202743468 apicultura in romania nr 4 aprilie 1987

7/26/2019 202743468 Apicultura in Romania Nr 4 Aprilie 1987

1/34


2/34

I - - -

..

.-

- -.

.

- ,

.

..

-

.

-

-

.

.

---

-

,

,

,. ,*.l - ~. .- ,..

.

,>,,..* c:;- ,....- - ,

~.

. .-

. >. ..

, .

Revistli lunarli de schimb de experienv ti

Indrumare metodologiclE apicolli editatli de

Asociatia Cresclitorilor do Albine din Republics

Socialist Romania

UPRINS

tivelor economice la nivelul increderii acor-

da te de conducerea. de partid i de stat

I.

POPESCU : Sporirea numarului fanliliilor

.

de

albine mentin~ndpotentialul de produc-

.

.

,-+e

l aa fect ivul de b a s

-

.

POPESCU

:

Diversiica&a productiei api-

cole

-

cale sigurfi de sporire

a

eficientei

economite. ~i renta biliu tii tutu rm stupinelor

.

HEROAICA

:

Dezvoltarea familiilor de al- .

, ,;z.c,7,

bine prin valorificarea culesului de .l a prun

E.

TAR J A.:

In vizita la apicultorii ceho-

slovaci

(I)

CALENDARUL APICULTORULUI

SEMNAL

:

Doua c=irti din l it ra tu ra apicolri

strain&.

C o p e

r

t a : Stupul vertical tipizat

.yi

standardi-

zat astgur o exploatare rational6 a albinelor

p in

valorificarea ctt mat deplini3 a potenttaluluz biolo-

gic a1 fiecaret famini de a1 care se constftuie

ca o puternicii unitate de proa'eie a stupinei.

I -

(f

o t o :Pavel

T

J L J

-


3/34

f

NDEPLINIREA

$I

DEP SIRE

OBIECTIVELOR EGONOMICE LA NIVELUL

NCREDERll ACORDATE DE COMDUCEREA DE PARTID $I DE STAT

Ing on RECE NU

Conducerea de partid si de stat a

da t o atentie deosebitii 8i a acordat

sprijinul necesar propiigirii continue a

apiculturii. ,,Trebuie s dezvoltiim cle

asemnea apicultura ca ramurti impor-

tuntti a economiei nationaleu spunea

tovariiqul NICOLAE CEAUSESCU,

secretar general a1 Partidului Comunist

RomAn . i pre~edinteleRepublicii So-

cialiste Romania, fn cuvintarea rostiti

la Congresul a1 111-lea a1 consiliilor

de conducere a unitstilor agricole so-

cialiste, a1 intregii tgrinimi, a1 consi-

lii?or oamenilor muncii din industria

alimentari, silviculturii gi gospodiiri-

rea apelor din

9

mai

1986.

Rispunzind unui vechi si indreptii-

ti t deziderat 'a1 apicultorilor din tara

noastri, aceastii indicatie a conducii-

torului partidului si statului nostru

reprezinti expresia permanentului

sprijin acordat apiculturii si apiculto-

rilor. Totodati ea constituie un in-

dernn la crearea de noi conditii, gi-

sirea

unor

noi posibilititi si asumarea

responsabili a unora sarcini concrete

pentru eresterea num5rului ~i produc-

tiei familiilor de albine, majorarea fon-

dului de stat prin contractarea si achi-

zitionarea unor cantit iti sporite de

produse apicole, precurn qi valorifica-

rea superioari a acestora efinind

rolul apiculturii in contextul Noii Re-

volutii Agrare.

Se traseazs ~ t f e l sociatiei Cresci-

torilor de Albhe sarcina unei finali-

ziri rnai eficiente a activit5tii orga-

nizatorice, tehnice q i economice, des-

fi su ra ti permanent i perseverent-

sub indrumarea Ministerului Agricul-

turii. Principala directie de actiune a

activit tii organkatorjce o reprezintz

atragerea de noi simpatizanti in rin-

durile apicultorilor, aducerea si situa-

rea lor la nivelul de capacitate a unor

produciitori de miere, cearii ~i alte pro-

duse apicole, respectiv constituirea

acestor apicultori ca factori activi ~i

eficienti in crearea si realizarea con-

stantii, sigurii ~i ritmica a fondului de

stat. De altfel, Decretul nr. 70/1984

privind contractBrile si achizitiile de

animale, piisiiri qi produse animaliere,

precizeazi fn mod clar competentele

~i modalititile de contractare qi achi-

zitionare a produselor apicole pentru

fondul de stat.

Delimitirilor de cornpeten@ si ac-

tionare in realizarea fondului de stat,

cu corespondentul respectiv in expor-

tul productiei apicole, li se adaugi as-

pectul unitar a1 sarcinilbr care revin

in final Asociatiei Crescitorilor de Al-

bine. Este vorba in principal despre

preluarea mierii pe tipuri de flora si

calititi, diversificarea qi cregterea ca-

litiitii produselor apicole, a prezentiirif

si desfacerii lor in forme cit mai va-

riate si in ambalaje de diferite di-

mensiuni, care s i asigure o valorifi-

care superioari qi cit mai eficienti,

atft pentru consumul intern cit ~i la

~ x p o r t nde este necesar ca produsele

s i posede un grad sporit de competiti-

vitate.

Din cele mentionate mai sus se evi-

dentiazi importanta Asociatiei Cres-

catorilor de Albine din tara noastri,

rolul membrilor ei, a1 activistilor vo-

luntari ~i a1 personalului retribuit de

la toate nivelele si formele ei orga-

nizatorice, cgrora le revin in prezent

noi ~i importante sarcini 9n dezvolta-

rea ~i promovarea apiculturii, precum


4/34

si in optimizarea valorific5rii produc-

tiei apicole.

In contextul noilor valente ale =ti-

vititii economice a Asociatiei CrescB-

torilor de Albine din R. S. Rominia,

mobilizarea fntregului ei potential u-

nlan ~i a tuturor resurselor qi rezer-

velor materiale, constituie nu numai

imperativul categoric

a1 etapei actuale,

dar si conditia realizirii si dep8~irii

sarcinilor la nivelul increderii acor-

date.

Filialele judetene qi cercurile api-

Cole ale organizatiei noastre trebuie

s5 asigure acoperirea integral5 a com-

plexit5tii de sarcini care ne revin, atit

n

ceea ce priveqte creqterea efective-

lor, majorarea productiei apicole, creS-

terea calititii produselor, imbunititi rea

tehnologiei in exploatarea, familiilol-

de albine, cft ~i realizarea ~i de-

pg ~irea arcinilor de contractare, achi-

zitie ~i efectiv3 preluare a mierii ?ice-

lorlalte produse apicole.

Daci- pe plan central este necesar

ca actiunea de imbun5tGtire a valori-

ficirii productiei apicole s5 aib5 ~i s i

pgstreze

un

caracter unitar, coordonat,

temeinic corelat cu indicatori de ordin

intern ~i extern, la nivehl filialelor

judetene qi a1 cercurilor apicole, ini-

tiativa creatoare, adoptarea si promo-

varea curajoas3 a m8surilor specifice,

de noi forme i metode originale, vor

asigura fiedrui judet eficienta si re-

zultatele corespunz5toare, iar pe Pn-

treaga Asociatie indeplinirea total3 a

obiectivelor.

Actionind qi desf5qurind o adev5-

ra t3 fntrecere socialist5 cu unit5tile

cooperatiei de consum, filialele jude-

tene ~i cercurile apicole trebuie s5 rea-

lizeze, prin contractare ~i ulterior, prin

achizitii, conditiile asigur5rii indepli-

nirii integrale a sarcinilor planificate,

retinind c2 elementul de apreciere fi-

nal5 a eforturilor depuse, se m5soar5

in tonele de miere, cear5 si produse

apicgle, efectiv preluate si predate

pentru fondul d e stat.

Trebuie subliniat faptul c5 asigura-

rea judicioasg dar rational5 si efici-

ent5 a necesarului de ambalaje pen-

tru fiecare produdtor, propor~onal

cu cantitalea de miere dontractaf3 ~ i

cu succesiunea principdelor- culewri

.

melifere, trebuie sii constituie o sar-

cin5 important5 a filialelor judetene.

In acela. timp trebuie -impus5 tutu-

ror- contractantilor organiz>@ei cece-

sitatea de a utilipa la capacitatea*ma-

xims

toate ambalajele primite, inclu-

siv cele care au mat fost foloslte, a le

manipula cu grij5 si riispundere, pen-

tru a evita degradarea sau stocarea

inutil5 a acestora. te necesar s i se

asigure cu prioritate ambalajele cam-

paniei culesului de l a s a l c k , urmPnd

s5 se continue aceastg aeiune

p

mil-

sura realiz5fii celorlalte culeiuri,

sub

deviza ,,nici un contract fiirti ambala-

ul necesar, nici un bidon farti miere

pentru fondul e stat prin Asociatia

Cresctitorilor e AlbineN.

Vasta actiune de deplasare in pasto-

ral a sute de mii de familii de albine

la principalele masive melifere trebuje,

s2 constituie, de asemenea, o preocu-

pare actual5 a filialelor judetene, ati t

in ceea ce prive~te rganizarea depla-

sirii si asezsrii grupate a stupinelor

respective, cit i pentru asigurarea

conditiilor materiale pentru preluarea

la fAta locului a productiei realizate

'la nivelul contractelor i a posibilitg-

or de achizipe.

Deplasarea sistematic5 pe teren a

secretarului filialei judetene, insotit

de tehnician, de un magaziner sau

achizitor, se va realiza acolo unde

exist5 o puternic5 qi corespunz3toare

participare fn pastoral a apicultorilor

din judetul

respectiv. Contactul -per- -

manent cu realitgtile din teren va per-

mite nu nurnai o complet3 si imediat5

asistent5 tehnici acordat5 in procesul

atit de important a1 recoltgrii pro-

ductiei apicole, dar ~i posibilitatea re-

aliz5rii efective a sarcinii de preluare

a mierii contractate sau achizitionate

si a expedierii ei direct de la locul

de productie la Combinatul apicol'al

Asociatiei Crescitorilor de Albine.

Este meritul si rolul produciitorilor de

a transpune in via@ prevederile amin-

tite privind asigurarea livr5rii mierii


5/34

'

B

-q1

-Sa

a

-

S

S

-aa

-qS

-wa

O

-

-u

-wm

'F

S

-an

-m

1u~

Sm

J

'1

e'

-e

.q

-ap

-'n

-

'aS

~

-n111

-1

pww

a'~

~a

-~U

p~p

81

-q

-S

-

e

-

-~u

am

m

-

-n

'-qamu

-1

-S

-@S

-

maa

'aS

-mm

-

-s

J

B

y

-a+h

-31

a

q

au~w

-e

-eS

$

-ea

ep

ea

a

a1

'eqSo

ap

.~.

S

1

-

a

-al

u

h

~

-'pm

eam

-aI

-Sq

-TS

'w

eea

aamO1

-e

-

-'

-nCe

-SJ

-1

'g

n8a

S

I

a

E

J

S

-m

S

aa

-A

-

S

-e

-uu

'U

aSm

.

na

a1&

O

a


6/34

TACTKA 5 STRATEGIE PE

FRONTUL VARRQOZEl

Ing. Aurel MALAIU

+

Directorul Institutului de cercetare gi producpe pentru apiculturB

~ ~ ~ ~ ~ ~~ ~ + + ~ ~ + ~ + ~

?

Din timpuri str8vech;, fan~iliilede albine au fast afe&ke de numeroase

?

imboln5viri. da r nici una din bolile cunoscute ale albinelor nu a determina: o mo-

6

bil~zarea intregii lumi apicole mondiale, in a$a m5sur5 cum a f8cut-o prin pe-

riclilozitatea sa, acarianul VARROA JL~COBSONI.

Este uluitoare amploarea fortelor desfsvurate pe frontut Ga*oozell in ultirnul

f

deceniu $i En speeial in ultimii 5 6 ani. Apicultorii din majmitatea tarilor lumii.

rercetgtori ~ I apicultur5, specialiyti d in umversitilti de difer ite profile, mari

6

.

firqe de produse chimice $i farmarochimice, au promovat pentru combaterea

+

varroozei, zeci $i zeci de preparate $i produse natur ale s m d e sinteza. Pr in-er ec tat

lor cert acaricid, produsele utilizate ar fi trebuit s i asigure rezollarea comba-

erii varroozei. Cu toate acestea nici unul nu s-a dovedit, in nici o tar , pe &plin .

satisfgciitor, conducind in final la e~ecur i artiale sau totale. - r

Ce re intimplil.? Cum

pot

fi explicate aceste egecuri

?

fnfrebari ce

f1~ti4

.

ribpuns. Porhind de la realitatea c5 mijloacele de combatere sint cunoscute sub

bate aqpccteie

:

structur5 chimica, efert, mod d e actiune. etc.. consider5m jurtifi-

f

cats afirmatia lui Pierre R o b a u (Revue franqaise drApiculture, dec. 1986) c2 :

,,In spntele tuturor fntrebzrilor se ascunde o mare necunoscutA : E&$i varroa.

Studiul s8u nu a fost niciodntii abordat cu seriozitatea necesara c dei m i simple

?

cercetGri, cuno~tintelenoastre privind acest parazit fiind incB foarte limitate .

Adgugsm celor preclzate mai sus, cg in stab ilirea.$i utiliznrea mijloaeelor de

lupts contra vammzei de multe ori nu s-a tinut cont nici mgcar de putinele

cuno$tinte care existii desp re biologia lui varron. In special in ceea ce p r ive~ te

reproductia sa.

~o o e +e o ~ ~ o ~ -

.

+~+ +o+ e +e~e+o+~

In cadrul acestui articol ne propunem s5

prezentam modur'frr-care se abordeazg pro-

blema in unele tari, care este tactica $i stra-

tegia pe frontul varroozel, cunoscind cB

tactica reprezinta totalitatea mijloacelor

care se folosesc pentru reu~itaactiunii de

combatere, iar strategia, modul cum srnt

,folosite mijloacele In functie de informa-

title pe care le avem.

In accst scop vom utiliza date din cerce-

tarea vtiintific5 $i practica de combatere a

varroo7ei din rnai multe tgri a caror api-

culturii este afectata de acarianul Varroa

Jacobsoni.

Cea rnai mare atentie S-a acordat pin3

in prezent substantdor chimice de sinteza

cu efect acaricid. Firmele produciitoare

mari sau

mici, laboratoarele de cercetare,

special i~ti i carologi si apicultori $i-au con-

centrat eforturile in stabilirea acelui acaricid

sau acelei combinatii de acaricide, a acelei

doze pe familia de albine, care la un efect

maxim asupra acarianului, s 5 afecteze in

cea rnai mic2 rnasur5 familia de albine.

Aceast8 orientare a fost determinata de

faptul c5 producefe chimice acaricide exis-

tau deja, Intr-o gam5 largB care cuprindea

sute de substante, iar prin valorificarea

ex

perientei existente Pn lupta chimica cu alti

acarieni, au fost solicitate cele rnai mici

eforturi de cercehre ~tiintific5.

S-au folosit acaricide puternice, cunoscute

ca fiind putin periculoase pentru albine.

Dintre acestea amintim produsele

pe

bazB

de :

- mitraz : Tactic 12,5, Danicut V20, Mi-

tac 20, Tudy

- icofol : Adiakar 20, Carbax, Ditrix,

Icelthane, Kelthion, Remadion, Torak, Mi-

tox 18 5 EC, Dicofol 20 EC

- cyhexatin : Plictran, Mitracid. Tehn'

acid

-

etradifon: Tedion E3, Tetranol

CE 8.

Pol-Acaritox $i tetrad ifon

+

cyhexatin : Dor-

vert, Draca, Acaryl PL

- rompropilat : Neoron

- lorpropilat : Rospin

-

diethion

:

Rllodocide $i dicofol

+

die-

thion : AcaPor

- hinometionat : Morestan

-

inapacryl : Ambox 50

-

enbutatin oxid : Torque

S-au nominalizat

-

ca exemplu - nu-

rnai citeva substadte acaricide din grupele

carbinoli, sutfone-sulfonati, organofosforice,

organometalice $i diverse alte grupe, nu-

mgrul lor fiind exirem de mare In cata-

loagele f irlnelor produc8toare.


7/34

Cea mai larg5 respindire Pn lupta contra- .fe l de fel de aparaturb complicafi (tabe-

varroozei, o au produsele pe baza de ami- lul

1).

traz, urmInd a se folosi din acest an qi In T a b e l u l l

tara noastra.

Nr. Eficienta

tralam. Valori

MODUL .

DE

ADMINISTRARE A colonii Tratamentul

a

interval

tratate

extreme

PRODUSELOR CHIMICE ACARICIDE de

4

zile

.

- udrare, prin Pncorporarea' h tr -o masZ

de materie sub form3 de pulbere f in5 ( i n e r ~

18 evaporare 99,3% 96,7%-loon/,

fa t& de albine) a oricarui prrxIus acaricid 18 aerosoli 98.5% 93,3%-106%

In doza bine determinati $i prafuirea cu calzi

amestec a cuibului familiilor de al-

ine

;

t

- fumigatie, folosind benzi de hirtie

impregnate c u azotat de potasiu

(sol. 15%)

Deii s-au utilizat z c i $i zeci de produse

la care

s

adaugB prin P~corpararede catre cu efect acaricid majorltatea s-au retras

produc2ifori sau

p i n

*curare de ci tr e api-

treptat pentru urmtitoareie cauze :

cultot-i, substanta attivb.

- Se regHsesc ideniic sau sub fdrm5 de

-

Astfel sil-rt preparatele pe 'bazP de ami- ssruri , nrodusele apicole (broinpropilatul

traz difuzate sub d ea w ir ea de

Tactic

i n cazul tratamentelor cu produse pe baza

ac- analiza spectromktrica. Giorgio C e 11 i i

tive in afumiitor gi introducerea fumului Claudio P o r r in i (Apitalia, febr. 1987) prin

prin ur di ni ~u l tupilor ;

metode de gaz crematografie au pus in evi-

- aerosolizare cu ajutoru l unor apara te dent3 un metabolit foarte important a1 afl i-

care print r-un microdifuzor, creeaz l o sus- trazei - ,4 xylidina, dar la nivele nesem-

pensie in aer a substantei active in particule nificative.

foarte fine (0,5-0,10 microni). Sint cunoscute

-

Devin rnai putin eficiente in scurt timp

apara tele Phagoghne (electric la retea), (varroa creindu-$i forme de rezistenta). La

Buscha (autonom, cu 2 baterii de 1,s

V),

reuniunea apiculbrilor din noiembrie 1985

Jungle Fogger (autonom, cu petrol), Edar de la Aix en provence (Franta), dr. C o 1 n

(autonom, cu butel~ide propan sau hutan). de la laboratorul din Nisa a inforinat cb

CU exceptia apa ratulu i Buscha, toate ce- dacs in anul 1982, produsul Bayer-Folbex

lelalte sint grele, costisjtoare, greoaie In ex-.

VA

avea o e fic ie nv de 75O10, In anul 1985

ploatare. eficenta terapeutica era de numai 40 .

Tratamentele so fac

cu

aerosoli reci sau DeierminB uncle pagube familiilor de

calzi, f6losind orice produs chimic acaricid. albine (pierderea de matci, scaderea proli-

Cea mai mare utilizare o au proausele pe ficit itii m5tcllor), actiune asupra puietului,

baz5 de amitraz

n_

oiutie de 4Ol0

;

necApicit, ac t~une n timp asupra albinelor,

- vaporarea (voIatiJizarea)

-

rin simpla

ele regzsindu-se In puiet $i albinele adulte

Pmbinare a unor bucBti de h w i e sugativb (Pierre R o b a u x, Revue franqaise d'api-

sau carton poros cu solutie de arnitraz, culture, dec. 1986).

0,5 ml, Taktic 12,5% (Franta,

R F G

sau cu fncg din anu l 1983 (VCelarstvi nr.

21

solutii obtinute dink-un amestec Acar

+

v s e 1y arats

:

,majoritatea preparate-

(clorobenzilat) ~ a n i c u tVm (amitraz) lor pe bazb de produse chimice acariclde,

Te di m (tetradifon) folosit larg Pn Japonia. ;IU

0

anumitg toxicitate pentru albine, mai

Se utilzeazl ~i alte substante chimice aca- ales la cele parazitate- eci rnai putin re-

ricide.

zistente $i cu o durat.5 rnai scurta a vietii,

I n aceste cazuri utilizarea unor astfel de pre-

Dintre procedeele amintite, se considera

parate

au avut chiar rezultate

ce-

C

aeroso~izaceaeste mai eficienfi decPt pu- lor aqkpta te, grsbind Pn uncle cazuri &spa-

dra rea $i fumigatia. Prin experiente recente ritia familiilor de albine".

,

J. P.

F

a

u

c o n $i colab., Revue f ranp ise

I

J

P. F a U c o n $i colaboratorii (1986) ana-

dvapiculture act. 1986) se demonstreae

lizind toxicitatea fat& de albine a amitrazei

(prin contact) stabilevte c5 DL-50 este d e

CB simpla evaporare a amitrazei are efecte

18,75 pg,Jlbing la

soot

si

12 50

w,albina la

terapeutice egale cu cele obtinute prin a e r o - R l 5 0 ~ ata de 0,111 yg/albinb pentru para-

soiizarea acest,&, fsrg a mai fi nevoie de--.tion-metil - unoscut ca foarte toxic pen-


8/34

tru albine ~i 5,8 pg/albin& pentru pirimi-

carb, produs foarte putin toxic (D.L. 50 P

doza la care mor 500/0 din albine

-

ara-

metru adoptat -pentru exprimarea taxkit&%

tii produselor pentru aceasti3 specie).

Rezulta c3 amitraza are o toxicitate ne-

glijabila fat& de albine, f inind cont d e do-

zele ce se adrninistreazs $i numBrul albine-

lor din stupi.

-

nsuficienta lor eficacitate terapeutic5, .

cu nici un produs nereuvindu-se stapin i pe

deplin parazitoza devi produsele erau pre-

zentate ca avind o eficienta de 85-100?'0.

@ ERORI fN FOLOSIREA ACARICIDE-

LOR CHIMICE DETERMINATE DE

NEGLIJAREA UNOR ASPECTE ALE

BIOLOGIEI FAMILIEI DE ALBINE SI

-

Prima eroare

:

Stabilirea eficacitgtii

unai produs, prin raporiarea parazitilor cg-

zuti numai la d p u l a t i a ' de Varroa liberg

in familie (circa 10-50o,$ din numarul total)

ceea cc a dus la mistificarea efectelor te-

e

rapeutice ale produselor respective. In sta-

I I

lirea ef icaci titii produselor, in conditiile

metodelor de administrare folosite (pudrare,

fumigatie, aerosoli, evaporare) s-a neglijat

fap tal c5 nici unul nu actioneaz5 ne-

avind ca atare nici un efect supra popu-

latiei de acarieni activi, in proces de repro-

ductie sau in diverse stadii de dezvoltare

care se giisesc in celulele cgpacite. Aceasta

in ciuda faptului c3 in sezonul apicol activ.

aici ,se concentreaza 85-9O0,'o din intreaga

populatie de acarieni, dup3 V e s e 1y (Vce-

larstvi-2-1983) ,9Ple dupa revista Mehe-

szet (apr. 1986) $i intre 50-100/o in functie

de cantitatea de puiet, dupS Raffaele B o z z i

(Apitalia - 987).

Efectul neglijgrii de cat re ,speciali$ti a

acestui adevar biologic cit ~i a altora, nu

poate conduce decIt la finalitatea stabilit5

de

P.

R o b a u x( Revue francaise d'apicul-

ture ec. 1986) care precizeaz8

:

,,atit timp

cit cercetarea prealabilg administrgrii de

acaricide va avea ca efect simpla distrugere

trimestrial3 sau anualg a acarianului in

cauz5, combaterea lui varroa va merge din

e$ec in e~ec".

IrnbrAti+im aceast5 afirmatie pentru c.5:

najoritatea acarienilor care cad sint

femele libere pe albine, femele care au de-

pus deja ou3le $i astfel nu mai au nici un

rol in evolutia infestsrii, i n inmultirea pa-

razifilor

;

populatia acarienilor r&mayi En celule

este stimulata pentru refacerea rapid s a

efectivului sju, de data aceasta pe seama

femelelor apte de reproductie, ceea ce con-

duce la intensificarea parazitsrii.

0

am

eroare o reprezint5 recomanda-

rea efectusrii t~a tam ente lor numai prim&

vara

i

toamna, respectiv in perioada cind

familia de,albfne nu exist& puiet. P are a

avea o logic& d e beton aceastii recornandare

$i ea decurge din cele relatate putin rnai

st&-:.slacg produsele acaricide nu au efect

decEt asupra parazitiilor liberi, atunci s5 le

aplicitim- cu- max im & ef ic ienv En

perioadele

cind mfiind puiet, nici un parazit nu se

afl.5 In celule, c8p8cite.

S-a neglijat- fns& faptui cS p d u s e l e uti-

lizate Pn cbnihatere, rqai ales cele recoman-

date a fi admin iskate prin pudrare sau

fumigatie, qu pot fi apllcate decft la tem-

peraturi superioare limitei de 10C $i la

urfele din tre ele clliar 15'C. Ori in perioa-

dele cu astfel d e temperaturi .w -g iis qt e pu-

iet, uneori Inca destul de

-in@ :.

singur5,

celillri cip& its poate eSigura s~ .@ ~% vi ~t ui re a

a 2-3 femele vartoa apte de rcprbductie.

Iar dac5 este vorba de zed i sute de ce-

lule, cIti paraziti pot supravietul t r a t m h -

tului $i re lu a ciclul reproductiv yi de

in-

mulfire

Perioada In care puietul lipse~teefectiv

.

se

situeaza la inceputuI iernii cPnd ternpe-

raturile sint in general sub 0C. Dar se pot

face tratamente fn astfel de conditii? In

unele fari europene s sorbevte despre aya

ceva. Sint demne de mentionat IncercBrile

lui J.

C.

F a u c o n (1986), privind folosirea

amitrazei la temperaturi schzute, admini-

strata prin simpla evaporare (tabelul

2 .

T a b e l u l 2

Temperaturi

exterioare Numg, Eficien &

Lecali- la

cele

tatea tratamen:e, cclonii

la 2 trata-

mentc

Reez

- 8 ;

8

50 97.0

G a p .

-16 ; 0 5 95,9

Vence

- : 12 33 97,7

Se justiEica efectuarea de experiente in

acest sens.

-

Tbt o eroare o constituie faptul cii nu

s-au promovat

-

neori chiar sau contrain-

dicat - ratamentele de var3. In acest sens

s-au neglijat cuno~tinfeledespre viteza de

reproducere a parazitului. Citevn date din

biologia reproducerii acarianului trebuie re-

amintite.

Apel5m la cercetarea lui

I

A.

I

a c h i m o v

i A. V. I a s r e b t o v (Pcelovodstvo 91

1986) care constata c5 in testicolul mascu-

lului de varroa - n faz5 de nimfg se for-

ineaz5 pin5 la 500 spermatocite . Acestea

ajunse in stadiu de prospermii (spermalo-

zoizi pri mari) , sint trecuti de c3tre masculi

cu ajutorul elitrelor, in gonoporii femelelor.

de ypde ajung $i se stocheazii in spermateca

acestora. In spermatec5 prospermiile i$i con-


9/34

tinu% dezvoltarea i se transform3 in sper-

matozoizi. Femela tin5rl de varroa se im-

perecheaz5 o singur5 dat& imediat du p in g -

pirlirc, in continuare prin sclerozarea cuti-

culei, gonoporii dispar i fns5mintarea nu

mai poate avea Ibc. Ovocitele la femele

- n numar de 25 - e formeaz5 de ase-

menea i n faza de deitonimf5, deci nematu-

.rate sesual.

La femekle mature nu se mai formeazg

noi ovocite. Prin cele 500 spermatii, fiecare

mascul poate asigura fecundarea ovulelor

de la mai multe femele varroa. In ovarele

femelei se formeazH trei tipuri de ou5, din

care doar un singur tip este viabil (A c h i-

m o v i P i 1e t c a i a, 1985) iar dezvoltarea

ou6lor pin5 in ultimul stadiu se poate rea-

liza numai prin hr5nirea femelei pe larve-a

le albinelor sau trintorilor (A v d i e v a,

1979).

Sa pare c3 o femell varroa poate depune

circa ou5 viabile din care unele fecundate,

obtinindu-se noi femele diploide, iar allele

nefecundate, dind n a ~ t e r e la masculi ha-

ploizi (G o n z a 1e

s

i colab. 1982).

fntrucit prolificitatea femelelor parazitului

este un indicator impor tant a1 inmultirii i

deci 81 virulenfei sale, a fast-urmibit3 de

multi cercetstori. Astfel S a l c e n c o

1972)

scrie c5 femela depune 2-5 ou5, M i k i t i -

n a 1976) 7-10 ou5, P o p r a v k o 1979)

5-7

ouH, P i ) e t a i a

1982)

3 4 u5,

I

n-

f

a n t i d i s

1982) 3 4

ou5. Datele difer5 de

la pin5 la 1 0 ou5. FatH de variatia numH-

rului se poate admite o niedie de 6 oug. Din

acestea putem admite c5 jum5tate vor fi

fecundate, din care se vor forma femele

noi i jumlitate nefecundate, din care se vor

forma

3

masculi.

Se cunoavte c5 la doul zile dupg depu-

nere, din ou5 ies larvele, care dup5 alte

3-4

zile pen tru masculi i

6-7

Ale pentru

femele, devin acarieni adulti. Pr in faptul

c5 la 5-7 zile dup5 ievirea din celule i

fixarea pe alte larve de albine, femelele

pat incepe ouatul, inseamn5 c5 dup5 maxi-

mum

15-16

zile, num5rul de acarieni se

poate tripla.

Pentru a sdblinia viteza

e

Snmultire a pa-

razitulu l redam mai jos numRrul ,de para:

ziti ce provin dintr-o singura fnmela varroa

existents la sf fr ~i tu l unii februarie, calcu-

lati la o rats de hnlultire de numai 2 la

(tabclul 3).

lnmultifi num5rul de varroa care consi-

derati cB sin i la sf ir ~i tu l lunii februarie

In stupi cu cifra indicath in dreptul dateior

calendaristice din tabel i putet i determ ina

citi paraziti este posibil existe In familiile

dumneavoastr5 de albine In jurul datelor

respective, dacfi nu se aplicii tratamente de

Vara

Pentru a exemplifica care este impactul

acestui ritrn de dezvoltare a acarianului,

cu familia de albine, redam in prelucrare

un grafic stabilit prin cercetare de ctitre

Raffaele

B

o z z

i

(Apitalia, ianuarie, 1987 - .

(Fig. 1)

Fig

Dupti cum rezultti din figura 1, daca in

perioada 10-31 mai existau 2 500 d e para-

ziti pe puietul de trintor qi 250 pe puietul

de albina lucrfitoare, In perioada 1-20 iunie

numarul lor era

e

4

250 pe puietul de trin-

tor i 300 pe cel de albin8 lucrfitoare, in

perioada 21 iunie-10 iulie 7200 pe puiet

de trintor

yi 475 de lucrAtoare, in perioada

10 iulie-1 august 8 500 pe puiet de trintor

i 3800 pe 1ucrAtoax-e ia r Pn perioada 1 au-

gust-20 august numai 500 de acarieni erau

pe puietul cle trintor i alf i 25 000 In celu-

lele puietului de albin5 lucrtitoare. La nu-

marul de paraziti cons'tatat pe puiet se

adauga un numtir aproape egal de varroa

care paraziteazii albinele

adulte.

Este ediflcator impactuf Intre varroa ~i

Eamilia de albine ce se realizeaza la sfirsi-

tul lunii iulie

-

inceputul lunii august.

Inmultirea exploziva a parazitului face ca

prin disparitia puietului de trhtor, intreaga

T a b e l u l 3

Specificare

Varroa cu Fonta ter-

minats parazitind pe

albine

Femele varroa in celule

TOTAL PARAZITI

D a t a :

15.111 1.IV 15.IV l . V

1

15.V 1.VI

1

1 5 .W 1 .V II 1 5 . ~ 1 1 \ . ~ 1 1 11 5 .~1 1 1

2

3

2

4

8 96 92

384

6

32

64

128

256 5 2

3 7

4 28 56 2

224 8 896 Ad792 3584


10/34

.

..

. . . .

.

- -

, .

.

..

..

FEMELE

VA

RROA A

DULTE FECUNDA

TE

Z

3 4

T I N E R F N E F E C U N D A T E ...

r. .

. . .

I i L

.-

.

..

~. .

.

. . .

--

. .

.

..

\

.

.

.

Fig

2

.

populatie de-varroa s5 paraziteze puietul de

cterice, camfor i al te , S U ~ ~ ~ Rare se

al bi ni lucr5toare i bineinteles albina adul- Inglobeaza In vaselina sau paste -uleic)ase

tii. Este perioada cInd pe de o par te albina pentru a le asigura acfiune prelungitj. De

adu lt3 trebuie sA creascB mult puiet pentru asemenea rezultate bune s e pot obt ine c

asigurarea albinei de

-

iernare da r secAtuit5 acidul formic.

de paraziti nu mai are aceastii capaciinte, - Si in fine, gltima greSealsXpe care

pe de alt3 parte din puielul ce urmeazs

a

o subliniem, este aceea c5 se folose~te

in

asigura poyulatia pen tru iernare se vor ob- m?lsurS mult

prea

mica iugta biologic3

tine albine f8rS vigoare, tara te, cu dura ta cu pasibil ilSt ik o feri te Pnsiirii de bjologia

de

viaM redW8 la jum2itate. Chiar dac3 acarianului. Se cunoaljte afin itatea deose-

aceste familii n u vor pii ri- In t ,amnil, ele bit5 a acarianului fat5 de larvele de trPn-

.

nu vor fi capabi le sB supravietuiasc5 pe tor (in zona d e origine de i paraziteaza

timpul iernii. lntreg puietul i albinele adulte, nu se

In acest sens se impun tratamentele de

poate reproduce decIt pe puletul de trhtor).

varA. Consideram just& pratica apicultori- ~ u p g .

B

o z z , atunci cind exist4 puiet

lor (Franta, Bulgaria, Ungaria) care

fat

pe de trintori in fainiliile de albine, procentul

lings tratamentele de primhvar3 i toarnna

de paraziti pe acest puiet este de 91% in luna

incj doua tratamente de var8, dup5 extrac-

~ n a i , 3.4% in primele 2 decade ale lunii iu-

{ia mierii de la salcim i

a

celei de la nie

i

93,8010 la sffr itul lunii iunie lji pnima

floarea soarelui sau lavanda.

.

decada a lunii iulie. Odatii cu reducerea pu-

- De asemenea o eroare en -combaterea ietului de trin tor 310/o din acarieni parazi-

acarianului Varroa asupra cgreia insistam teazii crlulele de albine pentru ca fnce-

constituie faptul cg se fac tratame nte cu ,pInd cu luna august acarienii din celulelc

cfect de scurt5 durat3. de albine lucrstoare s5 reprezinte 98OI0 .

Ciclul de reproductre a1 acarianului cu- ~ u p a lt i specialivti, sezonul apicol se

prinde perioada redat5 In fi.gura 2. gllsesc 10% din acarieni pe albinele adulte ,

Reiese cB de la depunerea oului, fenielele 3001~ pe puietul de albine lucfstoare i 60/e

adulte cie varroa fecundate apar in I zile pe puietul de tritori.

din c?lulele de albln8 lucriitoare i in 14 Este evident c5 apicultorii detin un mij-

zile din celulele de trintor. Dupd C o 1 in ,

lot

deosebit de eficace in lupta contra

. la albinele lucratoare parazitate, stadiul de varroa, prin ~n eni ine rea ramei ciid ito sre i

celulii c i i p s c i ~ e prelunge te cu pel putin

decuparea fagurilor cu trfntor i capiicifi. Pr in

3

zile. Aplicarea tratamentelor

cle

ljoc cu practicarea sistematicii a acestui procedeu,

acaricide. prin pudrare, fumigafie i aero- asociat tratamentelor cu acaricide se pot

solizare au un efect scurt. fn interva lul din- .obtine rezulta te mult mai bune.

tre dou5 interventii, serii dup5 serii de noi

paraziti apar odatii cu eclozionarea din

ce- ALTE MIJ LO ACE FO LO SITE

lule

a

albinelor i trintor ilor, trecind in

f COMBATEREA VARROOZEI

a l k celule putin timp inaintea c3p3cirii .lo r

i ciclul iurnultirii continua nestingherit .

Fenotiazina

:

Se folose te, ca pulbere, dis-

Este necesar ca In lipsa unor produse cu pus5 pe fundul stupilor, tim p de 24 ore.

actiune prelungit5 (cel putin 14 zile) sii se

C3derca acarienilor se terming spre a

12 a

.

asocieze acaricidelor puternice de oc, alte

Z I

*use care SB actioneze In interva lele din-

Are o r5spindire rnai larg8 fn U.R.S.S. (ca

tre_'..tlpuj tratamente, pentru a omorf m5- benz'i fumigene - u 0,2-0,3 fenotiazi,na/

nou apsruti. Pot

bands, tablete termice 0,2 gltable tg) i ti-

acest sens, uleiuri garete 0,3

g

pe tigars de tutun, produs a1


11/34

Institutuliii de cercetgri veterinare din

Ucraina). e folose~tede asemenea Pn Bul-

garia (am est ee' de fenotiazin8 gi paraformal-

dehida), Iugoslavia, Tilnisia, etc.

Timolul: se utiIrzeaz5 primBvara i vara

prin preGrare pe leaturile superioare ale ra-

melor la temperaturi cuprinse Yntre 13C $i

2 I 0C Doza este de 0,25 g pentru fiecarera-

m5 cu albine .ji se administread de remlli

de 3 ori la interval de zile. Este mai

mult utfIizat Pn Iugoslavia $i U.R.S.S.

Acidul formic, oxalic gi lactic. Acidul for-

mic, folosit In RF.G., U.R.S.S. se utilizeaa

primavara dupti zborul de curzitire, vara

i toamna. Se pune pe fundul stupului In

sticlute prin a criror gurB se introduce un

fitil lejer de tifon pentru evaporarea lent2.

Este eficient la temperaturi de peste 14-

- .-.

i 5 -L .

Acidul oxalic se folose$te In U.R.S.S.,

form6 de solutii 2%. Familiile de albine se

trateaza in sezonul activ prin pulverizare

la tenlperaturi de peste 14C

Acidul lactic se fo lo se ~t e n U.R.S.S., in

solutie de 100f0 pr in pulverizare, in perioada

de varS1-toamn5. Revista ,,l'Alpenlandishe

Bienenzeitung subliniaz3 cB In solutie de

19/o acidul lactic pvate fl-folosit cu bune

Fezullate la o infestatie nu prea ridicat5,

lar in conditii de infestatie puternic8, se

recoinand5 foiosirea lui dup5 un tratament

cu alt produs cunoscut. Acidul lactic in di-

lutie de 15% poate fi pulverizat'pe albine $i

puiet nefiiAd toxic pentru larve.

Uleiuri eterice. Se utilizeazg sau se fac Sn-

cercari pentru folosirea unor uleiuri obti-

nute din plante cunoscute prin efectul lor

acaricid sau repulsiv peritru acarieni (aca-

rifug). Este deosebit de largti gama aces-

tor plante, dar trebuie c5utat5 conditia ca

acestea s5 nu fie toxice pentru albine, avind

in vedere cti pe ling5 piretre, fenol, ter-

gene $i esterii mirositori, unele contin En

cantitsti mai mari $i cetone, care au efect

toxic pentru albine. f n regiunea Marsiliei

din Franta agicultorii efectueazg o experi-

en@ cu un preparat din 12 esente vegetale,

cunoscute ca parazicide, produs de catre labo-

ratoru l din Fesneau. Produsul, se adminis-

treazs-prin pulverizare. Este important de

subliniat c8 apicultorii ff-ancezi utiIizeaz5

uleiurile eterice pentru sc5derea numarului

d e varroa in p rezenb puietului, constituind

un tra tament ,,de sgrijinire Int re inter-

ventiile cu substante chirnice. 1n acest scop

pentru prelungirea efectului, uleiurile se

ameskcri cu vaselinrl

pe

foi de carton care

se protejead cu plasB de sIrrn8 $i se pun

pe fundul stupului. Se mentin cel putin

pe durata unui ciclu de . puiet, Irnprospti-

tind esenta (10 mllstup)

tot

la 8 zile.

Pentru

administrarea uleiurilor eterice

in hranri

(sirop) este necesar a se obtine

o form5 solubil5 in ap8. In acest scop ule-

tUrile eterice se amesteclI In mixer cu le-

citing de soia (30 ml uleiuri cu g Iecitin8)

progresiv ad8ugfndu-se 300

mI

ap5. e

ab

tine

o

emulsie solubilB In apg.

T

in Franta s e ' i n cea d fulmiresr U1eiu-

I& de ci&i ~or mymi) men% lavand3-

Institutul de cercetilri pentru apicultur8Qn

1

U.R.S.S. recornand8 uleiuri de marar (10-

15 p56i) In amestec cu vase l id (85-90

p&ti) care s Inti* pe o foaie de W i e

pergament i s e p lasead pe fundul s t ~ p i -

-

lor. Pentru administrare In hran8, uleiul de

mZirar se folo-te in canti taka de 2-3 ml

la litru de sirop, administrlndu-se cIte 158

ml pe interval de albine.

Infuzii gi sucuri de plante. Sucul tulpini-

lor de tomate este recornandat In comba-

terea varroozei de catre Institutul unional

de cercetari pcntru entomologie veter,ina-'

rg $i 'acarologie din U.R.S.S.

Apicultorii din Uzbechistan folosesc un

ceai concentrat din frunze de tutun stilba-

tic. Intr-un vas emailat ei fierb 30-40

g

frunze uscate in 500-550 rnl ap2 la f;oc

s d z u t timp de 30-35 minute. Concentratul

obtinut se r5ce$te, apoi se adaug8 250-300

ml lapte $i sirop de zahgr pPna la obtinerea

unui litru. Pe lPng8 moartea acarienilor,

produsul stimuleazi demoltarea familiei de

albine

(A.

S. S e l i v o k o v a ~i V. D. G o r -

b u n o v a, Pcelovodstvo nr. 8/1986).

Institutul de cercetAri sanitar-veterln_are

din Moscova (E. I. P o p o v, Pcelovodstvo

nr. 12/1986) recornand8 un preparat obti-

nut din 50 g m u y r i de brad $i 500 g pe-

lin, care se fierb 2-3 ore Pn 10 Yap s.

Tutunul, promovat cu multii insistent5 de

dr.

A.

De R i

j

t e r (Olamla), un deosebit

de eficient cerc&tAtor

a

biologiei $i geneti-

i

parazitului varrooa, este lolosit

In

spe-

cial In Olanda $i China. Pentru clariflcarea

efectului tutunului In csmbaterea lui var-

roa, M. I n f a n t d i s (Institutul de cerce-

tAri apicole a1 Universitgtii din Salonic-Gre-

cia) a introdus In c u ~ t ialbine lucrht~are

purtind cite un parazit varraa adult q a

insuflat o data fum de tutun. DupB 24 ore

in cele

3

experiente, au c8zut morti 53 para-

ziti din 53 intr odu~i 18 din 20 $i 20 din

20. Nici o albin5 nu a murit. 1n Olanda tra-

tamentul se face prin introducerea fumu-

lui de tutun prin urdiniy, doza filnd de 3 g

o tigar8) pentru corp de stup cu 10

rame).

1n China tutunul' este folosit din anul

1962, cu

ajutorul lui reuvindu-se sB se men-

fin8 varrooza la un nivel foarte sclzut. Chi-

nezii aplic5 tratamentele cu tutun prin fu-

migatie sau prin folosirea nicotinei care este

picurat5 pe o hirtie sugativii ce se plaseaza

pe fundul stupului.

Tratamentul termic onstituie o metodg

de combatere a var~oozei elaboraa fn

U.R.S.S., cunoscIndu-se rezistenta micti a

acarianului la anumite temperaturi. Trata-

mentele

s

aplie5 primBvara devreme $i

toama tirziu, cind In familiile de albine

lipsqte puietul, Albinele din stupi se scu-


12/34

tura in casete care se pun in camere ter-

mice i

se

tin 15 minute la o temperaturd

k

47 C sau 30 minute la 35C Indicato-

rut eficientei tratamentnlui este terminarea

c5derii acarienilor.

Claustrarea mstcii prin diverse metode,

are- clrept scop suprimarea pontei astfel ca

la un moment dat, prin eclozionarea in to-

talitate a puietului,

n

familie s5 nu mai

existe declt albine adulte. In acest moment

se aplic5 tratamentele. Este un procedeu

care conduce la slabirea familiei de alblne.

fngrsdirea ouatului mstcii prin izolarea

ei pe 1 2 faguri. In momentul eclozion8-

rii in totalitate a puietului din restul fa-

miliei se elimin3 definitiv puietul din fa-

gurii pe care a fost izolat5 matca (prin dis-

trugere) 1 sg aplic5 tratamentul. fn acest

moment en familie nu exist5 decit albine

adulte.

Claustrarea m5tcii i ingradirea ouatului

pot constitui mijloace pentru sporirea efi-

cientei tratamentelor dar ele se justific5 nu-

mai in @rile in care datorit5 cond~tiilor

de clim8 i a dezvolt5rii luxuriante a fa-

miliilor de albine, pierderea unei par ti

din populatia stupului nu a re Pnsemn5tate

pentru echilibrul biologic

~i

capacitatea

productiva a familiei.

Cunoscind dura ta 'ciclului de reproducere

a parazitului varroa, faptu l cB Snmultirea

se realizeazi In celulele c5~5citeunde se

g5se~temajoritatea populaiiei de paraziti

activi. c5 substantele acaricide adminis trate

prin pudrare, fumigatie, aerosolizare, eva-

porare nu actioneaz5 decft asupra acarieni-

lor liberi, de pc albine, care In general au

terrninat pohta deci nu mai au rol de Cn-

multire, se contureaz5 urm5toarele metode

de combatere efiqienta a varroozei, cu sub-

stante acaricide de sintez5 sau naturale :

a) ADMINISTRAREA SUBSTANTEI

CU EFECT ACARICID PRIN HRANA

In felul acesta asimilarea ei de catre or-

ganislp face ca substanta s5 se regaseasca

in hemolimfa larvelor i albinelor adulte.

Odati cu llemolimfa parazitii vor ingera~i

doza mortal5 e acaricl'd care va actiona

atSt asupra acarienilor liberi cit i a celor

din celule, in toate stadiile de dezvoltare a

lor.

Pentru aceasta f ~ 5rebuie &site acele

acaricide de sintez5 sau naturale, care la

o doz5 letalB peniru acarieni fie total

inofensive pentru albine.

Deja f irm a Bayer (R.F.G.) Pn colaborare

cu Pharmachim (Bulgaria) an pus Pn vin-

zare preparatul PERIZZIN a c5rui substan-

t activa este un produs organofosforic, cu-

noscut sub denumirea de cumafos respec-

ti v o-0-dietil 1-03-clor-4metil-7cumarinii tio-

fosfat.

Perizzinul se administreaza in doz8 'de 5

granulat la litru de sirop, pentru un tra-

tament fiind necesar 0,8-1- 1 la familiile

puternice i 0,5-0,6 1 la familiile slabe.

Efectul terapeutic dureazi3 7-8 zile. Dup5

T

o

c o v, urm are unui tra tam ent la 24-48

ore cad morti sute- ~i mii d e acarieni (in

functie de ,gr.adul ae i~festar e), ntre care

cji acasieni tincri necolorati inc5. Dupri re-

petarea tratamentului (la 7-8 zile) din nou

cade un n u M r crescut de acarieni, in cea

mai nzare parte tineri ap3ru ti od a u cu eclo-

zionarea a l b i n e l d ~i trPntorilor. La urm5-

toarele tratamente nu mai cad, htrucit ci-

clul rcproductiv a fost intrerupt.

e

recornand5 un tratament prim5vara

timpuriu (dou5 administrrir i la 7-8 zile in-

terval), un tratament inaintea culesului d e

productie i un tratament 3 administrki

la interval de 7-8 zile) dup5 recoltarea

inierii de la ullimul cules.

Firma Ciba-Geigy (Elvetia) . a lansat 'pre-

paratul APITOI.,. P4incipiul activ 11 consti-

tuie uh produs cu nume conventional de

C.G.A-50439 care face parte,din grupa chi-

mic5 a thiazolinei. Este utilizat in form5

de siiruri clorhidrice ale thiazolinei.

Apitolul se administreaza In sirop, in doz5

de

p

produs pe familie. Are o eficacitate

de 95%. Substanta activ5 excedentarg este

eliminat5 din organismul albinelor prin

procesul de metabolism, astfel cli nu se acu-

muleaz5 in timp.

Trebuie de asemenea amintit la acest mod

de combatere a varroozei i administrarea

in hranri a diverselor uleiuri eterice de ori-

.

gine vegetal;, cu efect acaricid cit i a in-

fuziilor i sucurilor descrise anter ior.

b) PUNEREA FAMILIEI DE ALBINE

SUB ACTIUNEA CONTINUA A Mf3D.K-

CAMENTULUI CEL PUTIN

PE o PERI-

OADA DE .14 zile, respectiv durata unui

ciclu de reproductie a parazitului.

.

In felul acesta, la inceperea tratamcntu-

lui vor fi lichidati acarieni aflati liber in

stup, dupB care vor fi lichidati cei care

vor ie i din celule pin5 in ziua a 14-a cind

vor ecloziona i cei car e la inceperea tra-

tarnentului erau In faza de ou de o zi.

Binefnteles, c5 i Pn acest caz trebuie 6%-

site acele substante care prin .actiunea lor

retardant& s5 nu afecteze sub nici un as-

pect .familia de albine (larve, prepupe, pu-

pe, albine adul te) i nici produsele stu-

pului.

Pe aceast5 linie exis% informatii c5 fir-

ma Sandoz-Zoecon, pr eg 5t e~ te preparatul

APISTAN, respectiv produsul chimic Klar-

tan pe bazB de Fluvalinat.

Se preconizeaza utilizarea acestui produs,

.in dou5 variante

:

rin incorporare

In

ceaka din care

se

confectioneaz5 fagurii artificiali ;

rin fnwrporar ea Pn insertii cu benzi

de material plastic, iritroduclndu-se la un

stup 1-2 benzi, ln tr e ramele stupului.


13/34

Eficienta produsului dureazil 3-6 luni.

Apicultorii din intreaga Franti t6steaz-A noul

produs.

BlneInteles c8 cele aritate In acest arti-

col nu reprezint5 toate Pncercfirile in com-

baterect varroozei. Specialivti din Pntreaga

lume desfli~oar5cercetdri pentru stabilirea

urlor metode biologice eficiente. Astfel, se

incearc5 g5sir;a unui agent patogen d e na-

tura S distrug5 Intreaga populatie de aca-

rieni varroa, dar care

sfi

nu antreneze dau-

n e pentru albine $i pentru om. Se lucreaz5

cu o s-rie de viruvi, bacterii, ciuperci.

alG orientare n lupta biologic5 o repre-

zint5 util ~zar ea substantelor de atractie a

paraz itului catre larvele Ue trintor. Specia-

l i ~ t i i belgieni

(B.

T u r c h $i C. u e r-

m a n t) d e la colectivul d e Bio-ecologie a

Universitfitii din Bruxelles, au realizat un

extract cu stirnulatori naturali, proveniti

In totalitate di n~ st up i" care atrage puter-

11ic acarienii. Primele rezultate sfnt Pncu-

rajatoare.

Pin6 la realizarea unui produs sigur, este

necesai- sfi folosim mijloacele ce le avein

In indernin5 Pn mod jadicios, tinfnd con

de

biofigia acarianului varroa, precum 1

dc

biologia familiei de albine.

Pentru realizarea acestui lucru este bine

5 se qtioneze prin aplicarea urmitoarei

scheme de combatere :

tratamente DE OCL' asociate cu tra-

tamente DE SUSTINERE' gi METODE

B I a I G I C E

DE COMBATERE.

- Tratamentele de yoc se vor efectua prin

fumigatie cu produsul Varachet tinPnd

e a m de necesitatea apliclirii acestora $i

n cursul sezonului activ, In special dup5

recoltarea mierii de l a salcIm $i floarea-

soarelui.

Tratamentele de sustinere se vor efec-

for, acid formic, uleiuri eterice etc.) ciirora

i se poate asigura' o actiune prelungitaprin

inglobarea lor Pn paste uleioase sau vase-

Substantele pentrd tratamentele de sus-

inere se vor mentine In stup pe toat5 du-

roductie.

Metoda biologic& ce o avem la inde-

entru cr e~ te re a rintorilor $i Pn-

5turarea fagurilor cu celule de trintori,

Se poate

cl5ditoare sau s5 se decupeze

portiune dintr-un fagure cu celule de al-

lurrgime a acestuia. Este bine de

ea la ve lo r $i pupelor de trintori,

ta de py te in i pentru intensificarea crev-

terii puietului. ~ r i t u r a t u l e va adrninistra

In amestec cu ~ i r o p au miere, numai la fa-

miliile de la care provin fagurii cu celuIe

de trintor.

al t5 metod3 const5 forIliarea de uni-

t5ti biologice noi pe principiul cunoscut a1

constituir ii roilor prin procedeul mutarii fa-

iniliilor de baz5 dupli urdtoarea schemB

de lucru :

e va conduce ponta mgtcii prin toh-

nici apicole, astfel Pncit pe un fagure pub-

tul s5 fie cEt mai apropiat ca vfrsu.

- Dupfi culesul de la salcfm cind familia

de albine are cea mai mare dezvoltare, se

mutfi falnilia de albine pe un alt loc In

stupin5. In locul acesteia se amplaseaza un

corp de stup go1 In care se trec toti fa-

gurii cu puiet tPn5r pln5 la vlrsta de 7

zile (cind Pncci parazitii varroa nu au in-

tra t in celule) $i albina tIn5rli ce P acopera

precuin

i

mate& stupului.

In aceste conditii noua familie va avca

suficientfi albin5 tiniirfi care sfi PngrijeascA

puietul, matca in pli'nii pdnt5 precum

i

Intreaga populatie de albine culegatoare,

fapt ce va permite continuar6a activitfitii

Pn cele mai bune conditii.

Imediat dupri formare se vor aplica fu-

migatii cu Varachet. AvPnd fn vedere c i

Pn aceast5 unitate biologic5 nu e xi su puiet

cfipgcit, toti parazitii se vor afla pe albinele

adulte, deci e x p u ~ i fectului substanfei aca-

ricide.

n stupul mutat se va afla populatia de

albine tinere ce a acoperit faburii mentinuti.

precum $i fntreaga cantitate d e puiet c5-

pgcit sau putin pTn5 la c5ptlcire.

Dupii

4

ore se implanteazg o botc5. Din aceasta in

1-2 zile va ecloziona matca, care dup5 4 5

zile de maturare sexual5 se va Imperechea

$i dup5 alte

3-4

zile va Pncepe ponta.

Deci dup5 9-12 zile vor apare noile ouZ.

In acest timp va ecloziona tot puietul, for-

mindu-se o noua serie de albine tinere $i

culegiitoare care asigur5 continuarea nor-

ma15 a activitfitii familiei de albine.

In conditiile ecloziontlrii in totali tate a

puietului In stup se vor afla albine adulte

i eventual celule cu puiet foarte tin5r

(pin8 la 6 zile) provenit de la noua mate3

In care nu au intrat Inca parazitii varroa.

In acest moment se aplic5 tratamentul

prin fumigatie care va fi eficient, lntreaga

populatie de varroa fiind pe albinele adulte.

- Ambele farnflii devin productive pin5 la

aparitia culesului urm5tor.

Aplicind aceast5 metod6 pe ling5 spori-

rea eficientei In combaterea varroozki, re-

aliz5m inmultirea efectivului sau forrnarea

de familii ajutatoare care vor contribui la

obtinerea unor unit5ti puternice, cu vigoare

biologic5 $i productivi sporiti.


14/34

metod de tnmultirs accsler~ti r e trehuie gensralizati

Fn toate stupinile

. r .

Ion

POPESCU

In

cek ce urmeaz5 ne propunem sB fm-

producem, $find c5 o familie puter11icA

phrGSim aRicultorilor o metodd intensivd de

adus2 la' apogeul dezvoltarii, prin metoda

inmullire a familiilor de, albine cu randa-

orfanizjrii poak

Ti

dirijat5 ~h creascg Un

ment madcfm, care este la Zndemina tufuror

nuwar de 20-25 b t c i de calitate foarte

$i cunoscut5 de foarte multi stupari, dar

bung. Familii le'~a1ese pentru pr&silEi, pe

practicat5 d e mai putini.

lIng5 stimularea -intens& cu sirop, aplicata

Metoda de inmultire se poate aplica de

a intre& efectivul, vor fi lniputernicite .prin

doufi ori pe an vi const5 initial in forma- schimbare de rame

cu

puiet Intre acbstea

red

de nuclee prin pdstrarea in limite nor-

~i -alte famiIii puternice din stupin5. Pro-

male a puterii familiilor de bazd.

cedeul este urm3torul : ridiciim din 2 In

Pc nk u a obtine rezultat@ f,mrte .bune zile cite' o ram5

CU

puietul rnai tin&

este necesar s~ se lucreze cu familii bine

din fainilia de- prasilii, o scuturam

d e

-as-

demoltate $i perfect sgnhtoase. Ori, pen- bin5 deasupra cuibului $i o aducem la altX

tru aceasta, trebuie sB se aplice metodele

familie de la .care l u h o ram5 cu puiet

cunoscutc vi descrise de litera,tura de spe-

cjpiicit gata de-eclozionare. Procedind astfel,

cialitate in

ceca

ce prive$te crgterea

i

jurul datei de 20-25 apr ilie familiile

dezvoltarea familiilor de albine. Acestea In de prSsil5 sint aduse spre apogeul dezvol-.

esenta constau din: asigurarea din bd$ ug tarii, avind 10-12 rame- cu albinh tin5rB

a rezervei de hrana pentru iernare $i in $i

7 1;

rame C U puiet c8pScit. Metoda cea

tot cursul anului

;

testarea in ce p r iv e~ te mai simpla de cre$tere a mBtcilor necesare

prezenta bolilor $i dgun5torilor la albine inmultirii proprii, considerats de noi ,e fi -

~i

aplicarea la timp ,tuturor

trat.m.ente-

cientsi este u$or de ,realhat, nu necesit5 uti-

lor puse la dispozitie prin tehnologiile $i .laje in plus fat 5 de cele folosite la

ere -

medicamentele produse de Institutul de cer- albinelor pentru productia de miere

cetare ~i -productie pentru apicultur5

;

pre- $i nici nu diminueazh cu nimic obtinerea

g5tirea cuibului $i impachetai-ea stnpilor cit productiei respective, chiar de la familiile

mai bine pentru iernare $i mai ales efectua- mamti folosite pentru cre$terea miitcilor.

rea la timp' a tuturor l.ucr5rilor

e

st? im- In literatura de specialitate, aceas t5

me-

pun primhvara. In special trebuie s5 se.asi- tod& este- cunoscut5 sub denumirea

:

,,pro:

gure un regim terrnic cit rnai bun prin ducerea matcilor prin metoda rne nti ner ~~

strimtorarea $i \iio larea cuibu ui familiilor ouilo r $i larvelor in celule proprii". ~al fi-i-

de albine i sB se aplice hrBnirile stirnu- liile de pr5sil5 fiind bine dezvoltate prin

lente cu turte proteice (zah5r polen sau stimulare intens5 cit $i prin schimbul de

zal15r +.inlocuitori de polerr) $i sirop din rame cu puiet, conform lucr5rilor artita te

zahfir at un ci cind temperatura exteridara mai sus ,t ec em a cre5terea propriu zissi

a

perimte acest lucru. m8tcilor. Practic proced5m astfel

:

intro-

Asigurarea numarului de inatci necesare ducem In cuibul familiilor mama cIte o

In jurul datei de 15 aprilie cu ocazia ram5 cu fagure cl5dit In care au fost cres-

verificsrii de fond fgcut5 farniliilor de al-- cute in anul precedent 2-3 generatii de al-

bine, se aleg familiile de pr5silfi (cresca- bine. Acestea fiind ramele

p

care vom

toare de mstci), fiindc5 m5tcile (botcile) crei te m5tcile necesare din larve cu vlrst5

pentru nucleele timpurii este absolut ne- cunoscut3. Intrucit cuibul acestor familii

cesar sh le producem singuri intrucit la este blocat cu- puiet cgpgcit $i rezerve

data respectiv5 nu avem d e unde

le Pro-

de hranfi, celulele din fagurele introdus de

curim. noi vor f i curatate imediat de Eatre al-

La alegerea acestor familii folosim $i ob-

bine $i ouate de matca Facem aceas% ope-

servatiile ce lc detinem din anul precedent, ratic pentru a avea siguranta virstei lar-

In a$a .fel PncPt s5 alegem pe cele rnai bune velor, din care cr e~ temmatci, cPt $i pentru

recordiste. Prin ace'asta facem ~i 0 . munch a cunmqte data eclozionarii acestora. ~ u p j .

de selectie care este foarte necesar5 in 3 zile revenim la aceste familii si facem

fi'ecare stupin&.

urmhtoarele operatii: dacB lucram cu stup

Nurn5rul fami'liilor crescEitoare de m5tci

variaz;l ln raport de mg,.irnea stupinei

multietajat, ridicBm de la acesta corpul 2,

de numsirul nucleelor pe care vrem

sB

le ramele cu puietul nec$piicit

1-2)

acope-


15/34

rit e cu albina, matca mama $i inc& 2-3 ram e

cu rezerv8 de hrans, cu care facetn un nucleu

la o margine a stupinei. Avem grija ca la

acest nucleu sS reducem -urdini$ul la maxi-

tnum pentru a preveni furtivagul. Pr in aceas-

t

operatie reducem foarte mul t spatiul la fa-

miliile.orfanizate creind un climat clt mai

bun pentru viitoarele mgtci. Totodata re-

ducem $i posibilitatea formtirii botcilor din

larve batrlne. Dac5 lucram cu stupi orizon-

talt pcntru Pormarea nucleelor cu matca

rnams, putem folosi laditele pentru trans-

port roi sau la nevoie chiar buzunarul stu-

pului respectiv (capiitul opus cu uridini~ul

2), separind familia de baza orfanizata prin

diafragma oarbi. Scoatem din cuibul famili-

ei orfanizate rama introdus& cu 3 zile inainte

pe care o gasim complet ousts* la care

facem urmatoarele lucrki : taiem fagurele

En treimea inferioara pe plan orizontal, ast-

fel lncit de-a l u n y l tgieturii sB ramin5 un

rlnd de celule cu ou8 sau larve foarte ti-

nere. Pentru o mai bun5 repartizare $i dez-

voltare a mgtcilor, pe ,Pntreaga lungime a

rjndului de celule ramas dupB tEiierea fa-

gure lu i,s e EnlaturZ clte ouii raminind cel

de a1 5-lea. Fagurele astfel pregritit se in-

troduce din nou ,fn mijlocul cuibului la Ea-

miliile orlanizate la care dac5 corpul stupu-

lui este dimensionat pentru 10 rame, oprim

In el nurnai 9, pentru a putea distanta in

ambele parti circa un centimetru, restul ra-

melor cu puiet $i albine de rama centrals

pregAtit5 special pentru creqterea mstcilor.

Aceast5 operatie d5 posibilitatea albinelor

doici s5 se aglomereze cit mai multe Pn ju-

rul ramei cefitrale, pe care vo r c r e ~ t ematci

vjguroase de calltate cit nlai buns. Peste

cuibul familiei crescatoare astfel pi-eg5tit5

a~e zii m hranitorul tava, n care adminis-

tr am la douti zile cite

1-2

litri sirop de zahar

concentratie 111. De asemenea, este absolut

necesar ca de dou5 ori la intervale de 48

de ore, cuibul familiilor cresctitoare de

mBtci s5 fie verificat, cu care ocazie fnl8-

turtim toate botcile pornite de albine pe

larvele ce le mai pot gEisi pe ramele cu

puiet capticit, ltisind s5 creascg numai pe

cele pornite pe rama special preg8titA de

noi

-

u vest5 cunoscut5.

La 12 zile de la data .orfaniztirii familiei

crescstoare (14-15 zile de 12 depunerea

ouBlor pe rama special prekgtita), cu oca-

zia pregatirii familiilor pentru culesul de

la salcim trecem la formarea nucleelor din

amiliile de productie care sint foarte bine

dezvoltate u 8-10 rame cu puiet $i 18-

20 r a m cu albinil pe sistem

ME,

iar cele

crescute pe rame Dadant la data respec-

tivs au 7-8 rame cu puiet $i 14-16 rame

c u albin8.

Procedeul este urm5torul

:

ling5 fiecare

familie de bazii a$ez5m o lgdit5 de trans-

port roiuii sau cite un stup format din ca-'

pac, podivor, corp, 'soc u ~i reductor de ur-

d i n i ~ ,dupB care din fiecare familie ridi-

ciim cite o ram5 de puiet ciipscit gata de

eclozionare, cu alb ina acoperitoare yi PncS

dou5 rame cu rezervti de hranri,

pe

care le

folosi m la formarea'$ unul nucleu; e 'asi-

gur5m printr-o verificare atentli c?i nu am

orfanizat familiile de baz5. ProcedAm apoi

la organizarea cu ibului , familiilor de baza

i

completarea acestuia u rame cu fa-

guri artificiali prin spargerea cuibului.

Ace'astii operatie (mgrirea spafiului de ouat

pentru matcii. in perioada de cea mai m are .

intensitate) limiteazB urcarea $i ouatul miit-.

cii in rsme le de inmagazinare a mierii

marf5. Fiecare ladifti cu nucleul format se

deplaseazri pe vatra stupinei la distantacea

.mai mare posibilii de familiile de baz& (30-

100 m). Totodata, dupa 5 - 4 ore, timp in

care In raport de Endemlnarea apicultorului

se pot face 20-30 nuclee, se produce i or-

fanizarea acestora. Procedam apoi la recol-

tarea botcilor cgpzcite, crescute In familiile

de prasilfi $i transplantarea acestora la nu-

cleele nou formate. AceastB operatie const5

in

:

scoaterea .-ramei cu botcile de la un

stup de cre~tere,dups care fndepartilm' al-

bina prin scuturare $i periere u$oar8 cu

pcria apicola, Eie m cu un cutit ascutit -fie-

care botc: in parte cu cite o bucatica de

fagure din raina pe care a fost crescutA, le

'Yqeziim intr-o cutie En care am avternat u n .

buret de baie sau vats curata. Se lucreaz4

cu mare grijs astfel ca botcile recoltate sri

nu fie rsnite sau strivite prin tdiere

1 rna

nipulare. Cutia cu botcile recoltate fnvditZI

cu, un prosop sau finet, o transporam-far8

$ocuri la nucleele formate, unde transplan-

tam atent la fiecare cite una, procedind ast-

fel

:

ridicsm capacul $i po di ~o ru l stupului

(nucleului) , facem loc prin distantarea ra-

melor din care 1-am format, iar

n

co-

roana ramei cu puiet - cit mai aproape',

de acesta, - acem o crestriturli cu cuti-

tul pe locul unde amplasam botca. Apoi a-

propienl cu grijti ramele $i diafragma, mic-

$oriim urdinisui la fiecare, operatie cu care

formarea nucleelor se fncheie. Pe ultima

ram2 cu .botci crescute, lasam nerecoltate

5-6,

o introducem din nou In stupul de

cre$tere $i, dupa ce s-a populat bine, for-

mBm cu aceasta un nucleu la care mai

adiiugam dou8 rame cu rezerv5 de hran5.

Facet11 aceasta pentru a avea rezerva de

botci cu care. putem lnlocui eventualele

pierderi. Procedsrn apoi la refacerea fami-

liilor cresc5toare pentru cules, prin unifi-

carea fiecareia cu nucleuI $i matca mama.

Modul de lucru este urm8torul : stropim cu

tuicii slabs sau sirop din ceap8, atit fa-

milia orfanizats care a crescut botcile cit

$i nu cl eu l cu matca mama, dupa care le

schimbzm locurile. Aducem nucleul cu mat-

ca pe locul familiei i ducem familia orfa-


16/34

nizata pe locul acesteia. In timp. de 2-3

ore circa 90 din albina orfana, cunoscind

locul stupului vine gi intra in nucleul cu

matca mama.

Unificarea se face far-5 probleme datoritil

uniformizarii mirosului prin st rw irea cu

tui& sau ,sirop de ceapl. Seara, se--a azri

un ziar perforat pe corpul stupului cu al-

-'binele unificate, peste care agezam corpul

u ramele i -diferenta de albine care nu

s-au unificat prin zbor direct. In acest fel,

am refacut pentru cules i fostele familii

crescatoare de mAtci, care cu sigu rantavor

avea randament la cules intrucit au inulta

albinri culegatoare. In ziua urmatoare de-

finitiv5m pregatirea stupilor de productie

pentru pastoral iar noaptea efectuam trans-

portul dacB vatra permanents a stupinei nu

este in apropierea unui masiv de salcim.

Este bine sB ne orientrim la declangarea

cr qt er ii botcilor pentru nucleele timpurii in

a a fel ca .finalizarea acestei operatii SB

coincidri cu data Pnceperii culesului. Acest

aspect este foarte important deoarece rama

cu pu iet c5pSicit din care am format nu-

.

cleul,

data

este luat5 din- farniliile de pro-

ductie cu 5 - 4 zile fnaintea culesului, in-

fluenteaza negativ productia de miere in-r

trucit albina respectiva poate dweni cule-

gatoare Sn acest interval de timp. Dar daca

aceeayi cantitate de puiet este h a t & de la

familii in preajma culesului de productie

influenta negativa este anula ta Intrucit

albina ce urmeaz6 sA eclozioneze du pi

Pnceperea culesului la floarea de sal-

cim (care tim cri dureazB 7-8 zile) nu mai

are timp s2 activeze ca culegatoare. Tot-

o d a a 'culesul abundent din natura previne

furtigagul la nucleele nou formate. tim de

asemenea cB la familiile de producrie, dacri

le-am organizat bine cuibul, le-am creat

spatiul dc depozitare gi le-am asigurat

sursa de cules, nu mai avem prea mult de

lucru. Deci ne ramin la dispozitie 7-8

zile in care ne ocup5m in exclusivitate

de nucleele nou formate, care Pntr-adevrir

au nevoie de o verificare i supraveghere

specialri. Prima verificare a nucleelor o fa-

cem dupri 21 -ore c u care ocazie constatam

dac5 au fost primite botcile transplantate

de noi, dacii este cazul Pnlocuim pe cele

roase cu altele, pristrate la nucleul format

cu rama crescritoare, pe care am retinut 5-

6 botci de rezerv8. doua zi repetam ve-

rificarea cu care ocazie constatam eclozio-

narea matcilor i a puietului ciipricit 70-

80%, care in ziua urmstoare ajunge la 1000/0.

De acum Pnainte supraveghem Pmpereche-

rea matcilor i stirnulam dezvoltarea nu-

cleelor, prin administrare de sirop in ]:am%

sau In,hrBnitoru1 uluc 0,2 1. la

3

zile. Dup5

culesul- de la salcfln in jurul datei cle 28-30

mai stupinele transportate in pastoral se

readuc pe vatra permanent& Pin5 atunci

i mtitcile nucleelor sint imperecheate.

fmputernicirea ,nucleelor pe seania fami

l iilor de b a d gi prin stirnulare continu&

cu sirop

Procedeul este. urmlitorul in caietul stu-

pinei inscriem in ordine

numeric

familille

de baza plus nucleele formate , i o s2 con-

statam

?%

stupina, noastra s-a- marit nu-

meric cu 90-100/o ; inventariem i nourn

in dreptul fiecarei unitati biologice elemen-

tele de baz8 numar total de ranie cu Paguri

claditi, numar de rame cu puiet, numrir de

rame ocupate cu albina, facem media arit-

metic5 la fiecare element pe stupin&, ia r

fn timp de 5-10 zile prin ,mutari de ra me

cu puiet i rezerve de hrana a duc em. la

aceeagi putere intregul efectiv a1 stupinei.

De la aceasta da ta pPn& la iulie (30 d e

zile), cind. incepe culesul la floarea de tei,

daca stupina este avezat.3 htr-o zona cme

asigur5 culesul de intretinere nu avem de

lucru prea mult in familiile de albine, tre-

buie doar completat necesarul de rame prin

punere la cregtere de faguri artificiali. Daca

culesul natural nu este asigurat; atunci va

fi absolut necesar

s3 facem hraniri de in-

tretinere la intreg efectivul cu sirop din

zah5r 1/1, portii a cite 0,5 1 de douB ori

pe sSptarnIn5. Prin aceasta reuvim ca in

perioada dintre culesurile de la salcirn i .

tei sB aducem familiile la puterea ma-

xima tde cules. Se tie c5 prim lvara

pentru a dezvolta familiile normale iegite

din iarnri cu 1,5 kg albing, ne sInt 'nece-

sa re 50-57 zile, ori luna iulie cind lu-

cram cu albina viguroasa crescutB cu hrans

natural3 din .abundenfB i avem familiile

la. o putere medie de 2-2,5 kg albins ne

este suficient timpul de 30 zile pentru a le

face foarte bune de cules chiar ping la

aparitia florilor de tei. Dupa culesul de la

tei, cu ocazia pregatirii familiilor (organiza-

rea cuiburilor) pentru culesul de la floarea

soarelui, daca am aplicat intocmai tehno-

logia descrisii mai sus, la acea data fami-

liile noastre de albine (total efectiv) vor

-avea 7-8 rame cu puiet gi pInB la

20

ra-

me cu albin8. Aceasta situatie ne va per-

mite s L trecem imediat la a doua inmul-

tire.

Formarea unei noi serii de nuclee

Procedeul este urm8torul ridicam din

fiecare familie cite o ram2 cu puiet CAP -

cit gata de eclozionare, acoperit cu albin3

gi cite o ram5 cu rezerva de hran5. Agezam

aceste rame

n

spatele stupului de hazi, in

stupii goi pregatiti dinainte, unde vor sta

circa o or5 pentru orfanizare, timp in care

noi efectusm aceeagi operatie la incri 5-6 fa-

milii, dupri care procedam la grupareara-

melor cu puiet i albina luate de la douri

familii (s tolonare) formind cu acestea ro-

iuri pe

4

rame. Facein aceasta inmultire

din toate familiile gi vom reugi sa ne apro-

(continuare in pug 22


17/34

Argumente convingztoare pentru

asile POPES U

PI-e~edintcleCercului apicol municipal Timipara

Transformi3rile fundamentale pro- mentoase ce revin apicultorilor con-

duse in ultimele decenii in domeniul tractanti preditori de produse apicole

agriculturii, ca unnare a

intensivizirii la fondul centralizat a1 statului.

proceselor de productie prin mecani- Desfiqurarea tlctivit2tii econornice

zarc i a folosirii pe scars tot mai in concordanti cu obiectivul ce carac-

la rgi a ingriq5mintelor chimice, erbi- terizeazg etapa pe care o parcurgem

cidelor i a tratamentelor cu insecti-

n prezent, de trecere de la dezvolta-

cide au condus la .diminuarea consi- rea extensivi la cea intensivi, meniti

derabi li a masei de flora meliferi s i du ci la realizarea unei noi calitHti

spontani . Manifestirile crizei energe- a muncii qi vietii, determini qi oblig;

tice care s-au repercutat prin accen- pe apicultori si- i indrepte in mai

tuarea penuriei de carburanti cu con- mare misur3 atentia spre factorii ce

sec~ntenegative asupra transportirii vizeazi rentabilizarea stupir itului din

stupinelor in pastoral la masivele me-

tara noastrg.

lifere, impun, alituri de cauzele enun- f n acest context, considerim opor-

tate, ca in mod obiectiv qi necesar tuna ~i ut ili cqnoa~tereaposibilitgti-

apicultura ~6 se adapteze rapid qi SU- lor de diversificare a productiei apico-

plu la noile conditii concrete existente,

le,

fn vederea asiguririi unei eficiente

i implicit obligatia apicultorilor de economice si rentabiliGti optime a

a- i reconsidera activitatea traditio- stupinelor in procesul productiv din

nalg de producitori exclusivi de, miere sezonul apical i, n special, in con-

si de a trece la

o

diversificare largi ditiile practicirii stupir itului stationar,

a productiei apicole.

semistationar, sau Pn cazuri de excep-

De altfel, in sensul acestei or ienthi , tie, cfnd unele din principalele cule-

a fast deja creat si cadrul legal a1 eva- suri de la salcim, tei i floarea-soare-

lu ir ii produselor stupului in unitit i lui sint calamitate. fn asffel de situa-

conventionale miere

U.C.M.),

regle- tii, prin dirijarea activitiltii stupinei

rnentare statu ati prin Ordinul Minis- gi exploahrea intensivg a familiilor de

terului Agriculturii nr. 140 din 22 oc- albine in directia diversificirii produc-

tombrie 1982, publicat in revista ,,Api- tiei, concluziile confirmate cu priso-

cultura

in

Romaniau

nr

1211982. sint5 de rezultatele obtinute de citre

Prin echivalarea produselor apicole apicultorii experimentati, au dovedit c i

un it it i conventionale miere, s-a inde la o familie. de albine se pot q o r

stitutionalizat criteriul evaluirii uni- obtine intr-un sezon apicol obisnuit, in

ta re a tuturor produselor stupului, fa- diverse variante, chiar gi 5-6 sorti-

cilitfnd, prin aceasta, atit-necesitatea mente apicole din cele 9 produse ale

diversificsrii productiei, cit qi stabi- stupului (miere, cear i, polen, p5stur6,

lirea drepturilor de biostimulatori, fa-

propolis, liptiqor de matci, venin de

guri artificiali ~i preparate mediea- albine, apilarnil gi material biologic),


18/34

a ckor cerinH la fondul centralizat

de stat este nelirnitat5. Evident c5

peptru realizarea unora dintre aceste

produse es te . indispensabili o anurne

investitie material5 i de inteligent5

tehnic5, in principal cunoqterea teh-

nologiei specifice qi posedarea utila-

jelor corespunzitoare procesului de ob-

tinere, recoltare, conditionare ~i con-

servare a produselor respective. Desi-

gur, aqa dup5 cum e ~i firesc, pentru

orice realizare noui sint necesare qi

unele efortupi ~Crespunzitorsustinute.

mportant5 deosebiti pentru ob-

tinerea unor rezultate favorabile in

activitatea apicoli, o are,

n

afara ce-

lor -doi factori majori ai rentabilizgrii

apiculturii :

1

practidarea stupdritu-

lui rtumai cu familii-e albine puter-

nick - capabile sii realizeze poduc-

fii mari

2

optimizarea dimensirmii-

rzi

stupiaei, pi rationula iudicioasa

orientare asupra {elului produselor ce

trebuiesc realizate intr-un sezon api

col, orientare care s i concorde armo-

nios cu conditiile concrete ce le are

fiecare apicultor ri p a r k

:

nivelul cu-

nqtintelor de specialitate, experienta

dobindit2 in activitatea de stupgrit,

timpul disponibil practicsrii apiculturii,

existents s i abundenta bazei melifere

din zcsnii, distanta si posibilitstile de

deplasare la stupins, inventarul

,

din

dotare etc. Necesitatea ~i oportunitatea

diversificarii productiei apicole este re-

clamatii nu nurnai de reducerea consi-

derabil5 a surselor nectaro-polenifere,

dar gi de faptul fi

~i

celelalte pro--

duse apicole sint tot atft de necesare

economiei nationale, produse a caror

eficienti economie5 nu-i nimic mai

prejos ca ce a tradiwonalei productii

de. miere. Obtinerea acestora este cu

atft mai necesar5 cu cit proprietitile

lor bioenergizante sint indispensabile

preparatelor medicamentoase ce

se

utilizeazi tot mai mult in ultimuI

timp, cu mare succes in tratarea unei

game largi de afectiuni, venind astfel

in spri inul siinBt5tii omului intr-un

domeniu

-

APITERAPIA

-

n care

fara noastr5-d@ne prioritsti mondiale.

Din experienta indelungat5 a practi-

c5ril stup5ritului s ta ti on~r, n condi-

tiile unor surse melifere deficitare

-

-specifice cimpiei b5n5tene in care se

practic5 o apicultura intensiv5 - e

pot idenfifica trei variante de produc-

tie apicoli diversificatii, in functie de

vechimea qi gradul de cuno~ tint e pi-

cole ce le detin categoriile de apicul-

tori incepiitori, avansati qi cei perfec-

tionati fn aceast5 indeletnicire. Poten-

tialul de productie a1 stupinelor se

poate situa pe familia de albine la

39,5 ; 63,6 ~i respectiv 87 7 unitZiti

conventionale miere {U.C.M. , consti-

tuite din 5-6 produse apicole, ~ e v i i -

zute in tabelul specificativ ce urmea-

z5 :

POTENTIAL DE PRODUCTIE TEQRETIC OBTINUT PR IN DIVERSIFICARE

Vaarianta I- a Vaul ank a .I I- a Varianta a II I- a

(tntacejdtovi) (avansafi)

Produsul

( P m f e c t h a l i )

apicol

rsalizabil

V a - V a - V a -

Cant i t . U.C.M o rs Canti t. U C M . loare Canti t . U vaare

k lei k

lei ler

Miere

10

-kg '

lo,@ 230 15 kg 15,O '34 5 15

kg

I5,O 345

Cearii

1

- . 2.6 60 1 , 2,6 60 1 ,, 2,6 60

Polen 2 6.6 160 3 , 9 9 240 5 ,, 16,5 ,400

Propolis 100

g

1,3 30

l oo

g

i 3

30 150

g

1 9

45

Laptigor mate2 . 200 g 34,8 800

Venin albine

-

.

,

4

g

32,7 752

Roi pe 6 rame

i r o i

: 1

roi 19,8 436.

1 roi 19,O 436

.

TOTAL 39.5 916 63,6 1475 87,7 2038


19/34

Analizind fiecare dintre cele trei va-

riante din tabelul prezentat, se poate

conchide c5 produsele realizabile teo-

retic pentru fiecare categorie _de api-

cultori sint in cantit2ti modice gi se

'evalueaz5, potrivit preturilor stabilite

pentru achizitii la fondul -de stat, la

916 lei

;

la 475 le i gi respectiv la

2 038 lei pe familia Qe albine pro-

ductiv5.

.Concludente pe linia diversific5rii

productiei stupului sint realizarile ob- ~

tinute de Cercul apicol Timigoara in

sezonul 1986, a1 c5rui plan de prelu3ri

la fondul centralizat a1 statului , in con-

ditiile calamit5rii din zon5 a culesului

de la tei in totalitate si a celui de la

salcim

i

floarea-soarelui in bun3 parte,

a fost indeplinit Pn proportie de 103,2'/0

(37 400 UCM fa@ de 36

3 4

planificat),

evidentiindu-se, In mod deosebit prin

volumul Pnsemnat de unitgti conven-

tionale miere predat, apicultorii Ioan

Secari cu 2 378,6; Ioan Cuibaru cu

929

;

Eugen Laz6r cu 506 ; Vasile B5r-

bat cu 505 ; Iuliu Gall cu 502 ; Ioan

Pig1 cu 327 gi altii.

Aga dup5 cum s-a mai amintit, pro-

ducerea acestor bunuri apicole nece-

sit5 o oarecare activitate suplimenta-

r i din partea apicultorului, at it pe li-

nia ingrijirii mai atente a familiilor

de albine, pentru mentinerea perma-

nenti a acestora in stare activ6, deter-

minind astfel mHtcile s5 dea maximum

de randament in depunerea de ou3

pentru cresterea de puiet, ceea ce duce -

i n - h a 1 la dezvoltarea intensiv5 a,tu-

turor familiilor de albine din stuph5,

cit si a efectuarii unor operatiuni mai

variate de tehnologie apicol3 avansa-

t3. Toate aceste operatiuni sint recla-

mate de obtinerea, recoltarea ai con-

ditionarea' produselor respective.

atentie deosebits trebuie acordat.3 ca-

zurilor In care conditiile meteorologice

sint potrivnice apiculturii in perioada

rnarelui cules de la salcim, cind une-

ori asistam la calarnitarea productiei

de miere si, fn cazul familiilor puter-

nice, la declansarea frigurilor roitu-

lui ~i tot co~teg iu lde neaiunsuri cau-

zat de acest fenomen. fn astfel de

situatii, se impune divizarea familiilor

de albine puternice prin formarea de

la fiecare farnilie a cite unui roi pe

4 rame, caz in care depunind un

mi-

nim de efort fizic gi material (stimu-

lare), se poate obtine pin5 la urmi-

torul cules principal (tei sau floarea-

soarelui), refacerea completi a fami-

liilor de bazi divizate ~i dezvoltarea

roiurilor la capacitatea de 6 rame sau

chiar la nivelul de familie pr~ductivi.

Aceasti postur5 acord5 apicuItorului

Sansa, fie de a-gi extinde stupina pen-

tru viitorul sezon apicol cu inc5 atitea

familii, fie ca roiurile formate s5 fie

valorificate prin filiala judeteanti

A.C.A. solicitantilor care infiinteazi

stupine sau doresc si le extind5 pe

cele existente. Astfel se contribuie la

dezvoltare a apiculturii din R. S.

tional &re, potrivit Programului de

dezvoltare a apiculturii in R S.

Romania, in anul I990 trebuie s5 ajun-

g i la u n efectiv total de 2 4 5 mii fa-

milii de albine pe tar&

In paralel cu diversificarea produc-

tiei, pentru rentabilizarea activitgtii

apicole trebuie s i se acvoneze ~i prin

dimensionarea optim3 a stupinei. Di-

mensionarea rationals se cere cu atit

mai mult, cu cit daci arunc5m o pri-

vire asupra structurii.- apicultorilor.,

dup5 num5rul de familii pe care le

detin, se constat2 c5 peste 70 apar-

tin, grupei celor cu stupine de pink la

20 de familii de albine, ceea ce repre-

zint5 o medie de numai 16 familii pe

apicultor, in timp ce aprecierile fa:

cute de specialistii in problem5, duc

la concluzia c5 dimensionarea optima

a unei stupini de tip individual os-

pod5resc se situeaz5 in jurul a

30

de

familii de albine. Prin orientarea api-

cultorilor spre dimensionarea optima

a stupinelor la 30 familii, pe ling5 ob-

tinerea unei rentabiliz5ri individuale,

s-ar putea realiza pe seama acestei

corecturi dimensionale o crestere la

nivel national cu aproximativ a

numarului familiilor de _albine, ceca

ce ar asigura sporirea cu 23 a pro-

ductiei apicole totale pin5 in anul 1990

f a t i de nivehl anului 1985.


20/34

DEZVOLT RE F MlLllLOR DE LBINE

PRlN V LORIFIC RE CULESULUI

DE L

PRUN

Aurel

HE

Pentru buna dezvoltare a familiilor de

albine in primhvarti se recornand5 folosi-

rea culesurilor timpurii de la pomii fruc-

tiferi.

Printre poinii fructiferi cultivati la noi

in tar&

.

se numar8 i p r u n u 1 (Prunus

domestics),

care ocup5 suprafete Intinse In

Muntenia, Oltenia, Banat, centrul ~ransil--

v a ~ i e i~i Maramwe?, Romhia situindu-se

pe primele locyri din lume in cultivarea

acestuia.

Prunul este un bun produc5tor de polen

gi nectar, caM in anumiti ani in functie de

soi (factori interni) i conditiile agrometco-

rologice (factori externi) poate oferi U11

foarte bun cules care

SA

asigure farniliilor

de albine o dezvoltare rapid5 in prim5var5,

precum i procluctii de polen i miere-

marf

Pentru a crea o activitate asem5n5toare

celei din timpul culesului, personal inter-

vin cu faguri cu miere tinuti in cas5 la tem-

peratura camerei, timp de cel putin 48 ore.

li desciip5cesc in functie de puterea fami-

liei, Incepind cu partea dinspre cuib. Dupti

golirea acestei parti intorc fagurele

cu

par-

tea opus5 i 11 introduc dup5 diafragin5.

AlbineIe fiind atrase 'de mirosul mierii, o

transport3 cuib. Astfel, creez o activi-

tnte asemiinatoare celei de cules. Prin

aceasta interventie beneficiez de crevterea

unei cantitiiti rnai mari de puiet.

D~nt re actorii negativi care actioneazli di-

rect sInt brumele, ceata i vfntul mai ales

@nd bate din sud

:

fiind fierbinte

i

uscat

favorizeaza evaporarea apei din nectar

?i

usuc3 florile.

Prim5vara timpuriu albinele viziteaza i

florile cu concentratie in zah3r a nectaru-

lui de

8-10%.

Dac5 aceastti concentratie

scade la

5%,

albinele nu rnai cerceteaza

florile i devin irascibile.

Deci, cu cit concentratia de nectar i po-

len este rnai mare cu &it num5rul de al-

bine care viziteazti florile sporevte. Prin vi-

zitarea repetat5 a florilor de c5tre albine

se realizeaz3 o polenizare fnc ruc i~a t5 atu-

rat5 i drept urmare o legare rnai bun5 a

fructelor.

Concentratia in zah3r a nectarului la Plo-

file de prun din soiul Anna SpSth este de

33% avind o cantitate de 0,9

mg

pe floare

Pn

24

ore.

Pentru o polenizqre saturat5 de

100%,

atit calitativ cPt i cantitativ este nevoie ca

fiecare floare s?i fie polenizat5 de mai

multe ori In stadii diferite.

Cind ne deplas5m cu o familie de al-

bine la o plantafie de. pomi fructiferi tre-

ROAICA

buie sri respectgm dteva reguli generale

cum ar fi

legerea drumului cel rnai scurt, ac-

cesibil pe orice vreme

;

legerea vetrei pe un teren mai inalt

cure sd fereascd stupfna de eventualele

inundatii;

m~ lasa rea tuptlor cu urdini~u rilec8-

tre sud,- pentru a avea rnai multCi c7ildurii

~ lumind pe toatii durata

202743468 apicultura in romania nr 4 aprilie 1987

Documents