apicultura in romania nr. 9 - septembrie 1987

8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 9 - Septembrie 1987

http://slidepdf.com/reader/full/apicultura-in-romania-nr-9-septembrie-1987 1/32



Revisti lunari de schimb de experientI t ilndrumare metodologic8 apicoli editati de

Asociatia Crescitorilor de Albine din Republics

Socialist8 Romania

M SIMION : Ultimele mfisuri necesare pentru

iernarea in cele mai Imne conditii a fami-liilor de albine.

I. RECEANU : Perfectioparea continua a pre-

ggtirii profesionale.

t. POPESCU : Completarea proviziilor de hra-

n5 ncbcesaril unei iernilri corespunziitoare.

V. POPESCU : Asidurarcla cantitativ8 gi calita-

tivii a proviziilor de hranri - onditie esen-

tialB a succesului viitorului sezon activ.

M ATANASIU : Cnibul de albine ~ j i ermodi-

namica lui p anotimpuri. .l

Sirnona CONDURATEANU FESCI. ~ i l h c l t t _

SERBAN : Influenta bioclimatului asupra

etajilrii apiculturii in Carpatii romiine ti.

V. TOMESCU : S folosim consecvcnt ratnn clR-

ditoare i colectorul de polen.

M. MARIN : Virozele - robletne noi privind

ssnatatea albinelor.

I STANI1,A Vicspea n pcl.iculos tlRunRlor

a1 albinelor. Citeva mrisuri cle combatr~,~.

C. NEACSU : 1,ocul nlcdicamentului apitcrapic

in ansarnblul terapici hormonalc.

1 . DABJJA, lonela MINOIU : Contribufii la

m~lodoloyi ;~ctivitiifii cercului apirol pio-

nieresc i vcolar.

Elena Ramona ROTARU : MArturisiri la termi-

narea liceului.

N. ILIEfjIU : In memoriam - lr. Nicolae Ro-

manescu.

C LEND RUL PICULTORULUI

C o p e r t a I : iiz paleta bogatii I culovilor flovilor

de toamnii



Ac iuni prioritare Pn toate stupinele

ULTIMELE M SURI NECESARE PENTRU IERNAREA

TN CELE MA BUNE CONDlTll FAMlLllLOR DE ALB NE

Ing. aria SIMION

Institutul de Cercetare i Productie pentru Apiculturii

Luna septembrie a t e o perioad5hot5ritoare in activitatea din stupink111 aceast5 lull5 mai avem inc5 posibi-litatea s5 corectiim si s5 completiimanumite lucr5ri efectuate dup5 ultimulcules in vederea preg5tirii familiilor dealbine pentru iernare, cum ar ficresterea unei cantitsti cit mai maredc albin5 tin51-5, completarea rezerve-lor de hran5, inlocuirea unor m5tci cuanuinite defecte sau cele apartinindfamiliilor cu productii slabe, scoatereadin cuib a fagurilor vechi sau cudefecte etc.

In acelasi timp este momentul ince-

perii unor operatii specifice sfir~itului

de sezon apicol cum ar fi : organizarea

cuibului in perioada de toarnnH, alege-

rea si amenajarea vetrei de iernare,

pregBtirea materialelor necesare impa-chet5rii stupilor in perioada dn iernare

si in sfirsit organizarea definitiv5

cuibului de iarnP si impachetarea

acestuia.

In aceasti perioadi de toamni, in

familiile de albine mai exist5 impor-

tante cantititi de puiet care se reduc

treptat in functie d2 sc5derea pontei

mitcilor. Legat de aceasta este necesarde urmirit eliminarea fagurilor elibe-

rati de yuiet, astfel incit in momentul

formirii cuibului de iernare s i riming

doar faguri cu cantititi suficiente de

hranii miere ~i p is tur i pe care se

va forma ghemul de iernare. Astfel

se vor scoate din cuib si vor fi pusi

dup5 diaEragm5 fagurii care au o can-

titate mica de rniere (de reguli ceicar? au sub 1 5 kg de miere), se vor

desciipiici pentru ca astfel albinele s ipoali transfera mierea in ceilalti fa-guri aparlinind cuibului preggtit pen-tru iernare. Lucrarea trebuie efectuat5catre scars, cu urdinisurile micsoratepentru a se preveni iscarea furtisaguluiintre albine si descjpicirea nurnai aunei suprafete de celule cu miere carecare poate fi ridicatii de albine innoaptea urmjtoar?. Totodat5 faguriicare au fost eliberati cle puiet prineclozionarea acestuia se vor indepirtadin cuib. In felul acesta, in cuibul de

iarn5 r5min numai faguri pe care se

va forma ghemul de iarn5 si care tre-

buie s5 aib5 cel putin 1 5-2 kg miere

in majoritate c5pGcitL

La stupii orizontali in care ierneazi

o singur5 familie de albine, fagurii ce

vor forma cuibul se vor apza c5treperetele stupului dinspre apus (pere-

tele dinspre rgsiirit fiind in biitaia

criv5fului) si .se vor separa de restul

spatiului cu o diafragm5 dc lemn.

fn cazul stupilor verticali se va tine

cont de principiile biologice ale dez-

voltsrii pe verticals a familiilor de

albine care cer in partea de jos a

fagurilor spatii pentru puiet iar inpartea de sus rezervele de hranii, pre-

cum s i faptul c5 in timpul iernii albi-

nele se pot deplasa dup5 hran5 doar

in spatiul dintre rame si nu se pot

deplasa pe faguri laterali, albinele din

fiecare interval putindu-se deplasa i

avind acces doar la mierea dintre cele

dou5 rame intre care se afl5. Pornin-

du-se de la acest considerent, la for-marea cuibului se va avea in vedere



.ca inde~ seb i agurii centrali sg contin5suficient5 miere intrucit aceasta estezona cu cantitatea cea mai mare dealbine.

atentie deosebitfi se va acorda Pncontinuare alegerii si amenajgrii vetrei

de iernare. Stupinele se vor amplasain poieni, in locuri largi, insorite, us

cate, far5 curenti puternici de aerevitindu-se totodat5 locurile apropiatede drumuri, padocuri pentru vite,intreprinderi etc. Pentru a asigura oprotectie cPt mai bun5 impotriva vin-turilor vetrele vor fi inconjurate cuperdele natu rale din arbori ~i arburjtimeliferi sau se vor inrilta garduri descinduri, nuiele impletite, snopuri cle

coceni etc.

Procurarea materialelor necesare

protejgrii stupinelor contra curentilor

reci de aer si a vinturilor predomi-

nante (tulpini de floarea-soarelui, co-

ceni de porumb inalti, stuf, trestie)

precum si a celor necesare pentru Tin-

pachetarea stupilor (saltelute din paie,

trestie, polistiren expandat, carton

asfaltat, hirtie neagr5 ceratii etc.), tre-buie s5 constituie o alt5 preocupare

in aceast5 perioad5.

In zonele bintuite de vinturi si

curenti reci de aer, in localit5tile din

nordul tiirii, unde iernile sint de obicei

mai aspre se recomandri ca stupii in

care ierneazti familiile de albine slabe

sii fie introdusi in q a numitu l ,,cojoci<

simplu. Pentru aceasta se amenajeaz5nlai intii un strat protector de paie,

coceni, stuf, se pun stupii (intre ei

punindu-sc de asemeni paie), iar par-

tea superioarii se acoper5 cu folie de

plastic 15sindu-se peretele din fat5 ~i

ur di ni ~u l iber. Se pare c5 protejarea

stupilor de vinturi puternice si expu-

nerea lor la soare cu orientarea spre

sud, asociatz cu impachetarea indivi-dual5 a fiecarui stup a dat rezultate

satisf5cStoare in ultimul timp.

DupS realizarea organizzrii definitivea cuibului de iernare se va trece laimpachetarea interioarg a stupului

folosindu-se diferite materiale izolanteprecum saltelute umplute cu paie,cirpe sau papurii, polistiren expandat,

precum si la impachetarea exterioar5a stupului cu ajutorul cartonului asfal-tat sau hirtiei negre cerate.

Dat fiind faptul c5 pe timpul ierniidbine le nu- pot regla primenireaaerului in stup se poate realiza o bun5ventilatie folosindu-se stupi prevazuticu u rd in i~ ur i uperioare.

De aceea la oricare din metodele cle

iernare folosite, se vor lua mgsuri

energice pentru prevenirea condensg-rii vaporilor de ap5 in interiorul stu-

pului si se va impiedica ptitrunderea

umiditstii de la exterior.

Pentru a preveni stagnarea apei pe

fundul stupului care contribuie in cea

lnai mare m5sur5 la mentinerea at-

mosferei umede in interior, stupul va

avea o pozifie pufin inclinatii catre

urdinis.cleosebiti atentie se va da impie-

dicsrii pgtrunderii rozgtoarelor in stup.

fn acest scop, urdinisurile s previd

cu gratii. Deschiziiturile gartiilor vor

avea o l5time de cel mult 4-6 mm

prin care pot trece lesne albinele, dar

nu pot piitrunde ~oareci.

data cu luarea acestor mgsuri se

termini principalele lucriri de pregii-tire a familiilor de albine in vederea

ierniirii. In continuare se asigurg fa-

miliilor de albine deplina liniste.

Numai in zilele calde ~i senine care

mai vin inainte de c5derea zgpezii, se

va stimula efectuarea zborului de cu-

rstire. Pentru aceasta in zilele favo-

rabile zborului se deschid complet

urdinisurile, se ridic5 capacele si sal-telutele, expunind podisorul razelor

solare.



PERFECTION RE CONTINU PREGAT~R~I

BWOFESION LEIng. Ion RECEANU

Vi ce pre~ ed in te 1 Asocintiei Cresc5torilor de Albinei m H - x - H - H m / m H - / m A * H H H -H - / - H - H - / - H m

,,Nimeni sg nu creadH cZ e suficient ce a invgtat acum citiva ani Oricine,In orice domeniu, dacl nu se preocupl sZ fie permanent la curent, sl-vi perfec-iioneze vi sH-)i ridice gradul de cunovtinfe profesionale vi tehnice. rHmine in urm%si nu-$i poate indeplini in bune conditiuni sarcinile incredintate. oricit de mult5bu nt vo in (l a r avea... De aceea, problema ridicarii nivelului profesional, a cu-

inovtintelor generale ale tuturor celor din agriculturH, trebuie sS constituie o

i preocupare mult mai temeinicl decit pin5 acum".ii

iiz cuvintarea tovnrdsului X I C O L E CEAUSESCU la Consfii-

i

tuirco cu acliuui d e partid ~i codrele de bald din agricultu~ ii i2 septembrie 1987)

b 2 H - / - / - / ~ / - f l - / m / m , i/ - H A v / - / - / -H - H m m \

f n noua e tapa de dezvoltare a t5rii e nica actual%. Lor li se ce re priceperea, aten-ampiific5 tot m-ai mult rolul $ti inte i, inv5tS- tin s exigenta necesare ca s5 nu admit9min'tului, cultur ii gi, pe un plan mai gene- ias5 din mina lor un produs necorespun-ral, intr egul complex de activit5 ti cu ca- zBtor, Sncepind cu familia de albine. Pre-rac ter politico-educativ destinate omului nou, g5tirea tehnic5 a tutu ror apicultorilor dinconstructor convtient a1 noii noast re socie- toa te sectoarele, in concordant5 cu exigen-t5fi. Una dintre problemele capita le ale evo- tele actuale, Inseainn5 punerea in aplicarelutiei societ5tii noas tre socialiste, In condi- a programelor de ridicare a preggtirii pro-tiilc in care sint artiva ti Iactorii intensivi fesionale $i tehnice, de perfecfionare a ca-ai dezvoltiirii economice, ca si ai Intregii lificarii lor.vieti sociale $i spirituale a tririi, o reprezintA Porn ind de la faptul c9 realizarea unei

formarea noilor cadre de muncitori cu pregztiri multilaterale constituie un i m p -inal tg califica re gi .cpccia i$ti. rativ a1 apiculturii noastre, o conditie pri-

Optiunile calitative, de Tnalt% productivi- mordial% a crevtcrii rolului creator, a1 api-ta te $i de eficientz economics, pe ca re le cultorului, invSt5mintul apicol sub toate for-reclam5 actualul program de dezvoltare a mele trebuie sg asigure formarea i n profilepiculturii , confer5 tuturor categoriilor de larg a tuturor a p i c ~ l t ~ r i l ~ r ,tit a celor Careparticipanti la actu l productiv un grad de lucreaz8 in unitatile S~c ialiste ,Cit $i a Ce-

implicare tot lnai accentuat. implieare lor cu gospd5rii personale, care detin pestepro fun dj, ce antreneaza nu numai rafiunile 80 /0 din numgrul de familii de albine dinstr ict economice, de productie, ci ~i conside- tar a noastr5. Acestia trebuie sii aib5 o bun 3rente de ordin politic $i social ; ev aluj rj pregritire teoretica $i practic5, bazat5 pe celece-i apropie pe proprietarii $i produc5torii mai noi cuceriri ale ~ ti i n t e i i tehnicii ~i i nde bunuri rlpicole de actul deliberativ, de- contact per manen t cu realits tile productive

cizional, asu pra propriei activitati. Mani- de cercetare 9tiinfificS.destare realfi a gradului de con ~tie nti zar e Rea izaimea obiectivelor stabilite in progra-atins de fieoare apicultor, dar si a maturi - mu1 d e dezvoltare a apicu lturii, iillpune mo-t5tii cu care i$i exere its, fiecare la locul dern izarea in continuare a intregului sistemde munc5, responsabilit5tile $i competenta de prrg atire $i gerfecfionare, tehnic5 . ~ i ti-profesional5. intific5, a tutu ror oamenilor muncii din

una (]in prob emele esentia le a le actua- apicultur5. Se confer5 astfel un rol de seam%

lei perioade reprezintg dup5 culn se ti^ permanentei p erfectionsri profesionale, r ea-

problclna calitatii, a nivelului tehnic ridicat liz5rii unei noi revolutii la nivelul de for-

a1 produselor apicole, a1 familiilor de alb ine, mare a cadrelor de apicultori, a specialisti-Dar calitatea depinde in primul rind de lor, prin ridicarea nivelului calitativ a1 Pn-

apicultori, d e competenta lor, de gradul lor v5tiimintului apicol. Legitimitatea acestei o-de profesionalitate, de capacitatea lor de rienl5ri este determinat5 de faptu l c5 in

imprejurarile actuale, cind omenirea piiseljtea-$i i n s u ~ i tehnicile de productie, mereu intr-o noui revolutie tehnico-.jtiintific5,cindma i pelifectionate, de ,receptivitatea lor la rezu ltatele cercetarilor pa trund in toate ra-

tot ce este nou ~i ina inta t In vtiinta gi teh- muril e, gradul de preg5tire profesionalri i



politico-ideologic3 pe care trebuie s:i o asi-gure ~ji invcif8mintul apicol, capaci tatea deadapt are rap ids la noile situafii care apar inactivitatea zilnicci, c ap it 3 o insem nstat e cleo-sebit5.

Apiculiura actua:& a tsrii ncastre a deve-nit o profesic modern5, bazats pe concen-

trarea, specializarra $i industrializarea pro-ducfiei. S-au inl iin tat ferm e apico e careaplicg tchnolog~i modcrne de c re ~t er e rj

esplo atare a familiilor de albine $i totodatsa' sporit numsru oamenilor muncii de di-ferite profesii, c ar c practicj. albinsritu .

Avind in vedere activitatea d c viitor, con-clucerea de part id ~i de stat, personal tova-r5$ul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul ge-neral a1 Partidului Comunist Romgn, pre-qedintele Rcpublicii Socialiste Romgnia, astabilit sarcini importante privind coordo-narea unitara a apiculturii, a folosirii albi-nelor pe nt ru pol.enizarea cu turilor agricole

entomofile, actiune ce va permite sporireaproductiilor agricole $i apicole; In care scop,in planu de dezvoltare a economiei na-tiona e, sectoru l apicol es te evidentiat dis-tinct.

In vederea transpunerii in practic5 a accs-tor importante sarcini, pe lings munc5, dB

ruire $i pasiune. mai esto absolut necesarg$i o desZvirgit5 competent2 profesionali?,in care scop se impu ne ca o necesitatestring ent& intensificarea preo cupiri lor pen-t ru buna desf i~urarea pregitirii caclre'.orde apicultori din unitstile agricole socialis-

te cu sector apicol, cit $i a apicultoriior cugospodirii personale.Pentr u progresul continuu a1 apicu ltl~r ii

din fara noastr5, inva"tiimfntu1 apicol dinanul acesta, prin cliferitele sale formc, tre-buie sii inregistreze un salt calitativ, elconstiluincl unn cele ma i eficien te for-me tle propagancli apicoli. Se impune ast-fel, c toatc comitetele filialelor judeteneale Asociatiei Crescitorilor de A l b i n ~ s

ia n12suri pentru organizarea diferitelorforme de invritsmint, care de altfel sin1mentionate $i in car tea de p an.

Iatj. formele de in vi ti mi nt apicol pe carc

comitetelc fil ialelor judcfene treb uie sri 1corganizeze $i s3 le aibj. permanent in o-biectiv

icluri de conferinte apicole ;

ursuri apicolc de initiere ciclul I

ursuri apicole de perfectionare cicluI1 ;

mese rotunde sub form5 de dezbaterpe anumite teme apicole cu participarea ca,drelor tehnice de inaltg calificare profesiona l i .

Printr-o temeinica pregstire profesionalia tuturor apicultorilor si specialirjtilor, prin.

tr-o muncj. sust inut8, di ru i re total5 rji pasiune, toti factorii de rispundere trebuic siactioneze ferm pentru transpunerea in practicj. a mobilizatoarelor sarcini t rasatc dcconducerea superioarri de partid $i de stat

lucrare de maxim

importanfg:

COMPLET RE PROVIZDILOR DE

~ R N NEGES RE UNEl IERN RICORESPUNZ TO RE

Ing. Stefan POPESCU

Dup5 cum ~t im,n anumiti ani, din:auza conditiilor climatice nefavorabi-le, parte din familiile de albine nu isipot asigura proviziile necesare unei bu-n iern5ri iar in alti ani, in timpul se-zonului de toamn8, albinele depozitea-

z5 cantitsti suficiente de miere de ma-n5 care de asemenea nu este prielnic5unei iernsri in conditii optime. Pentrua preveni pieirea acestor familii de al-bine de foame sau imboln5virea lor dediaree, in mod obisnuit stuparii com-pleteaz5 inc5 din luna august i~ecesa-rul de provizii cu sirop de apistim.

In acelaqi scop, in loc de sirop deapistim se pot folosi in cazuri excep-tionale, incepind din luna noiembrie sipin5 ,la mijlocul lunii februarie, turtedin miere, turte de zahiir, precum qicandi, dar fk -5 adaos de polen sau in-locuitori de polen. 'AceastR hran5 estebine folosit; de c3.tr-e albinc in perioa-da amintit5, asigur5 iernarea fanliliilorde albine ~i previne aparifia diareei.De asemenea, trebuie menfionst c3 a-ceast5 hran5 se poate administra jndi-ferent de temperatura mediului ambi-

ant ; unii apicultori apreciaz5 c5 admi-nistrarea ei constituie un mijloc bunpentru inl5turarea hr5nirilor tirzii detoamnii cu sirop de zah5r care necesit5mai mult timp ~i uzeaz5 puternic fami-liile de albine. La stabilirea perioadeisi duratei de folosire a acestor sorti-mente de h ran5 este- necesar s5 avemin vedere puterea familiilor de albine,preoum qi cantitjtile de provizii exis-tente in cuibul albinelor la dafta cind

se incepe administrarea acestor hr5niri.Mierea folosit5 trebuie s5 provin5 dela familii de albine s5n5toase. Ratiileadministrate, in general la interval



de 10-15 zile, in greutate 'de 1-1,5 kgtrebuie s5 fie invelite in hirtie perfo-rat5 sau tifon sau s 5 fie intinse pe gra-tie Hanemann sau puse chiar direct perainele din cuib ~i deasupra ghemuluide albine.

M O U L DE PREP R RE HR NEI

Turtele din miere se preparri astfelpeste zah5rul pudr5 de calitate supe-rioar5, in prealabil cernut, treptat seadaug5 mierea de albine usor incCilzit5

la 35-40°C ~i se fr5mintri cu miinilecurate, pin5 cind se obtine u n aluat

consistent, dur ~i nelipicios. Vasul u

acest amestec se tine 2-3 zile in ca-mera de locuit in care timp zah5rulpudr5 se imbib5 bine cu miere, ames-tecul devine rnai omogen ~i rnai atrac-tiv ~i se fol ose~ te up5 cum s-a ar5tatrnai sus. Aceste turte de calitate supe-rioar5, fiind ceva rnai costisitoare sintde preferat in cazul stupinelor cu unnum5r rnai redus de familii de albine.

Turtele cu sirop de zah5r rnai putincostisitoare ~i indicate pentru stupine-le rnai mari se prepar5 dup5 cum ur-

meaz5 Pntr-un vas cu ap5 fierbinte seintroduc citeva linguri de floare de teisi citeva buc5ti de ceap5. Amestecul sef i e ~ b e-2 ore la foc domol, dup5 carese strecoar5 in alt vas. Peste apa Enc5fierbinte se adaug5 treptat zah5r tospina cind se obtine un sirop dens sibine invertit de culoare galben-por-tocalie. La fiecare kilogram din acestsirop se adaug5 200 g miere de albinesi 5 g acid citric (sare de 15miie) peste

care treptat se adaug5 zah5rul pudr5pin5 cind se obtine un aluat consistent,

du r ~i nelipicios. Floarea de tei aroma-

tizeaz5 amestecul, sucul de ceap5 asi-gur5 o mai bun5 digestie iar acidul ci-

tric previne fnt5rirea acestuia si apa-

ritia diareei. Hranirile cu aceste turte,

in sezonul de iarn5 asigur5 hrana ne-

cesar5, vital itatea albinelor ~i totodat5

retine ~i vaporii de ap5 din cuibul al-binelor, formati in acest sezon.

Zah5rul candi indicat in perioadaamintit5 pentru toate stupinele seprepar5 astfel (du,p5 G. ~ e f o r t jn-tr-un vas emailat se pun 1 kg zah5rtos ~i 120 ml ap5. Vasul cu zah5rul

~i apa se ci nt gr e~ te otind greutatea.Inainte de a-1 pune pe foc se rnai a-daug5 incri circa 70-80 ml ap5, dup5care amestecsm pin5 cind zahrirul dinvas se umezeste cit se poate de bine.Siropul se fierbe ~i din cind in cindvasul cu siropul fierbinte se pune pecintar. Cind ajung? la greutatea no-tat2 initial, vasul se ia de pn foc $idup5 ce se adaug5 100 miere necris-talizat5, coni,inutul din vas se amestecabine circa 10 minute, dup5 care setoarn5 in forme. Personal, folosesc t5-

vite din tabl5, procurate din comer(20x 30 cm). Fundul t5vitelor respecti-ve se tapeteazri cu hirtie care deprises-te cu 1,5-2 cm marginile acesteia. Si-ropul se toarn5 intr-un strat cu gro-simea de 10-12 mm.

De notat c5 distanta intre rameledin cuib si podisor in cazul stupilormei este de 1,5mm, spatiu care in modobisnuit iarna este umplut cu buc5tidin stof5 de ling. Urdini~ulsuperior

st 5 deschis pin5 la data de 10-15 fe-bruarie.

In incheiere subliniez cB de$i supe-rioritatea completarii proviziilor ne-cesare unei bune iern5ri a familiilor dealbine Pn cursul lunii august este una-nim recunosout5 ~i apreciat5 de catrestuparii din tot cuprinsul t5rii, totusitrebuie s5 retinem c5 literatura despecialitate recomand5 Tn cazuri excep-tionale completarea proviziilor in se-

zonul de iarn5.

Prin iolosirea acestor hr5niri in se-zonul amintit (noiembrie-februarie),continuate si combinate dup5 prima de-cad5 a lunii februarie cu hran5 pro-

teic5 si in prezenta optima a factori-

lor c5ldur5 ~i m5tci selectionate, fami-

liilor de albine li se asigur5 nu numai

o bun5 iernare dar ~i o dezvoltare mult

mai energic5 a potentialului lor pro-ductiv.



elaari de la apicultori

SIGUR RE C NTIT TIV I C LIT TIV PROVlZllLOR DE

HR N CONDlTlE ESENT~ L SUCCESULUI VllTORULUl

SEZON CTlV

Vasile POPES U

Pre~edintelecercului apicol Timi~oara

Una d2n operatiuni le de baz8 ale teh-nologiei cresterii albinelor consl3 in ac-tiunea de verificare ~i formare a rezer-velor necesare iernfirii in bune condi-tii a familiilor de albine. Dat fiind im-portanta primordial5 a acestei lucrsri,ea nu trebuie facut$ oricum si oricind,deoarece de perioada ~i modul ourn se

asigur5 necesarul de hran5, depindecrearea, mentinerea ~i ph tr ar ea inte-gritiitii populatiei familiilor de albinepe tot timpul traversgrii perioadei detoamn8-iarnfi.

latur5 esentials a formgrii rezer-vei de hran5 pentru iernare o consti-tuie, in primul rind, compozitia pro-viziilor si apoi volumul acestora, deoa-rece de calitatea hranei depinde in ce1mai inalt grad buna iernare a famili-ilor de albine. Cit prive~tenecesarulcantiTativ, acesta este asigurat prin in-

s5si proviziile existente in cei 6-7faguri cu populatie care compun fami-lia de 1,5-2 kg material biologic cetrebuie s5 intre la iernat si in ale cii-ror celule trebuie s5 se giiseasc5, inmod normal cel putin 10-12 kg inie-re) circa 1,700 kgX7 faguri), cantitatesuficientii pentru consu~nu l nei fami-

lii in perioadn de inactivitate (octom-brie-martie). Icrnarea pe un alt nu-m5r dc faguri a celor 15-20 mii de

albinc dintr-o familic, duce la deze-chilibrul regimului termic optim necc-sar in cuib, prin pierderea csldurii a-tunci cind se las5 rame in plus sau cre-arca conditiei de ,,a frigore , cinddin cauza insuficientei numarului derame pentru ac el a~ i olum necesar dehran5, albinele cspticesc fagurii cu pro-

vizii pe toat5 suprafata lor si astfelsint obligate s5 ierneze la rece, ne-maiavfnd celule gnale pentru buna or-

ganizare si functionare a ghemului deiernare. Amsnunte mai ample desprecauzele ce du c la ,,a frigore si con-secintele acesteia asupra iernsrii farni-liilor de albine, sint relatate cu mult3competent5 de dr. I. OgradB, in re-vista Apicultura in omcinia nr. 311977,la pag. 9-10, articol de specialitate

unic degat de acest fenomen.ceea ce priveste stabilirea nece-

sarului de hran5 pentru iernarea uneifamilii de albine la 10-12 kg miere,acest lucru se bazeazs pe concluziiledesprinse din cercet5rile mai vechiefectuate de marii apicultori de taliemondialg, confom cgrora, ca de pild5dup5 determinsrile fscute de prof.ZANDER consumul unei familii de 15--20 mii albine in sezonul inactiv estede 6,292 kg miere, din care : pe oc-tombrie 0,799 lig ; pe noiembrie de0,721 kg ; pe decembrie de 0,721 kg ;

pe ianuarie de 0,900 kg; pe februariede 1,194 kg si pe inartie de 1,957 kg.Practica a confirmat c5 nu excesulcantitativ de hran5 asigur5 iernarea fa-11liliilor de albine si buna lor dezvol-tare in prim5var8, ci calitatea provi-ziilor necesare iern5rii ~i apoi comple-tarea acestora cu substante proteicepentru dec lan ~area ouatului mtitcilorsi cre ~ter ii riinelor generatii de albine,operaliune ce poate avea loc in ceade a cloua partc a lunii ianuarie. A

ceast2 colnpletare se impune pentru a-sigurarea proxriziilor proteice deasupracuihului, in zona ghemului de iernare,cunoscut fiind c5 in perioadele recide iarnii sau a existentei puietului,ghe~nulnu se 111ai deplaseazti pi179 la

fagurii CLI miere ex is t~ nt i n afara zo-nei lui. Aceasta face ca In foarte multecazuri (ca in iarna anilor 1986/1987),



fami l i i le sa mo ar5 d e foam e c u provi -z ii su f ic ien te i n s tup , prov iz ii s i tua tei n fa g ur ii m s r g i n q i , u n d e d at or it 5tempera tur i i rec i sau d in cauza nep5-rair i i puietului de cci tre albinele doici ,aces tia n u m ai s in t acces ib il i pen truhrani' r il e d e iernare .

In conte x tu l aces tor cons ideren te ,

hr5 niril e d e completa.re joacri u n rolfoar te i mp or t an t , a t i t i n as igurarea bu -ne i i e rn j r i a fami li i lor de a lb ine , c i tsi a1 dezvo l t sr i i aces tora in pr im svars ,i n f l uen t ind d i r ect ~ i i n mod pozi ti vfactorii de cre,stere a potentialului api-col si de sporire ulterioar5 a efirien-

i economice pr in execu tarea urm5-toarelor lucrf iri prem ergj toa re act iuni id e com pletare a proviz i ilor pentru icr-n a r e

vi tarea imbolnt iv ir i lor de diareecauzate de existents mierii de nzanGin proviz i ile acunzulate i n t im pu l sezo-nuZui apicol, care trebuiesc extrase ~iin locu i te f i e c u fagur i de la rez erz 4cu miere de sa lc im, f i e cu s i rop dezalztir prepurat c u ceaiu ri di n plaiztemedic ina le ;

resterea ef ic ien tei econoinicep r h spori rea p roduct ie i de m ie re n x r -

fti extras5 dupii culeszcrile perioaclei tlemanti ;sigurarea un or provizii cores-

punztitonre d i n pun ct cle zeclere cnli-ta t i v p i n Fnlocuirea rezerve lor suscep-tibile de mand cu lzrfi iziri le de comole-ta re d in zahiir a p i s t i~ n

rovocaren rin h.rGniri1e de

comple tare un e i z~ zu r i i ziolog icepronu ntale populnt ie i de nlbine di n va -rG, pentru inlocuirea ei cli alte con-

t i ngen te t i ne re (d in auagus t s i s ep t em-br ie) , care prezinti i rezisten td sporit tirigorilor iernii si care asigurg creste-r ea p i m e l o r generat ii d in anu l v i it o r ;

i ,mulai-cn ouu tulu i m6tcilor in.periondn sflrsitului cle man apicol,c i i zc l cz~ le~uln natzcr-6 de vin e tot m aisporadic gi chiur def ic i tar , e tc .

In lumina acestor considerat i i de or-d i n t c h n i c , o p e r a ~ i u n e aasigzirfirii ne-cesarulz i de hranti pentru ie r~ ta re a

famili i lor cle albi ne se im p u n e sii s

efe clu ez e int l i fere nt cle vo lum ul pro-

viz i i lor acumulate n t impul sezonulu iap i co l ac t i v , aceas ta de s f5~ ur in .d~ - seu l t ima decad5 a luni i august ~i primaparte a lun i i sep tembr ie , prin e fec tua-rea urm5toarelor operat iuni i n s tupini i :

a. Res tring erea cuiburilor la nurm?rulde rame ce pot f i b ine acoperi te cupopulat ie , l ti s indu-se nu m ni faguri i c u

celzrle de albinii care au puiet ~ pro

viz ii ctipticite pin5 cel m u lt la jum bta-t e i i n a ctiror compozij;ie vem cer-t i ludinea ct i nu exis t t i miere de mand ;

b Adminis trarea hrdnir i lor de com-ple tare cu s i rop d e zah6r i n concentra-t i e de sau m ax im um de 1,5 ,preparat c u ceaiuri in plante medi-cinale sau p rotof i l , i n cant it t it i de n u-mai a t i t c i t po t fi c o n su m a te i n t i m -pzil no pl ii, pinfi ce fiecn re familie ~ i - ancumulat o cant i tate de proviz i i de cca.10-12 k g pe ce i 6-7 fayuri care for-n ~ e a z dcuibu l pen tru iernare . i n cazulin care i n perioada hrfinirilor t le com -pletare a proviz i i lor , vremea este recesau ploioasd, adm inis trarea s iropuluise poate face cu ajuto rul a cite unuifngure gol, a ctirui capacitate de inctir-care C Z L s irop este de 2 3/4 kg si carese introduce ca penul t imd ramii a cui-

bu lui . De ret inu t es te c ii 212 toate ca-zuri le de adininis trare de s irop su borice form d se face, trebuiesc lua tetoate ntf isurile cle evitnre cu destivir-sire L co nd ii il or cle javorizare a fur-t i ~ a g u l u i .

c. Stimu lare a, dupii term ina rea Izrtini-rilor de conzpletare, n cresterii puteriifam iliilor cle cllbine c u ma teria l biolo-gic t fn iir , prin ad min istra rea zilnicti saula cloud zile, tle sirop din zalz6r 1

si pro tofi l , i n doze m ic i cle cite 150-250 y si asigurarea unui reg im t e rmiccore cpz~izztitor n cuib .

Efcc tuarea aces tor lucr j r i in concor-

dant5 cu necesi ts t i le pregat ir i i famil i -i lor de albine pentru perioada inact iva,laolal t fi cu supra veghe rea atentr i a m o-dulu i d e iernare si c u in terven t i i l e cesc i l np un pe parcurs, con sti tu ie ga-rant ia ment ineri i la un potential ridi-ca t a tu turos fami l i i lor de a lb ine care

vo r f i a st fe l capabile sri rea lizeze pro-duci i i spori te i n v i i torul sezon apicol.



iteva prec id ri util e referitoare la

LUI P NOTIMPURI

Ing. Mircea AT ANASIU

Fiecare in deletnicire practicati i de ci i tre om poate f i simpld atu nc i cindtotul este liisat sir ~neargade la s ine , cu u n m in im d e impl i ca t i i , sau ma i com-plexii, atu nci ciizd -se cautii inteleg erea rnai adincii a lz~ cru rilo r, n vede rea un eiactioniiri ci t m a i avan tajoase. Este evid en t cii i n acest a1 doil ,ea caz, act ivi tateapoate f i sisteinatizatii si m ai ordona ti i, avind u n & el preci .~,care pe miisurii ce esteati ns , asigurii rczulta te superioare si progres. z pract ica apicol ii , u n ast fe l dee x e i n p l u i l c o n s t i t u i e i ~~ t re t i n e re atupilor printr-o buizii interpre ture a terinodi-r~ t~ irzic ii ~ i b ~ l u i .au , cu alte cu vin te, de cuizoasterca in fbu en; ei pc care o auvar ia [ i i l e t e rmice c lin s t z~ p asupru viefii si activitii;ii albinelor. Aceastii cunons-terc? dii pos ibilitatea stupar ilor s& iittretinii albi nele i n i11od cit m a i ration al siccon oinic, ferindu -lc de mzinci grele, inu ti le si de coi ~s uin ridicat d e inier e. Mic-

rea este ,,coinbustibilul" folosit atit la Znciibzirea cit si la riicirea cuibului.Ternzenul , , term od ina i~l i cq cste u n cuvin t coii lpus d in , , termo", care in-

seainnii ciildurii si ,,dinnnziciiii insenzn ind inisc arc, in sensul de s chim ba re continuii.Prin ci i lduri i se intelege stnrea sau gradul de incii lzire a unui corp, a unui

lichid sau a u n u i spa+ Gradul. dc iizciilzire se defin es te prin te inp era turi i, carese mi i soa~G cu a ju toru l t e rmonze tru lu i si se expr iin ii i n grade Celsius (OC).

Procesele t e rmice d in s tup i s in t comp lexe $ i vnr ia t e , e le f i i nd m ul t d i f e -rentiate tlc l a an ot im p la anoti ii zp . S int numero ase n ~o ine nte le n care f r igu l saucii ldura joacd u n rol im po rta nt iiz via a abbinelor. Ca ur m ar s sint si greu decupr ins toate intr-o descriere. Din acest nzotiv, vor f i prezcntate inai pe largciteva si tuati i caracterist ice at i t anoti inpubui rece ci t si celui cnld. Se va creaas t fe l posibil ita tea un ei buize orienti ir i En tern ~o din am ica uibu ui .

i n l iiz ii m ari , temp eratur a atmosferica din zonele $ .arii i zoaslre variazii i n

c t ~ r su lanzilui iiltre -30' si +40°C. liz strinsii rela tie cu aceasta , tem pe ra tur a di ncuibzil albinelo r are si ea l i ini te destul de Iargi cle var iatic. Iarna , cind i n cuibn u se aflii pui et, la mij loc ul g hein ulu i sint $20 +25O .yi tempcrntu1.n n u scadeniciodatii sub +14 +15"C. La ma rginea cu ibului , ajung e i n zi lele reci la 13

+12OC, fdri i a sciiden sub +X0C, ind ife re nt de friyu l d c afari i . Cind se crestepuiet , teinpcrntzira este riguros mentinuti i la +33 - +35OC, oricare ar f i anoti.in-pul ~i concZit ii ie term ics d in afa ra stupZlor.

Variat i i le terinice , cu l i in i te at i t de largi in tre in teriorul s i crteriorul s tu-pilor, c c ~ in partea albine1,or o adaptare pprmanentii, uncori obfiitutii c i ~ f o r -turi foorte snarl . 2 n u rareori , aceste e for turi se datoresc , part ial sau c l ~i ar nintreginzc , un ci organizii r i de fec tuo ase sau negi i jen te , d i n partca s tupari lor . Ap l i -cnrca unor ini isuri orgctnieatorice, adesea izeins~nr:~ateeiztru rlz ipar i, pot inz bu-niitilti inu lt con di$ ii e tlc e sis ten tii clin stup i si crea acaiztaje insenzn ate. i n pri-:izul ri nd , uzurc , crlbinelor estc ina i nzicd, ccea ce le prelun gcste via fa s le spo-

1.e:c.l-e caprtcitatca cle e fo r t, putind cres tc nzai inzilt puiet. S c t~ ti te d e 7 n u n c i y c l e ,n u n u i i ~ o icii u consuinii nzierea d in ~ t u p i , qr pnrt ic ipii s i la culcs, nziirintl re-col ta . Tat6 deci suf ic ien tc arguntente i n vederen u rn~ i ir i i . i i ndenproap e a condi-f ii lor de via @ din stupi .

LucrCrile s int d i fercn t iate in ce le patru a not im pur i ale anu lui , m ot iv pentrui .mpiirti t ii , incepin d cu a ctivi tntea d in toamizii , dc-

a sf irs i tul veri i incepe adcv6 rata bii ti il ie p entru sezonul de cu es a1 anul ui

T A N A. E s t e ~ t i u tc5 to am na , nlai ram e e mBrginase, p5r5site. Accasta coin-devre lne sau rnai t irziu , potrivi t stririi vr e- cide cu rscirea nopfi lor . Este u n sem n pem ii ~i spe cif ic ulu i zonal, albinele i?i re- care stuparii il cunosc $i incep pregiitirile

du c m u l t ac t iv i ta tea, se restr ing intr-un de iarn8.spatiu ci t ma i m ic posibil , prop olisfnd toate f n esent8 , prin pregritiri d e iarnri se i n -crripi iturile $i aducind In cuib inierea de pe telege total i tatea lnSsurilor ce se iau pen-



tru o cit mai bunii protejare termics a cui-burilo r pc parcur sul sezonului rece. co-lonic sriniitoas8, corect izolat5 $i cu hranlicorespunzitcare cantitativ $i calitativ, treceuSor pes te iarnri. Or icit cle sclizuti a r fi tem-peratura, albinele nu vor pieri dacB cui-bul lor este bine izolat. De aceea, sespune cri iarna, inamicul num8rul unu a1albinelor n u este frigul, ci curentii d e aerclin Ynteriorul $i exteriorul stupilor. Prin

.,curenti", se inteleg mi$cZrile de aer, cau-zate cle vecinatatea a douii zone cu tempe-rat uri diferite. In aceastri situatie, aer ulcald, mai urjor se ridicii, iar aerul rece, mnigreu, i ia locul. Aerul cald, la 30°C cInt8-l q t e 1 16 kg/m< iar cel rece la -20°C

1 4 kg/m3. Diferenta aceasta de apr oape unsfert de ki logram la un ~ ne tr ucub, devinecnormfi la dimensiuni atmosferice.

Imp ort ant a pfistrririi caldurii i n cuib estebine cunoscutri. Cu toate acestea, izolarcnacestol-a este aclesea neglijat8. Poate clilim uri rea tainelor acestei lucr8ri va con-stitui un indemn $i un indreptar.

fntr-un cuib bine izolat (fig. I), undc nusint curenti, crildura este bine pristratii. Ae-1,111 fiincl r&u conducli tor d e c8ldurfi se corn-port8 ca un cojoc cilduros. Deoarece estcne~ nis ca t, n te hnic5 i se sp une ,,strat sta-tionar" (fig. 1 . In aceast8 situatie, aeruldevinc un adevsr at material de izolarc,care inr8rjoar8 ghemul din toate p8rtile. In

rontrast (fig. 1 b), und e izolarea cuibuluinu este corectii , aerul se poate mi~ca.Celcald, a5n c um s-a spus ~i ar at 5 si sggetile,s ~.id icd, cedind locul celui recc, pritruns

din par tea neo cup atj a stupului. Acelea$fenomene a u loc . ~ i n stupii multietajatiintre corpuri, dac& nu sint bine ocupatecu albinZ. Mir;carea aceasta este continus,zi $i noapte $i cu atit inai activli cu citafar8 este mai rece. Fiind in interiorul stu-pului nici nu poate fi observatz. Apar bs-nuicli doar atunci cind umblindu-se in stupise constatli impuiinarea neexplicabilli a re-zervelor de hran8, diaree, mortalitate mare

etc. Din acest motiv, umplerea spatiil orgoale .din stupi, cu materia'e izolatodfe ca :saltelute, pernite, cirpe vechi, paie, frunzeuscate etc., este foarte necesarii.

Se pot aprecia conditiile din stupi, dacrine gindirn la ce se inlimp15 in casZ cindclcschidem un gcam, iarna. Frigul ,,curge"p a x 5 i n camerci, simfindn-se mai i n t i i l apicioare. Omul reactioneazri imecliat, inchi-zind geamu , clar albine le nu pot reactions,fiind silite s i supor te aceste conditii grele,pi112 la incglzirea timpului.

Curentii exteriori, vinturi, furtuni nu sint

perman ent i. Dar rji ei fu r2 crildura cuibuluiclacfi stupii au criipsturi sau nu sint binepregstiti pentru iernare. Aq~ zar ea stupilorin zone closite sau la adripostul unor per-dele' de protectic, parav ane etc. rste foarteimportantfi.

Un alt aspect lcgat de variatiile termicedin stupi este umezirea si 7nucegGir~a ra-melor morginnle s a materialelor de izo

lave n cuibului. RiIecanismul este urmritorulAerul rece pj tru ns in cuib se incalzeste

fur ind c8ldura acestuia. Totodatj. se lncar-

Fig. 1 zolarea cuibului 1 ghernul de albine 2 ame 3 alteluts

4 iafragm5 ; 5 o d i ~ o r it8 aerisire ; 7 materi al izolator tra taer stationar.



c5 cu vapori de ap5, proveniti din respi-ratia albinelor. PBrisind cuibul in aceastristare, la contactul cu zona neocupat3, rece.depune umiditatea sub forms de condens.fn ac el a~ i imp se r3ceate din nou, reluindcidul lui piigubitor. Fenomenul acesta poatebi evitat prin reducerea cuibului (scotindrarnele neacoperite de albine) prin asigu-rarca unei ventilatii corespunzritoare i prin

utilizarea unor materialc de izolare avlndoarecare porozitate. Acestea permit atft o

slab5 aerisire cit gi o preluare ~i cedare aumiditatii. Rezolvarea criutatR prin foloqi-rea asa numitului ,,magnet de apri" nu re-prezint3 o solutie satisfricritoare. $i, de alt-fel, nici n-ar avea rost dac 5 cuibul ar f i

corcct pregritit pentru iernare. Firjia aceeade tab15 rece crcazri vid prin conclensa-rea vaporilor din atrnosfera stupului ~i a-trage continuu aerul din cuib, rricindu-1 {va-porii au volum mare, iar apa foarte mi?).In plus, ajpa p5streaz3 qi In aEarn cuibuluiurniditate mririt3, ceea ce favorizeazz for-

mar ea mucegaiurilor, cliiar 5i atunci cindtemporar, ternperatura amhiant2 crerjte. De

aceea, dacci toturji magnetul de ap3 se fo-loseate, cste bine ca stupii sri fie u$or in-dinati dinspre spate inspre fat5 pentru scur-yerea prln urdinia a apei rezultate din cQn-dens.

ComplotBrile de hranri rji stimul5rile d etoamna prezinta $i ele interes pentru ter-modinamica cuibului. Activitatea intens2 cle

aducere a hranei in cuib produce csldurri.Operatia este cu atit mai important5 cu cite a are loc dupa l jsarea serii, cind timpul ses8ce$te. Se creazii astfel conditii pentru con-tinuitatea activtitii matcii, ceea ce este unlucru important.

I A R N A. Fenomenele termice din stupic9p3tli iarna dimensiuni sporite fafa de celedi n toamnri. WIai intii fiindc5 dife rent ele ter-mice dintre 'interiorul ~i exterior ul s tupu-lui sint rnai mari i apoi fiindcri posibili-tatca de 'actiona re a albinelor este redus2l a zero. I n s u ~ i tupar'ul, ca sri poat5 inter-vcni in cazuri urgente, trebuie sri ia mrisurispeciale cle protectie, ducind stupii fn spa-tii lnc2lzite. rlsemrnt\a lucrsri, d e ~ i fnt ne-cesare mind caracter salvator, cleranjeazz

t o t u ~ i lbinc,l.e. Din- ncest motiv, lnzsura cearnai bun5 cste de a . prcgriti con?tiincios,corect gi din timp stupii in vederea iernS-rii. Pregjtire corespunz5toare lnseamnri hra-nd suficielztci, de calitate bunt?, bine repar-tizald pe raine, iar cuibul restrins In nu-mdrul cle rnme strict necesare, izolat s biizeprotejat de curenti s ddundtori.

Procesele termice din stupi sfnt foartecomplesc in anotimpul rece ai cercetritoriifa c eforturi mari pentru elucidarea lor.Munca este ins5 foarte dificili, aceste pro-

cese fii nd influeniate de- numerosi factori

din interiorul $i exteriorul cuibului $i a1stupului. Schimbarea 9 r continuii, legat5 de

starea vrc.mii, fa re ca manifcstiirile di n cu ib5 fie greu de urmririt 7.i inteles. Tempe-ratura, umiditatea, concentrafia in bioxid decarbon, aerisirea rtc. se pot schimba de laun moment la altul. Totodata are loc siinfluentare reciproc5, acfionind uneori po-zitiv, alteori negativ. DatoritLi acestei situa-tii complexe, atitudinra cea mai bun2 estcde a observa atent, an de an, cu conStiin-

ciozitate, condifii e dc ic3rnare si d e a notain carnetul stupint-i constatSrile facute. Ast-Eel se va ajunge In o bun3 experients careva permite organizarea iernarii in conditiilipsite de riscuri. Experienta altora este bungsi ea, dar fSr5 a uita cri zona geograficii, ti-pul stupilor, conceptia de lucru $i altelr,dau fiecrirri stupinc un caracter specific.

P R I M V A R 4. Timpul capricios, de-terminat primrivara cle mir;cgrile rapide alcmaselor de aer, face ca lucrfirile din stu-pin2 s3 capete un caracter dmsebit. Zi elt$i rnai ales noptile reci reclam3 o bun5mentinere a izolririi cuibului, rnai ales dupriaparitia puietului. Perioadele reci sint totrnai des urmate de zile frumoase. Ensoritc.favorabile zborurilor de curritire. CunoscPnclinlportanfa acestora, stuparii nu nsteapt5 srise producfi atunci cind incglzirea este sini\ihsi de critre albine. Stupii fiind bine izolati,incslzirea din exterior se face anevoie. Dv

nceea se practics stiinularea albinelor la a-ceste zboruri de curstire prin ?nclilzir'ea for-rat% a cuiburilor. Operaf ia este simp15 ~iconst5 in urmiitoarele f n zilele frumoast..crilduroase, cind teinperatura ambiant5 dr-pgrje~te 13-l4 C, se scot capacele de aco-

perirr a stupilor, cn razelc soarelui sa in-c8lzeasc3 direct podirioarele. Albinele vorsimti acest lucru ~i nu vor Pntirzia sb iasXla zborul clc curitire.

Pentru a aprecin momc-ntul declan~zirii i-

cestei operatii nu este nvoie de un termo-metru. Semnalul va f i da t de g i z c l ~dinnatura, care, sub influenta razelor solare,ieqind din amorteala iernii , i ~ i or incepc?zborurile si vor fi vazute peste tot.

u aceastg ocazie, intensificarea mi~cririidin cuib are 5i un alt aspect pozitiv. Pro-duce cildurg, stilnulind activitatea mdtcii.

Acelayi efect produc ~i stimul5rile nutritivesistematice de primjvars, aSa cum s-a arhtat~i la ce e de toamnri.

V A A. In anotimpul calcl, procesele ter-niice din stupi prc.zint;i un caracte r diametl-alopus celor din perioadele reci. Dar, cunon~te-rea lor estc la fel de important8, deoarecescripate atentiei au a c e l a ~ i efect negativpentru albine prin uzurii, iar pentru stupar,prigubitor, prin consuln sporit de ~n ic rc . amai ~ n u l t la aceasta se mai adaug5 Si pa-guba produs3 recoltei, datoritz faptului c

albinele silite sB prcstcze munci obositoare.in stupi, nu pot participa la cules. Dimen-

siunea acestei pagube poate fi uneori foartemare. Privite rnai pufin atent, lucrurile par



vara mai simple. In realitate au un crt.racter insidios (adica ascuns, in~e liito r), arepoate sc5pa uSor atenfiei . De aceea, sfi in-sistjm asupra unor aspecte mai importante.

In general, in plin sezon starea familiiloreste bine cunoscutB. Albine foarte active, cui-buri bine populate, cantitate mare de puietsi de hranii in ra me ~i bineinteles crildurs.Temperatura ambiant5 cste ridicat5 ass cums-a intimplat In a doua jumritate a lunii iu-

lie din acest an) $i greu suportat2 in inghe-suiala cuibului. In aceste conditii este nece-sar ca stupii sli aibB o ventilatie bine contro-latB de catre stupari. Este clrept c5 apa eva-poratri din nectar preia o mare cantitate de.c?ildurA, dar asta numai in conditiile uneiventilatii corespunz5toare. Altminteri albi-nele sint constrinse la o muncB foarte grea.Ventilatia fortatri $i transportul de apri esteuneol'i peste putesile lor, mai ales in stupiislabi.

Efectele acestei striri sint urjor observabile.Albine multe la adliplitor sau la sursele dc

ap5, multe albine ventilind in jurul urdinisu-rilor sau pe scindurelele de zbor $i albineiesitc din stupi, formind ~p e undul acestoraaglomeratii mai mari sau mai mici, pe carestupar ii le denumesc sugestiv ,,b arbsd . Une-ori, numArul albinelor ventilatoare este im-presionant. In aceste situatii num5rul culegs-toarelor cc transport5 apci este deosebit dema re Si poate compromite cu esul, fBrB castuparul s5 brinuiascs ceva. Cri totul se da-torqte lipsei de ventilatie poate fi u$or con-statat. Prin ridicarea inaterialelor de izolared e pe sita de la podisor, albinele ventila-toare p5risesc imediat munca lor, uneori in

totalitate. La stupii multietajati, mririrca ven-tilatiei se poate face prin ridicarea u~oarridintr-o parte a unui corp $i agezarea unuicwi de 3 4 Inn1 de-a curmezi$ul la falt. Seformeaz2 astfcl o fants de aerisire prin carealbinele nu pot trece.

Este interesant de vlizut ce dimensiuni potnvea aceste striri de lucruri ~i care sint ur-mi ri le lor atit asupra activitatii cuibului,(, it si asupra recoltei. S apelrim pentruilceasta la niste calcule simple. Este stabilitC vara, o colonie normal: consumli zilnicpentru nevoile ei 300-380 cm3 dc aps. In

zilele caldc, cu vint uscat, consumul se poatericlica la 500 cm"p8 pe zi. Capacitatea detransport a unei nlbinc este de aproxjmativ40 mm3 de apli, ceea ce ar inselnna ca pen-t ru 100 cm3 np5 sint necesare 1 0 0 x 1 000 40= 2 500 zboruri. In mocl normal, apa necc-sa r5 cuibu ui pcntru hrrinirea puietului, pen-tru asigurarea umiditstii optime de 850/0 5;cintl e5te cazul pentru rscire, este asiguratrirle 20-30% (din totalul albinelor culegiltonre.Cincl c5ldul.a eske foarte mare, iar ventilatiadefectuons5, se poate ajunge ca aproape toatoalbinele culcg5toare sb cnrc np2, pentru aevita op2rirea puietului. IatB, deci, cum se

poatc comprolnite un culcs, ncglijind ampla-sarea corcspunzBtoai-e a stupinei sau sczpind

din vedere urnbrirea stupilor, cind se aflii nbataia direca a razelor solare. In astfel desituatii, prin introducerea in cuib a hri ni -toarelor pline cu ap8 , .coloniile se acti,verriiputernic, sporind recolta, fapt ce poate f i

constatat prin urmririrea cintarului.Insuficienta apei din cuib, cauzat5 de tem-

peratura ridicatri, are $i alte urmari grave,mai ales asup ra puietului $i albinelor.. Prindeshidratarea corpului, timpul de vietuire se

reduce la jum5tate Sau mai mult, fa fa deatunci cind apa nu lipsegte.

CB aceste afirmatii nu sint exager5ri $i cridicarea peste miisur5 a tem,peraturii dincuib duce albinele la actiuni disperate, sepoate constata si practic. Uneori in aseme-Ilea situatii alb inele sug puietul sau +i maigrav, plirfisesc stupul sub form2 de roi, cumse poate vedea deseori la nuclecle mici deimpcrechere, llisate in bjtaia razelor &a-relui.

Pentru o mai bun5 evaluare a situatiei, sliapelsm la constatririle facute de ciitre cer-

cetritorul Li

n d a u e r, prezen tate in lucra-rea Ternror eglarea s regimul d e up6 in stup.Aici se aratri c5 la temperaturi ambiante de23-3O0C, rgcirea cuibului se face prin ven-tilare (b5tiii din aripi ale albinelor). Pesteaceastci temperatura este absolu t necesar5r8cirea prin evaporarea apei in stup. Latemperaturii ambianti de 33,5 C la umbr5,iu stupii a$ezati la soare, procentul de cu-1egBtoare ce transpor ts nu ma i apB poate a-junge la go" ~, far5 de numai 30-35% clndstupii sint qezati la umbr5. Iatii cit de im-portant5 poate fi protejarea stupilor de ar-qita soarelui. De aceea, la alegerea vetrelor

in pastoral, trebuie bine chibzuits situatiaStupii s8 beneficieze In primele ore ale di-lninetii de razele soarelui, dar spre prinz eitrebuie sli intre in umbrB, lucru ce nu-i greude realizat, daca cele de mai sus sint cu-noscute.

I~llplicatiide acest £el s n t fntilnite $i Inalte imprejurfiri. Se inti1npl2 ca In timpultransportului in pastoral unii stupi s2 fi su-ferit atit de rliu de crildurli incit albinelesd-si sug5 puietul sau mai grav, parte dinalbine s5 par'? moarte. Pri ma g ri ji Tn ase-menea situatii este de a se pulveriza ap5asupra albinelor si a se aerisi cuibul. Curindalbinelc vor intinde trolnpcle spre picitu-rile de ap.5, se vor inviora si 4si vor relua lo-cul pe rame. fntirzierea sau neglijaren aces-tui ajutor duc? In pierderea familiei.

C5 albinele sc deshidrateaz5 Pn timpultransporturilor este. un fapt bine cunoscut.De aceea, la cleschiderea stupilor dup: trans-port se toarnz un pic de ap5 1;i urdinis.Dind dc ap9, albinele o sbrb cu nesat strivi-lincl n2vala din stup si totodatri colonia selinistebtc.. I e ~ i n d a zbor nu lnai sint atit deagrcsive.

(Cont inunre in pag. 1 6 )



Rezultate ale cercetPrii stiintifice

INFLUENTA BIOCLIMATULUI ASUPRA ETAJARII

APICULTURII INARPATI1 ROM NESTI

Dr. Simona CONDURATEANU FESCJInst itutul de Meteorologie $i Hidrologie Bucurevti

Biol. Mihaela SERBANInstitutul de Cercetare $i Productie pentru A picultura

Lucraren se inscrie in cadrul proiectul.uiOm-Biosferi (MAB), lansat d e UNESCO, careare in vedere dezvoltarea resurselor gi va-lorilicarea potentialului bioclimatic in siste-mele muntoase ale zonei temperate. cazulde fat5 s-a luat in considerare un inozaicde geosisteme depresiuni intracarpatice

(Tara Birsei 800 km2, Ta ra Hategu ui idepresiu nea Pet rogani), vhi ~i culmi montane(Gutii, Vrancea, Cindrel), care prin aspectulo r geomorfologic perm it o intens; umani-zare, ce coboar3 in timp in epoca daco-romana, cit $i exploatarea apicol5.

fn problematica abordat3, prezint5 interesvaloriile medii climatice anuale $i din se-zonul culesului albinelor (mai-septeinbrie),tern pera tura aerului, prec ipit afii , circu atiagenerals ~i local3 a maselor de aer, duratastrslucirii soarelui etc., ce permit estimareapotentialului agroclimatic carpatin (producti-vitatea apiculturii pastorale), rnai ales inult imi i 20 de an i (1965-1984) urmare a unorobservatii continui la toate statiile $i punc-tele pluviometrice. Acolo unde virul de ob-servatii este rnai lung, referirile noastre auin vedere si perioade mari de timp (90 deani).

Principals functie a apicul.turii este pole-nizarea Si a'poi producerea mierii $i a cerii,recoltabile de catre om. Explicatia rezid3 infaptul c5 900,'o din f lor i leag5 Eruct in pre-zenta polenizatorilor. De regul8, se fac refe-riri numai la plantele cultivate, din cauzalipsei de dale privitoare la imensul serviciu

f3cut de alb ine florei spont ane ~i implicit,odat3 cu sporirea ca ntitativs (num sr, climen-siuni) gi calitati v5 (simetrie, forms) a fruc-telor ~ i semintelor acesteia, echilibrelor na-tura e prop rii biocenozelor respective . De-plasarea stupinelor in pastoral poate aveafn afar5 de interesul apicuitorilor pentrumierea specific3 o mare contributie lacr e~ te re a productiei d e fructe de pb-

A. I-Ianssen, (1972) sublin ia c3 folosul di-rect pe care 11 aduc a lbinele melifere i nSuedia este apreciat la cca 10 milioane decoroane anual, in timp ce aportul indirect,adus de polenizare, premiza primordial3 pen-tru recolta a 750/0 din plantele entomofile, lacca 200 milioane.

dure ~ plante medicinale. Surse autorizatc1-1 a n s e n , 1972) ar ata c2 dacri 3 km2 tlcafinig cu o densitate de 100 flori/m2 ~ o a t cfurniza 12 tone de fructe, acelasi teren, dacase aduc albine, ofera un spor de 46 6. Spe-ciile cie Vaccinium realizeazj in absenta al-binelor d oar 113 din recolta d e fruct e posi-

bilii in prezenta lor. asemenea perspectivBpresupune $i studiul temeinic a1 condifiilorde clim3 in care activitatea albinelor de-curge normal.

Dintre resursele m elifere al.e florei sslba-tice, ce prezintri impo rta nts Pn regiunile car-patice studiate cit5m : trifolienele, zbur3-toarea, vaccinietele, murul, zmeurul, plantelede fineat3, rs~ ino ase le, oioasele. Impor tantein st imu larea $i dezvoltarea familii or de al-bine sint : menta, urzica, br in du ~a , ioreaua,podbalul s.a.

In functie de al titudine, inclinati a ~i expo-ziti3 pantei, dar $i de substrat, apar deca-laje topoclimatice pe vfii i versanti, impor-tante in Penologia organismelor.

Durata stralucirii soarelui l a cele statiimeteorologice cercetate de p3 ve ~t e n medie1600 orelan. Anul cu cea rnai mare valoarea insolatiei din ultimul deceniu a fost 1982(Ocna Sugat ag 253,O ore, LBc3uti 752,3ore, Tg. Secuiesc 2140,3 ore, Baraolt1998,O ore , Bra$ov 976,2 ore , PBltini~2079,O ore , PBcli~a 080,3 ore). Concomi-tent in par tea . de est a Carpatilor TaraBfrsei $i LBcSuti s-au Pnregistrat cele maireduse precipitatii $i cea rnai mare valoare

a calmului. In partea de nord $i vest a Car-patilor cna Sugatag , PBltiniv, Ta ra Hate-.gu ui abia in 1983 s-a r emarcat scsderea pre-cipitatiilor.

Versantii sudici d es ch i~ i h t acoperiti pInZla 1800 m fie de conifere, fie de .p aj i~ ti e-cundare, dup5 care urmeazs etajul subalpincu tuf3ri~uri$ i pa j i~t i .Acolo, vegetatia fsiincepe dezvoltarea mai timpuriu fat3 de ver-santii nordici, iar insectele i$i pornesc ciclulbiologic la sfirgitul luni i ma i, cu 2-3 ssp-t3mini avans. Versantii de s ch i~ i i adspostitialternativ sint proprii circurilor glaciare Inraport cu diferitele momente ale zilei. Ver-santii cu inclin5ri rnai mari fiind rnai putin5vreme insoriti au un topoclimat moderat fa t3de nuantele excesive ale platformelor, fapt



Altit. Prccipitafii mm Temperatura aerului A~npl itut. Durata destrilucire a

m V V V V X Anual V V V V X Anual termica.Soarelui

OC. Sugat ag 498 726.3 7.8 52.9 1919.5

Liicltuti 1777 124.8 140.7 146.5 121.4 74.0 913.5 5.2 8. 1 9.5 9.3 6.7 1.1 53.3 16 1 1.0

Rrasov 534 76.5 101.4 98.7 81.0 48.4 628.4 13.3 16.0 17.2 16.6 13.3 7.5 63.3 1857.5

Baraol t 508 79.6 90.5 95.3 74.4 45.5 603.7 13.4 16.5 17.0 16.6 13.2 7.4 66.2 1864.4

Tr. Secuiesc 569 69.5 87.6 83.3 77.0 42.9 535.8 12.9 15.5 16.8 16.2 12.9 6. 3 64.2 1993.8

Ormenis 340 66.4 87.5 89.1 68.2 47.3 583.9

Mgieru.~ 490 69.3 96.0 99.2 72. 1 48.6 6 11.6

Vulcan 600 89. 5 116.7 101.7 82.7 53.4 764.7

Zgrne~t i 680 SS.3 117.7 113.3 93.7 53.7 740.7

Cura Riului 525 95.0 107.G 107.8 78. 7 59.0 761.1

Riu Sadului 500 112.0 133.3 149.0 89.6 37.1 863.6

Pltltinis 1 453 132.3 145.2 149.4 119.6 78.1 1064.0 8.0 11.2 12.7 12.7 9.7 4.4 65.1 1898.3

PSclisa 380 64.9 92.9 84.6 65.4 46.3 59S.O 14.2 16.9 18.2 17.5 14.2 8.7 63.2 1930.2

Hafeg325 77.5 103.3 91.1 83.5 53.2 642.6

Pui 405 S2.2 111.6 104.7 61.0 57.6 686.6

Gura Zlata 750 90.0 104.1 86.0 50.4 55.8 694.3

Cirnpu lui Neag 830 124.9 119.6 104.7 S6.3 7 1.9 975.1



ce se reflect3 in uniformitatea vegetatiei h

cestora din u rm s estucete $i caricete peze i de ha.

Cele rnai Snsorite perioade sint intre adou a j umstate a lunii rnai $i #prima jumB-tate a lunii iunie, a doua jum5tate a luniiiulie, In august $i septembrie.

Temsperatura $i prec ipita tiile, la rindu l 10:

corelate $i cu vinturile locale de tip ftihn,influenfea z5 inflorirea $i secretia nectarului,determinind totodata $i ritmul vizitsrii fito-cenozelor de c3tre insecte. In functie de ace-iavi factori geografici apar $i decalajele fito-climatice. Un exemplu la m?zoscar3 este in-tre vilile Sadului gi Cibinului, prima avindun spor mediu multianual de precipitatii de103 mm. Di,ferentele semnificative de preci-pi ta ti i 17,O-42,O m m sint in tre mai-iulie ,cind sufl3 Vintul Mare din SSV avind ca-ractere fohnale. Stu~ineleu rc% in ~a s t o r a lpin5 la 1200 m p e Eiul Sadu $i 1400 m peCibin. La microscars, pe culmea Ro zd e~ ti(1945 m) tot in Muntii Cindrel, pe pantasuprainsorit3 orientat3 SE, expus5 curentilorde aer puternici, in fitocenoza de Junipere-turn sibiricae pe 8.VI.1968, ora 12 To aer la1 m' insltiine 18°C. Erau inflorite pilcuri desmirdari, afini, Geum, Potentilla. Viola, Sol-danella, care au atr as albincle silbatice(6 ex./16 mp). f n ace la ~imoment a1 zilei, pepa nl a opus3, tot cle 3G0, ori ent at& NV siad3postit3 de vint, in Rhodoreto-Vaccinie-tum, To aer = 20°C. Albinele aveau o pon-ciere rnai mare (20 ex./16 m2) fat2 de fito-cenoza precedents. In aceiagi munti, pe cul-

mea B3trina (1 850 m), i n Junipereto-Vacci-nietum, orientat NV pe un versant insorit-semiinsorit, putin afectat de curentii de aer,la ora 12, To aer (1 m) = 20°C in ziua de28.V.1968. Au fost numsrate 70-80 es em -plare de albine sjlbatice/lG m2 in afiniv,atrase de inflorirea puternici a acestuia. Si-tuatia s-a mentinut neschimbata $i in primadecadii a luni i iunie. I n 1069, intr -o perioadlisimilar% , ciatorit% temperaturilor scazute(5-lZ°C), prec ipitatiilor abu ndente gi cetu-rilor, afinisurile gi-au pierclut florile maitimpuriu, iar albinele lipseau.

Caracterul de mediu tranzitoriu (ecoton)

intre etajul alpin si p5durea de coniferecreeazii etajului subalpin o structurli flo-ristic% divers3, care atrage albinele din eta-jele joase de vegetatie.

Ploile intense spa13 nectarul de pe flori$i man a de pe rg ~i no as e mpiedicind cule-sul, de$i temperatura poate r5mine ridicat;.Temperaturi sub 10°C mic$oreazS de aseme-nea secretia nectarului $i deci productia demiere; idem gi oscilatiile lor zilnice. Cule-sul de man2 este in plin% desfivurare la20-22°C. rnnor3rile $i vintu ri le reci au deasemenea efecte negative asupr a secretiei

nectarului, iar plantele sint vizitate atuncidoar pentru polen.Apicultura pastoral5 molltan5 este practi-

cat2 pe v5ile relativ seci sau cu umiditate

T a b e l u l 3

moderat5, de altitudine medic (1 000-

1 OO m), pe intinsele depresiuni intracar-patice sau pe culmile muntoasr nu preainalte. Vaile pot fi reci, cind sint afectnicde inversiuni termice ori c a l k , cintl ap arfenomene fahnale destul de frecvente inCarpati. VBile calde pi ma i ales cele cahi leau o mare important5 pentru ascensiuncxnapiculturii pastorale. Chiar dacli un vinl:rnai mull sau mai putin regulat sufld cle n

lungul vaii, pot exista $i locuri ca ln e inspatele unei movile, pinten sau dincolo d eo curb3, prielnice amplasBrii stupinci. i n -portanf.7 clcosebit3 o pot avea yi viile sicircu rile glaciare de joas% alt itu din e. 111 zi-lele calde fundul v3ii devine mai cald de-cit tinutul deschis situat in aceiagi altitudine.Riicirea prin pierderea csldurii in spatiu e

mai micB in primul caz, decit in term des-chis, in plus peretii vliilor radiaz3 ciildurainapoi spre fundul acestora. h/I%suritorilecli-matice expeditionare (8.VIII.1973) la ora 12

ne-au relevat existents unor diferente ter-mice d e 4-7°C ~i de 10% umidita te relat ivaintre cjldarea Iezerului Mare (1 970 ~ n ) i n

AiZuntii Cindrel $i platoul de deasupra ci(2 100 m). Circurile glaciare, datorit3 topo-climatului de adipost, beneficiazj de U I I

mediu vegetal bogat, necesar apiculturii,printre care citsm specii de Pinus. Juni-perus, Alnus, \'actinium, Rhododendrol~,Soldanella. Centiana, Geum, Crocus, Poten-tilla. Viola, Doronicum. Senecio, Ligusticum.

Salix.

Munti i Guti i ating 800-1 400 m la nive-lul culmilor, ei fiind fragnientati de vZi

adinci $i largi. Climatul este destul de re-

ce (4-6°C) $i umed (1 200-1 400 mm). For-

SITUATIA VALORILOR MEDII DETEMPERATURA AERULUI 1 SUMALUNARA A PRECIPITATIILOK LA

PALTIN19 (1453 m)

ma de amfiteatru deschis spre nord, pre-

cum gi inversiunile termice din Depresiu-

nea Maramure$ului au determinat adcsea

Anul To aer OC

inversiuni in vegetatie, mo lidi~u ri le ap8-

rind la poale $i fsgetele pe versanti. 111

precipitatii, mm

1968

mai

98 O mm

iunie

762

303.8 mlr969

mai

ll,ZO

iunie

12.8

11.6 I O . O O ~ ~ . ~ , Snm



zona de golf depres ionar se afl5 sta tia me-teorologic5 Ocna Sugatag (498 m) ale cgreidate le-am folosit orientativ in lipsa uneistatii de altitudine ridicats. Frecventa vin-turilor din SV este legat5 de in~eu iirile inmun ti. R estul Depresiunii nlaram ures cu unclimat relativ aspru are o circulatie a vin-turi lor NV-SE si V-E. In acesti munf is-a obtinut o productie de lniere de 19-20

& /familie la zm eur8 si afine pin5 la 1400m altitudine, iar in zoncle vecine, mai inalte,la Prislop. stupinele au urcat la 1670 mpen tru culesul la zn~ eur ii +i zbur5toare.

Din Muntii Vrancei (virful Liciuti,1777 m) se desprind sprc sud culmi pre-lungi, desp8rtite de v5i longitudinale (N8-ru ja , Zribala, Risca Mic5). Din rnai pin5 ,lasf ir ~i tu l unii scptembrie telnperaturile me-dii ale aerului la statia Liciiuti dep5~escsaci ar timp cle 3 luni acestea trec de 8°Cconcomitcnt precipitatiile medii variaz8 intre 147 mm in iulie r;i 74 mm in septem-

hrie. fn masivele lnuntoase mai joase, vara,temperaturile medii sint in tre 10-16"C, iarprecipi tat iile medii sint tle 65-140 mm. Zo-ma stutliatfi este afectat; de fenomene f6-hnale, ce dcclanseaz5 rnai timpuriu ciclulvegctal. PBdurile de fag, brad ~i lnolid scdesf4 ~oar B pin5 la 1600 m. fntinsele afi-n i ~ u r i din apropierea statiei lneteo L5c5-uti sint vizitate in iunie de nutneroase al-bine, in majoritate siilbatice.

In Vrancea stupine le urcri la 1000-1 100m, ca crle din comuna Tulnici (satcle Lcp-?a $i Clerju) pen tru culesul de pe zmeuris,

Inan% si fineat5, obtininclu-se pin s la 30 kg~niere/farnilic.

Depresiunile Birsei vi Hategultri se carac-lerizcaz5 prin Inarea extindere a suprafete-lor joasc (300-500 m) acoperite de culturi,ur ma te fiind de piemonturi (500-800 m) .Aceste depresiuni sint bogate in pzsuni, fi-nete, livezi de pruni $i mcri, culturi de ce-reale i plante tehnice. In Depresiunea Bir-sei, in ultimii 30 cle ani s-a remarcat crev-terea numSrului situatiilor cle calm, un nu-1n5r mediu redus a1 zilelor cu ceat8 si oinsolatie mai mare in estul depresiunii, o

scsdere a temperaturilor medii anuale cu0,3-0,6"C pe ansamblu, amplitud inea ter -mic5 absolut8 de 70,8" la Bod $i 63,3"C laB ra~ ov . n compartimentul estic, Tg. Secu-iesc, temperaturile metlii anuale si multia-nuale sint mai mici cu 0,3"C fat5 de com-partimentul vestic. Rirsa. In primul sectornumiirul inversiunilor termice este rnai mareliind influentate dc maximele barice N-NE$i E. In SV TBrii Birsei, precipitatiile sint7nai mari ca in reslul depresiunii cu pin8la 350 mm.

Culesul albinelor se face predilect la zme-ur5 ~i ma na de brad, obtinindu-se 18-30

k g miere/colonie, in functie de vreme $i

localizarea stupinei.

In Tar a Hategului inversiunile termiceslnt frecvente $i nebulozitatea este spo ritade influenta maselor de aer vestic. Indus-trializarea scizut5 a zonei se reflect5 -inclimatul local contribuind $i la extensiu-nea mai mare a stupinelor. Din tabelulse poate vedea, comparativ cu Tara Birseio temepraturii m edie anuala mai ridicat5.corelata cu o amplitudine termicri mai re-dus5, preculn $i o. duratii de strs luci re asoarelui mai mare.

La Fizesti $i Vicera, pe v5ile Zeicani(500-1 000 m), Runcului (400-950 m) se ob-

*tin pin5 la 39 kg miere/familie la zmeuriv.mur, zburstoare, afin, conifere, fineat5 etc.n Aluntii Retezat, stupinele urc8 pin5 l a

1350 in (Baleea) la cules de zmeurii, zbu-ritaare, afini? $i mans.

Depresiunea lPetro$ani. prelungire sudic5 aTArii Hatcgului, are altitudinea minim5 ab-solut5 de 560 m. La Cimpul lui Neag (830111) in conditiile unor precipitatii crescute(in medic cu peste 300 mm) $i a unor veriricoroase (cu 2°C rnai putin ca in Tara Ha-fegului), la o stu pins aflatri la 1000 m seobtin 25 kg i~iiere/familie.

fn Tara Hategului, ca de altfel $i in ce-IelaIte clepresiuni intracarpatice, culesul deintretinere desfri$urat intre 15.111-15.V. s

bazeazz pe flora spontan5 (alun, corn, s51-cii, plop, primule, viorele etc) ~i pe li-vezi intre lunile iunie $i august are locculesul de intretinere $i productie din fi-nete, mai ales pe trifoliene. In munte, cu-lesul albinelor se face pe speciile forestiere,

in poieni $i pe lazuri (mur, zmeur5, frag,afin, Salix caprea, mesteacrin), ca $i in pa-ji ~t il e ubalpine (trifoi, cimbrisor).

In Muntii Cindrel. intens locuiti pe plat-formele de eroziune, iondul floristic de in-tcres apicol se dispune din etajul faguluiping in cel a1 rii$inoaselor (1 800 m). Da-

tele climatice ale statiei meteorologice PB1-tin$ (1453 111) aratii o sciidere continu5 atemperaturii incepind din intervalul 1967-1974. Tendinta de r5cire a afectat cele rnaimu lte . statii lnetcorologice din zona mon-tang. Valorile termice i na xi ~n e bsolute apar

de obicei vara, dar uneori $i primsvara23,g°C, lnai 1969. In 1903 $i 1904 s-a inre-gistrat in iulie maxima absolut5 de 31,3"C,iar minim a abso lut5 de -33,8"C a fost inianuarie 1901, ajungindu-se astfel la o am-

plitudine termic5 absoluta de 65,1°C. Tem-

peratura medie muitianual5 a aerului la li-

mita superioar5 a p5durii de conifere este

de 8'C in august. Num5rul lnediu a1 zile-

lor de calm este d e 57.0. Directiile predo-

minante de vint sint cele vestice (24,7 )

~i SV (15%). Cea ma i m are cantitate d e pre-

cipitatii cade vara in iunie-iulie. Stup5ritul

pastoral se practic5 la PBltiniv (1400 m)

apicultura in romania nr. 9 - septembrie 1987

Documents