apicultura in romania 1985 nr4 aprilie

8/12/2019 Apicultura in Romania 1985 Nr4 Aprilie

1/35


2/35

R e v i d . lunad de schimb de experien* l'Indrumam metodologid apicoli aditatti deAsocIa ia C d t o r i l o r de Albina din Republics

.Socialist3 Romania

C U P R I N S1 : Rezultatele alegerilor din 17 rnartie.manifes tare a patriotisrnului nostru socialistrevolutionar, a hotarfrii Intregii natiuni dea - ~ i ealiza un stralucit viitor3 f 2. VOICULESCU : Pregatirea familiilor de albine In vederea producerii 15pti orului demat&4 f V. DELEANU Procedeu de cr e~ te re implifi-gi&+'TLi, ' cat& a mgtcilorI. VASILACHE : a a s l g u r h hranli de calitatefarniliilor de albine7 E. MARGINEAN : Polenul de alun, important6sursi de proteine pentru albine8 0 DUMXTRIU: D U N 5 ani de practicii api-mill. Rezultate bune prin diversificare


3/35

- R E Z U L T A T E L E A L E G E R l l Q R D I N 7 M A R T I E , M A N I F E S T A R EA P A T R l O T l S M U L U l N O S T R U S O l l A L l S T R E V O L U T I O N A R , A OT~RINTR GIIA T l U N l D E A - S I R E A L I I A U N S T R ~ ~ U C I T l l T O R

,,RHspunderea generatiei . noastre, a fiectirei generalii, estede a asigura intgrirea c ~nt inut ia atriei, a forfei sale ma-tenale, de a asigura intHrirea na~iuni i, ibertatea qi inde-pendenla ei. Aceasta este proble~na undamentals a intre-gului popor.

NICOLAE CEAUSESCU. . .

Alegerile de deputati in MareaAdunare Nationals i in consiliile popu-lare, care s-au desf5qurat la 7 mar-tie a.c., au constituit o noui ~i puter-nici manifestare de patriotism si a de-mocratismului nostru socialist, a uni-Gtii fntregului popor in jurul Parti-dului Comunist Rombn, a voinwi tu-

I-a acordat in acest an celor mai destoi-nici fii ai sii, fncredin fndu-le mansh--sh-F

- +tul de deputati, capfit5 adfnci semni-ficatii, prin realegerea in frunteaacestora, cu deosebiti dragoste ~i ne-tirunurit i incredere, a tovar5 uluiNicolae Ceausescu, secretarul _general .a1 Partidului Comunist Roman, pre- '


4/35

la' traditiile i la progresul grii. Pa-triotismul are un caracter concret,istorio q i de clasi, in sensul c i apar-

I tine omului care t r i i e~ t e ntr-o anu-mitg epoci istorici ~i unui popor carese aflA pe. o anurnit2 treaptH a dezvol-t i ~ i i ociale, conditionat5 de epoca re-spectivg. & aceea conti.nutu1 i sem-

i nifimiile sale sint deosebite in epociI istorice diferite ~i pentru fiecare clasli socials- in parte, imlbogitindu-se pe

m5sura dezvoltirii istorice.[, OdaG cu faurirea societHtii socialistese pliimidqte si se dezvolti pe te-i meiul noilor relatii economice qi so-chle, & patriotism socialist revolutio-

nar, care consbituie o lputernici fort5motrice a orinduirii n6astre, exprimindcongtiinta adeziunii poporului la pa-

?%&$+ %&aacialist.5, optiunea tpoNtic6 ~i eti cipentru structurile economice, social-politice spirituale ale societitii socia-liste. El se exprimi printr-o noua ati-

~. .: : .Duditie..-fawde munc5, prin devota-

.-..

Algturi de fntregul popor i aplcul-torii din Qra noastri, de diferite pro-fesii, f5ra deosebire de nationalitate,organizati In cadrul Asociatiei &esc2-torilor e Albine, p r h i n d .tot sprijinuldin partea conducerii de partid i destat, fac totul pentru a contribui ~i eila dezvoltarea continua a patriei. Pa-triotismul socialist revolutionar, ca unadin caracteristicile omului nou, se ma-terializeazi si in rindul apicultorilorprin do rinp vie de a - ~ i mbogili cu-no~tinteleprofesionale in scopul spo-ririi efectivului familiilor de albine ~ia diversificarii q realizirii unor can-titiiti tot mai mari de produse apicolepentru fondul de stat potrivit preve-derilor Programului de dezvoltare aapiculturii in anii 1980-1985 si in vii-torul plan 1986-1990.

Asa se explici de ce indeletnicireade crqtere qi intretinere a albinelorfost atit de larg riispTndit5 pe melea-


5/35

PREG TIRE FAMILIILOR DE ALBINEIN VEDEREA PRODUCER L PTQORULUIDE M TC 1IZ YOICULESCU

Lipt i~orulde matci este un produsglandular a1 albinelor tinere doici invederea hr5nirii cu el a mgtcii, a lar-velor de lucr5toare qi trfntor fn pri-mele 3 zile si a larvelot. de mate5 petcxatZi perioada larvar5 pin5 la c5piici-rea botcilor. In anumite situatii si al-binele virstnice hrinite cu polen pro-duo l i p t i ~ o r e matc5 in famislia bez-metici pentru hrsnirea albinelor 01.15-toare si a puietului depus de acestea.Apicultorii pot obtine productii spo-rite de liptisor din familiile de albinepentru valorificare. Pentru aceasta instupin5 trebuie s? existe familii pu-ternice capabile s5 rkpund5 tuturorlucr5rilor fntreprinse de apicultori. Fa-miliile puternice se obtin inci din anulprecedent atunci cind dupi ultima ex-

vele la cregtere, iar albinele dizolvimai greu ambele produse irfcit ridica-rea lor dureazi aproape 7 ore, pe. d t ivrerne siropul dispare din hrinitor incel mult 1 2 ore, incit trebuie datzilnic.Productia de l ip t i~or e mat& estebine s i inceapi cind familiile au-ajunsla o dezvoltare maxirn5, A&cA 0cu~p5bine cu puiet cipicit 7 faguri rnari sau9 de multietajati. Personal am inceputproducerea l&ptisorului imediat d~@@*;2;;culesul de -la salcim gi am continuatpin5 pe la 10-15 august, cind am opritlucrarea incebind organizarea f m i - -liilor in vederea iern5rii. Pentru ob-tinerea unor rezultate bune trebuie cadin timp s5 ne p r m u p h e-pmeu+ .:,,,rarea tuturor materialelor tji aparatelor -


6/35

rgmine la latitudinea fiecrlruica dintreproduc5tori fiind conditionat5 si dehaza melifer5 din jur. Un lucru trebuieretinut cu atentie ~i anume c5 pentruinceput botcile noi trebuie s5 fie in&-mPnbte . ji apoi introduse in familii or-fanizate . umai dup5 aceea acestebotci pot fi folosite n producerea 15p-t i~omlu in prezen+ mitcii. Procedindaltfel este pierdere de timp si in final

toate botcile vor fi roase. Lucrind far5orfaniGri am produs 15ptiwr de mate2si am colectat polen far i pmblenle, iardnd teiul a produs nectar am avutrecolte mari de lfiptiqor deoarece doi-cile tinere nu aveau larve suficientede hrgnit $i au t recu t. h compartimen-tul botcilor depunind cantit5ti mari delGpti~or,a% cum s-a Pntfmplat in 1977cind teiul a produs tiinp de 18 zile.

PROCEDEU DE CRESTERE SIMPLIFIC T AM TCILOR V DELEANUSe cunoa ~temportan+ mstcilor pen-tru dezvoltarea apiculturii ~i ridicareagroductivit.ii@ familiilor de albine, care*r&bIt$ n mare parte din Calitiitile su-perioare ale mgtcilor.Din datele obtinute de la AsociatiaCresc&torilor de Albine reiese c i inand . 1984 au fost crescute ~i livrate

Procedeul expus rnai jos este simplu~i u$or de realizat, dar respectind custrictek urm5toarele1. Timpul favorabil crgterii m5tci-lor sint lunile mai-august ~i rnai alespe timpul unor culesuri.2. Familia doic5 aleas5 pentru c r w -rea miitcilor s fie dn5toas8, s i ier-neze bine, productiv5 gin punct devedere a1 rnierii, cerii gi puietului,blind5 ~i neroitoare, puternics (6-8rame de puiet), asigurat2 cu 6-8 kgde miere ~i 2 rame cu p8sturA.3. Cresterea mztcilor este bazatii peorfanizarea coloniei crescgtoare, nu-


7/35


8/35

I VASILACHEDeqi s h t stupar v&i, cu un stagiu tate superioar5 indeplinqte toate cali-de peste trei decenii, am avut uneori tAi$le pentru asigurarea v ital ia ti i sin e c m r i provocate de pieirea, in peri- mai ales a s5n2tAtii albinelor.oada iamarie-martie, pin5 la o treime Cum s5 procedez pentru ca api-oapedin efectivul familiilor de albine: tmte ramele pe care va ierna familiaAdeseori imi punearn intrebarea fi- s5 r b i n 5 cu rniere de salcfm c5p5-reasc5 unde este greqeala ? c i t i ? Mi-am pus aceasti intrebareDwum'entindu-m5 din literatura de pentru c5 dintr-o farnilie recoltam de

specialitate am lajuns la concluzia c5 2 3 ori intr-un an qi ramele seI existau lipsuri in practicile $i in me- amestecau.w e l e mele de a ingriji stupii. Asigurarea necesarului de miereamint i citeva dintre acestea pentru iarn5 am inceput a@arPlrneam l iernat stupi multi qi slabi. s5 fac odat5 cu recoltarea mierii deIama nu mergeam pe la ei cu s&ptZi- salcim alegind cei mai frumoqi faguriminile. tupi r2minea miere foarte cu miere c5pkita fn coroane, cite 6 8putinti qi de slab5 calitate, uneori fa- (dup5 puterea stupawlui) ~i lisindu-iI guri u miere cZip2cit5 de la floarea- pentru iarn2 dup5 ce-i fnsemnam ins5I soarelui, alteori rame goale neacope- cu cite o linie vertical5 cu creionulrite C U ~ lbin5. Am fnmcat : de vreo roqu pe speteaza superioar5 pentru ak syd a a sor s2 iernez fmiliiIe cu putin5 nu le incurca la vtitoarele recolt5ri.miere chiar necip2cit5 qi administrind Ace~ti aguri pentm iernare trebuie szah5r mult in lunile septemlbrie-ohm- fie deschiqi la culoare. Fagurii vechi debrie. culoare inchis5 ii dau t n spate, iar


9/35

rezrvi ci te 1 3 rame cu piere cii-piiciti si completez lipsa dupi nevoie.Astfel evit de cit&va-anicompletareacu sirop ratii mari, evit eventualefu rti~ag uri, ar mai a k uzura albine-lor prin 'participarea la transformareasiropului-in miere.lntre 10 august si 10 septembrie sti-mulez toate farniliile de albine ins5 inraQi mici, 80-100 g sirop, pentru sti-mularea miitcii la ouat. Aceast.5 sti-mulare o fac noaptea, in pavillion, latot efectivul ~i nurnai dac i nu .este cu-

les deloc in naturi . Un cules d t deslab imi p5streazii zahiirul in sag iaralbinele riimin viguroase, nemaitpartiei-,pin'd .la in3efiire. : ' . ;' .Concluzia care se de&ri&e.este fi-reascii : pentru iernare s e Bas5 numaimiere c5pici'tA; de cea mai bunA cali-tate ; iar daci apar m m & i ~sgu i-tuatii . dubioase, acestea trebuie anali-zate cu rabdare, cu mult5 atenwe qimai ales ,cornpeten,@, pentru q:cresta-

bili starea .de echilibru a familiilor dealbine.

POLENUL DE ALUNImportant5 sirs5 de proteinepentru albineE MARGINEANPrimiivara capricioasi qi rece dinanul 1984 a fiicut ca resursele de po-len din afara stupului sii nu poat.5 fifolosite, iar rezervele de proteine dinstupii mei s s terrnine.Putinele ore insorite din luna martie~i inceputul lunii aprilie fndemnau al-

Nu micii mi-a fost su rp rk d e re cindam constatat c i recoltasm.:~560g depolen- de a l m de pe o .suprafa@ de nu-mai circa 8 m2.Polenul- I-m .a&-ninistrat n turf w-% .zatiii- -du 'kiere?..500 g .polen la 4 kgturt5. .. .3 i.. -La dou. familii ins5 am adminbtratpolenul separat de turt2, punln'du-1 peo hirtie, deasusra tamefor, .Ehg -:tarta2.cu zahiir cu miere de afiine, iar, la d'l


10/35

Dup5 cinci ani de practica apicoliiREZULTATE BUNE PRIN DIVERSIFICARE

- Prof. 0 UMITRIUPractic apicultura din anul 1980,cind am plecat de la 3 roi prim instupina unyi vechi apicu1tor;grin bu-n5voinb sa Treptat, am ajuns Pn toam-na lui 1983 la 15 farnilii intretinute in

stupi multietajati. Iernarea aun facut-ope cite dou5 corpuri Snvelite la ex-terior cu carton gudronat. fn primavaralui 1984 m iegit y 12 familii, unaam pierdut-o prin infometare, d q iaveal In corpul de sus circa 12 kg demiere ( ) iar altele dou5 - rin pier-derea matcilor - e-am unificat cualte familii de albine. Zona 9n care m5aflu, la 12 km pe vseaua Vaslui-Iqi,--,are baza melifer5 format&, din @mi-f+tEiW&i, mult salcfm q SOri spon-tane. Floarea-soarelui se seamiln5 lapeste 2 km de vatra stupinei, f i n e l esint la peste 3 krn lucerna gi sparceta

i semincere la peste 4 lum iar de pgduri

10 familii cele mai puternice gi binekn-teles s5n5toase.Desigur c5 p t r u realizarea acestorobiective .sint necesare cunoqtinb te- -meinice de specialitate, de cunoagtere a

tehnologiei de lucru gi de redizare autilajelor corespunz5toare producerii -produselor apicole.Mgrturisesc c5 pentru a ajunge lastiipinirea tehnolugiei apicole am studiat in ultimii ani literawra de specia-litate existenti gi 'in special brogura,Tehnologia producerii IBptigorului dematc5' de Z. Voiculescu, m-a~mmnsul-tat cu apiculhri u o fndelmgat8 expe-rienp gi eu multi competen~gi ammers in vizitii la unii dintre acegtia.Astfel, apicultorul Al. Yartolmei dinIaqi care practic5 apicultura de 55 ani,pe care 1-am vizitat Pn aprilie 1084 qi


11/35

nterventia omului rational3 ~inurnai la nevoie.1. Pentru cre~terea uterii familiilorde albine, preg(itirea orrniiri i nuclee-lor ~i producerea Zlipt&orului am sti-mulat coloniile, Encepind cu data de 20febuarie, cu p t i , dup3 o reWt.5 aapicultorului Al. Vartolomei : 25 kgzahir pudd, 5 kg miere semilichidi,8 pachete drojdie uscat5, doatit5 112or3, zearna de la 8 l M i , 1 lingur5 sarede bucGtArie, 30 drajeun vitamine' Bcomplex, 20 tablete de izoniazidh 5 fi-ole mari v i tmina B2 fiole mari vi-Camnia Bs 1 fiol5 mare vitamilla B 2~i 8 fiole pantotenat de calciu. Aceastipasti am pus-o n pungi de plastic decite circa 2,5 kg ~i am administratcite o pungi fiec5rei fam3ii deasupraghemului. Pentru aocesul albinelor, amtAiat in latul pungii o f i i e de 2 cm,prin care albinde s5 poati p5trun.dein pungi spre a consuma pasta. Pestefiecare pungi am w z a t o foaie de po-lietilen5 mai mi& cu 1 c m decit di-mensiunile interioare ale cmpdui de

aceastZi hrinire ping aproape de inflo-rirea salcimului mmtinind astfel instare activ3 fiecare farnilie de albine.Cu citeva zile hainte de fnfloriFea sai-cimului fac restrudurarea Cuibului,adic3 las matca cu puietul nec3p3cit~i rame de ouat in corpul I, pun gra-tia Hanernann, yzz a1 11-lea corp cupuietul cipidt iar deasupra pun a1111-lea corp cu faguri cliditi si necl2-diti pe nt ~ u tr ins~r2. n acest fell lasalcim am r e u ~ i t 3 reooltez de a 10farnilii cantitatea de 100 kg miere, iarcite 2 ramelfamilie pline cu miere c3-pZtcit.5 le-am strins pentru rezerua stu-pinei (gindindu+n3 la hram de iatrn5necesari roilor), plus h e 3 cite 3 4rame rijmase ca hran3 n fieoare farni- %*' -lie. In perioada de vadi am mi -e xt ra sin& 100 kg miere poliflor5 tot de la >cele 10 familii de baz5.

2. Pentru realizarea celui de at dot-lea obiectiv rgterea de mi%& % .. . -.stupina proprie i-am insuqit com- . -plet Mnologia de cregtere a mitcilor


12/35

satisfactii. Pe scurt programuI de lucruadoptat de mine a fost urm5torul :a) din iarn5-primivar5 mi-am pre-

gatif in~entarul ecesar reoolt&rii I&p-t i ~ r u l u ib) din februarie gi in conitinuare petot timpul reooltirii 15ptigorului mi-amasigurat toate conditiile pentuv d e m l -tarea familiilor de albine ;c)- mi-am confe@onat singur botcile

si le-am fixat pe leatuli ;d) am facut transvazarea larvelor,recoltarea I&pti$orului sf oondiqonaread u g indicatiile metodologice de spe-cialitate ;e e data de 10 septembrie 1984 ampredat la Combinatul apicol cantitatea

de 2,030 kg 15ptipr de matc5.Mu19 se vor ktreba cum am organi-zat cele 10 fairnilii de dbine pentruy **33rroduc$ia de 15ptim;TaB cum am pro-cedat : am irnpgrtit familiile 2 2 grupeA gi B dccite 5 familii.fn p r i m zi : am transvazat larvele

-- la grupa A

schimb gi la cantitatea mic5 de propo-lis Si to tu~iputeam obtine ~i maimult.Bilantul apicol pe 1984, raportat la12 farnilii de albine, se prezinti astfel :

1 miere 200x 1=200,0 u.c.m.2) roi 8x 19=152,0 u.c.m.3) l&ptigor 2,030X 174-353,2 u.c.m.4 propolis 0,2x 13- 2,6 u.c.m.5) cear5 5)32,6-- 15 O uk.m,

~ota11=729,8u:e.m.in vdoare de 16 624,40 lei adicti unechivalent de 60 kg mi& marfillfa-milie de albine, ceea ce reprezing oproductie record, a c5rei valoare, ra-portat5 la ,prep1 mediu a1 mierii estede 1385 1eiJfarnilie. &a&r cele 3 mariobiective propuse pentru anul apicol1984 au fost realizate gi inc5 cu bunerezultate gi promifltoa reDesigur, pentru anul apicol 1985 amfn atemtie diversificarea in continuarea productiei apicole pentru o gi maibun5 rentabilizare a stupinei $i anurne


13/35

S T U P ~ I TSTATIONAR S U STUP RIT PASTORAL ?Gh. GRIGORAS

Acum 18 ani-,am vizitat pe b5trinulapicultor I. C a t . 5 din or qu l Moinqti.cartieml Gbgrie, dnd, printre altele,d h s u l d - a spusractic stupiri tul cu mu lt i pa-siune din a n d 1925. Pe v m u r i avearn60 farnilii de albine pe care nu le-amdeplasat niciodatii in pastoral. De alt-fel, pe vremea weea nid nu se obi$-nuia aga ceva pe la noi. h t r e anii1930-1940 am avut park de reooltefrnb-gate. Mierea de albine mi-acreat condivile intretinerii mpiilor lafacultate, am reuqit s5-i fa^ oameni.Din aceast.5 declaratie rezulti c5 ostupin5 stationar5 intre anii 1930-1940 a asigurat apicultorului I. Catan5baza material5 injghebarii unei fru-moase gospod51-3 gi a intretinerii copi-ilor in voli secundare qi superioarepe atunci atft de constisibare.i acum citi stupi mai ai mo? Ca

?

mntra dAun5torilor pe supraieele a-gricole. sau silvice, ffir5 respectareanormativelor in vigoare ;- oluarea mediului io nj ur 4torde cAtre unele unitifj indus'triale ;- chhbarea clime?, pmbni c& fncornparatie cu acum 40-50 ani a devenit mai rece, cu prim5veri1 caprici-oase gi veri cu temperaturi scfizute qiumede.Din cele de mai sus, rezulti4 e a s m istup5ritul stationar nu mai a t e indicatdriurlde $i c i nurnai stup5ritul pasto-ral, dup5 p5rerea mea, dB rezultate. -'wP l e h d d la realitatea cfi nust5 fn putinla o r h i s5 praoti'ce stupEi-ritul pastoral, nu inseamni c5 nu pu--em avea rezultate bune qi chkr foar:te bune si de pe u r n s tupkih lu istationar, cu conditia ins 65 organiz5rn .cu interes ~i metodic acest. stupkit $is5 diversific5m ~ ~ ~ d u c @ apicol5,


14/35

q Sw'u -SJqa -euC-aa g

. -u-DQ ~j$ j -u-$ --'u -1g1e

v~ B

w .a-&

IL& -2uCI FBg u.uS -gag 1jgmaee p

'g lu9am -Uw3a-

aj -1awIn -e-1p -wl


15/35

STABlLlREA GRADULUI DE ~NFLORIRE I PERSPECTIVELORDE CULES LA PRINCIPALELE SPEC FORESTIERE MELIFERE

Dr. ing. I.Cunoa~terea gradului de inflorire(abundenta florali) qi rspectiv p2rs-pectivele culesubi la Mdurile si plan-,tatiile de salcfm, tei qi alte specii fo-restiere din zona noastri de practicarea stupiritului pastoral, prezinti o deo-

sebit5 importan@ economici. Este cu-ncrscut faptul c i o idlor ire abundent.2la p5durile melifere, asigur5 de la in-ceput premizele ,unui cules substantidde nectar +i polen.Product$a de nectar qi respectiv demiere este condigonat3 in general, nunurnai de aburidenta florali, ci $i deo serie de factori externi $i interni,care influenteazi in sens pozitiv saunegativ culesul. Totqi, oricit de favo-rabile ar fi conditiile de mediu, daciflorile sint rare pe r m u r i sau lipsesca p m p e complet, culesul in ansanlblueste slab sau poate fi integral compro-

V CtRNUcolul de inghet a trecut, prelungin-du-se pini La sfir~itulunii aprilie-mai,in functie 'de .perioada de fnflorire aspeciilor respective.Ramurile de probs trebuie s i fie re-coltate de la arbori seprezentativPsi-tuati in diferite pumte a'le piidurii (rila-sivului). In functie de suprafab masi-vului respectiv, se recolteazi de la 2arbori oite 2-3 ramuri din diferiteptirti ale coroanei, astfel ca acestea s ifie cit mai seprezentative. Pentru a seasigura o individualitate biologicti a ra-muribr de probi, recoltarea acestorase face de ,la punctul de i n s e m cucreanga. Apoi m u r i l e de probg seeticheteazi, inregistrindu-se totodatiiurmitoarele date despre a~;bore{ielerespective : denurnirea $durii, supla-.,fata, virsta arbmilor, densitatea, stareade vegetatie ~i de asemenea proprtia

010)


16/35

putut obtine printr-o judicioasd repar-tizare a farniliilor de aIbine.Trebuie s5 mention5m cii starea d?

vegetatie a pgdurii, precum si abun-den@ floralti, pot varia in limite in-sernnate de la o p5dure la alta ~i de laun an la altul in functie de evolutiavremii.Din cercetarile efectuate in cadrulStatiunii centrale de apicultur5 ~i se-riaiculturii la mai multe masive fores-

tiere din judetele Ilfov, Giurgiu, Dim-bovita ?.a. a rezultat c5 numsrul inflo-rescentelor variaz5 in limite mari qichiar de la simplu la dublu. Astfel, deexemplu, la salcim num5rul inflores-centelor a variat pe metrul liniar deramur5 de la 19,3 (PMurea .Sineqti) la39,6 (Pgdurea Dridu) (fig. 1 . acelqitimp, din analizele de laborator qi ob-servatiiIe efectuate pe teren, Pnainte,,precum ~i in per ioah , de fnflorire aalcfmului, s-a desprins c in generalexist5 o strins5 leg3tur5 Entre stareade vegetatie a pgdurii, energia inflo-ririi +i p~tenti~aluli nectarifer.

IIrealizeaz5 este rnai mare. dar cu- . ,noaqterea precis5 a propofiiei ocupate ide fiecare specie meliferii preoum qiperioada de Pnflorire a a m b r a per--mit o estimare valoroasi asupra suc-cesiunii qi duratei culesului in zonarespectivii de stupzrit pastoral. Acest-fapt dii posibilitatea investig rii qi va-'1orificBrii in cantinuare qi altor cu-lesuri de nectar de la masive melifere,rnai nordice, cu conditii de altitudine~i microclimat difedte, ca de exempluin judetele :Galati, Argg, Vilcea, Dolj,Prahova etc. Aceste masive qi pilcuride pgdure asigur5 in anii favorabili,indeosebi la salcim, cvflesuri rnai tir-zii (cules I1 ~i 111) deosebit de valo-roase pentru sporirea productiei de-miere monoflor5 de saldm.

In acest context se recomandci ca in-raza fiec5rei zone de stupirit s5 s c=fectueze din timp pe de o parte lucrii--rile pentru stabilirea gradului de in-florire (abundenta florals), iar pe dealti parte sii se inventarieze exact su-prafetele masivelor melifere, altitudi-nea qi expozitia acestora, vfrsta si den-


17/35

Dr. I. pGR DImpadul dintre api'cultura africani, fn primul rind t~ ebu ie&pus c6 qoculpe de o park $i apicultura, apicultorii provocat de impactul mai sus amintit$i populatia din zona tx-opicali a Arne- a trecut qi apicultura brazilianti se punericii de Sud a fost teribil. Trgind la pe picioare, reu~ind i se adaptwe inorigine Pntr-un mediu ostil, avind de cea mai mare rnisurg la noua sittuatie.luptat in Africa cu nume~w~igresori Mai mult, pe plan de tehnica si .orga-(anirnale, pMri , insecte si mai ales nizare ea a avut de d~ t iga t , ntrudtomul care-i didea foc p e n b a-i lua de unde an te~ior ra izolati in exterior

mierea ~i ceara), aceast5 albin5 a evo- (pe considerente de li'mbi in primulluat pe parcursul a mii de m i n di- rind) qi putin sprijinitg in interior, pB-rectia agresivititii, soitului i a uilei tania prin care trece a_proiectat-o inactivisti frenetice, ca principale insu- .prim planul atentiei mondiale, fiindqiri cu care s e l e i t natural2 a ajutat-o actualmente beneficiara unui inter=si supravie~iasci .La aducerea ei in stiintific qi economic la care nici nuBrazilia s-a um i r i t doar ultimul ea- visase anterior.racter si nimeni n-a binuit maniei-a a arnplasare a stupinelm, s-a con-dramatic5 in care urmau s i se maai- statat c5 dac5 westea sint rn5wnite defeste celelalte doui, intr-un mediu nou, liziere de m i , - distanb dintre ele $ifar5 opreliqti. centrele populate poate fi redusi subhtr-un de numai 5 ani cei 200 m preeonizati initial. &eZarea(1957-1962) imensul teritoriu brazi- s tu~i lor@-uPati ~ i t e P k umlal%--alian (8 512 000 km2 a fost ocupat de distante de 3-4 m h t x gruPe ~i CU-acmsG albini, apicultura ti ri i fiind cu tufi$uri de inglgmea omului intre rfn-


18/35

SCo Paulo produce si distribuie anualcirca 3 000 mitci italiene virgine, careurmeazi s5 fie imperecheate in atupi-nele cump5riitorilor din diversele p5rtiale t5rii. Un grup de apicultori diiiSZo Paulo au creat Asociatila Crescd-torilor de Albine Europene (APACAME)si au obtinut ajutor de la guvern si dela marina s5 organizeze o mare cres-c5torie de m5tci italiene in Insula Vic-toria, situati la 3 km de continent.Producind un mare numir de mitciitaliene in ras5 pur5, Asocilatia ~i mem-brii ei isi propun s5 lucreze numai cuasemenea miitci, substituind albinaafricanii in zona stupinelor lor.Tot pentru dornolirea temperamen-tului albinei africane, in Columbia seaplicii urmitoarea metod5 de selectie,preconizati de Steve Taber AmericmBee Journa l, mart ie 1984) Din cc>le45 000 familii de albine, pe care le de-tine Federatia cultivatorilor de cafea,se selectioneaz5 1 familii blinde s iproductive (total 450 familii), de lacare se obtin cite 5 fiice virgine, cese insZminteaz5 artificial cu sper~nii e

inlocuirea masali a mitcilor din fa-miliile deosebit de agresive. Interesanteste modul cum se inlocuiqte matcanecorespunz5toare : aceasta este stri-vit5 de cusca in care a fost introdusinoua matc5, ceea ce d5 un procent deacceptare de 95 , fat5 de 75 rea-lizat prin orfanizarea familiei timp de12-48 ore inainte d e introducerea miit-cii noi. Metoda este insotit5 de punereaunor capcane speciale la u r d in i ~ sis-tem Miiller), pentru impiedicarea 1115t-cilor africane s i p5trund5 in stup ina-inte de consolidarea familiilor respec-tive (la experimentarea acestei cap-cane au fost g5site pins la' 6 mitciafricane meal-te in fata urdini~ului).Trebuie retinut, ins& c5 d q i ten-din@ general5 este de a ameliora saufnlocui albina africanizatg, t o t q i unmare numar de apicultori preferiaceasti albin5, pentru productivitateasi (oricit ar fi de ciudat) chiar pentruagresivitatea ei ; considerind o c:tli-tate faptul cii ea este in stare s6 seape-re singur i impotriva celor care in-cearci s5-i fure mierea. Cit prive~te


19/35


20/35


21/35


22/35


23/35


24/35


25/35


26/35


27/35


28/35


29/35


30/35

aceea trcbuie acordat mare interes, pe dpo parte realizgrii rezervei de faguri clZcliti,pentru nevoile de rnai tirziu ale stupinei $ipe de alt5 parte pentru ceara marfg. Dindescspsciri, rama clgditoare, sau fiiguragiim5rginagi rezultii o cearii de cea rnai bun5calitate. Dar $i fagurii reformati reprezint.3o sursa important5 de cear5. Valorificarealor prin utilizarea topitorului solar este u-$oat-a, sigur5 $i far5 biitaie de cap. B o~ ti naramasg, contine mult5 cear5, de aceea tre-buie protejat5 prin folosirea de insecticide$i valorificat5.Am numit multe $i importante lucr5i-i.Sint Ins5 gi multe altele, ce caracterizectziiactivitatea lunii mai. Ing. M ATANASIU

Prognoza meteoro-logic pentru lunaapriliePentru luna aprilie o bung parte a con-tinentului european se askapt5 s5 se aflesub actiunea unei circulatii a aerului pre-dominant nord-vestice, consecinta unei ex-tensiuni spre latitudini ceva rnai ridicatea anticiclonului azoric.Pentru zona tsrii noastre aceasti3 orientarepredominantA a curentilor aerieni dinspre

vestice fafa de cele estice, intre cele dinnard $i di n sud.$i i n acest an desprimlivirarea se a~teapt-9sB fie rnai intens5 in Cimpia de vest decitin Moldova.Aceast5 caracteristics regional5 des intilnitgeste reflectatti clar in valorile temperaturilormedii din luna aprilie, atit in nordul cit $i insudul regiunilor amintite. Astfel, de exemplu,temperatura medie din luna aprilie este laSatu Mare de 10,4OC, iar la Botogani de 9PCla Timivoara de 11,3 C iar la Tecuci de 9,gC.fn Banat $i in partea sudid a Cimpiei Ro-mine mediile temperaturii aerului dep&escllC, fiind in aceastg park a t5rii cu 6Cmai m ar i, decit cele din lun a mah ie. I nCimpia de Vest, in restul Dobrogei $i inpartea nordicg a Cfmpiei Romine tempera-turile corespunzBtoare sin t cuprinse intre10-11C. fn Moldova $i Transilvania temperaturile medii din aceastA lun5 scad trep-ta t d e la 10C din sud pin5 la 8OC 4n nordsi pe culmile dealurilor.Pe litoral mediile temperaturii, sub influ-enta apelor m i reci ale bazinului M5riiNegre sint u 1,5 -3'C mai mici decit celedin Cimpia R o d n 5 . Aceasta situatie esteevident5 din cornpararea valorilor corespun-zhtoare de temperatur5 la citeva statii me-teorologice. De exemplu, la Constanla va-loarea este de 9,3 C $i la Mangalia de 9C.in timp ce la Turnu MBgurele este de 12,4 C,iar La Giurgiu de 12C.Referindurne la regimul pluviometric


31/35

PMERlDl Uniunea Bulgarg de Apicul-tur5 nu. are pin5 in pr ez ~n to activitate economic5. Acti-CTU LIT TI 1 PERSPECTIVE 17it5tile de ordin econo-mic $i comercial slnt efec-APICULTURA BULG R tuate de organizatia coopera-tist5 NECTARCOOP. Acesteia

Dr 0

Relatiile de colaborare prie-teneascg pe linie tehnico-$tiintificAL $i de organizatiedintre apicultorli romhni $icei buIgari sint de traditieIndelungat5 $i au materiali-zare in rezultate fructuoase.In acest context, ne-a fostoaspete, recent, o delegatiea Uniunii Bulgare e Apicul-turii condus5 de tovar5$ulDimitiir Iurukov, pre~edin-tele acesteia. Din delegafie af5cut parte, de asemenea, $isecretarul Uniunii, dr. ,41ek-sandr Stancov.

,Noua form5 de organizareapicultorilor bulgari, Uniu-nea Bulgar5 de Apiculturti, estede dat5 foarte recent5 - espunea tovar5vul D. Iurukov.Uniunea noastr5 a luat fiint5cu ocazia Congresului apicul-torilor .bulgari care a avut loc

MILEtitorii revistei, a m --solicitatpe parcursul vizitei oaspeti-lor, diferite date despre sta-diul actual $i perspectiveleapiculturii din tara vecin5.Am aflat astfel c5 la ora ac-tualti in R P Bulgaria exist5un efectiv de circa 680 000 fa-milii de albine. Dintre aces-tea, 140 000 se g5sesc in sec-torul socialist, grupate in13 unittiti apicole aleNECTARCOOP $i 2 unit5tiapartinind unor coiilplexeagro-industriale. Numarulmembrilor Uniunii de apicul-tur5 se r idic5 la 88 600, cif r5ce reprezintg circa 80% dintotalul apicultorilor bulgari.Structura organizatoric5 are,in linii generale, un tablouce cuprinde Congresul, ca forsuprem, Consiliul central (for-mat din 67 membri), Comite-

ii revine sarcina de a achi-zitiona, prelucr& $i comercia-liza mierea $i celelalte pro-duse apicole, precum ~i de aasigura baza material5 nece-sa r5 desfS$ur5rii ace*ei acti-vit5ti. Inventarul apicol maieste produs i de unele intre-prinderi de industrie local5i unitgti silvice.Pentru activitatea dc ame-liorare $i selectie exist5 2 cen-tre de selectie $i 5 centre deproducere a mgtcilor, douEiapartinind NECTARCOOP gi3 N.A.PS. In aceste centre sproduc anual peste 100000

mgtci selectionate, cele maimulte fiind atribuite apiculto-rilor care predau miere laachizitie.Munca de cercetare $i In-drumare in acest domeniueste desf5$urat5 de Statiun~ade apicultur5 din cadrulAcademiei Agricole din R. P.


32/35

cea privind loca american5,in care caz lnc5 sint utilizatemetode radicale, cum este ar-derea familiilor afectate. NUexist5 o unitate care s5produc5 numai medicamentede uz apicol. Cele exis-tente sint distribuite de.FARMACHIM1' unitateaproducstore, prin farmaciileveterinare.la aceste conditii, produc-tia de miere a Bulgariei seridic5 la un nivel de circa8 000 tone anual. Dintre aces-

stea, 000 d e - one sint de-stinate pentru piata intern%.

Se produc, de asemenea, in-semnate cantitiiti de lripti~orde matc5, polen, propolis ivenin de akbine.Pentru viitor apicultoriibulgari i-au propus un pro-gram substantial pentru mii-rirea efectivului de albine ~iatingerea unor parametri ca-litativi superiori, concomitentcu diversificarea productiei.Astfel, pentru anul 1990 esteprev5iut sri se ajungi la unefectiv dt? 850 000 faniilii dealbine, proceiltele de crevterea productiilor fiind directproportionale cu acest spor.

atentie deosebit5 va fi acor-data sporirii i lgrgirii gameide produse apicole oferitepentru export.Pentru imbuniit5tirea i di-versificarea bazei melifere s-ainitiat un important programde plantare a unor insemnatesuprafete neproductive.Sintem convinvi c5 fn nouaIormi organizatoric5, apicul-torii bulgari vor obtine suc-cesele dorite In transpunereafn practic5 a actiunilor pro,

puse. in programele de dez-voltare.

PICULTUR _BUZOI NX CONTINU ceca ce ne P ~ ~ O C U P ~a OGDEZVOLTARE actual5 este crevterea num5-rului de familii de albine pe

Potrivit indicatiilor date desecretarul general a1 Parti-dului. tovar5sul Nicolae~ e G e s c u , picultura in taradin judet prin magazineleproprii cu materiale apicolein valoare de peste 6 mili-oane lei. De asemenea, filiala

apicultori; Pntrucit in aceast5perioadi la care ne-am refe-rit a sporit considerabil nu-miirul apicultorilor cu 1 5familii de albine.


33/35

DESPRE FAMILIILE GU DOUA MATCISistemul familiilor cn douri m5tci este a-vantajos deoarece o bstfel de familie adun5rnai mult3 miere decft dou5 familii cu osingur5 matc8, pretul de cost a1 productieieste rnai mic htrucPt necesit3 rnai putin echi-pament, se strfnge o cantitate rnai mare dehran5 pentru lam5 iar tendinta spre roit sereduce.,Wn tlmeroasele variante ale acestui sis-tern dous slnt considerate standard:Cu circa dou5 luni inaintea culesului prin-cipal, se Pmparte o familie puternici In dou5p5rti egale a puiet, miere i polen -care se pun una peste alta i se despartprintr-o diafragms etan75 ; fiecare jum5tatede familie avind urdini~ ropriu. CunoscPndc5 matca r5mine Pn cele dou5 corpuri dejos, se va da o a lt5 matc6 albinelor din celedou5 corpuri de deasupra. Dupi 14 zile, cind

aceast5 mat& a Inceput s8 ou8 bine, iarmirosul s-a uniformizat, diafragma etan 6va fi Pnlocuit5 cu o gratie separatoare dematc8. Se pregatesc din vreme circa 3 ma-gazine, care urmeaza s5 fie ad5ugate oelorpatru corpuri cu puiet o dat3 cu incepereaculesului. Cu putin lnainte de sfir itul cu-lesului, gratia se Inl5tux-3, permitlnd fami-liei s i revin5 la forma initials, cu o singur5matc8.

La terniinarea culesului, magazinele se dUc19 centrifug8, iar cele dou5 corpuri (avindfiecare cite o matc8) se despart i dau nas-tere la dou5 familii separate, care sPnt l5sates5- i adune hrana necesar5 pentru iarn5.(H a ye s , G. W. In : American Bee Journal,

febr., 1984; p. 97-99).STUDIUL DR. DAY ASUPRAfNTEPATURILOR DE INSECTE

Dr. James Day, conducfitorul Sectiei dealergie i imunologie clinic5 de la Universi-tatea i Spitalul general din Kingstun, Ca-nada, a expus la adunarea apicultorilor dinAlberta rezultatele cercearilor pe care le-aintreprins timp de trei ani asupra alergiilorproduse de Intepaturile albinelor i viespilor.ConcIuziile lui, bazate pe teste cutanate,analize de singe i inteparea experimentalaa--229 oameni, arat5 c6 reactia alergicg apersoanelor la intepiiturile de insecte poate -fi prev5zut5 cu o precizie de 97OIo.Testul realizat de dr. Day in acest scop(numit RAST) tine cont de trei factori san-guini, respectiv de imunoglobina E (IgE),imunoglobina G (IgG) i histamina leucoci-tar5 liber5 (LHR). La oameni nealergici, ni-velul IgG este ridicat i a celorlalti doi fac-tori scazut ; la oamenii alergici, nivelul IgEi LHR este ridicat i a1 IgG normal.

Imunoterapia, respectiv procedura de re-ducere a reactiilor alergice severe, s e bazeazadeci pe ridicarea nivelului IgG i sc5derea


34/35

~ N T R E B R I S I R S P U N S U R Inumeroasele IntrebHri puse de cHtre apicultori cu priIejul consfitui-rilor $i schimburilor de experient5 organizate periodic in timpul sezonului apicolinactiv, En cadrul cercurilor apicole $i filialelor judetene, cit $i dintre cele pusedirect serviciului tehnic a1 Comitetului ExecuCiv a1 Asociatiei CreqcBtorilor deAlbine $i redactiei revistei ,,Apicultura in Rominia vorn Pncerca s2 selectHmpe cele m3i importante $i En cursul rubricii de fat& s5 dHm rHspunsurile corecteacelora dintre ele care prezintg un interes general.RHspunsurile sin t in conformitate cu normele pi mHsurile sanitare veteri-nare elaborate in baza Legii sanitare veterinare nr. 8011974

Care sint bolile albinelor ce trebuic calcinat8) 5%, dup5 care stupil se aerisescoblimtoriu declarate tim p de 24 ore $i apoi se spa13 bine cu ap8Bolile supuse declargrii obligatorii ~i res- v e USUC' latrictiilor sanitare veterinare sint: loca a- AU d ~ p t u lapicultorii sEi-~i adudmericang, loca europeanfi, acarioza, nose- din striiingtate m5tci sau material bi-moza clinic5 $i varrooza. O ~ C apicolSt u~ i ne l econtaminate CU astfel de boli Importul de material biologic apical (fa-infecto-contagioase SaU parazitare SUpUSe milii de albine, roiuri, m5tci etc.) se poatedeclaratiei obligatorii nu pot practfca S ~ U - face n-ai cu aprobarea Directiei sanitare~ 5 r i t u l astoral decit dup5 ridicarea restric- veterinare ~i a Asociatiei Cresc5torilor detillor sanitar-veterinare. Albine din R.S.R. Materialul biologic impor-Cit timp este valabil certificatul dc tht va fi obligatoriu insotit de un certificats5nState a1 familiilor de albine? sanitar veterinar de la locul de origine $iCertificatul de s5n8tate, respectiv a in- fnainte de a fi dat Inkproductie, va fi tinutdemnitatii de boli infecto-contagioase $i pa- izolat 30 zile, in care perioad5 va fi contro-mzita re a familiilm de albine, cste valabl l lat sanitar-veterinar, prin examen clinic $itimp de 30,zile calculate din ziua eliberfirii. de laborator.Daca acest termen a fast dep&it, familiile In conditiile d in tar a noastrfi ins& cel maide albine lmcrise in certificat nu mai pot bine se comport5 albina romdneascfi Apiscircula fgrfi fnncirea certifjcfirii pentru alte mellifica carpatica, ras5 de albine formatil


35/35

PERlOAD A DE ~NRO RIRE PRINCIPALELOR PLA NTE MELIFERE DIN S ROMANIAPERlOADA DE fNFlORlRE

LUNA

~ r 3 c i ao rrtr.

s

apicultura in romania 1985 nr4 aprilie

Documents