apicultura in romania nr. 9 - septembrie 1986

:@ Apicult ura fn Romania

h

In atenfia apicultorilor

PREGATIREA IERNARII FAMlLllLOR DE ALBINE FAR^ PIERDERI Ing. Ion RECEANU

Farniliile de albine adiipostite si in- grijite corespunz5tor de oameni au conditii de via@ si de activitate mai bune fa@ de cele din naturii. Ca urmare, ele dau mai mult5 miere, cear2 yi alte produse-marfz. In acelasi timp, albinele pot fi folosite' rational la po-

' lenizarea culturilor agricole entomofi- le, irf scopul obmerii, pe aceasts cale, a unor insemnate productii suplimenta- re de seminte, fructe qi legume. Pentru atinge-rea acestor obiective se impune, in primul .rind, crearea unor anurnite conditii care s5 asigure iernarea familiilor de albine far5 pierderi qi stimularea dezvoltiirii lor la inceputul primsverii. Numai in' felul acesta ele vor ajunge s5 aib5 p e timpul culesu- rilor de productie un mare numgr de albine culegittoare pentru valorificarea economic5 a nectarului yi polenului oferite de flora spontan5 si cultivatz. Se fntfmpls de multe ori ca toamna unele familii de albine, din anumite, motive, s5 sliibeasc5 considerabil, tot- odaa yi rezervele de ham2 pentru iar- nZi sint mult reduse. Ca urmare, mB- rirea puterii fami1iilor.de albine ~i En- tregirea rezervelor de hran5 pentru sezonul rece, au devenit lucrzri esentiale pentru asigurapa uneia din prin- cipalele conditii de iernare, f5rA pierderi, reducerea consumului de provizii in aceast4 perioadi, deci $i a wurii oganismului pentru o dezvoltare tirn- purie a lor in primgvara urmztoare. Totodatil, intervenqile in cuiburile familiilor de albine se impun pentru a se prelntimpina $i alte s a r i nedorite : - unele familii de albine nu au in

fagurii pe care se vor restringe g i for-

ma ghemul de iarnil, cantitEifile de pro4 vizii necesare pe durata sezonului rece, adicii cel putin 12-16 kg d e $i 2-3 kg piisturii ; - odatii cu riicirea noptilor, albine-

nele i ~ i desfii~oarii activitatea pe fagurii d i n dreptul urdini~ului; cum insii familiile de a1 bine bene ficiazii toamna, in unele localittiti, de u n oarecare cules de intre@ere, ele depoziteazii nec- tarul g i polenul din naturii in fagurii d i n cuib. In felul acesta mZitcile n u mai au unde sii depunti ou6 ~i curind se va ajunge la aga-zisa ,blocare a cui- burilbr", adicii la ocuparea celulelor din jurul elipselor de puiet cu provizii. Astfel, g i jamtliile de albine puternice in timpul verii pot deveni pin5 la sfirgitul toamnei slab populate, stare in care, cum s-a ariitat mi sus, vor ierna pe baza unui consum sporit de pouizii, cu organismul uzat g i predis- pus la boli, via@ scurtaM $.a. ; - mtitcile unor familii de albine

sint epuizate +i astjel nu-$i mai pot desfligura o activitate normalli de o m t in perioada de toam@, deci cu atit rnai pfin la sfirgitul iernii g i ta inceputul

- primiiverii viitocrre. Pentru inlsturarea acestor st5ri a-

normale kste necesar sii se ia urm5- toarele mhur i :

1. strimtorarea cuiburilor la num8- rul de faguri ocupav de albine, cu ajutorul diafragmelor la stupii orizontali vi cei verticali cu un singur csrp qi prin reducerea nurniirului de corpuri la stupii multietajati. 0 ,daU cm aceas- ti4 lucrare se asigur3 qi cantitswe de provizii necesare pe btreaga perioadi4

1

1

,

. . " de' cu &ere fluid& sau faguri

cu'miere de la rezerva stupinei, anume creattl in acest scop sau cu faguri cu miere ridicati din cuiburile familiilor de albine unde ace$tia prisosesc si prin descZp5cirea (dupg diafragm5 la stupii orizontali si cei verticali cu un

, corp sau in corpul inferior la cebmul- tietajag) fagurilor ce contin puting miere. Lucrarea trebuie efectuat.5 catre sears, cu urdinhurile miqorate, pentru a se preveni iscarea furti~agului intre albine qi descBp8cirea unei suprafete de celule cu miere care poate fi ridicat5 de albine in noaptea urmg- toare.

2. In hcalit2tile unde albinele be- neficiazg de un bun cules de intreti- nere si continus s5 crease5 puiet, s i se introduci - o dat5 la 8-10 zile, in cuiburile familiilor de albine intreti- nute Pn stupi orizontali si verticali cu un singur oorp, cite un fagure gol, clgdit regulat, stropit cu ap5 indulcit5 si in care albinele au crescut deja 2-3 generatii de puiet. La familiile intre- tinute in stupii multietajati cu dou2 corpuri, lucrarea se realizeazg prin in- versarea corpurilor respective. '

Trebuie retinut faptul c5 familiile de albine puternice consum5 in sezonul rece mai putine provizii in cornparatie cu familiile slabe. Totodati ele se dez- volt5 mai bine in primsvarg, devenind astfel capabile sii valorifice in condiqi optime culesurile timpurii. Familiile de albine slabe produc Pn ghem, in perioada de iernare, c5ldura necesar5 su- pravietuirii lor pin5 la revenirea timpului frumos ~i a culesului din natur5, pe seama unui consum mai mare de provizii. Prin aceasta, organismul albinelor in cauz5 se uzeaz2 mai repede, li se scurteaz5 via@, iar in primgvarii dezvoltarea lor evolueazl5. q a de incet, incit nu pot valorifica economic culesurile timpurii. Cecetgrile ~i observa-

- ,

tiile multor cresc5tori de albine cu ex- I

perienv in aceast5 privinv sint oglin- diten in tabelul 1.

~ n b ' e l u l 1

Consum fn medie pe dwata iernii

Numar de albinelfamilie la intrarea in iarni kg mierel kg mierel

familie albine

Se poate trage deci concluzia cii fiecare stupar, fie el fncepgtor sau avan- sat, este interesat ~i trebuie s5 ia nG- surile pentru a intra in iarn5 cu fa, milii de albine puternice, in interesul lui si a1 economiei Apicole.

3. Pentru iarni, dar mai ales la sfirsitul ei qi Pnceputul primgverii (cind incep sB creascg puiet), in afar5 de miere, albinele au nevoie de polen sub form5 de pistwg.'Pentru aceasta, stu- parul trebuie s5 controleze d a d fiecare familie are cel putin 2 faguri cu pgstur5 si d a d celulele acestora s*mt acoperite cu miere c5p5citg. Familiile lipsite de aceast.5 important2 rezervg de hrani5 vor primi faguri cu pisturi de la rezerva stupinei.

4. Mlitcile necorespunz2toare din diferite motive sii fie fnlocuite cu d t c i tinere, ridicate din nucleele sau familiile ajutBtoare anume create Pn acest , scop, sau cu mgtci selectionate, indeanne la boli, produse de statiile zonale de crestere si selectie ale Institutului de cercetare ~i producve pentru apicul- tur5, care'se pot procura prin filialele Asociatiei Crescgtorilor de Albinp din judetele respective.

Lucrgrile descrise pot f i efectuate cu usurint8 de d t r e orice apicultor, chiar si de cei cu mai putin5 errperieng. Se impune ins5 ca ele s5 fie executate la timp, prin cuno~te rea qi pgstrarea unei riguroase evidente a st2rii tuturor farniliilor de albine, astfel incit s5 nu riming nici una din ele nepregs- tit5 corespuhzMor pentru, iarn5.

CURBA DE' ROIRE LA ALBINE* '

(Un nou concept in apiculturJ)

Ing. Mibai N. STEFANESCU

Diwrsifatea metodelor $i tehnologiilor de cregtere a farniliilor de albine, attt Pn uni- thtile socialiste clt $i In gospod5riile popu- latiei, conduc la o multitudine de p5reri $i solutii privind buna gospodhrire a acestora. fn apiculturh mai mult ca oriunde In zoo- tehnie, imaginatia creschtorului se remar- ch a fi foarte fecundh, ceea ce de multe ori 'prin generalizare, aceasta cre'eazti gre- ut5ti h coordonarea activit5tii apicole.

A$a se explic5 faptul c5 in prezent dln marile, stupine se pierde PncB un mare numiir de roi, necunoscindu-se exact diverse momente Pn dezvoltarea familiei de albine. ' De asemenea se mai pierd multe

' mhtci la introducere (chiar dac5 au greutatea peste 180 mg $i se respect5 celelalte condifii de acceptare - lipsa puietului ne- cSi@cit, cules bogat, colivii de proteqie, uni- forrnizhri de mirosuri),~iar realizarea produc- tiei de miere este .dath De seama cantith-

Se observti lnsii cii lntre cele dou5 limite (5 spati! - 14 spatii) exist5 un ecart foarte ,

mare $1 pinti fn prezent nu s-a demonstrat care este valoarea optima a dezvoltiirii familiei de albine, .care poate fructifica la maxim culesul, f i r& a intra In frigurile roitului.

C . Antonescu citeazti la pag. 121 - tabelul nr. 6 Pn cartea sa ,Albinele $i ... noi", ch o familie de 50000 albine (5 kg) adun5 pe zi o cantitate de miere de 8 ori mai mare declt o familie de 20000 albine (2 kg), nespecificlndu-se care este diferenta pe peribada unui cules.

Berlepsch Crist (Germania) arat5 c5 o familie de 4 funti adunti Intr-o zi o cantitate oarecare de miere In functie de bog5tia culesului, dar o farnilie de 6 funti Yn ace- leavi conditii adun5 de patru ,ori mai multii

iti de nectar !existente, a-conditiilor clima- miere, iar una de 7 funti de cinci ori rnai -tice si q caliatii (puterii) familiei de albine decit prima. exprima6 Pn numhf de s~a t i i , far5 a se cu- conform miisurgtorilor iersonale confrun- noa$te care este puterea optimh.

~ ~ t ~ d ~ t i i se afirmg cotidian cg familiile tate $i cu alte date' din literatura de spe- foarte puternice ar fi capabile sii adune cea cialitate citate de Porcolab Rodica .(proiect mai mare cantitate de miere raportat' la de diplomi 1983); a m a j ~ s la concluzia c& ,

greutatea materialului biologic, datoritti nu-. familie de albine de 6 kg adunii de .Sase , miirulhi mare de culegiitoare $i asigurgrii . ori mai multii miere Pntr-un cules, decPt unor conditii de microclimat In interiorul alta de 1,5 kg, de$i ca ,este doar de patru stupului, propice dezvoltgrii familiei, chiar ori mai populatii (6 : 1, 5-4) (fig. 1 $i ta- dac5 In realitate nu se IntImplEi a$a, deoa- belul I ) . rece nici familiile foarte puternice (peste 14 spatii = 4.150 kg, nici cele sl* (sub . ~~~~~e~~ din lucrarea de 'absolvire a . 5 spatii = 1.5 kg albinii In cuib strhs) nu . cursurtlor postuniversitare cu specializarea sint cele mai productive. . in .apiculturd, 1985.

8

, . . T 4 b e l u l 1

Productia de miere ~i puterea familiei de albine I

PR Specificari 1 2 3 4

PE,

Date personale

- num5r indivizi 15 000 30 000 45 000 .60 000 4 1 500 22 500 - greutatea familiei de albine (kg) G 1,s 3,o 4,5 ' 6,O 4 150 ' 2 250 - cantitatea -de miere . .

adunat5 la un cules 7,O . ' 19,O 30,O. 42,O 27 23 (kg) C - .procente G O/t, 100 200 300 400 . 277 , 150

C . . 100 280 - 430 600 386 328 ,

Fig. 1 - Curba de roire la albine \

T - tangenta ; DR - dreapta realg ; DC - dreapta compensaa ; DT - dreapta teoretici5 ; PR - prag critic de roire ; PE- punct de echilibru ; S - siigeata ; CO $i CA - catete ; a - raza cicloidei cr ; t - unghiul de .roire ; ,- date personale.

1

- ConsiderPnd c i datele prezentate sfnt. re- prezentative pentru specia Apis mellifica cat.patica, am obtinut prin demonstratie &a- fici $i analitici, dou5 rezultate foarte apro- piate privind . ,pragul de roire" (prezentat in fig. 1 = PR) $i pun&& de echllibru BE) En dezvoltarea familiei de albine astfel :

PR = 4,150 kg albinB - prin metoda gra- - tic5

4,148 kg allsins - prin metoda anali- tic5

.. . , . . . ., . . .

(14 " rtme' format ,435 x 300 & ; cuib . Strfns) m'.= 2,250 kg albin3 - prinmtoda qaf ic& - .. 2,200 kg albing - 'prin metoda analitica (8 rame format 435x300:' ' Sri ' c$b stffns)

METODA GRAFICA (fig. 1) .

Se pune Sntrebarea de ce o famiiie de albine de patru ori rnai populata decft alta produce de $ase ori mai multi miere ~ i ' nu de patru ori cum ar fi normal conform

a = raza curbei L

t = unghi de rotire

DC = dreapta compensatri

CR = 'curba de roire I

In cazul ctnd punctul de pe curb5 nu corespunde cu cercul ce generead cfcloida, atunci : CR Y = a--c cos t

c = distanta la cicloidii , Din analiza rapoartelor kg miere/kg albing

(reprezentate Pn fig. 1 CO, CA = catetele triunghiurilor ce se fnscriu In zona ha$u- r a a j rezult3 cg din multimea rezultatelor numai intr-un singur caz aceastil valoare e maxim5 $i anume :

1,44 cfnd CO = 3,6 CA = 2,5 - conside- 'rInd graficul DT

1,71 cIntl CO = 3,6 C;Q = 2,l - conside- rPnd graficul DR

DT (dreapta teoreticg) ? a) s-au repreZentat pe talc milimetric "a- ceca ce rezultl din triunghiul reprezen-

lorile cunoscate : tat cfnd la = 55' . , \

Analiztnd cicloida se observB CB pe prima - pe ordonata Y : produeia exprimatilin : parte a inter'valului phti la PE (dnd dez-

voltarea familiei de albine este sub 8spa- kg mierejfamilie tii) familia de albine adun5 mai Ihulki% miere

! kg mierejkg albin5 f m cornparatie cu dezvoltare sa, curba. fiind - pe ab%isa X : puterea familiei exprimat8 mai apro&at& de ordonat.& $1 pe acest in-

In:-, terval trebuie facuts hrinirea sfimulmtB cu

numar indivizi . . ' 51 zile $i 29 zile lnainte de cult+ pentru

suprapunerea a doui generatli ' de albine nurnBr rame

(conform cercetsrii btreprinse de ing. kg albina Aurel Mrilaiu).

o'btinfndu-se astfel don& grafice DR (dreap- , lntre P E $i PR 'dezVoltarea . familiei de

ta realB) $i CR ( c u r h de roire) albine ia amploare In detrimentul woduc-

Pentru anarea pant& graficului DR In ve- tiei, curba ' aplatizlndu-se : 'dup5 ,depB$irea

derea in-tersecfiei 'cu 'curba CR pentru de- pragului de roire; . a$fe1 . . . . r l ctuljg :^acest mo- ' terminarea lui PR (pragul de roire) se tra- merit Ijopulatia- in& ; , f ~ , Xrmfis: roitului, ~ a z 5 dreapta cornpensat3 P C ) . .I , .. -

iar, crS$terea &&du$tiei ,de ;, mi'er=, erte negli- .. .Ecuatiile dreptelor s h t : , .

jabila (= 1 kg) .(fig: -I).: ,I , ;;. : . . . , .

METODA A N ~ C A - . . . - Pentru aflarea pragului de roire (PR)

Y

. 1 I

Y = mx t = 160-32 iar cos (180-32) = *s (32) - 4 , 6 5

a-c cos t mx = a -c cos t x = - - m

= 3 kg + 3.4 bg.0885 = 4,i4 1.42

- Pentru aflarea punctului de echilibrn (PE) se intersectead graficele :

Y = a - - c m t Y = m x + n m x + n = a-c cos t

a - c c o s t - m X = - . m

5.3

- 3 Q + 4.15.0,BS - 1 7 - = 2,20 kg 1.42

Conform celor prezentate mai sus se pot desprinde mai multe concluzii practice pentru apiculturri : 1) pozifia optima pentru diafragmare to-

tals fn cazul tehnologiei de cre~tere cu Ia- milii ajut5toare la stupul orizontal pe 30

14 rame (format 435x300) este la nivelul - ;

6 2) efectuarea ,,roirii artificialc" pentru

crevterea efectivului de familii de albine atunci cind acestea au ajuns la dezvoltarea de 14 spatii (PR) ;

3) stimularea familiei de albine se impune pin5 la atingerea punctului (PE) cind acestea au 8 spatii :

4) cantitatea maxim5 de miere exprima- t% In kglkg albins se realizeazd cind dezvoltarea familiei de albine este de 2,250 kg;

5) dac3 familia de albine c5reia trebuie s5 i se dea o matcri imperecheatri, are mai

Fig. 2 - Introducerea m5tcii : d - dia- fragma ; m - rame miere extras3 ; pn - puiet nec3pscit ; pc - puiet cipicit.

mult de 8 spatii pentru acceptarea m r B . se procedeaz5 la compartimentarea ei astfel (fig 2) :

- se extrage mierea marfP $i se imparte familia Pn douil. p.Eirti, astfel cii n id uwa s5 nu dep&$eas& 8 spafii ; - de o pa rk se pune jumiitatea ramelcr

din care s-a e d r a s miere $i tot puiebd nc- c.%pscit, iar de cealalt.3 parte restul ra_me- lor e ~ t r a s e $i puietul c2p.%cit cu albina ace- peritoare ; - matca se introduce in colivie automati,

En partea puietului cgpticit, iar deasap~ca ramelor lateral m5tcii se a$azSi un .~n ;e te l impregnat in alcool de 60 grade ;

6) familiile introduse la iernat s5 cinti- reasc5 2,250 kg $1 19 kg provizii nefiind necesare alte llrdniri, astfel ca in prim5varP sd iasa cu 6 kg provizii, pentru c5 la aceste rezerve dezvoltarea familiei demareaz5 rapid ;

7) cre~terea m5tcilor s3 se inceap5 dupP ce familia s-a dezvoltat pe 8 spatii la in- floritul cireyului, iar spargerea cuibului se face far3 riqcuri ;

8 ) cintarul de control este indicat a se aseza sub familia care are 8 spatii. Fami- liile optime pentru producfie sint cele pe 14 spafii.

Eficienfa economic5 se poate detennina luind in calcul comparatia intre numrirul de roi ce se pot pierde prin dep55irea pragului de roire $i cantitatea de miere ce se poate obfine in plus prin menfinerea familiei de albine. Pentru 10 roi sc5pafi htr-o stupin5 de 125 familii pierderea P = 4 360 lei

beneficiul (B) B = lO(436-26) = 4 100 lei 4 100

rota beneficiului Rb = - 4 360

94%

Metodrr propusii are o arie deosebit cle largd de utilizare in activitatea practicci a maselor de apicultori, venind in spriji- nu1 acestora, la cunoasterea momentebr ho- tiiritoare in dezvoltarea familiilor de albine, pentru a sti sii intervinii in timpul opbim, pentru cre~terea randamentului pe unita- tea biologic6 si implicit contribuind la cresterea veniturilor, riispunzind in acest fel cerintelor din programul national de dezvoltare a apiculturii.

S% nu uit5m c3 septembrie este ultima lung cind 'in& putem efectua o lucrare de maxim5 .important%:

DE COMPLETARE . . Alexe JGUMA

Hrbi rea de completare este o ac- sat2 s i ierneze in acest spatiu ea va t ime care trebuie s5 faci parte obli- muri de foame in a doua parte a ier- gatoriu din tehnologia de creqtere a nii, d e ~ i a avut suficientg miere pen- ahinelor, astfel incft familiile s% aib5 tru a supraviewi. Deci se impune o rezerve suficiente pin% la culesul de restructurare a cuibului, l5sind in el la pomii 'fructiferi din aprilie-mai. nu'mai 6-7 faguri. Aceasta inseamnii '

fn ceea ce prive~te perioada optimg indepirtarea celor 5-6 faguri cu mie- de completare a proviziilor pentru re cu coroane, descip5cirea lor dup5 iernare exist5 mai multe opinii, litera- diafragmi ~ i , , eventual, completarea t u a de specialitate recomandfnd, in rezervelor cU alt'e cantitEiV de zahir - mm ei majoritate, peri~ada de dupi ~ U C ~ U care cere din partea apicultoru- c d d de la ' floarea-soarelui, adice lui amator timp ~i muncli in plus. sffrsitul lunii iulie inceputul lui au- 2. Familiile de .albine din z o m de gust. Iat.8 ce se fntfmpl5 ins5 in reali- m,unte fi deal, care au participat la t ate. culesul de la floarea-soarelui, oricit de

I. F~miliile din a o m de &mp& se slab a r f i fast acesta se fntorc acas2 afl& in aceasa perioad5 imediat dup5 eu eel putin 5-6 rame miere caps-

'

c d d de la floarea-sorelui qi posed3 cita fn coroane qi cu 10-12 rame ,de in cuib suficiente provizii de miere albine. Cele care nu au participat, la - cpJ putin 5-6 rame de cuib cu acest C U ~ S principal $i se aflg in zona miera din coroane c5pGcits. A Incepe de deal-munte au in cuib o cantitate hrfi&a de completare imediat dupg de miere variabils, in functie de condi- 'cdd de la floarea-soarelui hseamns tiile de cules din zona 'respectivg qi a risipi mierea pe 10-12 rame, fapt ce 12-15 rame de albin5. Se a~teaptii Pn n e c s i a 0 cantitate apreciabilg de =a- continuare un cules mai bun care, une- hir. fh toatli experienta mea nu am ori, apare chiar la sfirqitul lunii au- fnMnit apicultori cu stupine rentabile gust. de 40-60 farnilii, care predau la fon- Prin urmare ambele situatii hr5- du2 de stat miere marfg,' sZi inceapg hrsdrea de ,-omDletare imediat duDg mires masiv: de completare nu este extraeia mierii de la floarea- soarelh. Acest lucru este valabil pentru stupinele mici, nerentabile, mari consuma- toare de biostimulatori. P e n h apicultorul cu stupin5 rentabila a completa in aceastil perioad5 proviziile de iarn% inseamni, dup5 flrerea mea, o munc5 in plus ~i cu rezultate slabe. Aceasta deoarece la inceputul lunii septembrie familia care a fost la un cules de floa- reasoai-elui va avea mierea pentru iernat PmprA~tiatA pe 9-10 rame. L6-

o necesitate imperioas5 la sfirsitul lunii iulie ince+tul lui august. Din ex- perientg proprie hrinirea masiv5 de completare, indiferent de zona unde se afli stupina, se va face Tn ultimile zile ale luhii august pin5 cel 'tirziu 10 septembrie, in func$e de condivile clhatice.

lnainte de a incepe aceastg lucrare foarte important2 4n tehnologia crqte- rii albinelor vcun face un control ah&- nuntit a1 tuturor fa~5liilor de albine

~i Prom strfmhra la maxim cuibal. ' Apoi vom s th i l i d t sirop va primi fie-

i care familie, in funcge de rezervele pe a r e le are deja in ramele dp cuib. De obicei la aceast.4 dat3 familiile de albine a u in medie 7-8 faguri compact ocupate cu, albine. Se noteaz3 exact dt sirop are nevoie fiecare fami-- lie $i In zilele-urrn3toare se poate trece la hrgnirea propriu-zis8. Trebuie sg

. nem Wt ca fiecare ram5 care va rii- mPne in cuibul de iernare s3 aib5 cel putin I,$-1,7 \kg miere, adici s5 fie c5p5cit3 aproapa pfnti la juMtate. Nu trebuie nici s 5 se exagereze pfin punerea la iernat rame cu miere &p3- c i a integral pPn3 la leatul inferior, caci 4n aceast3 situatie, familia va ierna ,la receu arlic5 la forrnarea ghemului de iernare albine vor sta numai pe intervalde dintre rame, neavind posibilitatea s i intre in celule qi sii for- meze yn ghem compact qi dens. Aceas- ti4 situatfe va avea reprecusiuni 8i in dezvoltarea dln primlvara a familiei de , albine ','heoarece suprafa@ mare ocupaa . de,' mierea existent3 in ramele din cuib,stlnjene~te activitatea miit- cii care nu gilse~te spatiu pentru de- punerea ,ouglgr. DacB cei 5-6 f e r i - din cuib vor avea in medie 2 kg miere in corane, iernarea se va desfii~ura in bune conditii, iar primiivara se vor dezvolta normal. \

Presupunbd c2 Pntr-o stupin5 de 40-50 de familii de productie exist3 si un anwnit num3r de roiuri, care de obicei nu au asigurate proviziile pentru iernat in aceast5 perioad5, vom avea in vedere ca acestea s$ aib5 suficiente provizii de rniere pfn5 la aranjarea definitivs a cuibului de la sfirqitul toamnei. ,De exemplu, la familiile in care la sffrqitul hriinirii de completare vom avea 8 faguri cu miere se pot indica la aranjarea final5 a cuibului doi faguri cu rniere c3p3cit5 qi dati roiurilor, care nu posed: suficiente provizii pentru a supraviemi. Deci in aceast3 situagC nu trebuie s3 obosim roiurile cu prelucrarea siropului c5ci orictuxl vom avea destule rame cu miere in plus la farniliile de bad.

Cum introduceni sirqnd pentru cer acesta sdi fie preluat integral de albine @ sli nu avern alte nepliiceri ?

'Personal m-am stabiiit la un pro- cedeu mai vechi, ieftin $i cu multiple avantaje. Siropul preparat fntr-un vas. mare, cu un diametru de 70-80 crn (adicii m̂ care se poate introduce in pozitie orizontal3 o ram5 stas, f b 5 ea siropul s i curg3 pe jos) se t a r n 5 direct in celulele ramelor goale cu ajutorul unei c5ni de un litru. 0 r a d bine umplutii ou sirop 1 litru ap3/l kg zah3r cint&gte 2,5 - 2,8 'kg. La inceput urnplerea rarnei cu sirop pare. greoaie, dar cBpZitind dexteritate vom r e q i s3 umplem toate celulele ramei pe ambele @ei, f5r5 sB-1 risipim. HrB- nirea cu sirop direct in ram5 are avantaje multiple. Introgucind direct in cuib dupii ultima ram3 cu albine rarna cu sirop, se evit5 in mare &ur5 fur- tiqagul, chiar dacl mai r5mfne sirop in celule ~i in timpul zilei. Dacii noapr tea' scade temperatura aerului, albine-

' le au siropul direct fn cuib ~i nu mai sfnt nevoite s8 t read peste diafragm5 la un eventual hr3nitor. Folosirea hrii- nitorului de capac, cu o capacitate de 4-5 1 este intr-adev3r mai comoda qi ropartizarea sirbpu1,pi uniforms, dar qm observat c2 la stupul ofizontrtl albinele Pncep s5 bat5 deja la fantele de aerisire in timpul zilei, iar dac5 timpul se r3ce~te considerabil ele nu apuc3 'a preia tot siropul.

In ceea ce pxive~te cantitatea de sii rop care se pune, socotim pentru fiecare ram5 de cuib camplet goal3 q ra- m5 de sirop.

Am observat cii albinele Pngr5m5- desc siropul pe ramele marginale, lucru cafe m-a deterrninat s5 introduc cite 2 rame odat5 de o parte ~i de alta a cuibului, iar in aceasti situatie cei 4-5 1 de sirop vor fi repartizati uni- form 4n rarnele de cuib.

Ca mhuri de precautie vom avea in vedere urm5toarele : - siropul se va introduce numai

seara tirziu, chiar pe timpl nopfii cu o lanterd, avind grijEi sii nu risipim

piclituri de sirop pe perepi sau pk ca- , pacele stupilor ;

- .dacti stupul se afE la distanfii '. micti fa@ de sol o MsurEi foarte bunii

este aceea de a acoperi partial urdini- +wile cu iarbli. Albinele Itoafe se, vor descurch foarte greu sli treacli prin aceastii ,,sitti vegetalli" iar cele din stup, cunosdndu-gi bine loctql, se vor strecura ugor printrc iarbd'; - menfine~ea colectorului de polen.

char $i in perioada de hrlinire de completare a dat rezultate foarte bune la apicultorii siilti jeni pentru evitarea f ur- ti~agului.

In plus, fat5 de cele mentionate tre- b ~ e s5 avem in vedere qi concentra- @a siropului. De regul8, se considerg c2

, siropul mai putin concentrat este rnai greu prelucrat de albine si de aceea apicultorii inelin2 s5 dea toamna un sirop rnai concentrat, adi& de 3:2 sau chiar 2:l. Cit de intemeiat5 este aceas- tA 'piirere ,este greu de spus dac5 ne glndirn c2 albinele culeg' cu placere nectaru.1 florilor a1 cgrui continut nu dep5seqte 500/0 zahh, iar pe cel cu o concentratie rnai mare il prelucreazg mai greu. Ca urrnare consider cti este de adoptat raportul 1:l (eventual 1,5:1) care pare cel mi economic, el ,cores- pundnd concentraoei naturale in za- h8r a nectarului.

Dupg cum se $tie, albinele sint in- zestrate cu, un sistem foarte eficient de indeplirtare a apei din nectar prin irnpr5~tierea lui pe suprafete d t rnai

4 mafi fn faguri. fn acelaqi timp ele pro- voac5 disocierea ,zaharoxei in monoza- haride (fructoz5 93 glucozl) cu ajubo- rul catalizatorului invertazg. Prin urmare, reducerea con@nutului de ap5

i din nectar nu este pentru albine o ope- rage p e a complicat5 dac5 ne gindim CA la culesurile mari ele sfnt capabile s8, transforme fMr-o singurg noapte chiar 10 kg nectar in rniere. Dar a di- socia zaharoza in cele 2 tomponente ale sale Enseamng a folosi 6 cantitate

-apreciabil3 de invertad, care e pro- dus2 de albine printr-un consum mare de substan* proteice. Cu cit concen- tratia de zahar a nectarului sau a si-

ropului este mai mare, cu atlt h a i mare va f i dortul de transformare a acestora in miere, ceea ce duce la o umr i rnai accentuat.5 a albinelor. Nu de putine ori se observg cZi la o concen- traqe rnai mare a sirbpului, albinele se inegresc qi viata lor este mai scurtZi in cornparatie cu albinele care nil au fost hranite cu sirop. Dac8 in hrana de completare vom folosi sirop foarte concentrat albinele nu vor f i in stare, sZi adauge suficiente enzime (invertazg) si astfel rezervele de miere vor fi de- pozitate f2rii ca procesul de convertire

, a zah5rului in miere sB fie complet, lucru s e va duce la cristalizarea hranei in celule. In asemenea situatii albinele aruncg cristalele de zahar pe fundul stupului, iar consurnarea lichi- dului intercristalin duce sigur la fm- boln5virea lor de diarek. Asadar. eon- centrava optima este de 1:l indiferent de perioada chd adrninistrb sirop farniliilor de albine. La prepararea siropului sli nu fie~beni solufia care. rezul- t5 deoarece ' pe fundul vasului se for- meazii H M F (hidroxi-metil-furfu- ,

rol), subs tan^ foarte dfiunitoare in hrana albinelor. Solutia care se reco- mand5 este fierberea apei si apoi in- troduwrea unei cantitiiti egale de za- hlir, agitarea pin5 la dizolvare comple- a. Dintr-un kilogram de sirop de concentratie 1:l va rezulta circa 1 kg rniere in faguri.

Se vehiculeazg printre stupah i d e a c5 albinele care prelucreazii siropul la sfiqitul verii sfnt cele Wtrine, care oricum vor pieri pfna la intrarea in iarnii. Recent insit, cercetstorii sovfe- tici au ajuns la coficluzia c8 siropul de zahtir, indiferent in ce perioadB este administrat, este . prelucrat in exclu- sivitate de albinele tinere. Depinde de apicultor dac& $tie sg a- leag5 cele rnai bune solurn pentru a evita w r a fiziologid a .acestor albine.

In concluzis, 13 hrgnirea de completare recomand siropul s8 fie 5n concentratie de 1:l (cel mult 1,S:l) ~i s& ne incadrh ifi perioada optin% - sfiqitul lunii august pPn2 cel tirziu 10-15 septembrie. I t

. Un specialist h patologia apicola'ne p r e i i n t q boal; exotic&.- , .C

TROPILELAPSOZA \

dr. ~ a u l ' AGACHE Institutul de cercetare $i productte pentru

apicultura . ,

Dintre bolile exotice ale albinelor pre- zent3m o parazitoz5 produs5 de acarieni dln gmul T r o p i 1 a e l a p s, pentru care se propane Pn tara noastra, conform regulei de formare a numelor de boli, termenul de

. tropilelapsoz& (M a r i n Mircea, 1974). Parazitul care produce aceastil boaE a

fost observat $i descris Sn 1961 de D e 1 f i-- n a d o +i B a k e r pe A p i s m e l l i f i c a din Filipine, cercetatorii dindu-i numeie de T o p i l a e l a p s c l a r e a e . In 1982, D e l f i n a d o - B a k e r $i B a k e r descriu o nou& specie din genul T r o p i l a e 1 cap 9,

gasit5 pe A p i s d o r s a t a din Sri-Lauka, W a f i dau numele de T r o p i l a e l a p s k o e n i g e r u m .

Tropilelapsoza este o parazibzli extern: a puietului $i albinelor adulte, pina la aceastd. dat5 fiind semnalata pe A p i s m l 11 i-

lungime pe 0,53-4,58 mm istime, iar mas- cuiul, de dimensiuni ceva mai mici, de 0,91-1,05 mm pe 0,5-4,55 mm. TrAie$te ca parazit pe larve, pupe $i albina adult& Fe- melele gestante intr5 In celulele cu puiet in momentul cSp5cirii unde Psi depun ougle. Ciclul evolutiv, ou-protonimf3-deutonimfa- adult, dureaz3 8-9 zik, dupa care parazitii adulti ies din celule odat5 c\'eclozionarea puietului de albinfi. '

Modul de viat5 parazit a1 acarianului de- termin5 moartea larvelor, pupelor $i albinelor adulte ; data totwi larvele supravie- tuiesc, dups eclozionare albinele adulte au o dezvoltve dificila sau prezintg malfor- mafli (aripi deformate).

Sursele de infestare sint reprezentate de albinele adulte $i puiet parazitate, contami- narea in cadrul coloniei realizindu-se di-

f i c a , ~ p ' i s c e r a n a $ i A p i s d o r s a t a rectdelaalbinaparazitati i laalbinasiinB- in mai multe tBri ale Asiei : Filipine, India, t& sau puiet. Intre stupini contaminmen Vietnam, Hong Icong, Malaysia $i Java. se face prin intermdiul albinelor hoate.

T r o ~ i l a e l a p s c l a r e a e Belfjnado +i Tropilelapsoza se manifests clinic prtn- Baker, 1961 este un acarian prezentlnd di- tr-o depopulare progresivg a familiilor afec- raarfism sexual, femela (fig. 1) are culoarea tate pin5 la disparitia ei, depopularea-estc brun-ro~catii +i dimensiuni de 0,97-1,08 rmn 'mai rapid& In cazul asocierii tropilelapsozei

Fig. 1 . - Tropilaelaps clareae, femela fotografiata dorsal $i ventral cu ajutornl microscopului electronic cu baleiaj.

(DupH M. Delfinado-Baker $i W. E. Styer)

PRELUCRARE DUPA M. DELFINADO-BAKER Sf W.E. STPER

Acarieni ai albinelor, gazdele, iitfesta$ia q i distribufia lor geograftclf

Acarieni Gazda A p i s 1

InfesteazZi coloniilfaguri , . . Distributia

-.

/

Varroa ' jacobsoni A. mellifica puiet de trintor +i lucrfitoare, , Asia, ~ f i i c a , Ainerica botei (in cazul ~nfestati~lor ' elc Sucl, Eilrepa (Roma-

7 7 - F masivef ~ i a )

A. cerana puiet de trintor Asia -.

Euvarroa sinhai A. florea puiet de trlntor . Asia

Tropilaelaps clareae A. mellifica puiet de trintor $i lucr3toare , Asia A. cerana puiet de lucrstoare Asia

A. dorsata celule de vuiet Asia

Tropilaelaps koenigerum A. dorsata puiet de lucrBtoare $i botci ' . ,.Asia

Acarapis woodi A. mellifica traheele albinelor adulte America de Nord, Mesic, America de Sud, Africa

b Asia, Europa A. cerana traheele albinelor adulte Asia

Acarapis externus A. mllif ica regiunea cervical2 a albinei America Be Nord, Paci- adulte fit. Eumpil ($i in .

_RomiWa)

Acarapis dorsalis A. mellifica ~ a n t u l toracic a1 albinelor Adulte America Be Nord, Paci- fic. Europa (9 fn

- Rumania)

sapro$iti resturi de pe fundul stupului, Neocypholaelaps indica A. mellifica faguri, pe albine adulte Si pe . -

florile de eucalipt - Asia

A. cerana faguri $i pe albina adult5 Asia /

A. dorsata faguri ~i pe albina adult& Asia

Neocypholaelaps apicola A. cerana celule de trlntor Asia .

-

.. . 1 - - g . . cu varrooza. Cfnd.infestatia c u ~ r o ~ i l a e l a j s

.. " pe .fiecare celulg este 'mare, puietul moare j . .;~.

< .. -. In stadiul de pupa (puiet cgpacit) -$i 1:; '..,: . . 6ste eliminat de albinele cur8titoare. In . .

, . . cazul celul'elor infestate u$or puietul supi-a- . , - vietuievte iar adultele dare eclozioncaza au 1 .

,.. lo dezvoltare slab8 'sau. prezint5 deformsri ,: . . .

. 'ale corpului $i aripilor. , ,

: , ,. . Diagnosticul se pune pe baza skrnnelor

I . clinice (depopulare, moartea puietului In stadiul de pupa, eclozionarea ~ d e albine adulte cu malformatii), pe observarea ai- r e c s (cu ajutorul lupei) a parazitului p2 puiet sau pe albina adult& Diagnosticul

. de certitudine se pune In laborator prin . . examinarea la' microscop a acarianului care

- prez i~ t5 caractere morYoJogice distincte fat2 de ceilalti ectoparaziti ai albinelor.

Tropilelapsoza evolueaz8 grav in cazul co- loniilor in care se g&se$te $i Varroa jacob- .. - soni.

Ca $i To cazul varroozei, au fost Incer- cate mplte substante cu , scop tkapetutic

. . far5 a s e stabili plna la aceast5 or5 un

tratament specific In tropilelapsoz5. 'G a r g, S h a r m e $1 D o g r a (1984) considera, m urma experientelor efectuate $e familii de 1

albine infestate, ca acidul formic 65% ad- ', ministrat pyin vaporizare cite 5 cm3 zil- nic timp de' 2 1 zile, reduce parazltismul fa-, miliilor afectate de Tropilaelaps clarcae, f8rci a fi daunfitor ,puietului sau albinei adulte.

Laboratorul de patologie a1 .InstitUtului de cercetare $i productie pentru apicultura des- fasoar8 o activitate permanent5 de s'uprs- ; veghere a teritoriului tHrii cp privire !a evolutia bolilor la albine precum $i jn di- rectia cunoavterii presiunilor' parazi€ozelor ''

exotice din care fac parte acarapioza $i ~.

tropilelapsoza, boli care nu au patruns Inca "

fn tara poastra. P e n h informarea apicultorilor am pre-

zentat un tabel adaptat dupa M. D e l f i - n a d o - B a k e r $ i W . E . S t y B . r , p u b l i c a t -

in 1983, cu privire 1; rlsplndirea acirienilor . albinelor, gazdelor $i infestatia. acestora.

,'

B I S L I O G R A F I E

1. Bharadwaj, R. K.. 1968 - A new 'record of t1,e mite Tropzlaflaps clareae from Apis dorsata colonies. Bee World 49 (3) : 115.

2. ~ e l f i n a d i : M .D., 1963 - Mites of the honeybee in South-east Asia. Journal of Apicultural Research 2 (2) : 113-114.

3. Delfinado-Baker, hl., Baker, E. W., 1982 - 'A new species of' Tropilaalaps parasitic on honeybees A. B. J. 122 (6) : 416-417.

4. Delfinado-Baker, M., W. E. Styer, ,1983. - ~ i t e s of tine honeybees as seen by Scanning ~ l e c t r o n Microscope (SEM). A.B.J. 123 (11) : 812-813, 819.

5. Garg, R., 0. P. Sharma, C. S. ~ o g r a : 1984, Formic acid : An effective acaricick against Tropllaelaps elareae Delfinado and ~ a k e r (Laelaptide : Acarina) and its bffect on the brood and longevity of honeybees A.B.J. 124 (10) : 736-738. . '

6. Laigo, F. M., R. A. Morse, 1968 - The mite Tropllaelaps clareae in Apis clorsata . colonies in the philippines Bee World 49 (3) : 116-118.

7. Michael, A. S. 1962 - Tropilaelaps clareae, a mite infesting honeybee colonies. Bee World 43 (3) : 81-82.

Un apicbltor, ne. atrage atenfia asupra nnor m

'GAUZE MlCl - EFECTE MARl,, Octav STOIA

r I

Ca qi-n via@, qi in stup5rit, lucru- rile m5runte (zise neinsemnate) ~i cll- rora nu le d5m atenva cuvenitii, ne pot aduce surprize qi efecte de necr - f zut, fie ele pozitive sau negative. h. 5 voi referi nurnai la cfteva dintre ele r

1) La aqezarea cuibului in vederea iern5rii in bune conditii e bine ca in- tervalul dintre rame s5 fie rnai larg cu cirm 2-3 mm decit e normal. $i aceasta, pentru a da posibilitate albi- nelof SA fac5 ghemul rnai compact.

9n acest spatiu lirgit, albinele se vor qeza in 4-5 straturi, in loc de 2. Deci, cildura se va menljne rnai bine, atit pentru ele, cit ~i pentru matci. h primivar5, la primul control ra-

mele se vor stringe normal, pentru ca, acela~i interval de albine s5 lucreze pe cele dou5 rame al5turate.

2) La capetele letiqoarelor ramelor de sus e bine s5 le Giem colturile (s5 le rotunjim un pic) pentru ca, in felul acesta la control s5 fie miqcate si de- plasate rnai wpr ,f5r5 nisciri brqte . Prin aceast6 miqcare uqoar5, albinele nu se vor rnai enerva qi ca atare nici nu vor ataca. Tgitura f5cuti la ca- pgtul 1eGorului nu va rnai fi propoli- sat3 puternic.

3) Un stupgrit modern nu se poate concepe far5 scindurica cu orificiul de aerisire qi evacuarea aburilor din po- diqor. Ea va avea un orificiu acoperit cu plas5 de sirmti, tip sitii. Cu ajutorul acestui orificiu se menljne o stare nor- m& Pn stup. La aqezarea ei, in podi- v r , trebuie s5 avem Pn vedere, ca s i nu se f a d curent de aer cu urdiniqul, deoarece acest curent e foarte d5uni- tor, atit pentru albine, mate5 ~i chiar puiet, htreljnind mereu o stare de agitatie qi neliniqte, provocind ~i un consurn sporit de hran8.

4) I@ primul control pe care il efec- tuim in primiivar5, pe lin@ faptul c5

vom constata starea familiei, puietului si hranei, e absolut necesar s5 curiitim qi sil scoatem rumegqul din cearH, pro-. venit din descSip5cirea fagurilor, plus albinele moarte. Igiena qi pastrarea unui aer curat - dup5. o iernare este una din conditiile esentiale in dezvoltarea optimi a farniliei. Pe de a l s park nu. d5m ocazie gkelnitei si-qi faci cuib in acest rumegu? qi totodat.5

s scutim albinele de a scoate din 'stup albinele moarte,

Ceara provenit5 din aceasti descg- p5cire se folose~te la presarea de noi faguri artificiali.

5) Dac5 din diverse motive, familiile de albine sfnt qeZate unele p n g i alte- le, In timpul imperecheril mgtcilor, pentru rnai m u l a siguran@, la intoar- cerea in stup, este bine ca pe scindu- ra din fa@ a lszii, deasupra urdini~u- lui, sSi prindem cu pionebe diverse fi- guri geometrice diferit colorate (nu se recornand5 roqu gi negru). Imediat dupi imperechere figurile vor fi luate.

6) 0 data cu inceperea activit5tii de primivari cind primele culegZitoare $i-au luat zborul, urdiniqul trebuie mI- rit, de la 2 la 3 cm cit a fost -in i a d , la 4-5 cm, QnInd seama- de puterea familiei. Trebuie sB se qtie c5, acurn, puietul are nevoie de aer rnai mult. Tot acurn se vor ridica ~i gratiile pentru c i nu-$i mai au rost.

7) In regiunile rnai secetoase sau 1 s5pthini le fAr5 ploaie qi rou5 e ne-

cesar ca in apropierea stupinei, s H in- stal5m ad5pAtorul de apH. El poate fi

- confectionat fie dintr-un cazan, fie dintr-un butoias in aga fel incit apa s5 picure mereu pe o sdndur8 fncli- nat.5. -In felul aeesta scutim albinele

, sH alerge sute de metri dupil o pi&- turll necesar5 prelucrarii hranei puietului. E necesar ca in aceastti apH sii se pun5 un pic de saw, atit de cautati

de albine prin biilv si alte surse im- pure.

8) Nu odati, ci de mai multe ori mi s-a intimplat ca roiul 111 d e ~ i prins a doua zi s i fug5. Voi da doui exemple. lntr-un an roiul I11 dup5 ce 1-am prins si pus intr-un stup cu faguri artificiali d e ~ i 1-am tinut la dcoare in piv- ni@ tienp de 3 zile, t o tu~ i cind a fost dus afar5 $-a luat zborul pur qi simplu dispgrind in v5zduh. La deschidz sea l&zii, am constatat cCi fagurii au r5mas ass cum i-am pus eu, necon- struind nimic. Deci ace~t i roi-fugari au inclinatia de a p5r5si &iar lada.

A1 doilea exemplu : tot' 'un roi JIl prins si introdus in lada curat5 tot cu faguri artificiali, a doua zi, si-a p5r5sit lada.'Prins seara, din nou 3 fost introdus in alti lad8 curatii si cu faguri artificiali. Spre surprinderea mea, a tre- ia zi pe la ora 11 din nou -si-a luat zborul, pienindu-se in z5ri.

Pentru ca sii putem stivili acet i fu-

Scuturarea lui din co~nita de prins, in fata lCizii, a udin i~ulu i se va face

, fie pe o saltea de rogojini fie pe o p5- turi, pentru ca matca in cidere sii nu se rineascii, apoi in mersul ei spre ur- dinis, s-o putem urmiri, spre a constata dacii e viguroas5, aripile ii sint intregi i i picioru~ele complete. Odat5 introdus va fi a~eza t la locpl lui definitiv. Nu practic si nici nu o recomand metoda introducerii roiului pe deasupra ramelor, deoarece in ciidere matca - prin lovire se poate v5tiima iar pe de alti parte n-o putem u d r i a ne da s a m a de starea ei.

Timp de 24-48 ore, roiul nu va fi controlat, chiar dacii el nu va ocupa ramele cu fagurii artificiali. Se $tie cii albinele la inceput au tendinta de a forma ghem ~i abia mai tirziu se dis- pun pe faguri.

In seara urmiitoare, dac5 constatiim c5 albinele incii sint in formi de ghem, cu ajutorul unei diafragme impingem

cu grij5 ghemul spre faguri. Aci ele gari este bine sii punem pe ling5 fa- sint obligate sii ocupe spatiile dintre gurii artificiali ~i un fagure cu puiet rame ~i astfel datorit5 m5tcii ~i a mi- de Virste diferite. sau cu trintori (lar- rosului de cearii vor incepe sCi constru- ve). Tntrucit albinele absolut niciodat5 iasc: celule. pe fagurii artificiali n u - ~ i vor p i r b i puietul, se vor stabili 10) Primgvara, cind puietul e in pli- aici, incepind ingrijirea lui. Cred cii n5 dezvoltare ~i albinele au mare nevo-

boala fugitului se datore~te m5tcilor ie,de ap5, se recomandi. ca siropul s5 tinere qi nestatornice $i nicidecum al- fie rnai apos adicii 1 kg zah5r la 1,s- binelor. Ele, doar fnsotesc matca si ca ' 2 kg ceai de plante medicinale. Saca-

atare fuga lor in depirtari le. duc la gitele trebuiesc scutite de a alerga pieire. mult dupg un strop de a$, necesar

, 9) .Cum se introduce un roi in ladii. pre&tirii hranei puietului, cu riscuyi Introducerea unui. roi in lad5 in de a - ~ i pierde viata sau a se uia f 5 e .

primul rind se face numai seara tirziu rost. pentru a nu da albinelor posibilitate . IIeci, toamna, siropul se f a ~ e mai

s i zboare. concentrat, iar primavara mai diluat.

TOPITOR- ;

PRESA DE CEARA i Din experienfa I

unor apicultori 4 5

Liviu PADuREAN , i L,m.-.-,-,-,-,-. Pentrufl construi si a ptltea judeca obiectiv u n extractor de ceard, socot c6

e necesar de a ldmuri i n prealabil ctteva notiuni 5n legiiturd cu ceara. Este stabilit cd ea se giiseste i n faguri spb doud forme : i n stare ,,liberdfi $i .,legatdiu. Cea nelegatii de plirtile neceroase, componente ale fagu.rilor, s'e obftne uvor prin toptre (ex. cu topitorul solar). Penlru acest considerent e denumttii ,,liberii".

Mai exist6 ~i a$a-zisa cearii ,legatdm de pdrtile ?aeceroase d i n faguri (invc- Lisuri de n tmfe , polen, elc.) i n special substante solubile, care fiind mai ales sub formd de particule fine;. ceara intr6 i n capilarele acestor impuritdti si se .~nen?iize , acolo datoritd coeziunii moleculare. .Oric£t a m inciUzi sau fierbe aceastd bo+tindi '.

cu unj constant de incd circa 50% ceara, ea n u se .separii decit aplicind presarea. Dupli stqdiile lui V. A. Temnov din 1953-1955, bostina care are u n confi-

nut mediu de ceafii de 48,6Rlr n u mai eontine de loc ceara liberd. . . Aici e cazul sii harui asupra faptului, tncd neprecizat i n literattarif, c&

aceastii ceard, asa-zis legald, initial n u se glise~te t n tntregime sub aceastii f m ~ l i i , ceara se leagd i n cea mai mare ntlisurii (circa 314 parte) pe parcursul operatiundi de extragere. 112 co~tsecintd, GU cit se tnliiturd mai multe din substantele soEuMle inainte de operatiunea de topire, cu atit randumentul de ceard extras6 va f i mi mare, ciici sint mai puti~ze substante neceroase pe aceasi cantitate determinatii de cearii, ea legindu-se proportional, conform procentajulut stabilit de V. A. T e w m v .

Pentru a recupera cea mai mare parte d in aceastd ceard legatii din k e - ria p r i m , trebuie sii recurgem la presare sau la extractia prin solventi. Prin ultimul ljrocedeu se produce exclusiv cearii industrialii, a$a cE nu mi3 rloi ocupa

' de el. Formula de extract& a cerii prin .presare (vezi si C. Giurcanu, Apicultura nr. $/1970) este urmiitoarea : , 1

i n care V = volumul de extras m3, K = o constant& ( x : 8), rc4 = raza canalehr fine prin care se evacueaza ceara din mataria primif i n m ; P - prcsiunea ezerci- tat5 la presare i n Kg m3; t = timpul in see: ; S = suprafata totald de presare in m y ; v = viscozitatea b o ~ t i ~ i $i lc = Eungimea canalelor fine (Pn raport de fniil- fimea g i Efimea hratului supus pres&rii-in m).

AceastG formula este foarte edificatoare pentru orice observator atent, ea indictndu-ne cii randamentul este direct proportional cu presiunea 'exercilatdi, timpul de presare, cu suprafata totald de presare,\iar i n ce priveste miirimea (grosimea) razei canalelor de- scurgere, eficienta presdrii creste CIL. puterea a' patra; E

. invers proportionald cu viscoiitateu bostinei ~i cu lungimea canalelor de e v a k r e , care depinde de tniiltimea stratului presat $i lungilnea razei (liitintea) acestui strat.

Am elrunfat formula extractiei prin presare,'. in scopul de a vedea in ce ?nil- surdi presa construita corespunde cerinfelor cuprinse in ea. Ea lucreazd cu abur de 120-135°C (deci de la 2,07 la 3,02 a tm) care .produce o fluiditale n u ,humat miiritii a cerii, dar $i constant6 'pe tot timpu! lucrului. Raza corpului interior a presei de circa, 17 cm (diumetru 34 cm) $i o iniilfime de circa 50-60 cm, deci

I relativ reduse, cu o presiune exercitutii de un ~ u r u b cle presare cu filet, cx pas I mic, .efic'ient $i u$or d e minuit cie o persoanii, sporesc dc asemnea efici,c.nta.

'

/ Haza canahlor fine prin care se cvacueaz6 ceara $t de asemenea l u n ~ i m e a lor este ,mereu tnfluenfatii favorabil grin migcarea elicei En materialul -supus pre-

I . '

scrii, ciki elc tind sii-$f reduca permanent dintedunile, at& grosinrea cit. $I lut& '

gtmea, Bind la blocarea totalii. Frin amestecare cu clicea, nu numd cdl se re- deschid canakle de scurgere, dm chuu pozitia jkciirci p&rttcele din bo$tfn&, ajun- gtnd fiecare fn alte .potitii mi javorabile (mi aproape ,de orificiile de evacuare) decit tltcrintea amestecului. Dect nu .mai e nevoie .de a introduce paie, tije, in, buciiti de stofd, pinzii, talere de k m n sau 'metalice spre a mentine cit inai libere candele de scurgere, micportnd lungimea lor. Acestea, pe ling& faptul cdi .retin parte din cearii (mai ales paiele $i tijcle) nu contribuie la schimbarea pontiei ma- . ,

terialului supus presarii. Toate aceste elemente deter?nind un randament spdrit de extracffe ce poate f i stabllit cel .m.ai usor ca o analkii de laborator, decelind , cantitatea de cearil rii~nasL incd in bo$ti@ (circa 10-12-15%).

prin spectficul constructiet am fncercat sil influenfez f~vorhbil asupra tutu-. ror 'factorilor care nu sint asupra lui r, P, S, v si .lc din fonnuld), spre a miiri la limita aproape

fnainte de a trece h descricrea aparatului, fin sii relev ejortul deosebtt, de 0 via$&, &pus tn problem extragerii cerii de regretatul apicultor Conslantin Antonescu multtplele sol,ufli ,date de dfrasul. %

Pentrn a fi functional, topitorul presh constrnit de mine, se cdmpune din 4 com- partlmente, din care Sn cel exterior se aflil sursa de cildur5 (focul), in urmBtorul apa ce se transform5 In abur. in a1 treilea se colecteazg ceara $i In ultimul se pune materia prima, unde ea este presatii, ameste- chd-o din cind in cind.

Primul compartiment, din interior, 1-am realist dintr-un bidon de aluminiu (ar f i mai bine'din inox), caruia i-am t5iat ca- pul $1 i-am fixat un guler strunjit, astfel ca 6 se potriveasca exact in loca$ul compartimentului urmstor.. Lam lntiir~t longl- tudinal cu dous pante de aluminiu $i i-am desenat prin zgiriere linii circulare paralele yi apoi pe vertical& - la fel $i pe fundul bidonului - din Intretilierea' chrora'au rezultat 18 260 orificii, pe care apoi le-am strapuns cu un burghiu electric cu virf de 1 1/2-2 mm. Pe partea de sus a guleru- lui am facut 2 orif~cii cu filet, unde se po- trlvesc prin In~urubare dou5 minere de fier, spre a-1 scoate $i ridica, bhiar $i cind e fierbinte 13 terminarea unei ~ a r j e , cPnd de- montilm capacul.

Compartimentul urmator, In care se strhge ceata ce rezulta din presare se face din aluminiu sau tabla inox. $i-acest compartiment are o bordurg rotunda, strunjitii pe partea superioaril unde intrs primul compartiment. El se potrive~te exact pe vurubu- rile stringittoare ale capacului, a$a Cum se vede h fotografii &In desen. La partea inferioara are o teava colectoare cu un robinet pe unde se scurge, cfnd e deschis, ceara rezultatil din presare, care fn final se colecteazil Intr-un vas cu apil de ploaie. In

- acest scop se folose~te vasul de aluminiu care are ca rol principal sti ajute la de: cantarea cerii produse. Teava de evacuare strabate compartimentul a1 treileaX$i a1 pa- trulea. La ambele compartimente are sis- teme de strhgere $i e tan~are perfect&, gen

presetups, mai ales la cornpartimentul trei unde exist& presiune. In fotografia 1 se vad dar pe desen nu slnt evidentiate aceste etan- $iiri. Pe pgtrimea superioars compartimentul are circa 50 de orificii de circa .l ern pe u g e piitrunde aburul prod& ln compartimentul a1 treilea. Acesta, a1 treilea este facut din tabla rezistents la presiune $i foc. $i el are o bordurii rotunda care se sprijina pe compartimentul exterior. Are de asemenea o teav5 de umplere $i alta de evacuare $i control a1 nivelului. Ambele ies In exterior prin peretele cqmpartimentului patru (conform fotografiilor $i desenului).

In fine, compartimentul patfu, lilcagul fo- cului, f5cut din tabla neagr5 de 0.8-1 mm. are sus o bordurii pe care se sprijina. tot complexul de borduri ale celorlalte trei compartimente $i sPnt prinse cu cele 10 $urn- buri care fixeaza capacul. Sub bordura sint facute 14 orificii cu diametrul de 15 mrn

' prin care se evacueaza gazele arse. Com- ' partimentbl are dou5 mfnere, trei picioare mici ~i o u$B fn care intra un ardtor (de 600) pentru aragaz.

fnainte de a trece la descrierea p5rtii su- perioare, trebpie sii arat c5 mai exist5 pla- sat in spatele primului compartiment ga- urit, Inca unul tot din tabla d e aluminiu, construit la fel, dar u$or tronconic. bine- inteles neggurit, In care cu ap5 de ploaie se tope~te ceara rezultata din presare. Ope- 0 ratia are loc seara, dupZi terminarea lucrului c h d hc8lzim ceara In aparat - 30 minute la temperatura de 120--135°C. Se stinge apoi focul $i plna a doua zi se decan- teaza $i daca este toarnnii ceara se hUre$te suficient spre a fi scoasii sub form& de calup $i apoi rasg de impuritilti.

Topitorul are un capac oare se a$az% pe cele patru compartimente . montate $i se ' stringe peste' o garnitura spre- a fmpiedica pierderea aburului rezultat din in&lzire. Pe acest capac este instalat un rnanometru pre-

cis i i un ventil de sigurantB cu arc, regla- : bil la presinnea doriG. Capacul 1-am facut

dintr-o tabla groasa de 12 mm, care apoi In centru are sudat un 15ca$ prin care intrd axul principal de stringere. Peste lacas e fixat5 o presetupd care asigur5 etangeitatea axului. La capatul inferior se g&se$te fixat pe ax un tambur intarit. din aluminiu (denu- mit piston pe desen), ce intr5 cu mare exactitate in compartimentul unu $i pre- seazs prin invirtirea axului . materia prima din topitor. SSS, pe axul ,central se afla un indicator - opritor, care ne arat2 ping

u n d c ar putea intra axul dac5 ar fi go1 ' compartimentul unu. El ne ipdic5 deci in Iina! grosimea bo~tinei rgmase $i dupB pu-

t tin5 experimentare vi momentul cind trc- buie \sfi oprim stringerea. Axul central 1-am fdcut dintr-un ex vechi de volan auto, g;isit la vechituri, ImprcunB cu ce!e ,dot18

'- manive!e-ro$i (foto. 1 $i 2). Primul ser- vegte la strrngerea presei, iar cel de sus la mi~carea elicei, cgci axul volanului ce a fost corespunzdtor filetat este go1 pe ding- untru gi prin el este virit un alt ax-tij5 co-- respunzator, strunjit la grosimea cerutb, care are la partea din jos o elice ce 'poate fi nu numai invirtita, dar $i mi$cat5 in sus +i in jos, pentru ca toat5 masa d e materie supus5 presarii s5 poat5 fi temeinic agitatd $i restabilind canalele de scurgere din masa ., bovtinei se creaz5 posibilitati maim bune de scurgere a cerii. La iegirea din axul central a1 tijei (sus) etangeitatea este asigurata tot cu o presetuph. . Modalitatea de lucru e simp15 $i comoda. Fagurii vechi, riimagitele de la topitorul solar gi in general orice material ce contine ceara se pune in primul compartiment unde se Pndeasci cu yn bathtor de lemn $i apoi acesta este a$ezat la locul's5u En topitor. Tn prealabil se introduce apB in compartimentul trei. Eu fac 'alimentarea prin teava de jos, l5slnd deschisa cea superioars. Cind apa ajunge la aceasta gi curge prin robinet, se opre~te alimentarea $i se inchid ambele ,robinete. fn compartimentul a1 doilea unde se stringe. ceara se toarnd-

Foto 1. Topitorul presli de cear6.c~ elemen- tele componente.

1 1 apil de predipitatii Snainte de Snceperea lucrului. Aceasta se face In scopul ca WVP de evacuare, care Sntr-o portiune mica (vreo 3 cm).este sub aeiunea direct2 a caldurii din compartimentul patru, s5 nu se supra- IncAlzeasc5. Se aprinde focul. 0 butelie de aragaz este suficientti pentru 3 5 4 0 ore de lucru: Se dB flacara maxima, caci prima gar- jB porne$te mai incet pin5 se h c a h $ t e apa $i in general toat5 presa. Apoi se agaz5 peste garnitura superioarg capacul, avind grij8 ca tamburul de presiune impre~n5 ou elicea de sub el sB fie ridicati cit de sus permite filetnl axului. Se strPng cele 10 $u- ruburi cu o cheie tubularB, avlnd @ i s . s& fie strinse simetric, adic5 peste tot la fel de tare. C h d Incepe ' s5 mivte , indicatorul manometrului, PnseamnB c& bo~tina este deja SncZilzitB la peste 100°C $i c5 deci a Enceput ca din ea sB curga ceara. DatoritBcBldurii $i .greutBtii proprii, bovtina se tpseaz5 far5 nici o apBsare $i Invlrtind axul' nu intim- pinBm la Mceput nici o rezistents. In momentul In care simtirp cil tamburul a fBcut contact cu bo~tina, oprim stringerea. Dupi 15-20 minute, presiunea a ajuns la punctul dorit (2-3 atm. duph temperatura cu care lucram) $i amestecam cd elicea masa bo~tinei. de clteva ori. Este-indicat a stinge apoi io-

. cul $i a evacua cantitatea de cearB colec- tat3 pinil atunci En' compdrtimentul doi, aceasta fiind mai curatil $i deschisil la ca- loare. Dup5 aceea reaprindem focul $i i n \ 3-45 minute avem .iarB$i presiunea ce-, care este indicatil $i de supapa de siguranti $i acum fncepem. WSngerea, amestecPnd.&n c h d in cfnd materialul cu elicea ge care impingem Sn jos $i apoi o tragem fn sus, Invirtind-o. CEnd .presiunea i) ajuns la punctul dorit, reducem flacBra atft cit mamme- trul s2 nu scad&, ci - s5 riimfnil constant la presiunea daritB. DupB cercethrile fdcute, s-a stabilit cB pEnB la temperatura ,de 120- 130°C. ceara nu sufera modificilri, decit aproape inobservabilg Pnchidere a culorii, ci.~tigind in rezistentd la Pntindere. In orice caz ea fiind sterilizat5 Snainte de a fi fBcutd faguri, este IncBlzita tot la aceast5 tempe- raturg.

Spre sfEr~it, clnd presarea e foarte puter- nic3 se poate Intimpla s5 nu mai putem invirti ' elicea. Atunci reducem putin apdsa- rea $i prin IncercBri Enainte-Pnapoi, -elibe- A m elicea $i astfel putem din nou agita bo~tina, pe care o presBm din nou pin5 cind consideram cB am terminat' presarea (dup8 experienfa pe .care o acumul5m in mfnui- rea aparatului). In functie de cit inaterial am pus la firesat, va ramfne In final, un

, strat de rezid-boqtin8. Atunci stingem focul,. dam din nou drumul cerii in vasul pregd- tit din nou $i dupd ce s-a evacuat toata, desfacem guruburile, Inlilturilm capacul, in- .~urubBm cele dou5 quruburi cu. inel In bordura compartimentului unu, 11 ridicam gi-I r3sturnBm Sntr-un loc oarecare. Trebuie s3

fim atenti ca atunci cind l5s5m s5 se scur- g8 ceara din pres5 s5 facem deschiderea ro- blnetului cu mare prudentti pin5 iese pre- , siunea. La primele varje, pin5 ne obi~nuim cu specificul muncii se poate aqtepta s5 scad5 presidnea prin r5cire $i numai dupg aceea s5 l5sAm ceara s5 curgg. Culoarea cerii e deosebitti fafa de prima scurgere, fiind ceva mai inchis5, cgci ca urmare a amestecarii $i pres5rii puternice, multe in+ purititi sint evacuate In ceara scursci, deci ea trebuie'decantatg separat de prima garja.

Pin5 se preseaz8 o $arj5, pregiitim Intr-un vas al5turat fagurii ~i materialul ceros ce urmeaza a fi presat in tura urmSitoare, astfel ca in citeva minute s5 fie reumplpt compartunentul unu. Se toarng din nou In compartimentul doi 1 1 ap5, se aprinde focul, se monteaz8 capacur $i se Pncepe o nou8 $arj5. Acum lucrul merge mult rnai repede. Fagurii vechi e bine $5 fie inmu- iati in prealabil 3-4 zile schimbind apa de precipitatii in fiecare zi, in scopul .de a obtine pe de o parte o cear8 mai deschisti la culoare $i pe de alt5 parte ca apa G ocupe capilarele $i s5 spele cit mai mult din materialele neceroase din faguri, pentru ca ceara s8 nu se mai poatci infiltra in ele, de unde apoi rnai cu greu poate f i ex- tras5. Totuqi am constatat c5 atunci cPnd se lucreaz8 cu abur de 120-135°C urnezirea prealabil8 este rnai putin important8 .fiindc5 aburii in primul rind precipitg $i umezesc tot materialul $i ei ocup5 apoi sub presiune capilarele $i ceara ce se separ5 dato- rit3 presiirii, nu rnai arc unde pgtrunde. RB- mine Ins5 valabil in continuare aspectul culorii. $i inc5 o constatare : dac5 pres5m ex- Eoto 2 Topztorul presd de cearii mmtat" clusiv r8m5~itele adunate toat5 vara din pentru extractze. cerificatorul solar, acesta necontinind cea- r5 liberg, dac5 a fost extras5 Pn totalitate de extragere. cind ceara foarte fluid5 p5-

b folosind un aparat bine construit, nici ume- raseste mai u$or masa boqtinei $i datorit5 zlrea prealabil5 $i nici presarea in doue agitatorului cerei oricind $i de cite ori do- etape nu se rnai face, c5ci bo~tina r5mas8 rim redeschide canalele de scurgere $1 prin dup5 cerificatorul solar nu elibereazh ceara modiflcarea locului in masa de prcsare, - decit sub presiune, cea ramas5 fiind toat5 adicg materialul situat inspre interior este legau. adus spre afar&, $i invers -, face ca orlcc

Avantajele acestui topitor-press sint ur- pdrticic5 mica de tear5 sti'poat5 g5si o pa- m5toarele : se poate lucra absolut curat, slbilitate favorab~lj de scurgere.

. ftira a ne murd5ri $i far& a purd5ri ceva Intre dezavantaje a$ aminti pretu1,- care dm gospodgrie. Toate vasele cu care se lu- de$i nu-i prohlbltiv, este destul de ridlint. creaza apartin exclusiv topitorului (dac5 Presa este destul de grea ?,i voluminoas8,

' umezim fagurii In prealabil, aceasta se face (cota cea rnai ridlcat5 1b2 cm). fn vase separate). Eficient5 maximti, rapidi- AS mai sexhnala faptul cB in cursul folo- tate Pn munc5, far5 efort fizic, cilci topito- sinfei mi-am dat seama c5 s-ar putea face rul se stringe foarte u$or, ceara iese dezin- o imbun5t&t~re, in sensul de a scurta cu fectat5 $i a doua zi o avem dezinfectati In 5-10 minute timpul necesar unei pres8rl. calup. Din prima varj5 obtinem o. cear5 Pentru aceasta, la compartimentul trei, de- frumoas5 sub aspectul culorii. Cea rezultat5 asupra robinetului superior, care lndicil prea din presarea puternica trebuie bine decan- plinul, ar rnai trebui montat inc5 unulcare tatti, uneori Chiar de dou5 ori, iar culoarea ar uvura evacuarea rapid5 A aburuiui in - ei e ceva mai Inchis&. Cantitatea de cear8 cele dou5 faze : cind se intrerupe $i cind rezultati este rnai mare ca la orice alt5 se termin5 o $arjg. Nu am rnai montat acest presli ce lucreaz5 prin apilsare $i aceasta robinet din comoditate, c5ci la 60-70 a e pentru dou5 motive : temperatura ridicatti stupi, oriciti f a y r i am Be toplt, se poate cu care se lucreazil h tot cursul procesului" termina lucrul $i a$a in 4-5 dupci am~ezi.

Doi a ~ i c u l t o r i ne descriu: ~ ~ p - - - -

D!SPOZITIV PENTRU CONFECTIONAT SALTELUTE DIN P A P U R ~ ~ Ing. Virgilius VASILACHE, prof. Ion VASILACHE

Generalitsti 5-10 mm), materialul plastic, polia- mida, ABS-ul tktc.

Una din condiiiile esentiale unei bune iern2ri a stupilor este impachetarea. In acest sens, la stupii n o ~ t r i folosim pe lingii cirpe, saltelute de papurii con- fectionate in stupinii (foto 1). CalitAtile saltelutelor noastre sint : au o buns capacitate de izolare termic5 ; au o , - +-

bung capacitate de izolare fonic8 ;, ab- I sorb plusul de umiditate, nefiind pra- pice aparitiei apei de condens ; cedead usor uuniditatea absorbit2 (in caz de usc2ciune in stup) ; au o dimensiune redusii ; dimensiuni de gabarit : 430x 300x50 mm;

Papura folositil trebuie sii fie perfect uscat2 (circa 6-7 luni de la recoltare). Ea va fi t2iat2 dupi uscare la lun- g h e a doritg Si introdus2 in dispodti-

? ? vul. special care si el va fi reglat :a I

l'WZimea de saltea dorit.2 ; apoi se va Fig. 1 . mspozitivul in proiectie pe trei pra- executa ,,@sereau cu sirm2 de 0 1 mm. nuri Aspectul saltelute se vede in foto 1.

Pez. (Reper) Deoumirea BUC. Material

3. Capac inferior 1 4. SpetcazB inferioars 1 5. SpeteazB mijlocie 1 A. Surub M 6 Stas 2 7. SpeteazH fat5 1 8 . Speteazg superioarB 1 9. . Lateral 2

Lemr?, ABS, poliarnida etc. Cotele sint date in mtn.

Foto I . Salteluta (dreapta) si dispozitivul de confectionat Detalii de executie apar in fig. 1 si

2. fntii se execut2 toate reperele care Descrierea dispozitivului au cota 50 (reperele 2, 3, 9), cota de

50 se va realiza concomitent la toate Dispozitivul e foarte simplu (vezi aceste repere, ele fiind strinse intr-un

fig. 1 ~i fig. 2). Materialul folosit este pachet. Apoi se executi celelalte re- scirldura de brad rindeluiu (grosimea pre.

Fig . 2. Detalii si repere ale dispozitivului - Asarnblarea incepe cu montarea

buqelor (1) in traversa mobils (2) ; ele, vor trebui sA intre fortat in loca~urile

'

prevBzute (atentie sB nu crape reperul 2). Se asambleazs apoi reperele 4, 5, 9, ; urrneiizti 3 $i apoi 7. Se introduce reperdl 2 in corpul dispozitivului si se fixeaz5 cu ~uruburile 6 care trec prin canalele special prevgzute in reperele 4 si 8 ~i string traversa mobilg in po- Atia dorits. Pozitia traversei mobile regleaz5 lungimea saltelei.

Sl~ibihd $uruburile 6, traversa mobils 2 culiseaG pin5 la atingerea lungimii dorite a saltelei.

Dispozitivul gata asamblat, in timi pul lucrului cu papura, este redat sche- matic in foto 2.

24

;U-g==

Fig. 3. Presorul dispozitivului.

Utilizarea dispozitivului ; .

Tehnologia de confectionare a salke- leIor' de papurs &te urmgtoarea : - t5ierea papurei la cota stabiliti ;

- fixarea traversei mobile 2 la ! DIVERSE aceastg cot5 qi stringerea ~uruburilor f 6 ; ! CITE VA REMEDll ' , - introducerea sirmelor 10 (4 fire); ! APIFITO T E XA PICE *

sirmele vor fi indoite In form5 de ,Uf' ! . l i introduse in dispozitiv, astfel incit f Dr. Ioan Gh. BUZATU

latura scurtA sZi se sprijine pe capacul inferior 3 (foto 2) ; ! " Folosirea produselor albinei, asociat

, ! cu produse' din plante, constituie upi

! bun adjuvant in ap5rarea s8n5tgei

! l&te astazi unanim admis, ca mebi- ! camentele de s i n k 5 care sint substan- 4 te chimice nu s3nt agreate de organism., ; ba ,chia~ pot impieta asupra fondului ; .geneticu (prof. dr. Al. Ciplea). , '

Principii 'activi din produsele natu- ! fale vegetale sint elaborate de celulele ! vii ale plantelor, iar produsele apicole ! sint o transformare realizats de celula . ! animals, vie, a albinei; De aceea, pra- ! dusele apifitoterapice, produse de ce- ! lule vii, sint agreate qi acceptate de !. organismul uman, chiar preluate far6 4 a produce reactii adverse.

~ o r n semnala citeva observhtii, din practica noastr5 apifitoterapeuticfi, din

Foto 2. ~ ~ d ~ l d e ayzare a p ~ p u r e i fn dis- 'i cadrul Cercului de,Fitoterapie din ora- pozitiv ' sul Drobeta-Tr. Severin. De mai rnulti

! ani urrnsrim efectele bune ale plantei , ! medicinale Berteroa incana, in bolile - se introduce papup (tgiaj; ante- ! renale qi in special in nefritele azote-

,rior) Si se apasg bine cu presorul (fig. ! mice. Am observat CB decoctul respec-, ,

3) ; dupg ce papura se taseazg .bine, se ) tiv (2 l ing~r i de plant5 m8r~nflt8 la ridicg presorul q i cele doug brate ale ! 1/2 1. ap5 f i s t 5 3 minute) dacg este ,U(L-urilor de s~m se unesc printr-0 ! indulcit cu miere de albine este mai punte de sirma (apropierea qi compac- ! agreaf mai bine tolerat si rnai eficace. tarea Se kealizeaz5 prin rssucirea cit 4 Bolnavii cu- nefrit5 azotemicg c&e mai strhsfi a unui capat a1 puntii in au folosit lsptiqor de matc4 liofilizat. jurul unui bratal unui ,,Uu qi apoi, cu au resirntit o imb~na~tatire a stgrii ge- puntea bine intinsi, repetarea opera- 'nerale, o revenire .a pofteirdemincare tiei pentru celglalt cap8t in jurul ce- ! qi o arneliorare net5 a anemiei. Dupi5 luilalt* brat de ,,U6'). Nivelul papurii ! unii autori, 18pti~orul de mat& exer- tasate va J atinge succesiv cota reperu- ! cit5 o stirnulare asupra mezemchimului~ lui 7,' reperului 4, cota inferioarg a re-' ! activ qi a sistemului reticula-histocitar. perului 5, cota superioarg a reperului.5, ! Dup5 Matuszewski ~i col., sub aevunea' . cota pgrtii inferioare a reperului 6, 4 15'pti~orului de matc5, au loc in orga- cota pAmi superi0are.a xeperului 6.. La nism reactii : celulare ~i urnorale, for- ultima cot4 nu se rnai prevede o punte : l

pentru mire, ci se lea@ intre ele cele Lacrare prezentau la Si~pozionul de dou5 brate ale ,,UU-urilor. ! .Medicin5 naturistfi", Craiova, 1985:

r

2 5

mare de , anticorpi, regenerare sangui- ! . 0 pre~tigioa~6 ni, f o r m e ~i adaptare de fermenti. ! $i recent Pal09 qi ~ a t e e s c u (Apicultu- ! rnanifstare $tiintific6 ra in RomAnia nr. 1/1986) cercetind r com~lexul prokic ~i enzimatic, vita- * Municipiui Cluj-Napoca a gfizduit in zile- minic si mineral a1 lapti~orului de 1, de 29-31 rnai, a IV-a Conferinta nap+ mat&, subliniazs valoarea prduselor pe rials d e entomologie organizat5 de Univer- . baz; de 15pti~or in afectiuni ... urolo- ! sitatea, Centrul de cercetari biologice vi In- gice $i unele stgri carentiale. ! stitutul agronomic ,Dr. Petru Groza" din

looalitate. Prestigioasa manifestare a fost Interesati in tratamentul cu ~ 5 ~ 2 - ! onorat& atft de oameni de $tiinti5 reputati, dt

cele de f a g ~ r i (publicat in revista ,Api- ! gi de tineri dornici de a - ~ i orienta formatia cultura in RomAniau) 1-am aplicat si 4 spre domeniul captivant a1 ent0m010aei. noi in afectiunile bukofaringi&e. Re- ; Prima .zi a conferintei a debutat prin cu- zultatele sint foarte bun^ Administrat vlntul d e deschidere rostit de p r e e i n k l e la timp, face s; regreseze repede sim- ! de onoare prof. dr. Teodosie P m h precum

4 $i de alti reprezentanti ai oficialitatilor lo- ptomele, prevenind declanqarea , bolii, * cale. AU. urmat w~ referate de interes ge- fnlocuind antibioticele. . ! neral. In a doua paste s-a trecut la prezen- .

-0bservatiile noastre cu acest pro- ! tarea lucrarilor p6 sectiuni. sint nurneroase. Recomandim ca ) In cadrul celor $ase sectiuni au suscitat

t a stuparii sg colecteze cu grijg 4 atentia participantilor aproximativ 130 Be acesk cipscele si sg le p&trae in ; lucrgri reprezentlnd rodul activiGtii specia- amestec cU miere, la loc ferit de lu- ; livtilor din universitsti, institute de cerce- min5. Se adrninistkeazg d t e lingu- tare, muzee etc. ri@ din acest amestec, @nut circa 5 ! A dooa z i a lucribilor a cuprins vedinta minute h cavitatea bucds, distrugind ! festiva de Inchidere urrnata de o excursie astfel flora microbiang. ! ternatid la Statiunea de cercettiri agricde

Asociind ,simburi de seminte de do- ! din Tmda $i vizitarea rezervavei naturale .dIeacU, cu miere de albine vi cu polen, ! .Ch&le Th l i " . insotit de infuzii de plante diuretice !' InstiNNl de cercetare )i productie pentru +i b;i calde de qezut se obtin rezultate ! apicultw& a fost reprezentat la acest rim-

pozion de doi specialivti din cadrul colecti- fm*e bune in afectiunile de prostat; ! velar cercetare de patologie apicola qi (nmancerOase), mai ales la cei m e nu ! respecti" ameliorarea albinelor, dr.. Paul

f i operati din cauza altor afectiuni ! A g a c 11 e $i biolog Sorin V e r n e s c u, care insotitoare (cardio-vasculare). Se ame- ! au prezentat lucrfiri realizate de I.C.P.A.

e lioread simptomatologia localii si se remonteaz; starea generals 6i psihica. i

Semnaliim ~i relatarea . colegului ; nostru dr. Matei Vucea, medic prirnar i pediatru, care documentat din litera- i tura de specialitate, aplic; ambulator, i in policlinic8, in diareile acute micro- i biene, la sugar ~i chiar la nou niscut, i solutie de miere de albine 20 g %, pen- ! t u reechilibrarea electrolitic;, ~i con- ! stat2i c5 dB rezultate mult mai bune ) ca cele cu.solutie de glucoz5. Metoda ! este citatli c2 are actiune antibiotic5 ! qi realizeaz; o mai bun: si rnai rapid; ! rehilibrare. !

Lucrarea ,Studiul diferentierii gonadelor .yi a procesului de gametogenezz in cursut ontogenezei reproducc'itorilor la albine" avind ca autor pe biolog Sorin V e r n e s c u a deschis sectiunea nr. 2 cuprinzind studii de "biologic, fiziologie, biochimie, genetic& eco- logie, dinamica populatiilor", iar lucrarea ,,Loca americand, maladie infectioasc'i grav5 . a laroelor de albine" de dr. Paul A g a c h e a putut fi urmfiritfi In cadrul sectiunii a 4-a, intitulakl "entomofagi $i alte insecte '

utile (polenizatori, apiculturl, sericicultur@". Ambele cercetfiri s-au bucurat de intere-

sul vi aprecierea oamenilor de ~tiintfi prezenti, demonstrind Inca o data calitatea cer- ceurilor fundamentale $i aplicative elaborate de cercdtorii institutului nostru.

S.V.V.

lstoria i n actualitate: :

AMPLUL GADRU DE DEZBATERE PE MARGINEA EVOLUTlEl APlCULTURll ROMANESTI

Serin BODOLEA

fn pprioada 11-14 iunie, la Tulcea au avut loc lucrarile celui de-al IX-lea Simpo- zion national de istorie $i retrologie agrari3 a Romhniei, important5 manifestare +tiin- tific5 Fnscrisg in contextul general a1 dezvo:l;r'i setului romanesc contemporan, amplu prefiguratg de hotgririle celui de-a1 III-lea Congres a1 lntregii ~ r i ln imi . Auluat parte oameni de $tiin*, istorici $i cercetA- tori, cadre didactice, specialivti Tn qtiintele agrjcole, silvice $i economice, oameni ai

muncii din inkitutii de prpfil $i unit3iti productive, zlarhti. .

Desfilsurate sub egida Academid Be m- te Agricole qi Silvice. Academiei de $tiin+. Sociale $i Politice, Ministerului rii, Uniunii Nationale a Cooperativelor Agri- cole de Produqie, Directiei Generale a Ar- hivelor Statului ~i Consiliului popular ~.al judetului Tulcea, in colaborare cu alte insti- tutii centrale . ~ i locale cu preocupgri In acest domeniu, lucrarile simpozionului au avut inscris5 pe generic tema "Tradifie ~i progres in agricultura rom8neascdu. Colisacrate cerce- thrii istorice a, dezvolt5rii acestei importante ramuri a economiei rorntine~ti, lucrsrile, atit In plen cit $i In. cele $apte sectiuni - agricultura general5 ; cultura plantelor . ~ i cre~terea animalelor ; apicultura ; silvi- cuiturri ;. institufii agrare ; relatii $i ideolo- gii agrare; viata rural5 - au pus cu pu- tere in evident5 preocuparea oamenilor de ~ t i in t5 din aria qtiintelor sociale, pditice, agricole $i siivice pentru sintetizarea boga- tei exwriente umane acumulate de-a lun- gy1. timpului' Pn domeniul vieui agrare. '

Deschiderea lucr=lrilor sim~ozionului a avut loc In sala Comitetului *judetean de partid Tulcea. Din partea organelor locale de partid $i de stat, tovaril~a Ileana Co- 1 e s n i c e n c u, secretar al Comitetului judetean de partid a transmis tu tuor participantilor un salut c&lduros $i urgri de suc- ces lucr5rilor.

Despre semnifica\ia simpozionului a vorbit apoi profesor M 'riea G h e o r g h i u, pre~edintele Academiei de $tiinte Sociale 91 Politice care a scos In evident&, cu acest prilej datoria oamenilor de $tiin@ ,a cerce- thtorilor din acest domeniu de a reliefa prin noi arnu~nente istorice teza de mare valoare -~ - - -. .

$tiintif~c=l a secretarului general a1 parti- dului. tovarilsul NICOLAE CEAU$ESCU: privind rolul' Hriinimii ca f@ social3 de baz3 a societgtii romgne$ti, de ap5rhtoarea independentel $i suveranistii patriei. In acelavi timp, au fost puse In lumina noile aspecte ale satului romanesc contemporan, datorate pgtrunderii In agricultur8. In Pn- s&i viata oamenilor satulni, a $tiinlei' $i' tehnologiei fnaintate, afirmgrii h conqtiine omului de la sat a hcrederii fn foeele sale creatoare de constructor conflent a1 socia- lismului $i eomunismului pe pgmintul ro-

mhesc. In continuare au fost ,prezentate referate de agriculturil general6 $i a fost rizionat filmul documentar ,A opta $ans8", autor Nicolae V. I 1 i e $ i u.

In aceeagi zi, dupZi-amiazil, au Inceput lucrikile pe sectiuni.

Ca $i la preced~ltele editii ale simpozionului, $i anul acsta sectiunea de istorie a apiculturii - la care au participat din partea Asociatiei Cresc&torilor de Albine, prof. Costache P a i u, vicepreqedinte a1 Co- mitetului Executiv, prgedinte al Comisiei de istorie, ing. Aurel M Zi 1 a i u, directorul Institutul de cercetare $i productie pentru apicultur& $i ing. Traian V o l c i n s c h i, $e- ful serviciului tehnic a1 A.C.A., membri In Comitetul . Executiv a1 A.C.A. - s-a bucurat de o prezent& sus+JiutA. In cele dou5 zile de desfil~urare a lucrilrilor au fost prezellr t a k referatele ce au pus in evidenti, in mod grilitor, importan@ apiculturii pe me- leagurile romfine~ti Snc& din cele mai vechi timpuri, marcind treptele dezvolt5rii acestei ocupafii de la albinilritul primitiv pin& la formele moderne, intensive, practicate azi In stupSritul industrial.

DUD& ce In referatul ..Valoarea cercetarii retroiogice in apicultur5 -pentru adaptarea la conditiile contem~orahe a acestei indeletni- ciri "a subliniat -importanta abordsrii ma- terialist dialectice a problemelor de istorie $1 retrologie agraril $i, in cadrul acestora a problemelor specifice evolutiei apiculturii, prof. Costache P a i u, - care a prezidat lucrarile sectiunii - a prezentat un proiect de plan peptru alcatuirea unei istorii a apiculturii romlne~t i din cele mai vechi timpuri $i pin5 Pn zilele noastre. In cuvhtul siiu, profesorul $i istoricul C. Paiu a invitat pe participanti s8-$i aducZi contributia la 1111- bunilutirea acestui plan, iri a$a fel incit, In final s5 poaa fi realizatii o lucrare am- pl5, documentat.5, la lnliltimea cerintelor si

exigentelor formulate de rnarea mas& a api- cultoi-ilor romani.

Un moment important in desfZi$urare& iu- crkilor sectiunii a fost constituit de prezen- ,

; tarea de catre apicultorul Nicolae V. I 1 i e- $ i u, vicepre~edinte a1 Filialei ' A.C.A. Bucu- , resti, autorul brevetului de inven$e ,Api-

, larnila,..a referatului ,Contribujia familiei Liviu Rebreanu la introducerea stupului sis- tematic pe Valea Some$ului". A fost mar- catA astfel, c u sensibilitate $i talent Pn mi- nuirea condeiului, o etapi de referint5 a unei posibile istorii a apiculturii in ,tars noastr8 - c- a treceril pe aceste ~&&guri romhne~ti ' d e la practicarea stapiiritului . -.

primitiv la apiculturil- modern%, :BaiaGi pe cunqtinte: profesionale : $i o. 'exploat8re '

economic&; superioaril a stupbelor. . . . Despre traditia seculad a crevterii 'albine- '

lor in :zona de vest a Wrii noastre'gi.' Pna- in ta~i i apiculturii de..aici, a vorbit ..Vasile .P o p e.s c u, preqedintele cercului apicdl Ti- - migoara. Referatul' s5u' ,Repreientanti de seam% ai apiculturii bHn3feneU a pus in lu- min5, cu dragoste $i veneratie, activitatea ,

unor stupari de frunte $i dascilli Pn ale al- bin5ritului. cum au fost Ioan Molndr-Piua- riu, Ioan , Tomioi, Neculai Grand, George Milo$, IUliu Vulpe $i altii.

In continuare, prof, dr. Ioan C i u t 5 din Baciu a prezentat un interesant referat cu- prizind ,,Consideratii privind tehnica apico- IH in Moldova feudalHW, lucrare .bazatii pe consultarea; adnotarea $i comenfarea unei impresionante -bibliografii. Am putut. avea, cu acest prilej, un amplu+.tablou a1 Pnde- letnicirii de priscar . Pn Moldova :secolelor XV-XVII, a1 tehnicilor de extractis a mierii $i cerii; al. modului de @strare. $i co- ' ,

mercializare .a qcestor. 'produse ale ~ stupului. Aspecte ale .~practic&rii albin5ritului 4nc5

din cele mai ,irechi. timpuri pe, pimfntul ro- mlnesc . a~ fost - relevate - cu o deosebitA a b u n d d w ' a detaliului Pn. lilcrarea ,Din tre-

Aspeot din timpul de'sfi3$urilrii ZucrEirilor sectiei de istorie a apiculturii

28

cutul apicultkii in judeiul Mure$' de chtre , ing. Valer L u p $ a n din Tirm Mure$. Ba- zat5 ne consultarea unei intinse bibliografii. comuhicarea, destul de stufoasri, a reGit sri ~rez in te o sintezi a as~ectului a~icblturii & o ramurri de sine si5tAtoare a- agricul- turii, punfnd accentul Indeosebi pe modul de evaluare $i valorificare a produselor in perioada analizat5, evocind. fn acelavi timp, personalit2ti ale apiaulturii de pe aceste meleag~ri.

De5i mai putin legat de specificul istoric a1 simpszionului, de o mare atentie s-a bucurat referatul inginerului Mihai $ t e f 5- n e s p u din cadrul Inspectoratului silvlc Tfrgovi~te, intitulat ,,Rentabilizarea produc- tiei apicole prin aplicarea metodelor mate- matice de optimizare". Punind accent pe introducerea noului In a~iculturii En vederea cre~terii eficientei econbmice, a rentabiliza- rii ~ r i n diversificarea nroductiei. comuni- carea aduce o contributie meritorie la Im- binarea mai strinsii, $i Pn acest domeniu, a cercetiirii cu productia pentru obtinerea ace- lui model de stupinii capabilri sii satisfaca cerinfele cele mai exigente. Deosebit de bine sustinut de metode de calcul matematic proprii autorului, de grafice ~i tabele com- parative analizate pe calculator, materialul s-a Insumat fntr-o adeviirat5 lucrare de pio- nierat ce a suscitat fn final discutii aprinse.

Referatul comun ,,RBtrospectiv5 asupra apicultarii In judetul Giurgiuu a1 profesori- lor Marioara $i Marin C r i s t i a n din C&- lugbeni a adus In discutie cPteva aspecte importante privind dezvoltarea apiculturii in tinutul Vla$ca. Bazat pe studiul unor documente de arhivs, In mare pa rk ineditc, referatul, h care se simte rigmrea istori- cului $i cercetiitorului totodat5; a reuvit rea- %

liaarea unui tablou sintetic a1 practic5rii stu- pgritului in aceste locufi int'r-o perioad5 istorice bine delimitat&

Tot pe baza unor documente istorice, a unor materiale de arhivri, $i-a bazat Cleopa- tra I o n e s c u. de la Muzeul iudetearl Tir- goviste elaborarea referatului ,;~picultura in judetul Dimbovita la sfirsitul secolalui XIX - $i inceputul secolului X X . lucrare ce ana- lizeazj cu pertinens cauzele care au deter- minat deteriorarea acestei ocupatii fn pe-' rioada amintit5, relevlnd totodatA mBsurile luate pentru revitalizarea ei.

.,Valorificarea unor tehnologii noi in stu- pBritul pavilionar". este titlul referatului prezentat de ciitre apicultorul Ion P P r v 5- n e s c u din Drobeta-Turnu Severin care face o trecere In revistti a practicsrii stu- pilritului pastoral fn sistem pavilionar, no- tind $i unele metode personale d e imbunsta-

tire a tehnicii acestuia. Cu deosebit interes a fost urmtirita comu-

- nicarea redactorului $ef a1 organului de presii a1 Aswiatiei Cresc5torilor de Albine din R.S.R., publicistul Elisei T a r t a -

.,$ase decenii de aparitie n e i n t r e r u ~ a a revistei ,Apicultura in Romania*.. DnjGl ce face un istoric a1 publicatiilor apicole a@- rute Pn tara noastra hcSi Pn u r d cu 10Q de ani, autorul . evocri cu deosebit talent a1 condeiului personalitaji ale publicisticii timpului care $i-au legat numele de promovarea apiculturii, cum ar fi Alexandru Bulighin, Dimitrie Stamatelache, Grigore Giosanu, Constantin Antonescu, Nicolae Romanescu, Ionel Barac $.a. ,evidentiind contributia unora dintre ace$ia la editarea nefntrerup- Ei a revistei ,Apicultura In. Romania".

Ultimul referat, cel a1 profesorului Octav V i t c u, din Ib5nevti - Boto~ani, intitulat "VinHtoarea , de a lbhe (b5rcuitttl) practicats in trecut dar $i astiizi En unele zone ale tsrii noastre" arunca o privire asupra obiceiului de prindere a albinelor srilba- tice $i folosire a mierii strfnse de acestea. Acest referat a fost completat de acelasi autor c u o comunicare asupra legendei zidirii , Miingstirii Gorovei, situat5 .In apropierea Dorohoiului, legenda legatri de o EntImplare , .

cu albine. Pe marginea materialelor preientate au ur:

mat ample dezbateri care au reliefat impor- . ' .

tanta subiectelor tratate, un accent deosebit, in contextul problernaticii dezvo1t;irii apiculturii, fiind pus pe necesitatea protec- tiei $i conser,viirii mediului lnconjur5tor $i. Pn acest sens pe realizarea unei mai bune colabor5ri Intre apicultori $i unitPitile ,de . . stat , sau cooperatiste care folosesc proce- dee chimice de IuptA fmpotriva dguniitorilor. ce pot avea repercursiuni nefavorabile asupra familiilor de albine.

Lucrarile celui de-a1 I X - I ~ ~ Simpozion da istorie $i retrologie agrarii a Romdniei s-an . . ,

incheiat cu o vizit5 la Muzeul de art5 a1 judetului .Tulcea, unde dup5 vizionarea unui scurt program artistic, organizatorii au i ~ - vitat pe cei prezenti la un cocteil.

Vizita de .documentare fnscris5 9n progra- mu1 simpozionului a grilejuit celor prezenM

. o 'interesanta incursiune fn istoria acestor ' locuri, la Muzeul judewan . de istorie precum $i la Muzeul de art5 medieval8 a1 Mii- nqstirii Coco$. Dup5 vizitarea ultimului obiectiv - I.A.S., Niculifel, participantii la lucriirile sectiei de apiculturii a simpozionu- . . lui au plecat la bordul ,Apilabl'-ului Sntr-o cailtorie de documentare la Stupinele afn- plasate in Delta Duil5rii.

Intreaga desfggurare a lucriirilor simp- zionului a pus In evident& o datA mai mult, necesitatea unei istorii mereu vii, Sn stare de a-$i m5ri continuu capacitatea de Inte- ,

legere a prezentului prin trecut $i a trecu- tului prin prezent, a unei iftorii valorificate eficient prin intermediul cercearii retrolo- gice, a1 studierii utilitare a experienpi acumulate ce poate oferi 1nvAtiiminte $i concluzii de un real folos In activitatea zilelor noastre ca $i cede sanse In proiectarea rea- list3 a viitorului apiculturii. .,,

DupA ce, la fnceputul anu- lui 1986, aparea, sub ingrijirea Redactiei publicatiilor apicole, editia a VI-a a Ma- nualului apicultorului - volum ' adresat unei - largi mase de cititorP $i caracteri- zat printr-un plus calitativ fat5 de editiile anterioare, atlt din punct de vedere a1 continutului, cit $i a1 prezen- tsrii grafice -, iat3 c3 ne a- flgm in fata unei noi reedi- tbri, de data aceasta a volu- mului ,,Bolile $i dgungtorii albinelor" - autor dr. I. 0-

, yradd. Inscriindu-se In ideea asigu-

r5rii continuitgtii $i impros- p5t5rfi literaturii apicole din tara noastr5, editia a 111-a i-evizuit3 $j actualizata a acestei lucrari pune la dispo- zitia celor interesati un important volum de informatie din domeniul patologiei apicole, o privire de ansamblu asupra evolutiei fenomenu- lui patologic in totalitatea sa. Folosind un limbaj acce- sibil, nesofisticat, dr. I. Ogradli reuvevte sEi ofere ci- titorilor indicati~ practice privind . diagnosticul $i modul de combatere a bolilor pe deplin cunoscute, pe de o parte, $i s3 prezinte, pe de alt5 parte, rezultatele cercet5rilor Intreprinse in privinta bolilor despre care ~t i in ta nu $i-a spus ultimul cuvint. Supozitiile emise In legatura cu originea acestor boli cPt $i aprecierile asupra eficacitstii tratamentelor in- cercate, Sn scopul ca apicul-

torii, prin prisma experien- tei doblndite $i a observati- ilor permanente pe care le fac s5 poata verifica - con- firmlnd sau infirmind - a- ceste rezultate sau teorli. Lucrarea reu$e$te, In acelavi timp, s5 sintetizeze informa- tia de specialitate din 'diver: se publicatii $i lucr5t-i $tiin- t i f i ~ e de peste hotare, tre- cind-o prin filtrul experien- tei proprii a autorului care adapteaz5 astfel principii generale terapeutice $i profi- lactice la conditiile concrete ale stup5ritului modern practicat in tara noastr5.

Aceast5 a 111-a editie pune, totodat?, _ un accent deosebit pe probleme de mare actualitate cum ar fi : lntarirea rezistentei naturale a familiiior de albine, admi-

nistrarea rational5 a medi- camentelor, utilizarea plantelor medicinale In combate- rea bolilor, rezervfnd spatin $i prezentarii principalelor acte normative $i reglemen- t5ri cuprinse Pn legislatia a- pic015 rombneasci3. Credem c5 aceasti3 lucrare ap5rutG de asemenea sub ingrijirea Re- dactiei publicatiilor apicole a Asociatiei Cresc3torilor de Al- bine din R. S. R o d n i a reu- $e$te s5 se concretizeze Pntr-o valoroas5 contributie la ac- tualizarea literaturii autoh- tone de specialitate.

* * * '

Pe aceeavi linie a fmbog5- tirii literaturii cu profil api- col, semnalam aparitia in

,Editura Apimondia a unei ckti.., de bucate In care in- gredientul principal este mierea, miraculosul produs pus de albine la Pndemina noastr5 care a impulsionat In multe t5ri o adev5ratP industrie

,,dukeu - de la bomboanele $i pastilele t u miere pin5 la clasicele produse de patlrerie. ori lichioruri ~i b5uturi rSco- ritoare.

Avind l a baz5' ideea folosi- rii mai intense in alimentafih omului modern a produselor naturale - idee ce preocupa din ce in ce mai mult oameni din cele mai diverse domenii de activitate - medici, cerce- tiitori, dieteticieni, buc5tari $i, nu in ultimul rind pe gos- podine - colectivul redac- tional a1 editurii, la init~ativa prof. dr. ing. V. Harnaj a se- lectat $i tradus pentru dum- neavoastr5 o serie de retete gastronomice cu rniere, care, al5turi de multe retete autoh- tone au dus la concretizarea intersantului volum ,,Mierea in bbc5t5rieU. Dac5 multe din retete constituie o noutate pentru publicul larg, cum a r fi cele privitoare la prepararea unor mificaruri $i sosuri cu miere, cu o savoare aparte. reg5sim In acela~i timp h a- ceastti carte de bucate $i sfa- turi din ,.caietele buniciiu, in special Pn partea privitoare la pregiitirea proddselor de patiserie, pe nedrept trecute sub uitare azi. Volumul pune la lndemPna dumnea- voastr5 peste 350 de retete de preparare rapid5 a unor produse gustoase $i hranitoare, u$or asimilabile $i adapta- bile, chiar $i pentru cele rnai sofisticate gusturi. .

ing. Ion MILOIU

Lucrarl de sezon pentru luna octornbrie

fri luna octombrie ~i chiar la inceputul acesteia trebuie obligatoriu ter- minate toate lucrArile ce concur5 la buna iernare a familiilor de albine. Cunoagtem din experienp si Literatura de specialitate c5 farniliile normale, o-> da t i cu inceputdl lunii octombrie ince- leaz5 cresterea puietului, riminind goale 1-2 rame, de regula in c e n t ~ l cuibului, pe care s-a crescut ultimul puiet. Acum avem posibilitatea s5 efec- tugm ultima interventie in cuibul familiilor de albine, s i inl5turim fagurii goi si s5 organidm definitiv ramele cu provizie de miere necesare bunei ierngri. De altfel este ~i cea rnai important; lucrare pentru aceast5 peri- oad5.

In serile sau diminetile rnai r8co- roase din aceast.5 lung dacg deschidem cit de sumar stupul (ridicgm podi~o- rul) constatim c5 familiile s-au strins in semighem, aceasta dindu-ne posibilitatea sB apreciem cu qurint5 ~i preci- zie atit puterea fiec5rei familii cit ~i ne- cxsarul de faguri ce trebuie retinut in cuib pentru iernare, ~ t i ind c5 cel rnai bine ierneaza familia de albine care pe timpul iernii are in cuib numai fagurii de formare a ghemului, p us doi de 1 acoperire, dispusi cite unul pe fiecare latur5. Toti fagurii g5siti in plus (peste necesarul ierngrii) in cuibul familiilor de albine in zilele rnai calde sint ridicati de la ace~tia, scuturati cu grij5 de albing deasupra cuibului qi pusi Pn depozit pentrd pgstrare. Avern grij5 s5 ridicih pe cei mai goi ~i pe cei des- chigi la culoare in care nu a fost cres-

cut niciodaii puiet, vtiind c5 acestea pSstreaz5 rnai greu csldura.

Organizarea cuibului se face in raport de puterea fiec5rei familii, de rezervele de hran2 pe care acestea le au . la dispozitie $i de tipul stupului, cri- teriile de bazg fiind urmgtoarele :

Pentru consumul pro'priu pe durata sezonului rece si cre~terea de puiet la sfirjitul iernii ~i inceputul prim5verii o familie de albine normal5 are nevoie in conditiile din tara noastr5 de circa 18 kg miere de calitate foarte bun8, , din care 16-14 kg s5 se g5seasci in fagurii pe care ierneaz5 albinele.

Aranjarea corectii a fagurilor cu provizie ?n cuibul familiilor de alMne normale care ierneazii individuale se face in felul urmitor : in centru se qaz8 fagurii care .au cel putin 2 kg miere fiecare cu celulele din partea de jos goale dind posibilitatea formsrii ghemului pe acestea. lntr-o parte si alta de acestea se q a z a in ordine cres- ,

cindii fagurii care contin cantitatea , cea rnai mare de miere.

In situafia cind ne-a prins sezonul cu provizii insuficiente de .miere (8- 12 kglfamilie) rinduirea corectA ,a fagurilor este urm5toarea : in mijlocul cuibului se asazil fagurii cu cantitatea cea rnai mare de miere filnd inconju- rati de al$ii cu provizii in descrqtere dar cu toat5 grija sS1 nu introducem in cuibul de iernare, rame care au pe ele rnai putin de 1 kg de miere.

Cind iern5m farnilii de albine in *

stupii multietajafi pe doM. corpuri avem grij5 ca rarnele din corpul superior s5 fie pline cu miere ~i aranjate ca in varianta 1 (cele cu celule goale in partea de jos s i se g5seasc5 jn centrul corpului usurind trecerea ghemului cu albine pe acestea).

Deosebit de importante sfnt ~i ur- i

miitoarele lucriiri : I \

- Instalarea gratiilor contra soare- cilor la urdiniq - aceasta previne dis- trugerea familiei pe timpul iernii de c8tre rozgtoare.

. 3 1 -

- Unirea farniliilor tknporare sau ajuatoare gi iernarea mgtcilor de re- W N ~ dupg metodele cunoscute. - Stimularea ~i supravegherea zbo-

' rurilor tfrzii, de curZiVre ale albinelor. - Confecvonarea adgposturilor im-

provizate pentru protejarea stupilor cu albine pe timpul iernii.4 - Arnenajarea perdelelor de pro-,

t e a e a stupinei contra dnturilor si a curentilor. ,

- Sortarea ~i curiltirea rarnelor cu faguri de la rezerva stupinei. Cu aceastli ocazie avem posibilitatea ~i timpul necesar recolarii unei canti- tati fnsemnate de propolis, prin rgzui- rea ramelor ~i a celorlalte accesorii, preluate de la familiile de albine. Ex- tragem ceara si reparim utilajele folosite fn timpul verii.

Ion POPESCU

Prognoza meteorologica

pentru luna septembrie

Circulatia atmosferich In regiunea atlanti- co-europeana care imprimti trtisilturile ma- jore ale aspectului vremii din tara noastra se va face la nivelele mai fnalte predoml- nant din sectorul vestic. Aceasta va permite mentinerea regimului de brju anticiclonic la nivelul solului. fntreruperile cfmpului de presiune ridicata de provenienta azo- ric& ce se vor realiza fntre meridianele de 25" $i 35" longitudine E se vor conjuga cu o activitate ciclonicil fn Europa de sud-est.

da urmare, intervalel in care insolatia ifi va spune cuvintul, astfel cti In zonele de $es se vor hregistra temperaturi h jur de 30"( vor ft fneerupte de perioade de r i id re $i crestere a nebulozitiffzi Insotite de ploi cu caracter de aversh $i descdrcari electrice fn- deosebi fn zonele delurpse din sudul .I estul thrii regiuni fn care temepraturile ma- xime vor coborI pIni la 15°C.

Temperaturile nocturne vor fi cuprinse Pn general Xntre 5" $i 15°C cu valori mai ridi- . cate pe litoral. In acest an nu se prevhd Sngheturi ~i brume timpurii care din punct

de vedere' climatologic slnt de a$teptat la sfb-$itul lunii Pn zonele depresi~nare ale Transilvanieiz Temperatnrile zitla, la ora prinzdlui se vor situa In general Intre 17" $i 27'C.

Ceaw specific& toamnd I$i va face aparitia spre sfir~itul lunii cu deosebire In centrnl tWi. .

Vlntul h general siab $a prezenta inten- sificilri h unele zile din nord $i nord-est In Moldova $i CPmpia Romiinh,

Regimul precipuatiilor ya fi normal b regiunile vestice cu cantitsti lunare de precipitatii h t r e 40 $i 60 rnm, va fi u$or defi- citar In Transilvanla cu valori cuprinse In general fntre 25-50 nun, in timp ce fn sudul $i estul Vrii pe alocuri se vor hregistra abateri pozitive de la normi, ~ndeosehi i n , zona deluroasa, hregistrfndu-se cantit5ti de 80-100, rnm fat& de ecartul de 30 la 50 mm fa care se situeaza mediile multianuale.

Prin coinpensarea anomaliilor term& pozitive din zilele Pnsorite cu temperaturile co- borite ce se vor fnregistra rn intervalele ploiase $i rhcoroase, temperaturile medif lunare se vor situa In apropierea valorilor medii care slnt de 12" la 16'C fn jumhtatea de nord a @rii $i 15" la 19°C Pn regiunile sudice. I

Corneliu POP '

STIATI CA? + J. L. Brunet, doctor de alergologie la

Centrul .medical din Lyon-Franp, a realizat o seringh automati4 continlnd adrenalinti, care permite a se injecteze in citeva. se- cunde cantitatea necesara pentru prevenirea unei reactii alergice la veninul hymenopte- relor (viespi, albine ...) ?

-' acarianul Tropilaelaps clareae, despre care se vorbqte din ce In ce m8i mult fn lumea aplcolrI, nu se poate hrtini pe albinele adulte, ci numai pe larvele de albing ? In consecin#ii, el nq p a t e trhi decft h tgrile calde, unde cre~terea puietului continuh tot timpbl anuhi. Aceste observatii au fost facute in Afganistan, unde parazitul a inva- dat rapid albina Apis mellifica importaa $i unde coloniile au putut fi asanate' numai prin intreruperea vremelnich a pontei sau prin iernarea intr-o zmii re&, de deal sau de munts.

Dr. I . 0.

Tipawl executat la I. P. , , I 3 Decembrie 1918" sub comanda nr. 41243

apicultura in romania nr. 9 - septembrie 1986

Documents