ~i de albine, ur-mind ca in continuare, printr-o ingri-jire atent5 ~i prin compleSri cu faguricu puiet, roii s5 se dezvolte la putereanormal5 astfel incit s5 poat5 valorificaculesurile rnai tirzii ca ~i pe cele dintoamn5 ~i s2 ierneze normal,' f5r5pierderi mari de albin5.In aceast5 idee este indicat5 metoda

nucleelor conform c5reia roiul se for-.m-eaz5 cu o ram5 de piet gata de eclo-zionare ~i doi faguri de acoperire alto-indu-se o botc5 matur5. Folosindaceast5 metod5, din familiik rnai pu-ternice se pot forma 2 3 roil in func-tie de cantitatea de piet ~i de intensi-tatea culesului' in acea perioad5.

De asemeni, o metud5 care solicit5o cantitate rnai redus5 de material bio-logic din partea familiilor donatoareeste cea prin stolonare colectiv5. Prinaceast5 metd5 roii se formeaz5 din2 3 faguri cu puiet de la familii di-ferite, roiul formindu-se cu botc5 ma-tur5 sau cu matc5 imperecheas.In cazul fainiliilor normale c puterese- vor folosi metodele prin divizaresimp12 - rin care kfamilia respectiviise imparte in dou5 p5rti (egale saude puteri diferite) sau prin mutare incare familia de baz5 se amplaseazii peun alt w in stupin5 cu toti fagurii depuiet qi albin5 tin5x-5, iar matca pe1 2 faguri de puiet rimine pe loc cualbina zbur5toare. Cuibul se reface deregulZt din faguri artificiali, care inconditi? de cules intens sint cl2diti.in2-3-zib, fanib.-mmportfndu-se asem^&&&-unuf rol -m tura l.gri cazul acestor ultime dou5 metodeeste indicat5 folosirea de m5tci im-precheate, pentru a nu prejudicia can-ti ta ka rnai mare de puiet ~i albin i cucare se formeaz5 roii. In scurt timpacq ti a vor atinge nivelul de dezvoltarea unei familii normale ~i valorificindin conditii satisf5cZtoare urm5toareleculesuri din sezonul activ.

Important in toat5 aceast5 activitateeste dezvoltarea roilor dup5 formare.De aceea se va urmiri in mod deosebitacceptarea ~i inceputul activieti i deouat a mZtcilor, asigurarea roilor cuhrana necesar5, in special in cazul lip-sei culesului natural, asigurarea nece-sarului de faguri cl2diti ~i artificiali.

Se va urm5ri de asemenea stareasanitar5 a familiilor nou formate ad-ministrindu-se - preventiv tratamentecu locarnicinii qi micocidin, e f m n -du-se la timp tratamentele cu vara-chet, pentru, evitarea ~i c o m b a t minfestatiei cu parazitul Varroa Jacob-soni.


9/35

eputata specialists ne face citeva preciza ri ut ileCE TRE UIE S STIE CRESC TORUL DE M TCI

Biolog Maria DRAGANef Colcctiv Genetica i ameliorarea albinelordin Institutul de cercetare 1 productie pentru apiculturB

de Jfamilii de albine,a obiectivelor reclams3 fie utilizate atit la

e in sarcina pepinierelor aferente institutului, careit& i imbunatstirea permanents a'procesului dei calitatea mgtcilor difazate in teritoriu pe eco-de inst itut , un n u m b tot mai mare de apicultorilor o ocupatie. predind la filialele Asociatiei Cres-

Desigur. s-a scris mult despre calitatea unei mZitci, atit din punct de ve-

Rfndurile de fa@ i ~ iropun s i amin- IJnOr mitci corespunz5toare este asigu-teas& uncle gr e~ el i care pot f i co- rat5 in primul rind de calitatea fami-mise pe fluxul de cr e~ te re mitcilor liei de albine cresclitoare.(cre~tereamMcilor prin etapele care In crestere, produciltoriide matci potse deruleazi de la transvazare pins la folosi de la inceput familii cu mat&,livrare constituie In sine un flux tell- atunci cind numgrul propus a fi reali-nologic), gre~elicare dac5 sint elimi- zat este mic sau familii pornitoare or-nate sau evitate asiguril obtinerea unor fanizate (starteri) pentru fnceputulm5tci de calitate din punct de vedere cre~terii 26, h), dup5 care botcile cua1 cre~terii. larve se trec n familii cu matc5 pen-Pe ling5 calitatea din punct de ve- tru continuarea cre~teriipin5 la eclo-dere genetic care s asigur5 prin fami- zionarea m5tcilor.liile donatoare de larve, obtinerea Se eliminri de la inceput ideea c5apicultorul va .folosi Pn creqtere fa-Apicultura fn Romgnia nr. 8/1985, P. milii slabe, incornpatibile cu scopuli nr. 911985, p: 2Apicultura In Romgnia nr. 6/1985, p. 3: Propus. D ~ Te fapt ce 'inseamnr. 6/1986, p. 3 nr. 7/1986,, p. 6 nr 811986 familie b u d de erefiere ?p. 10 Se considera o familie bunij crescii-


10/35

toare aceea care ia in c r g t e ~ e epedeqi foarte bine larvele date In ingri-jire. In aeeste familii trebuie asiguratun echilibru in ceea ce privqte popu-latia de albine doici qi cujeggtoare. S-aobservat cii, atit in cazul existenteiunui numiir prea mare de albineh i c i in detrimentul albinei culegii-toare, dar qi invers, procentul delarve luate In crqtere este mai re-dus iar hrana administratii acestoraeste in cantitate mai mic5. Se potevita aceste pierderi cantitative si ca-litative de la inceput, printr-o bun5alegere a familiilor cresciitoare cu mat-cii, dar mai ales printr-o organizarecorespunziitmre a familiei pornitoare.Familia se formeaz5 dupii tehniciledescrise (Manualul apicultorului qi ar-ticolele citate), dar avind grij5 s5 scu-tur5m albine de pe ramele cu puietf oarte tin&, culeg5toarele fiind asi-gurate prin intoarcerea in cuib dup5formare. In felul acesta familia porni-foare va avea suficiente albine tinerein virst5 de 1-9 zile, parte din elefiind doici, parte in devenire. astfelde familie pornitoare temporarli nupoate fi losit5 decit pentru maximumcre~teri onsecutive, cind se schimb5cu alta nou format5, deoarece prinfnaintarea fn virst5 a albinelor se stric5echilibrul, disp5rind capacitatea de afi doici (glandele faringiene dezvol-tate, apte pentru a lua in creqterelarvele de m5tci). Se- observii deseoric5 spre sfirqitul intervalului de folo-sire, procentul de c re~tere cade sim-titor, iar cantitatea de llptisor estedeja mult redusii.

In cazul familiei pornitoare permci-nente, prin introducerea periodici, la5 zile, a unei rame cu puiet c5p5citgata de eclozionare, se asigur5 pe totparcursul sezonului u procent ridicatde acceptiiri qi l aptipr sufkient inbotci:.In general, crescatorii de miitci ama-tori declanqeazii aceasts actiune dup5cuIesul de la salcim, d n d in majorita-tatea cazurilor se instaleaz3 in stupin3o q o a r5 pregiitire fn, vederea roirii.In aceast3 situatie se remmand3 ca s3

fie folosite in cre~terea ngtcilor acelefamilii de albine, unde s-a pornit insta-larea fenomenului de roire, deoareceele posed5 mult5 albinii doic5, careasigut-5 un procent foarte ridicat- leluare in creqtere, o cantitate de 15pt.i-qor deosebit de abundent5, fenomenccare determinii obtinerea unor m5tcifoarte frumoase ~i calitativ superioare.fn cazul in care se practicil creqte-rea m5t~ilor n familii cu matcti-(new-fanizate) este recornandat ca acestea Sfie alese dintre cele foarte puternice,cu mult5 albinii doid. Compartimentulde cre@ere va fi asigurat permanentcu puiet foarte tfngr, care va atragein exces albina doicii din compartimen-tul cuibului, luarea In crestere a bot-cilor cu larve' fiind optim5. Mentine-rea in stare activ5 a acestui compar-timent de cr e~ te re realizead prinschimb periodic de rame cu puiet Pntrecele compartimente, compartimentulcuibului reprimind ramele cu puietcrescut qi cedind pe cele cu puietfoarte tfn8r. MBtcile crescute qi obti-nute in prezenta puietului tin5r larvarau de la inceput a'sigurat liiptiqor dinabundent5, fapt ce le confer5 in finalo greutate sporit3 qi un num5r maimare de ovariole. Se pare c5 albineledoici sint stimulate de depunerea l l pti~o ru lu i i ingrijirea larvelor din carese vor forma viitoarele m3tci, tocmaide puietul foarte tin5r, amplasat departe si alta a ramei de creqtere.amilia crescstoare trebuie con3ditionat ~i num2ul de larve introduse.Se vor obtine m5tci de' calitate atmcicind num5rul de botci introduse nuva depiiqi 30, in cazul familiei cumate5 si 50-60, in cap1 familiei f3r5'matc5.Oricare ar fi genul de familie folo-sit3 in crevtere se asigur5 o stare ac-tivii prin hr5niri permanente, fn micicantitgti, cu sirop 1 :1, cu adaos deprotofil (17 ml/l sirop) sau extract depelin ori ceaiuri de plante. Cantitstileadministrate trebuie s5 fie mici, pen-tru a nu ocupa,albina doic5 cu prelu-crarea siropului in detrimentul acti-vit5tii sale de bazii : hrlinirea ~ in


11/35

Qrijirea larvelor de rniltci. Aceste hr5-niri, pe ling5 misea ~i pgstura asigu-rati in rame, confers albinelor doicivigurozitate, activitatea glandelorfaringiene fiind deosebit de stimulat5.S e I-ecomand5 s5 fie fiicute 2 hriiniri

2 ml sirop, administrate una dimi-neata (la scoaterea botcilor) ~i una laprinz (la introducerea botcilor unei noiserii de crestere).Odatii botcile crescute in familie,cHpAcite ~i ajunse in apropierea eclo-zion5rii m5tcii apicultol-ii cr esd to ritrebuie s5 intervin5 cu unele ma-nipuliiri determinate de fazele flu-xului (transferarea in c u ~ t i n vede-rea eclozion5rii1 implantarea in roi saunuclee in vederea eclozioniirii i im-perecherii). De multe ori, acestea ne-fiind facute la timpul optim au re-percusiuni asupra viitoarei mitci, celmai adesea, dup5 atita munc5, neinre-gistrindu-se eclozionarea ei. Cel rnaifrecvent insucces soldat cu botci nc-eclozionate se explic5 prin r5cireaacestora dar tot atit de mult le cauzeaz5qi zdruncin5turile produse de mi~ciirilebruste in timpul manipulBrilor, efec-tuate in ziua a 10-12-a de la de-punerea oului, cind viitoarele miitcisint extrem de sensibile. Deci nu tre-buie s5 ,n e gr5bim niciodat5 cu izola-rea botcilor si transportul acestora, de-oarece cu graba sciidem procentul deeclozionare. Se recomandii ca lucr5riles 5 fie efectuate cu 1-2 zile inainteaeclozion5rii1 cind nu se mai poate pro-duce nici o 'transformare negativii Ire-versibil5. Dac5 botcile mature necesitgun transport mai lung se recornand:a f j a~ezatePn cutii tapetate cu vat5s u introduse in buret, cu orificii spe-cial confeeionate.

Odat.5 eclozionate miitcile, cresc5to-rul trebuie s5 aib5 grij5 in continuareSA asigure condifii optirn penlrztNstrarea calitdtii acestora. Nu trebuies 5 ne fie deloc indiferente conditiilein care sint mentinute miitcile pin5 lafnceperea po ntei i mai ales c5 in pri-mele zile de la eclozionare are loc ma-turizarea organelor reproduclitoare aleacestora care se termin5 odat5 cu de-

punerea ou5lor. In aceast5 perioada'In organismul m5tcii au lo toateacele fenomene de transformare carein continuare, intr-o mare mi -sur5, asiguri evolutia proceselor fizio-logice care imprim5 caracterul pontei.Tocmai de aceea se reclam5 conditiioptime de vietuire in primele ziledup5 eclozionare. Din pscate, de multeori, nu se d5 atentie acestui deziderat,matca fiind tinutii fn conditii care nu-iasigur5 in continuare dezvoltarea imaturizarea normal:. Astfel, se fntil-nesc cazuri de mentinere' a tinereim5tci in cugca de eclozionare cu hran5insuficientii ~i de proast5 calitate sauf5r5 albin5 insotitoare. In cuSca deeclozionare (cel mai adesea cuSca tipZander) se asigur5 hran5 de bun5 ca-litate (serbet din zah5r pudr5 gi mierede bun5 calitate, miere de salcim in-tr-o botci) .rji totdeauna 5-7 albine in-sotitoare, luate de obicei din familiapornitoare (orfane). In astfel de c u ~ t ise poate realiza ~i maturizarea in vederea imperecherii (cca 5 zile), evitindocuparea nejustificatg a nucleelor.Custile se pot stoca in acest scop dea-supra unei familii puternice, a~ezatenhriinitorul tdv5.

Uneori se fac greqeIi ~i atunci eindbotca sau tinira mat& proaspst eclo-zionat5 se introduce fntr-un nucleu leproastil calitate, cu albin5 insuficients(citeva zeci de albine), intr-un spatiuce nu asigur5 temperatura optirnii darsi lipsit de hrana necesar5. Din start,in aceste nuclee necorespunz5tor con-stituite matca nu eclozioneaz4 dinbotc5, sau dac5 eclozioneaz5, nu vaiegi ori va i e ~ i reu la fmperechere sauva fi prost Ymperecheati.Discrepanta flagrant5 ce spare-uneori intre conditiile de crestere infamilii si cele asigurate dup5 eclozio-narea mitcilor pin5 la depunereaoutilor, explic5 de cele mai multe oriviata scurt5 a acestora, schimbareainainte de vreme (nu se situeaz5 laacelagi nivel biofiziologic cu familia incare a fost introdusg).Un alt aspect care trebuie atent ur-m5rit in cre~tereamlitcilor este alege-


12/35

rea nucleului de imperechere. De fo-losirea unui m u m i t nucleu pentru Pmperecherea unei mitci depinde efi-cienta economicA a actiunii. Un nu-'cleu de dimensiuni mari, cu populatiesuficient5, care de fapt dup5 impere-cherea mstcii va deveni, in cele ~ n a imulte cazuri, un roi i apoi o viitoarefamilie asiguri rapid m5tcii toate con-ditiile pentru maturizare, imperechere~i inceperea pontei acesteia, dar in ca-zul cind matca se pierde la impere-chere pagubele inregistrate de apicul-tor sint mari. fn cazul folosirii unornuclee de wici dimensiuni se face em-nomie de albini, ins5 in conditii ne-fayorabile asemenea nuclee se auto-distrug sau se depopuleazg masiv (clirngnefavorabils, lips5 de hrani sau sur-plus de hran;, suprapopulare cu albiliivirstnici etc). De altfel, aceste micro-nuclee sint reutilizabile intr-un numgrredus, in majoritatea cazurilor fiindfolosite de c5tre crescstorii care pro-duc un nurnir mic de m5tci. Pentrucrescitorii ce produc peste 100 m5trise recornand; nucleul de dimensiunimedii, ca cel din reteaua magazinelorapicde, SG'AS-2 (112 ram; ME ~i FOTA

Nuclee de imperechere a miltcilor din. Pe-piniera Blineasa I1 a I.C.P.A., condusri de tell-nicianul Nicolae Iancovescu, unde anul trecuts-au produs 6 4 2 3 mlitci de cea mai bun3calitate.

(ram5 ME imp6rtit2 in 3 sectiuni lon-gitudinale pliante) care, bine organi-zate, asiguri imperecherea mai multorserii de m5tci in timpul sezonului 4-5 m5tci pe nucleu). Gantitatea de al-bin5 folositi la formare este de ccs200 g si se recomandi formarea nurnaicu puiet ciipicit. fn aceeagi m5sur5 cucantitatea de albin5 folosit5 interesea-z i calitatea ~i sini ta tea acesteia. Multicrescitori sint tentati s2 scape, prinformarea nucleelor, de familiile dinstupin5 care au ramas in urmi gi carenu au participat activ la cules. Pier-derile sint mari in acest caz, deter-minate de calitatea necorespunzlitourea albinelor care ingrijesc mdtcile. Maigrav este faptul c i aceste albine, demulte ori fiind bolnave de nosem5,imbolnivesc mitcile, scurtindu-le viata.Aceste mAtci au timp suficient s i ~ m -bolnZveascA familiile sau roiurile f ncare au f a t introduse, creindu-se infelul acesta u cerc vicios.

Odati mitcile imperecheate, multedin ele sint transportate la distaritemai mici sau mai mari, in c u ~ t i p eciale de transport (la noi cuqca tipBenton). n timpul transportului, demulte ori, din cauza neasiguririi con-ditiilor .optime, se inregistreazg u nprocent ridicat de pierderi prin moar-tea mitcilor. cauzi a mo?talitiitii,des intilniti, este infonzetarea in CUT-tile in care hrana a fost prost pregi-tit5 ~i s-a uscat. Se observ5 c5 intiimor albinele insotitoare qi apoi mit-cile (de multe ori la destinatie supra-vietuieqte matca; care introdus5 rapidintr-un ro i~or u albine tinere ~i puietde diferite virste i ~ ievine). altiicauz5 importanti a mortalititii estetemperatura, care, ori prea sc5zuti oriprea ridicati, are aceea~iacvune ne-fast5 asupra m5tcilor. alt5 cauz3,combinati cu temperaturi ridicate intimpul transportului, este Mcltiiraaprin lichefiere a ~er be tu lu i folosit.De aceea, se recomanda ca acesta s ifie preparat cu cca 2 luni inainte (tre-buie s i aibi un aspect tare, maleabildar nu lipicios) s administrat in com-f t E.T. partimeniul de' hran5 a1 cuqtii, imediat


13/35

inaintea espedierii, pentru c6 Iemnulii absoarbe din umiditate. Acdlo undesint posibilit5ti, se recornand6 parali-narea acestui compartiment. Suprafata~e rb et ul ui e acoper6 obligatoriu cu obuc5tic5 de celofan, pergament sau fo-lie de plastic, tocmai ~ pentru a evitauscarea.alitatea albineEor insotitoare arefoarte mare important5 in supravle-tuirea matcilor in timpul transportu-lui. fn primul rind acestea trebuie s5fie s6ntitoase, s5 aib5 virsta d2 3-10zile ~i s6 fie bine orfahizak. Se inre-gistreaz6 pierderi de m5tci in cu+ti ede transport (mai ales la transportu-rile masive facute de c5tre pepinierc),prin inteparea mtitcilor de c6tre albi-nele insotitoare slab orfanizate sau devirst5 inaintaa. Pentru asigurarea al-binelor necesare cuqtilor se recornand5folosirea compartirnentelor speciale,despaoite de cuib prin gratie Hane-mann, in care sint puse rame cu puietla eclozionare... . -Desigur m a i s f i t si '.alte came careproduc mortalit6ti la mstci, dintre eleamintind diversele mirosuri tozice(benzina, insecticidele de orice fel) ~ichiar . xpunerea direct5 la soare (aten-tie la cei ce transports mgtcile cu ma-~ i n iersonale).

Este deosebit de prigubitor faptul c2 dupio activitate atit de mig3loasi. dcterminat5insigi de produsul delicat care se obtine, oca-zie cu care s-au depus intense eforturi dcmunc i $1 atentie, s avem pierderi tocmai las f i r~ i t , n momentul valorificsrii mitcii.Consider c i prin dele relatate a m reugit sfcontribui la explicarea unor fenomene ne,do-rite care apar datoriti gre~elilo r ce se facpe parcursul fluxului tehnologic de cre~te1.ea mitcilor. De multe ori evecurile datorategregelilor demobilizeazri pe unii apicultori$i i determin5 s i p5rAreasci aceasti fru-moaG activitate In stupina proprie. Crete-rea mitcilor d i apicultorului atlt satisfactiade a-$i asigura smgur rnaterialul biologic re-producitor, valoros, dorit, cit $i posibilitatead e a dobindi un prestigiu apicol deosebit.

fn ajutorul apicultorului incepritor

PERIO D CULESULUIIng. on RECE NU -

d a t j cu primele zile cjlduroase de var5incepe cea mai intensi activitate a familieide albine. aceasta perioadii familia atingedezvoltarea sa maxims. Numirul de albinelucratoare este foarte mare, in prisaci e undu-te-vino neob i~nu it, n na tu ri sint tot maimulte flori, Pn stup toate ramele sInt acope-rite bine cu albine $i puiet. partea superi-oar2 a acestora fiind plin5 cu miere. Acuinincep act is itaf ile necesare pregritiril culesu-lui mare de la salcim, preggtiri care se lacde altfel $i cu ocazia celorlalte culesuri, pen-tru asigural'ea spatiului necesar prelucrcirii. :nectarului ~ depozitiirii mierii. Pen truncedsta, a stupii orizontali inainte de ince-perea culesului, de o park $i de alta a cuibului se introduc cel putin cPte 3 4 faguricl id if i, in care albinele pot depune gi prelu-cra nectarul iar la stupii verticali se punecorpul. sau magazinul pentru recolta. In ca-zuri de c ~ l e su r i oarte abundente se adaugiico.rpuri $i magazine suplimentare. G r ~ j a rin-cipals a apicultorului, in tot timpul culesnlui,cit $i in perioada de dupri cules, este dc ah in-trctine la familiile de albine o stare activ:l.adica de a preveni prin toate mijloaceieroirea natura'ld. Este gtiut . c i In perioada ,dinaintea roirii, familia f$i pierde hsrnicia ;albinelc nu mai culeg gi intrri intr-un fclde mole$eali.

Apicultorul poate im.piedica prin diferitelucrari ca familia s i intre In frigurile roi-tului, manifestare care apare de obicei dupilterminarea culesului d e ~a sa'lcim, deci pela inceputul lunii iunie.Roirea se datorevte lipsei de spatiu dinstup, crildurii excesive din cuib, li ps ei deventilatie a stupului. Inmultirii trintorilor

~ mai ales inmultirii exagerate a albinelor-tinere, care produc un.-exces de l&ti$or.~ihranesc cU el timp mai hde lungat larvele(in loc de 3 zile, le hr ines c zile): Acestea.sub influenta lLipti$orului care constituiehrana foarte concentrati, se transforma inla me de mate5 ,$i frigurile roitulai apar.In asemenea situatie, apicultorul trebu*

s previnii roirea naturald prin asigurareaspatiului suficient de lucru pentru albine. .Astfel, el trebuie s i l5rgeasci la timp cui-bul cu faguri In Intreghe sau pe julnfitateclriditi $i sri extragH fagurii imediat e ace$-


14/35

tia s-au umplut cu miere, pentru ca apoi,spre sear&, d - i pun& la locul lor in stup.Nu trebuie uitaEi n i d rama cldditoaraca re eontribuie la prevenirea roirii, dcoareceofer l albinelor posibilitatea de a lucra. fnace la~ i imp, p r h folosirea ei este IrtgrBdit5pr5sirea trintorilor, a caror prezent; in nu-m i r exagerat de mare, duce de asemenea laaparitia frigurilor roitului.Trebuie micsoratd i cdldura in stup,ceea ce se poate realiza prin instalarea stupi-lor in locuri umbrite sau prin a ezarea unorramuri. a unor rogojini sau a unui alt ma-terial izolator peste capacul stupilor. Lipsaunei ventilatii suficiente a cuibului duce laridicarea temperaturii, fapt care favorizeaz3roirea. In stupul insuficient aerisit, pe funduls u pe scindura de zbor se pot observa foar-te multe albine ventilatoare. Acestea bat puiternic din aripioare pentru a ventila aeruldin cuib, Lipsind astfel de la cules. Acrisirenstupului se face prin deschiderea larg5 aurdini~u lui, prin folosirea sclndurii de po-d i ~ o r u plas5, cu care se Inlocuie te una dinscindurelele podivorului sau prin desch~dercaobloanelor de aerisire din capac la stup11orizontali.Oprirea prasirii trfntortlor nu se face nu-m i prin folosirea fagurilor ar tific~ali,prinscoaterea din cuib a fagurilor cu multe ce-lule de trintor i folosirea ramei cl8ditoare.TrPntoritul este i el un mijloc de prein-tfmpinare a inmultirii trintorilor. La aceast5lucrare se taie adlnc, cu un cutit bine ascu-tit, cBpiicelele de cearB bombate care aco-per5 celulele cu larve de trintor. Ceara rr-cultatg din desclipBcire se spa15 cu ap8 dereoturile larvelor de trintor, iar apoi sestringe in minB in cocoloa e, care se p3s-treaza pentru topit. Resturile de larve t5-iate, rBmase in celule, sPnt cBrate de catrealbine in afara stupului.

Trebuie acordata te l rnai mare atentieprevenirli sau eventual combaterii jurtisn-gului, in perioadele lipsite de cules.Tot vara cInd temperatura de afar5 estefoarte ridicati, se alimenteaza continuu topi-torul de cearii. care este agezat pe un locPnsorft 'in stupin5. In topitor se introduceceara de culoare deschisii, recoltat5 In spe-cial din ramele cliiditoare, Razele solare otopesc i se obtine cearB de calitate supe-rioarl.Revenind asupra roitului, apicultorul Pnce-p5tor trebuie s5 tie cB aceeaqi farnilie dealbine poate roi odat5. de dou5 sau chiar dernai multe ori. Si, cu fiecare roi, familia, sl5-bevte, de aceea se recomandl ca roitul natu-ral s l fie impiedicat. Pentru aceastal trebuieca toate albinele sB fie ocu p te cu diferitemunci. Matca trebuie s5 aib5 Pntoldeaul~aeelule gata cl3dite pentru ouat, iar albinele-doici s5 aib5 un numlIr suficient de larvepe care s5 le creasd.Albinele clilditoare trebuie s l aibli loc pen-tru cliidirea fagurilor, iar cele culegatoare

faguri goi pentru depozitarea nectarului tpolenului.Roitul natural prezinfg dezavantaje,dato-ritii faptului c l albinele intrate In fr ig ur ~l eroitdui Ynceteaza lucrul sau depun o acti-vitate foarte redusa. Familiile ce vor roiin timpul culesului mare nu vor mai puteastringe provizii, nici mBcar pen- a acoperinevoile lor de hran5 din timpul lerngrii,nicidecum s5 rnai produca ceva pentru stu-par.Apicultorul, cunoscind acest instinct a1 al-binelor, a cButat sB-l foloseas& pentru i?tmultirea rapid6 a familiei. f a i l pierdere demiere, formind din timp i atunci clnd er acazul, roiuri artificiale. Este bine ca roiurileartificiale sB se formeze 'inainte d e inflo-rirea masivii a plantelor, pentru ca, Iolosind,culesul mareu, roiuri le se int&reasc& ichiar s3 inceapii sii string5 nectar. Roirea ar-tificiala se voate face chiar ping la inceputullunii rnai ; bineinteles lucrarea este indicalssi rnai tirziu inaintea culesurilor de la t lsau floarea-soarelui.

In tara noastr8, in afar& de culesurile ti p -purii, care sint de scurta durat4, rnai s h ti al tele cu o duratB ceva rnai IwntngB, cacele de la : salcim, tei, floarea-soarelui, finete de deal i munte, zmeur5, zburBtoareetc.. culesuri abundente care in funciie deanumiti factori permit realizarea unor im-portante productii de miere marfB. De aceea,pentru a obtine cit rnai mult5 miere, estenecesar ca familiile de albine sii fie trans-portate in mijlocul acestor flori, deci s&practicam stupbrztul pastoral.data cu stringerea nectarului i pole-nului, albinele ajutii i la polenizarea flori-lor, fBr5 de care nu este posibila fecundareai, ca atare, nici producerea de semintg.fructe sau legume. PrivitA din acest punctde vedere, albinek, fat5 de celelalte inseCk,aduc un mare folos agriculturii, datoritii faptului c3 ele ajut5 efectiv la ridicarea pro-ductiei culturilor agricole.

Pl5cut5 i mult avteptata este lucrarea d eextragere a mteril. Fagurii cu miere CAP -ciG, care au fost tra i treptat catre rnargincacuibului, pe m5sur6 ce albinele i-au depo-zitat mierea in ei. ,se scot din cuib i nlocuiesc cu alti faguri cliiditi. Scoaterea fiecBrui fagure se face dup5 ce acesta a fostexaminat atent, pentru ca nu cumva S f iramas matca pe el. Apoi, fagurele se scuturade albine, care cad fn interiorul cuibului. Al-binele rcimase pe fagure se matur5 uvor. Fa-gurii se introduc in ladita special5 pentrutransportat faguri, care se fnchide imcdiatcu capacul ei pentru a evita furtiwgul.

Trebuie avut In vedere cB dintre Pagwiirecoltati de la primele culesuri se p5streazgla rezerv5 cei care nu slnt prea vechi I aumiere in intregime c5p5citB. Restul se trecela extra< Extractia mierii se face cu centri-

(continuare t pag 24)


15/35

lbina- liatul cel mai stafornic q leal al agricultwriiSPURIREA PRODUCTIEI DE FRUCTE 1A VIJIN

Il@ PHV POLENIZARFA ALBI EIng nie BALANA biol Elena GROSU

Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturH

Obtinerea unor productii rentabile defructe este conditionat5 la majoritateaspeciijor pomicole de asigurarea pole-niz iri i livezilor cu ajutorul albinelor.Necesitatea polenizgrii cu albine acrescut considerabil, impunindu-se carn5sur5 agrotehnid obligatorie, de-oarece lupta dusi impotriva bolilor ~idiiuniitorilor plantelor ,prin folosireasubstantelor chimice, a deterrninat re-ducerea simtitoare a insectelor s5lba-tice polenizatoare.V i p i n u 1 (Cerasus vulgaris) si c i

e u 1 (Cerasus avium), sint spcciipomicole autosterile, ceea ce insearnn53, pentru a fructifica, ele trebuie s5fie fecundate de un polen strgin', dints-oalti varieta'te, transportul polenului ~iIn acest caz fiind asigurat de insectelegolenizatoare.Studiul fructificirii acestor specii

~ s t 5 1~e 'ssvekiqj \ \ ui=$.nxA ua u prezentat probleme de fructificare, cade pildi m5rul yi pirul . In ultima vre-me insii, v i~ inul inceput s3 ridice pro-'bleme deosebite, ajungind s l sevor-beasci ' de Un ,,fenomen de nerodire ,fenomen care constituie principals cau-z i a limitArii dezvoltArii acestei culturi.Suprafeple acoperite cu livezi de visinpe rod insumeadi abia 4.256 ha, dez-voltarea acestei specii pomicole neatin-gfnd ritrnul irnpus d e necesit5tile eco-nomiei nationale.

Pe plan mandial, s-au intreprins nu-meroase cercetiiri in scopul stabiliriiconditiilor necesare unei bune fructi-f iciiri a speciilor pomicole. Astfel,

M. G a n t i e r 1971) stabile~t e actoriicare contribuie la realizarea fructifi-cirii, R. R. i 11 a m l.973) v0rbin.dde polenizare ~i fertil itate aratii c i acestproces implica producerea yi eliberareade polen viabil, transportul polenuluiunui soi compatibil pe organele recep-tive ale soiului polenipat yi germinareapolenului, fenomene care depind deconditiile climatice favorabile ~i pre-zenta insectelor polenizatoare. Prin stu-dii intreprinse la noi si Pn diferite ti r is-a stabilit c5 dintre insecte, albineleiau parte la transportul polenului inproportie de 76,6%, bondarii 7 6910 fur-nicile, 3,6010, clir2ibugii 3 50/0 mugtele,viespile ~i cttte insecte 8,7OlO.

De altfel, din cele mai vechi timpuris-a constatat c5 in livezile in care inperioada infloririi pomilor exist5 al-bine se obtin de obicei productii rnaimari de fructe s.i de calitate mai bu~15,de aceea stupinele se plasau mai multprintre pomi, iar ca urmare, cei maimulti pornicultori erau\yi apicultori.Polenizarea livezilor cu ajutorul albinelor nu trekie sil se fac& la intimplare, reuplta acestei actiuni fiind de.terminat& de cunoapterea obiceiuriloralbinei, de cerinple plantelor gi de di-v e r ~ i actori externi care influenputliacest proces.

CercetEirile efectuate de Laboratorulflorg melifer5 si polenizare din cadrulI.O.P.A. la viqin ~i c i r e~ , u ar5tat cHeficienw activit5tii albinelor n proce-sul polenizirii depinde in mare m5surade distan$a ce exist4 intre stupin5 +i li-


16/35

vad& Astfel la viqin procentktL.de le-gare a fost de 9,1 in cazul amplasiIriifamiliilor de albine la 1000 clistanfEde livadi cu o productie pe pom de1 4 kg, 10,20/0 cind. familiile de albineau fost amplasate la 400 m cu o pro-ductie de 17,7 kglpom .$i de 17,5010 prinaducerea f limiliilor de albine in h a d 5si mplasarea a 4 famif+i cle albinellza,.productia de fructe ajzlngind l 38 kg /pom.

Sport11 de productie o b t i ~ u tn cazulantplasirii a 4 familii de albine la hec-tar livadi, comparativ cu amplasareafamiliilor de albine la 1000 m. de li-vadi a fost de 171%.In afara cr e~ te ri i antititii de fructese constat i si o imbu nit iti re a calit5tiilor, astfel c6 acestea prezints 4,96 gper fruct, fat2 de 3 g/fruct in cazulfructelor obtinute s ub izolator.Pentru c i r e S necesitatea unui nu-m i r adecvat de albine a fost de aseme-nea clar demonstrat. f n timp ce la po-mii izolati florile au legat in propoytiede 2010, la pomii neizolati nu legat Enproporpie de 36010, iar productia defructe a fost de 2 kqlpom la prima ca-tegorie si de 5 kglpom la ultima.Datele obtinute au condus la elabo-rarea u ~ e iehn~logi ide polenizare .cualbine a livezilor de c i r e ~ i visin carevizeazi norma de polenizare, putereafamiliilor de albine, deplasarea farnili-ilor si amplasarea lor in livadz.Norma de polenizare, (numi1-ul destupi/ha livad5) este necesar sfi se sta-

bileasc6 anual'in h n c t i e de abundentafloral i, puterea familiilor de albine,conditiile atmosferice, flora concul.ent5.si distributia varietitilor poleniza-toare.fnfr-o livadd clasicCi de v i ~ i n u 16.5milioane flori la hectar, norma de pole-

nizare este de 5 familii albine la ha.Norma de polenizare s-a stabilit +tiifidc6 la 0,5 milioane flori este necesara ofamilie de albine $i luind in calcul du-rata unei flori, nurn2rul de vizite ne-cesar unei polenizgri complete, numi-,rul de vizite executate de albine pe

minut, precum ~ puterea familiilor dealbine folosite in procesul polenizgrii.- n ceea ce pr iv e ~ te uterea fnrni-liilor de albine, se consider5 c6 pentrure.alizarea polenizirii sint necesare fa-milii bine dezvoltate, pe 6-8 raine d e

albine si 4 6 rame u puiet care cre-t d ,,foamea t i e polen $i implfcit L1nnurnir repetet de viaite pe f1oare;asi-gurind astfel o polenizare completg.Familiile de cllbine destinate poleni-ziirii trebziiesc clezvoltate prin l5rgireacuiburilor ~i asigurarea primivara de-vreme a hr5nirilor stimulente pe baz5de miere si polen, hriniri care trebuiesccontinuate chiar pe timpul cit familiilese aflb in livadi, la polenizare.- eplasarea farniliilor de albinepentrri polenizarea livezilor trebuief5cuti Pi1 mome;tul cind 5--103/0 dinflori sint deschise pentru a da posibi-litatea albinelor s i treaci imediat lacules. In cazul in care albinele sintaduse in livad5 inaintea infloririi po-milor, albinele se orienteazi spre altesurse de cules.- mplasarea stupilor se recornand5

$5 fie fficut5 cit mai aproape de plan-tele de polenizat, pentru cfi, dac5 tim-pul este nefavorabil albinele au o raz2de zbor limitat5, de aceea stupii sedispun in interiorul livezii. Daci sinta~eza t idispersati in interiorul liveziisau in grupuri de 4-5 stupi la distantede 150 m., se asigur6 o polenizare com-plet5 ~i uniform5 ja r albinele deplasin-du-se pe distante mici nu se uzeazi sirealizeaz i productii ma i mari de miere.Geaeralizarea En toate zonele ponli-colecn normelor de polenizme cu albine

tit-ezilor de cire; g i visin trebuic sdevinti o mtiszirti agrotehnicti obligclto-rie asigurind astfel sporirea cantitativ6s calitativti a recoltelor de fructe.

Consider5m totodat.3 c6 datele pre-zentate vor ajuta celor interesati - o-micultori qi apicultori - li dobindcasctio mai bun6 cunoastere gi intelegere nrolultti albinei melifere n satisfacereacerintelor agriculturii, respectiv ale pomiculturii.


17/35

Zaharia VOI ULES U .

Polenul, acest minunat dar a1 naturii,este un produs bogat in principii activecare se pot degrada usor dac5, din ne-glijenti, apicultorul nu respect5 anu-mite conditii.Prima m5sur5 care trebuie luat5 detov apicultorii care folosesc colectoarede polen la urdiniq este de a le pro-teja cu o copertind impotriva ra~elorsoarelui si a ploii. Razele ultravioletedin spectrul solar degradeaz5 polenul

precizeazii Alin a i 11a s in lu-crarea sa ,,PolenulC6, a pagina 41iar apa de ploaie pitruns5 in sertari1 transform5 fntr-o masi apoas5 incare gr5uncioarele se desfac.fn acest scop, personal am construitcopertine din P.F.L., cu dimensiunilede 500X 250x4-5 mm, iar pe margi-nile lor am fixat n i ~ t e ipci de la ra-mele reformate, pentru a evita defor-marea lor din cauza ploii. Locul de fi-.xare este in functie de tipul stupului side unghiul de zbor a1 albinelor, cindvin la urdiniq. Pentru stupul multieta-jat care la pomii fructiferi este pecorpuri, procedez dupi cum urmeaz5 :intre cele corpuri, pe latura frontal5bat cuie la distant5 de 300 mm unulde altul. Pe ele sprijin copertina carepe latura exterioari, in mijloc, este pre-vHzut5 cu o bucat5 de si rmi pe care o

leg de un cuisor fixat Pn scoica de prin-dere a corpului superior. Cu awast5sirm5 obtin ~i fnclinarea copertinei. Fo-losesc asemenea copertine de -foartemulti ani si niciodat2 ploaia nu a pi-truns in sertar.Cind incepe culesul de la salcim, ri-dic placa activ5 i cobor copertina, pecare o asez in prelungirea colectorului.Astfel. obtin o su ~rafa t5 estul de ma-

gr5bite in stupsi s5 depunii pretioasainc5rcAtur5. DaC5 nu ar f i aceasti puntkmulte dintre ele ar c5dea linif5 stup ~iar pierde timp prea mult pin5 ~ i - a r .reface fortele de care au nevoie pentrua zbura spre urdinis. De multe ori numai ajung la ur di ni ~, iind atacate devreo broasci sau qopirlii ascuns5 substup.Polenul odat5 recoltat trebuie uscat.Celor ce nu au usc5toare le recomand

s5 usuce polenul, folosind energia so-lar6, aqa cum am aritat in articolul pu-blicat fn nr. 6 984 a1 revistei moastre.Dup6 uscare, polenul trebuie conser-vat impotriva diun5torilor. Pentru a-ceasta se poate proceda in ma;l multefeluri :folosind bioxidul de carbon dillrapsulele de autosifon, care se intro-duce in recipientul respectiv, dup5 care

se pnne polenul ~i apoi se inchide bine.Se folosesc- 2 capsule la kg polen.piistrarea polenului in jrigiderconform recomandirilor lui OctavioAguar M o n d e r d e din Spania, in lu-crarea ,,Criterii pentru aprecierea po-lenuluiu, prezentat5 la Simpozionul deapiterapie de la Madrid din 1974 . Po-lenul se introduce in pungi de hirtie,apoi in pungi din plastic care se lipescla guri, dup5 care se pistreaz5 in fri-gider.conservarea cu zahdr i r u mierein care caz polenul nu se mai usuc5.Imediat ce se ia din colectoare, se cu-rat5 de impuritsti, apoi se intinde peo hirtie peste care se cerne zah5r pu-dr5 in cantitate de 0,500 kg la 1 kgpolen. Dupi omogenizare, se asaG unstrat subtire de zahiir pe fundul reci-

7re, pe care albinile, obosite din c ~ u z a,,Produsele stupului, brad sanatategreutgtii din gu g, se opresc ss se ~ frumusete , Simpozionul de .apiterapieneasc5 putin, pentru ca apoi s5 intre Madrid 1974 ~ d .pimondia.


18/35

-pientului,'du@ care se pune polenul,presind foarte uvor pentru a nu sfil*i-ma, griuncioarele. Se inchide bine reci-pientul ~i se pistreaz5 la loc r8coros,in.cimar5 sau in beci. Daci se lolose emiere pentru conservare, polenul, dup5ce a fost curiitat de impuritgti, se asjaziintr-o cratie peste care se toarni mie-rea lichefiati in prealabil in bain-ma-rie. Pentru nu distruge elementelevaloroase t i n miere, borcanul cu mierese q a d fn vasul respectiv cu a*, peun gritar. Cit timp stA vasul respectivpe foc, cu ajutorul unei linguri se \aamesteca continuu, pentru ca mierea s inu se incillzeasci peste 45OC Cu o lin-gur i de lemn se freaci polenul cu mie-

rea, pin2 ce se obtine o past5 de con-sistenw mq ta ru lu i. Pasta respectiv5se pune in borcan, care se leagi binela guri ~i apoi se introduce in frigider,pe raftul de jos. Polenul conservat cumiere pistreazil aromele florilor dincare a fost cules cji este consumat cupiicere de albine qi de om.Recomand insistent, mai ales ince-pitorilor, s5 recolteze polen, si-1 conserve sji si-1 foloseasci in compozitiaturtelor pentru albine, in proportie d cping la 150/0 din greutatea lor. Consider c i -se poate renunta la retetele cuinlocuitori de polen, deoarece ta ranoastrz este bogat.2 fn plante bune pro-duciitoare de polen.

Un cunoscut apicultor ne recomandb cum sb realizbmrapid polenului

prof ladimir HUM NI

Curtifirea polenului recoltat de al-bine este o lucrare miadloasti cawcere mult timp ;i rtibdarue.Aceastli lucrare se poate face re-pe e ~ bine cu ajutorul unui venti-lator electric de birou. Ventilate?-ulse asazii in interiorul unui tune1prismatic, confectionat din cartonsau P.F.L. care dirijeazti curentul deaer suflat. In curentul de aer llistint

s i curgti cite putin polen intr-o tnvii(de aragaz). Corpurile strtiine u~oa7-eca: aripile, picioru~elealbinelor,scamele etc. sint antrenate de czi-rentul cle aer ~i cad pe o coal& dehirtie a~ternutd ingti tavti. tllbinelemoarte si alte corpuri m i grele, cadpe polenul din tavti dar ele sint usorevizibile ~ se pot culege ~i Zndepdrta.Intr-o ord se pot curtita astfel 5-6kg de polen atit cel uscat, cit ~ celTOU US@^


19/35


20/35

Ac c e as i foa ie de fagure a r t i f i c ia l de c upa t ii icl6tlztd d e a l b i n e d u p d 4 z i l ecu orificii de 3 cm, constatind cti al-binele au cl5dit aceste orifidii fir5greutate, realizind importante econo-mii de cear5. De asemenea, prof.R. Jordan din Viena a fticut Pncerctirisimilare cu aceleasi rezultate, ajun-gind chiar la concluzia cti fagurii ar-tificiali perforati sint primiti mai binefat5 de cei neperforati.In 1957, G Meyerhoff de la Univer-sitatea Humboldt-Berlin in baza unorexperimentari asupra acestui procedeupornit de la citeva aspecte practicecare intereseazti pe apicultori ctiutindsti elucideze i s i r5spundti prin revistaLeipziger Bienenzeitung nr. 7 din 1957la trei probleme principale i anume1. Cum se comportti albinele fapl d ejagurii artificiali perforati2 Cit de mare este econo~nia decearii

3. Cum se poate aplica. cel mai bineacest procedeuLa prima intrebare s-a ajuns la con-cluzia c5 fagurii artificiali perforatiprimiti i completati nu se deosebescsau se deosebesc prea putin de ceilaltifaguri. T o tu~ i ceasta cl5dire a faguri-lor depinde de components farniliei.Daci instinctul de cltidire este bun, fa-milia normal5 i culesul indestulAtor,atunci se pot introduce f5r5 grij5 fa-guri artificiali decupati. La familiileslabe, rele claditoare si cind culesul estesl b trebuie sti ne a teptAm la o cl5-dire defectuoas5 i incompletb.

La intrebarea a doua se precizeaz5H fn experienta efectuatb s-a practicatpe o foaie de fagure artificial, un nu-m5r de 21 orificii cu diametrul de 26

mm qi s-a realizat o economie de cear5in tre 16-210/0 in functie de dimensiu-nea fagurilor folositi. Cantitatea deceari economisitti, poate sti fie majo-rat4 dac5 se ~tanteaz5n fagurele arti-ficial mai mult de 21 orificii. Aceastaeste posibil ~i cornpletarea de c5tre al-bine reu este. Autorul aju rge la conclu-zia cti la aplicarea procedeului se poateeconomisi o treime din cantitatea decear5. Astfel dac5 la kg de faguri ar-tificiali de tip multietajat intr5 15 bu-cgti, la 1 kg faguri artificiali perforatiintr5 20 buc5ti.La Intrebarea a treia se precizeaza ctifagurii artificiali perforati sint bine ve-niti acolo unde se pune problema ex-tinderii considerabile a stupinei. Inmulte cazuri cantitatea de cear5 esteinsuficienta in special in cazul stupi-nelor noi infiintate. Metoda prezint5interes si are important5 pentru oricestupin i cu conditia s i fie apl icaa deun apicultor experimentat deoarece nuin toate cazurile un apicultor incepgtorpoate aprecia care fafnilie suportA fa-guri perforati i care nu suport5 ~i dac5culesul permite sau nu aplicarea unuiasemenea procedeu. Utilizarea faguri-lor artificiali perforati este o metodtinlai bun5 decit introducerea de f i ~ i i efagure artifical, metod5 care se prac-tic5 atunci cind apar cazuri de lips5 decear5 si care intotdeauna aduce neca-zuri prin aceea c5 in' majoritatea ca-zurilor fagurii sint cl5diti cu celule detrintori. Considergm ci fagurii artifi-ciali perforati pot fi folositi la roiurisi pot fi luati in consideratie la infiin-tarea noilor stupine din cadrul unit%tilor agricole socialiste care au sarcinimari de dezvoltare in actualul cincinal.

Astfel d a d aceast5 metodi de folo-sire a fagurilor artificiali perforati arfi generalizat? fn sectorul apicol socia-list, care detine nurnai 15% din totalulfamiliilor de albine din tara noastrtialculind necesarul de faguri arti-ficiali numai pentru roii realizati la oinmultire de 30 din efectivul existentsi un necesar de 0,8 kg faguri artifi-ciali pentru fiecare roi -ar realizao economie anuall de 16 8 kg cear5.


21/35

SA CUNOASTEM CIT MA1 BlNE I SA APL I~AM IN:TlMP UTlC TOATEMASURILE PRIVIND: - >

Dr. Mircea MARIXef de laborator

Institutul de cercetare i productic pentru apiculturaVarrooza este o parazitozii a albinelorce se combate anual pentru a realizaun parazitism foarte slab a1 familiilorde albine.fn conditiile ~i cu mijloacele actualemaladia nu poate fi eradicatii niciiieriin lume, dar poate fi controlat5 cu multsucces asa cum s-a realizat In @ra noas-tr5 inci din anul 1975. Pentru aceastaeste necesar sii se intervinii in mod or-ganizat cu preparate acaricide de inaltrispecificitate. Ping in prezent, in taranoastri s-au utilizat cu mare eficienf5medicamentele SINEACAR si ARAFI-

NOL. Fiind vorba de o parazitozi, inconduita de tratament trebuie s5 inter-vin5 perioade de timp cfnd medicatiase gchimb5 pentru a combate fenome-nu1 de selectare a unor paraziti . re-zistenti si de acumulare a substan~eloractive in stup si prodtusele stupului.

Pentru aceasta n tratamentul varroo-zei la noi in tar5 nu se va mai utilizamedicamentul SINEACAR, ci un noupreparat cu numele de VARACHET sipreparatul ARAHNOL d n d se vor asi-gura substantele componente pentrua-1 fabrica.Medicamentul VARACHET are incompozitia lui substanta ami t raz(2Wh) bis N,N- dimetil-2,4-fenilimino-meti1)N-metilamini. Aceasti substant5se utilizeazi in combaterea varroozei

tr-o perioad5 de timp variabil3, de laciteva zeci de minute pin5 la 3 4 zile.Aceast5 actiune ce se manifest5 di-ferit de la un parazit la altul este infunctie de cantitatea d substant5 activ5 cu care a venit in contact, vitezade piitrundere in corpul parazitului si'a acfiunii substanfei asupra centrilornervosi ~i a sistemelbr enzimatice aleparazitului.Doza recomandati are efect atyncicind se iau miisuri de etan~eizare stu-pilor in timpul tratamentului. Dac5acest lucru nu este realizat, o parte dinsubstanta activzi volatilizati piir5se+terepede stupul prin fisuri, alte defectesau Pnchiderea necorespundtoare a stu-pului prin podisor ~i u rdini~ .P R E Z E N T A R E

Cutie de carton (fig. a) continindo stic lu~i i cu 5 ml substant5 activg(fig. b), 6 benzi din h irtie fuinigenii(fig. 1 c), pipetii piciitor (fig d) iprospect privind modul de folosiremedicamentului.Medicamentul se piistreazii in cutiaoriginal3 la loc uscat si ricoros; feritde surse cu' foc deschis (fiind inflama-bil) si de accesul copiilor si a persoane-lor neavizate.M O D D E A D M I N I S T R A R E

si in alte @ri fiind administrat5 sub Se indep5rteaz5 de la marginea sku-formi de furnigatii sau aerosoli. pului o rams fiirii albine, sau hr5nito-Substanta ac tivi actioneazi asupra rul. Se'scoate din cutie o bandii de hfr-parazitilor prin contact molecular ~i tie furnigeni si la unul din capete s epri'n inhalatie, r eq ind s i omoare pa- infige un ac cu giimilie. Cu ajutoruTrazitii liberi de pe corpul albinelor, in- pipetei se ia din sticlutg substanta ~i s


22/35

Fig. 1. hfodul d e prezentare a1 medicamen-lvlui VARACHET : a. cutia de carton ; b.sticult3 cu 5 ml substant2 activ8 ; c. benziledin hlrtie fumigen8 ; d. pipeta pic3tor.

F o t o Dr. Paul ACACHEpicuri pe hirtie in urmitoarele doze :2 pid tur i pentru u n corp de s tup mul -t ietajat , pictituri pentru u n stu p Du-dant si 4 pictituri pentru u n s tup m i -zontal. Dac? in stupul orizontal exist22 famil i i , se va trata fieccire familie cucite 2 picitturi.

Pentru a proteja pe apicultor fat5 deactiunea substantei active, piciturile seagazli pe jurnitatea superioar5 a 'h9r-tiei, astfel cB pin5 la introducerea instup qi ardere, fumul ce se degaji sBnu contini substanta activB. Imediat,cu ajutorul unui chibrit, brichet5 saucirbune arzind, se aprinde hirtia lapartea inferioari, dar arderea trebuiesii f ie mocnitii ( n u cu flactirii). D a dbanda se aprinde cu flacir5, se sufltiasupra ei pentru a o stinge qi a pro-duce o ardere mocnitli.Cu ajutorul acului cu gimilie se in-fige banda fumigeni in peretele inte-rior a1 stupului, in a a fel ca distantadintre banda de hirtie i pexvte s i fiede minimum cm. Imediat se a ~ a z 5podiqorul i capacul stupului, ia r urdz-nip1 se inchide t i m p de 15 nzinute.alti modalitate de administrare

este pin urdinQ. AceastB administrarese face indoind in prealabil hirtia fu-migenZ in zig-zag, pentru a asigura cu-rentii de aer fn timpul ,arderii. fntot-deauna banda fumigenii se afazdi pe

o bucaM de plasd de sirm& pentru aevita eventua la aprindere a s tupuluip i n contactul benz i i fumigene cu res-turi de cearii i lemnul fztndului d estup.Atragem atentia c5 la nivelul de ar-dere se Pn'registreazi o temperaturi deciteva sute de grade. Ca si in cazulaplicsrii primului procedeu, dl ~rata eInchidere a urdini~u lui ste de 15 mi-nute.Pentru familii de albine adipostitein pavilioane, administrarea se facenumai prin urdiniq, protejind astfel a-picultorul de a inhala din interiorul pa-vilionului vapori de substant5 activ5.

Tratamentul familiilor de albine d i n pavilioane se face cu o deosebitii atenpe,a ~ e d n d benzi le f umigene numai peplase de sirmi? sau buciiti de tabl2i pen-tru a nu incendia pavilionul. DatoritZfaptului se lucreaztl cu foc, pose-sorii de pavilioane apicole trebuie sBdispuns in timpul tratarnentelor de ex-tinctoare sau cantitti suficie nte deapii, necesare stingerii unui eventualincendiu. Incendiul nu se poate pro-duce decit din gre~el il e picultorului.Administrarea VARACHET-ului seface primiivara cf n d albinele au ince-put activita tea norma lti Si ghemul .nuse mai constituie i numai atunci c indtemperatura mediului exterior este clepeste 15OC. Tratamentul este bine s5se efectueze dupi-amiaz2, cind majori-.tatea albinelor este prezenta in stupsi se repetii Encti odatd la interval de7 zile. A1 treilea tra tam en t poat f iefectuat dup2 recoltarea mierii de lasalcini. Se mai recomandi un tratamenbin luna august dupi recoltarea mieriide la floarea-soarelui sau de la o altisursi de cules qi dou8 tratamentetoamna in lunile septembrie i octmtbrie, in functie de zona geografici,atunci cind in stup nu mai exis t t i puiet sau &xistit foarte putin.Atragem atentia cd mitrirea cantit&fii de me dica me nt snu adm inistrm eantai freeventti la fantezia apicultorilorsau la recomandarea persoanelor m avizate conduce la intoxicarea de dife-rtte grade r familiilor de albine si la


23/35

pdu ar ea stupului i a produselor lui cusubstan@ acaricidii. Orice abatere dela aceste recomandari sau de la celeale prospectului, reprezint.5 gre~e li ii-cute e apicultori.In cazul En care intensitatea parazi-tismului a devenit foarte redus5 se potface numai cele 3 tratamente de var6-

toarnng.Aqa cum am mai arltat, in cursulefectu5rii tratamentelor apicultorul nutrebuie sd tnhaleze fum continind sub-stanti5 activli.Dup5 terminarea tratamentelor, api-cultorul i ~ ia sp5la cu ap5 ~i sipun,miinile si fata.In cazul in care, din gre~eal5,api-cultorul a v5rsat continutul sticlutei ~ilichidul a venit En contact cu mlni lesau a fost stropit pe fati, se va sp5laimediat cu ap i ~i s5pun.Este obligatoriu ca in timpul trata-rnentelor apicultorul s i poarte halalsau salopetti de protectie ~ ochelari lipmoto.

zcpti terminarea lichidului din sli-c lu ~ . restea se distrug pentru a nufi refolosite in alte scopuri. De aseme-nea, dup5 terminarea tratamentelor piptele se distrug.Tinind seama de faptul c5 este vorbade combaterea unei parazitoze, menti-nerea In stare puternici, productiv5 ~repfoductivii a familiilor de albme serealizeaz5 nu numai prin tratament?judicios si la timp aplicate, ci si prinasigurarea conditiilor optime de hrci-nire ~i ingrijire a acestora. In perma-nents, in orice anotimp a anului, fa-miliile de albine au nevoie de cantitiitisuficiente de miere de cea mai bunicalitate qi polen.Exploatarea excesivs a familiilor dealbine, stressurile frecvente datoratetransporturilor qi aglomerarea efective-lor peste normele recomandate la sur-sele melifere, conduc la sdderea re-zistentei organismului albinelor la fae-torii de agresie, la contamin&-i ~i rein-fest.5ri.Aceste st5ri de lucruri nu pot fi re-mediate numai prin administrarea dcmedicamente.

M ~ S U R I RIVIND RECOLT RE ajI EXPEDIERE PROBELOR -PENTRU DI GNOSTICUL DEL BOR TOR L BOLILOR\ A\B\NEDr Dumitru PITIGOIServic~ul ehnic a1 AsociatieiCrescatorilor de Albine

fn vederea obtinerii unor productiisporite de miere ~i alte produse api-cole, se va acorda o atentie deosebigmentinerii st5rii de sinitate a fami-liilor de albine.Pentru asigurarea sanititii famili-ilor de albine ~ evitarea riispindiriibolilor infecto-contagioase qi parazi-tare, apicultorilor le revin sarcina surmdreascd in permanenfd euolufiiastdrii de sdntitate a acestora impreungcu personalul sanitar-veterinar din lo-calitatea unde se aflg amplasatii stu-pina.Aceast5 supraveghere continu5 tre-buie s5 fie completati In caz de dubiucu examene de laborator, in care scopfacem unele precizilri in conformitatecu prevederile legii sanitare vetehnu-re nr. 6011974 cu privire la recoltarea,anzbalarea i expedierea probelor delaborator, evitind in acest sens uneleneajunsuri care se pot ivi ca urmarea nerespecgrii legii.Probele se pot trimite fie laboratoa-relor din cadrul inspectoratelor sani-tare veterinare judepne, laborato-lui de specialitate din cadrul Institu-tului central, sanitar-veterinar de diag-nostic Bucure~ti . Probele vor constadin portiuni de faguri cu puiet, mieresi p5stur5, avind dirnensiunea de 10 15cm, En cazul bolilor puietului 40-50albine cu semne evidente de boal5,vii sau Pn agonie, faguri cu puiet si al-bine in cazul incrimin5rii unor bollmixte.La recoltarea probelor pentru sta-bilirea diagnosticului prin examen delaborator trebuie respectate urmstoa-rele reguli generale


24/35

- robg recoltatti trebuie sti fie re-pezentativti ;- e va recatta o'cantitate sufici-ntti de material patologic care sti per-mitti efectuarea unui examen complex.Alljinele bolnave sau moarte se vortrimite in recipiente sau borcane cueapacul perforat pentru a piitrundeaer.Probele de fagure cu puiet ~i altconlinut se ambaleazii in hirtie curat gi se vor trimite in cutii de car-ton sau lemn. Pe fundul si pe capa-cul cutiei se fixeazg cite douii qipcu-lite de grosimea unui creion pentrua tine fagurel'e usor Pndepktat evitindmucegiiirea acestuia i pentru a-i p5s-

tra forma pe timpul transportului.Probele astfel arnbalate qi sigilate vorfi trimis? la laboratorul de speciali-tate prin delegat, >impreunii cu notelede insotire intocmite de organele sani-tare-veterinare, prin care se va men-tiona etiniitorul familiilor de albinebolmve ;dresa :- umdrul familiilor de albine dinstupinti :- ata aparitiei bolii ;- umiirul familiilor de albine afec-fate de boalti ~i procentul de msrbidi-tate s u mortalitate ;semnele clinice ;i modificiirileanatomopatologice constatate ;- ata recolttirii materialului pato-Eogic.

Recoltarea probelor in scopul expedi-erii lor pentru examen toxicologic delaborator se va face in cel mult 24 ore'de la aparitia primelor suspiciuni deintoxicatie, de egtre medicul veterinarin prezenta apicultorului ~ i - anui de-legat neutru.fn cazul suspiciunii de intoxicatie laalbine probele vor fi constituite dinalbine in agonie sau moarte. circa100-150 g, probe de miere, de faguricu pgsturii, faguri cu puiet ciipiicit ~inecspiicit, e~antioane din hrana destirnulare, plante, frunze, floi-i ~i apiicare constituie sursa de apiirare pen-tru albine, suspectate de a continesubstante toxice.Jumiitate din probele recoltate vorfi sigilate ~i pgstrate timp de 9 zile'de medicul veterinar, in vederea unoreventuale expertize.Notele de ensotire pentru acesteprobe vor mai contine ~i toate detali- ',ile legate de observatiile clinice, citefamilii de albine din stupinii au fostafertate si 4n ce proportie, modificii-rile anatomopatologice constatate, im-prejurarile in care s-a produs intoxi-

catia, rezultatul primelor investigatiipentru stabilirea sursei probabile deintoxjcatie etc.In felul acesta apicultorii vor aveaintotdeauna la indeming posibilitateasii urmiireasch evolutia stgrii de siinz-tate a familiilor de albine ~i sZi inter-vinii operativ .ji eficient in aparitiabolilor ori de cite ori va fi cazul.

A P I U L; T? Valorificind prin Iilialele judefene ale Asociafiei Cresc5torilor de? Albine cantitgti cit mai mari de miere, Igptiyor, cear5 ~i propolis, con-

tribui l in mod direct la realizarea obiectivelor economice ale asociatieinoastre, contribuifi la intirirea economic5 a fgrii, la ridicarea necontenitg? a nivelului de trai a1 poporului nostru

?~ * ~ * ~ 4 * 4 * 4 * * * * * * * * * * * 4 * 4 * 4 * 4 e * * 4 ~ 4 * 4 * * * * * * ~ * 4 * * * 4 ~ * * 4 * 4 * * * 4 * * * 4 ~ * ~


25/35

Legea ne ap5r5 5 o cunoa~tem i s o respec :

DREPTATEA sl-A SPUS CUV~N'TULIng. Remus LUNGU

Prevedintele Filialei A.C.A. municipiul Bucurevti i Sectorul Agricol IlfovApicultorul Gheorghe Pe-trescu din municipinl Cra-iova judetul Dolj avea stu-pina proprietate, format5din 40 familii de albine, am-plasata In comuna Terpezitadiq judetul Dolj, in curtea ta-t5lui s8u. In aceeavi cornun5mai aveau amplasate stupi-nele i alt i apicultori locui-

tori ai comunei.C.A.P.-ul din localitate, a1cl ru i p re~edin teera in anul1983 fratele apicyl toruluiGheorghe Petrescu, a aplicatprin organele tehnice de spe-cialitate, in preajma zilei de18 mai 1983. tratamente chi-mice cu pesticide pentru er-bicidarea porumbului i dis-trugerea d5un5torilor din li-.vada situat5 in apropiereacomunei, producPnd prin a-ceasta mortalitatea albinelorculeggtoare, cit i alte pagu-be legate de dezvoltarea lamiliilor de alb ine i nereali-zarea productiei de miere.Aplicarea tratamentelor ohi-mice , s-a Idcut fdrd respec-tarea prevederilor Ordinuluicomun nr. 76 1163 32/1980 a1Ministerului Agriculturii, Mi-nisterului Silvtculturii si Co-mitetului pentru problemeleConsiliibor Populare (ordincare se g5se te i la filialeleA.C.A. judetene).In conformitate ou preve-derile ordinului enuntat, api-cultorul Gheorghe Petrescu(singurul dintre apicultoriicare au fost psgubiti) s-a a-dresat la circurnscriptia sa-nitar-veterihari pentru con-statarea tratamentului chi-mic neanuntat, evaluarea pa-gubelor i stabil irea persoa-nelor vinovate. Comisia in-trunits in acest. scop d e c -tre medicul veterinar a sta-bilit prin proces-verbal cg70 din . lbina culeadtoare

Indu-se prin aceasta gi altepagube ca distrugerea pute-tului i in final sldbirea fa-miliilor de albine.fn baza acestui proces-ver-bal, apicultorul Gheorghe Pe-trescu s-a adrest in anul 1953Judecritoriei din Craiova, so-licitind despagubiri in va-loare de 48 125 lei din partea

C.A.P.-ului, pentru conside-rentul c5 n-a anuntat trata-mentele chimice efectuate.Prin sentint5 civil5 Judc-c5toria Craiova. in decembrle1983, a admis in parte ac-tiunea, C.A.P.-ul fiind obli-gat s5 pl5teasc8 reclamantu-lui daune i cheltuieli de ju-decat5. Ins8 C.A.P.-ul rji pro-curatura au fjcut recurs gisentinfa a fost casat5 i re-tinut6 cauza pentru rejude-

care. Dup5 administrarea deprobe noi, acelavi tribunaljudetean a admis in parte ac-tiunea i a obligat CAP.-ulsB plateasc5 daune i chel-tuieli de judecat5. fmpotrivaacestei ultime 11ot5riri, pro-curorul general a1 R. S. Ro-mgnia a declarat recurs ex-traordinar care a fost admisde Tribunalul Suprem i dc-cizia a fost casat5 cu trimi-terea cauzei ,pe ntru rejude-care la Tribunalul jddeteanDolj.Din anul 1983 pin5 in anul1986, pentru elucidarea cau-zei s-au fntocmit expertize dec8tre dr. Ilie Ogradli, MarlaCorbu i altii. h s 5 , o dat5cu casarea deciziei, Tribuna-lul Suprem a dispus reface-rea raportului de expertizgi a solicitat Cornitetului Exe-cutiv a1 Asociatiei CrescZito-rilor de Albine s numeas&un exper t care s& efectuezeo nou5 expertizs. Astfel, sub-semnatul, la propunerea con-

desernnat de Tribunal s& nibdeplasez la fata locului i sintocmesc o nou5 expertiztl.Din piesele de la dosar +iin mod special din procesul-verbal incheiat de comisiaconvocat5 de c5tre mediculveterinar a1 circumscriptiei areie it clar c5 in luna ma11983, C.A.P.-ul a f5cut trata-

mente cu pesticide. f&r5 s5le a nunfe la Consiliul popu-lar comunal, pentru ca acestas8-i anunte pe apicultoriicare au stupi cu albine am-plasati In curti sau In cimp,s5 ia m5suri de protecfie Tm-potriva intoxicatiilor fami-liilor de albine.Dovezile de la fata loculuii din dosar au ar5tat c5 inziua de 6 aprilie 1983 fermapomicol5 a C.A.P.-ului a ri-

dicat de la magazie 200 kgcarbetox, 150 kg clorofos i1.50 kg danex. In ziua deaprilje 1983 s-a primit laC.A.P., direct de la Centrulde protectia plantelor terito-rial, 200 kg sinoratox, cUaviz de expeditie, apoi s-aufacut avize de expeditie intreferme, in final dovezile celemai elocvente au fost fi elede pontaj ale muncitorilorcare au f8cut tratamente, citi procesele-verbale pentrulucrgrile de aplicare a trata-mentelor, incheiate intreC.A.P. i statia de mecani-zare teritorialg.In procesul-verbal fntocmitde c5tre medicul veterinarnu se precizase puterea fa-miliilor de albine i a fostnecesar s5 stabilesc acest lu-cru, pentru ca pe baza pro-centului mentionat la pier-der i s& concretizez paguba.Din acest motiv am solicitatjudecigtoriei reaudierea mar-torilor. Pe aceastB bazg s aa mur t prin intoxicare, cre- ducerii Asociatiei, am fost dovedit ci Inainte de efec-


26/35

tuarea tratalitentului cele40 familii de albine pe ramede stup STAS (orizontale)aveau o dezvoltare normal5,-a, ce Pn conformitate cuNorma intern8 ' a AsociatieiCresc5torilor de Albine in vi-goare (nr. 8/1981) reprezentala data respectivg 2,2 kg al-bins, 6 faguri cu puiet 810 rame cu faguri STAS clB-diti, bine ocupati de albine.'In aceste condifii familiile dealbine respective puteau rea-liza pro due ii normale demiere (alte productii apiculto-rul respectiv nu era preg8titsB realizeze).Dup5 etectuarea tratamen-tului cu pesticide am stabi-

lit c5 situatia s-a prezentatduph cum urmeaz5 : din can-titatea de 2,2 kg albing exis-tent5 In fiecare stup inaintede tratament in perioada res-pcctiv5, 50% era albinii cn-legatoare, ceea ce inseamnti1 l kg albin5 de fiecare fa-milie. Din aceasta cantilatese stabilise prin procesul-verbal a1 medicului vderi-na r .c5 7.0% a murit prin In-toxicare, ceea ce inseamn5.0,770 kg X 40 famiili de al-bine = 30,8 kg albina moartg.Am stabilit c5 a fost ne-cesar s5 fie eliminati vi re-formati din cele 40 famlliide albine un total de cel pu-tin 80 faguri cu puiet. Prinreformarea acestor 80 faguricare contineau In medie o su-prafata de 8 dm2 cu puietfiecare, a rezultat o pierderetotal5 de 8 dm2 X 80 faguri

cu puiet = 640 dm2 puiet.

Din suprafata de 640 d d u-iet X 400 celule/dm2 rezultaun numrir de 256 000 celuledin care urmau s8 eclozio-neze un num5r egal de al-bine. S tiut fiind c5 10 000 al-bine formeaza kg a re-zultat o paguba de 25,6 kgalbine. Prin neparticiparea lacules' a 30,8 kg albin5 cule-gstoare, moarta prin intoxi-care, cit i prln neparticipa-rea la culesurile urm2toarea 25,6 kg albin8 ce urma srieclozioneze din ramele . cupuiet reformate, a m stabilitcB apicultorul respectiv apierdut intreaga productie demiere marf5 ce o putea rea-liza n anul 1983, producriepe care am evaluat-o l a16,6 kg miere/ falnilia de sl-bine, pentru c5 aceasta a fostpe anul 1983 cifra oficialg aproducfiei medii de miereextras5 pe familia de albinecomunicata i inscrisd la Di-rectia central5 de Statisticspentru judetul Dolj, la sec-torul gospodariilor populatiei.Recapitulind cele mentzo-nate rezultd cd :- lbinele calegiitoare 30,8kg (700,/0 din culeggtoare)25 6 kg albind nceclozionati?din fagurii cu puiet refor-mat totalizeazB 56,4 kg al-bin5 X 100 lei/kg = 5 64lei- roducfia de mierecoinpromisd ca urmare a in-toxic5rii farniliilor de albine,40 familii de albine X 16,6 kgmiere = 664 kg mtere, dincare 300 era contractat5 prinAsociatia Cresc5torilor de Al-bine pentru fondul de stat

cu pr et ul de lei/kg, to-talizind 6 600 lei ia r 364 kgapicultorul putea s5 o vindape piata liber5 (Tribunalul aluat In. considerare numaimierea contractat8 pentrufondul de stat).Tribunalul judetean . Dolf,in ~ e di nt a ublic5 din 29 de-cefibrie 1986.a judecat pro-cesul, a luat In consideratiecalculele concluzionate in ex-pertizg (in afa ra contrava-lorii mierii care putea fi va-lorificat5 pe piata libera), citi alte cheltuieli fricute pen-tru redresarea famihilor dealbine. obligind C.A.P.-ul.prin decizie definitiv5,pl5teascri apicultorului Ghe-orghe Petrescu suma de18 415 lei ca prejudWu +suma de 5 000 lei chell-uielrde judecatii. De asemenea,prirr competenta deosebit: acompletului de judecat5, In ,sentinta civil5 din edin@ pu-blic8 de la 29 decembrie198G, s-a mentionat cii ex-ertiza tehnic5 dellaonstreaz5,pe tingii prejudiciile aduseapicultorilor prin moartea al-binelor, cii C.A.P.-ul a avu~i o pagubd de 30% la re-colta de fruqte, deoarece al-binele n-au putut realiza opoleltizare saturatd a pomilor fructiferi.Procesul a durat mai multde ani, deoarece persoanelede la C;A.P. care au efectuattratamentele chimice neanun-rate, au c5utat sd se apere,escamotPnd adevarul prinjustific5ri f5ra temei, Ins5 infina l justitia i-a spus pebung dreptate cuvintul.

continuarc din pug 12fuga fntr-o Incapere Pn care albinele nu pots intre. Dac5 ar intra, ele ar n5v5li innumar mare in Incapere i a r Pncepe furli-ayl. Inainte de extragere, fagurii sint sor-ta ti dup8 greutate i dupa culoare. In ex-tractor se introduc numai fagurii de aceea~igreutate. Mierca din .fagurii vechi, innegriti,este de culoare mai Inchis5 i de calitatemai putin. bun5 decit aceea din fagurii noicladiti, care are o culoare m i deschis5, alb-g5lbuie i a n aspect cristalin. De aceea, ex-tragerea mieri i din faguri i vechi i din fa-gurii noi trebuie, s5 se fac5 separat. Dupaextragere, fagurii se introduc din nou in

stup, peritril ca albinele sB ling5 mierea carea mai r5mas. Se atrage atentia la rarnelecarniere apoas5. prea lichid5, adicd mierea ne-coaptll, cll nu trebuie scoad, deoarece din eanu s-a evaporat fnca cantitatea de ap5 res-pectiv5 i aceast5 miere se poate acri.Trebuie retinut faptul c5, cu cit agiculto-

rul va ingriji albinele cu mai multii dragosteq i pricepere si le va d posibflitatea saule va indruma sd cerceteze florile cu secrefiacea mni abundentd de nectar, cu alit matmare va i be l~u gul e miere i de alte pro-duse apicole.


27/35

I N VIZIT~~APICUL1ng. Elise

Un domeniu in care cercetarea apicold .dinCehoslovacia a reuvit sB, se impuna pe planinternational este i cel a1 geneticii i ame-liorcirii albinelor. Poate nu este lipsit d~eimportant& s2 not5m c i Statiunea de apz-culturii d m Kjva lka a circa 250 km dePraga ste situatd foarte aproape de Brnorav in care in urmd ru 100 de ani atr %t vi lucra t Gregor e n d e (1822-1884),parintele inteineietor a1 geneticii clasice, pre-cursor a1 apliddrii statisticii i introduceriimetodelor matematice in biologie. Aici laKjvalka (una dintre cele 7 statii apicole aleTnstitatului din Dole unde se practicii insi-mintriri instrumentale la miitci) lucreazi in-ginerul Josef J a n o i e k cu sotia sa Janatehnician apicol. Cu prilejul vizitirii stati-unii ne-au fost prezentate : schemele de in-crucirjare dup i care,se produc anual citeva miide miitci d i n care circa 200 capete de liniePnsimfntate artificial ; metoda clasicd decombatere a varroozei cu ~ a k t i cpe bazd de12 50/0 amitraz) prin funligatii ca i metodaqi aparatul de administrare a medicamentu-lui prin aerosoli.

Afirmam c i la Praga am putut eonstataadevZrati veneratie pentru vestigiile isto-rice. Acest ales sentiment de conservare a

trecutului 1-am vizu t materializat Moraviala Rosice unde membrii cercului apical dinacest orivel cu aproximativ 10 000 de locui-

Foto 2 : Stupi primitivi in parcul expozitio-nal din Rosice.dridire (foto 1 a centrului functioneazii iun interesant muzeu apicol. Pe frontonulclridirii principale un bazorelief 11 reprezintApe dr. Frantifek Z i v a n k y (1817-1873).personalitate de seam& a stup iritului ceho-slovac, militant activ pentru modernizareaapiculturii, socotit ptrrintele apiculturii dinMoravia. In jurul clddirii centrului se gi-seau amplasati intr-o adevilrat3 expozwe(foto 2) mai multi stupi pridtivi, unii avindo vechime mai mare de 100 de ani. Muzeulapicol, amenajat intr-o frumoas5 saltr pedoud nivele, cuprindea o multime de atilajeapicole vechi : afumdtoare, centrifuge, presede ceari. topitorie, matrice pentru faguri artificiali (foto 3 . Tot aici o serie de dscu-mente atestd vechimea i continuitatea api-

tori au construit un frumos centru de per-fectionare a apicultorilor. Aici fn moderna

culturii pe aceste meleagth-i. Cea mai vechecarte de apiculturi dateazd din anul 1790,

Foto 1 :'ClBdirea principald a Centrului deperfectionare a~picolidm Rosice (Moravia).

in lnuzcu existind facsimile sau volume aleunor lucr8ri 'de apiculturi avind drept au-tori pe : FrantiHek Vogl (1795-1866), JeanNepomuk (1801-1866), Jan Wunder (1811-1899), Frantigek Hru ca (1819-1888), totiaflati la loc de cinste In panteonul apicollocal. Cliidirea centrului din Rojice este do-tat5 i cu o incip5toare sal2 de cursuri caanexe i utili titi corespunzitoare.

In continuarea vizitei am fost oaspeti aiAsociafiei apicultorilor d i n Republfca Slova&, asociatie care este format5 din 43


28/35

Foto 3 Interior din muzeul apicol a1 Cen-trului de perfectionare Rosice.

cercuri apicole cu 37 000 de membri. Patri-moniul apicol slovac cuprinde 420 000 familiide albine din care 95010 apartin gospodtiriilorpopulatiei $i restul de 5010 apiculturii de sta ti cooperatiste. La sediul central a1 asocia-tiei am purtat discutii (foto 4) cu ing. Ma-

rian K a n d r i k, secretar a1 asociatiei, Lu-dovit P a r t 1, yeful seotorului politico-orga-nizatoric ; Renata Stefurkovci, contabil $ef$i Matej F r a n o, redactor $ef a1 revistei,,Vleldr (Apicultorul). Gazdele ne-au prezen-tat in amanunt situatia apicultnrii slovacesu bl in ii d cti pins la data vizitei noastre aufost achizitionate 4 500 tone de miere marfHdin care 1200 tone au fost destinate expor-tului (in R. F. Germania, Austria, R. S. F.Iugoslavia). Alte produse apicole au fost achi-zitionate in cantittifi mici upfi afirmatiileinerlocutorilor no~tri.Astfel ltiptivor de mat-cti s-a achizitionat doar 260 kg (s-ar fi pututprelua chiar 1000 kg), polen 0 tone, pro-

-polis doar 40 kg. Aceste produse nu sPnt pre-luate fntruclt pentru ele incti nu exisa capa-cittiti de prelucrare.

,,Dacd n 1983 la intrarea tn iarnd efecti-vul de famflfi eya'de 370000 . acum avem42 ceea ce consideram cd reprezintif ocre$ere bunii , ne spunea ing. Marian K a nd r k precizlnd cti ,fintnd cont de densitateade 10 famili i pe km2 nu preconizdm sd ajun-gem la mai mult de 45 000 farnilii On anul2 000 . Legat de calitatea materialului biolo-gic am fost informati c i Tn Republica Slova-cia se produc anual 5 000 de m5tci (1200 nu-mai Pn Statiunpa Slatina unde se practicaSnsgrdnttiri instrumentale $i c3 exist5 40 d eeapicultori autorizati ~4produc5 mBtci selec-

tionate 1 verificate. In cursul discutiilor,conducerea apicultorilor din Slovacia a ma-nifestat un real interes pentru amplificarea$i adincirea colabortirii cu asociatia noastrape multiple planuri (schimburi de publicatiiapicole, schimburi de speciali$i, utilaje,medicamente, produse apicole p e bazB de re-ciprocitate) folosul ambelor piirti. Pa rtedintre aceste puncte au $i fost realizate pfn2la data aparitiei prezentului artircol urmfndca acfiunile sfi fie continuate.

i In Slovacia problema n u d r u l a api-culturii o reprezenta lupta Smpotriva varroo-zei. Strategia ~i tactica in aceastti lupt2 eraasemhatoare cu cea din-Cehia, toti apicul-torii membri ai asociatiei bucurhdu-se deacelea~iavantaje at it Pn ,actiunile de diag-nostic i combatere a bolilor cEt $i ln cadrdsistemului de achizitie ~i contracuri a produ-selor apicole. Dac5, aya cum ne spuneau gaz-dele, procentul de infestare cu varroa estedestul de mare totuqi boala este ,tinut5friu $i cea mai bun& dovad5 sPnt tocmaicre~terilede efective de familii de albine $icantitatile importante de rniere achizitionatela fondul de stat. A$a cum relatam, la fnce-putul vizitei noastre, Praga ne-a fndemnat launele incursiuni partiale fn istoria ei rinperiplul scurt dar destul de incfircat de sen-suri celavi Endemn 1-au simtit $i ln Bmtislava capitala Slovaciei, renurnit port laDungre. Mentionat docurnentar, din secolul10, o r a ~ u l uprinde mai multe edificii .isto-rice care materializeazfi iscusinta multor ge-neratii.' La loc de cinste se cuvin amintiteCatedrala goticii $i Castelul (sec. 17-18)care domint5 ora~ul.Aici ca $i la Praga mo-numentele istorice se fmbind armonios cuinft5ptuirile prezentului socialist iar restau-rEirile $i fngrijitele lntretineri ale vestigiilortrecutului f i preocupH Endeaproape $i pe edi-lii Bratislavei.

Realizare a ultirnilor ani, Podul, qnsuree-tiei Nationale Slovace din ~ o i e m b h e ste ocertB reu$it5 arhiteetonicil $i constructiv5care leagB cele douA maluri ale Duniirii.Construit dupB planurile profesorilor ArpadT e a r $i Jozef L a c k o (terminat fn 1974)suplu, cu mai multe benzi de circulatie, far8piloni, podul are o deschidere generoasii, sus-pendat prin cabluri ce ancoread construc-tia in cEteva puncte. La un capat, un turn


29/35

Foto : Aspect din timpuldiscutiilor la Comitetul Exe-cutiv a1 Asociatiei apiculto-r

apicultura in romania nr. 5 - mai 1987

Documents