apicultura in romania nr. 1 - ianuarie 1987

7/22/2019 Apicultura in Romania Nr. 1 - Ianuarie 1987

1/34


2/34

Revisti lunar5 de rchimb de experien* qndrumare metodologid apicol& editat deSocialists Romania

V. DAVIDOIU kpicultu ra fn contextul noiirevolqui agrareV YARNAJ Institutu1 International de Teh-nologie $i Economie apicolB a1 APIMONDIARetrospectiva 86E TARTA HrHnirile de necesitate la fami-liile de albine2 YOICULESCU Prepararea wrbetului dinzahgr pentru albineL. PADUREAN metodil de c re~ te re irijataa matcilorA. HEROAICA Sporirea produqie i de cear8,factor important n rentabilizarea stupineiA. ADAMONI Despre reformarea famrilo ri topirea ceriiE. MARGINEAN Consideratii privina rezer-vele de hrana pentru iernarea familiilor dealbineC. VASILIU St up cu 6 nucleeV. BAZILIUC Izolator de mat&Eailia POPESCU-DICULESCU, M POPESCU-DICULESCU Hrisoave apicole domneqtiS BODOLEA : DouA pasiuni - vial&41. NICOLAE : Juristul rkpunde la intreba-rile durnncavoastri%Elena-Ramona ROTARU P~siu ne a* nvinged~f~cultatilenceputuluiDFY VI T ORG NIZ TIEI NO STREV. POPESCU : Intercs ~i preocupare pentruapicultura bBniItean5C LEND RUL PICULTORULUITEM TIC REVISTEIINDRUM RI PENTRU COL BOR TORIINOsTRl

CU PRILEJUL NULUI NOU 1987 Redactinrevistei APICULTURA IN ROMANIA'' $i npublicatiilor apicole ureazii tuturo? dtitorilors colaboratorilor un cdlduros LA MULTI ANI,sdndtate deplznii, fericire t succese mereu maimarf n activitatea apicola.C o p e r t a I : f o t o Pave1 TANJALA


3/34

La nceput d e an nolp '

Viorel DAVIDOIUAdjunct a1 Ministrului Agriculturii,,Revolufia agrarB, revolufia tehnico-qtiinfificg nu se poate face decit cuoameni cu o conceptie noug, revolutionar5 Trebuie sB ridicgm con-stiinfa revolufionar5, patriotic a fiecgrpi cetgfean SB facem ca fie-care cetgfean a1 patriei noastre sti simtg rgspunderea pentru viitorulpoporului, pentru bunastarea sa, pentru independenfa patriei "

(DIN CWINTAREA TOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCUSECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 31PRWEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA TINUT LA ,MAREA ADUNARE POPULARA DIN MUNICIPIUL SLATINA, INZIUA DE 19 OCTOMBRIE 1986, L SARBATORIREA ,,ZILEIRECOLTEIU)

Angajati plenar in activitatea derealizare a hotiririlor Congresului a1XIII-lea a1 Partidului Comunist Ro-m*, apicultorii al3tw-i de toti oameniimuncii nu precupetesc nici un efortn vederea traducerii in viati a sar-cinilor izvorite din Prograrnul de dez-voltare a apiculturii in perioada1986-1990.Apicultura ca ~i celelalte ramuri ale

agriculturii es@ orientat2 conform ce-rintelor Noii Revolutii Agrare. In ca-drul acestor cerinte se are in vedereatit dezvoltarea i mdernizarea for-telor de prductie, folosirea rational3a tuturor resurselor, a intregului po-tential tehnic, material i uman, pro-movarea sustinuu a vtiintei, tehniciisi tehnologiilor moderne, lcit gi ridi-carea gradului de calificare a oameni-lor, imbun36tirea organiz2rii produc-tiei gi a muncii, perfeetionarea siste-mului de conducere democratic5 a sec-torului. fn acelq i ti,mp, Noua Revolu-tie Agrari presupune i un salt calita-tiv fn e sriveqte effcienp economic3a prodMiei, astfel incit fiecare unitateapicola s5-qi desfg~oareactivitatea inconditii de rentabilitate. Se are in ve-dere, de asemenea o revolutie in con-qtiinta oamenilor pentru intelegereaprolfundil a indatoririlor ce le revin,intronarea unei discipline ferme,

responsabile in munG, pentru rezol-varea problemebr complexe pe care lridic2 o apicultur2 aflat2 in plin pro-es de rtnodernizare ei dezvoltare. FBr&indoiali c5 obiectivul prioritar a1 ac-tualei Revoluvi Agrare il constituiesporirea substantial5 a productiei ve-getale gi animale ceea ce inseamni c5in cazul apliculturii cea mai impor-tans sarcing vizeazii cre~tereaaccen-

tuat5 a prductiei apicole.' Rezultatele obtinute in 1986, primulan a1 cincinalului, ne intgresc convin-gerea c2 in anul 1987 crescitorii dealbine din tara noastr5 vor depuneeforturi sporite pentru fndeplinireasarcinilor ce revin apiculturii r m h -n e ~ t i fn contextul Noii RevolutiiAgrare, pentru sporirea efectivuluifamiliilor de albine, a productiei api-cole, a fondului de stat qi realizarea,unor disponibilitilti mereu mai maripentru export.

Conform Programdui privind deivoltareaapiculturii n perioada 1986-1990 se prevAdo scrie de obiective printre care :- resterea efectivului total a1 fa-miliilor de albine in 1990 u 8 fattide nivelul anului 1986; > -- resterea producfiei totale demiere cu 92 1 ;- resterea livrsrilor de miere' lafondul de stat cu 200 O/o, ceea de va


4/34

.q- ;v:.;g - 3:


5/34

- laborarea ~i extinderea in pro-ducfie de noi tehnologii de creqtere siexploatare a albinelor ;- iversificarea iarg5i a productieiapicole qi valorificarea superioar5 aacesteia;- revenirea la timp qi combaterearadical5 a bolilor ~i intoxicatiilor laalbine :- timularea prelugrii la. fondul destat a unor cantitgti sporite de miereqi alte produse apicole.fn contextul acestor noi ~i impor-tante directive, dezvoltarea continufia apiculturii a ciipiitat nu numai pa-rametrii noi, continut si valoare, dar~i necesitatea imprimiirii Unei riispun-deri majore in mobilizarea eforturilorcreatoare ale 'tuturor apicultorilormembri ai Asociatiei CrescAtorilor deAlbine pentru realizarea sarcinilor cerevin apiculturii tiirii.

n acest scop intregul aparat volun-tar i retribuit a1 Asociatiei CrescAto-rilor de Albine trebuie sii- i mobili-zeze toate fortele in vederea traduceriiin viatii a sarcinilor importante pusein fata apicultorii de catre tovar5 ulNICOLAE CEAUSESCU, pre~edintelet5rii ~i secretar .general a1 partiduluiprin Programul de dezvoltare a1 api-culturii in perioada 1986-1990.Sarcini Pnsemnate stau de asemeneain f a b colaboratorilor qtiintifici ai In-stitutului de cercetare i productiepentru apiculturg precum qi a munci-torilor qi specialistilor Combinatuluiapicol.Crq te rea numiirului familiilor de al-bine este condieonatii de asigurareaintregii baza tehnico-materiale nece-sare ca: stupi, unelte i utilaje api-cole, faguri artificiali, biostimulatoriapicoli etc., unelte ~i materiale apicolecare trebuie imealizate a timp i de ca-litate, cit i , n cantittitile echivalentecu crgterea nurnarului familiilor dealbine prev5zute in Program.Cre~tereaprductiei de miere se vaiealim atPt prin sporirea continua aefectivului, cit si prin ameliorarea ma-

terialului biologic existent prin pro&-cerea qi 'difuzarea anualii stupinede ciitre Institutul de cercetare ~i pro-ductie pentru apiculturii unui nu-mir de cel putin 80 000 miitci selec-tionate i verificate, cu fnalf2 produc-tivitate. Totodata vor trebui elaborateqi generalizate noi tehnologii modernede c re~tere i intretinere a fainilfilorde albine potrivit conditiilor nataraledin fiecare zoni bioapicol5, stabilireamarimii optime a stupinelor ; valori-ficarea superioarii a resurselor meliferes i organizarea rational5 a stupgrituluipastoral ; prevenirea i combaterea . .bolilor qi intoxicatiilor la albiae, toate ,.acestea constituind sarcini importante.ce .stau in fata aparatului ~ tiinti ficalInstitutului de cercetare i productiepentru apiculturii.

Asociatiei Cresc?itorilor de Albineprin filialele sale teritoriale ii revinesarcina aprovizionarii tuturor sectoare- -.lor apicole ale tArii cu tot ce este ne-cesar Pn vederea indeplinil'ii qi dep5-sirii obiectivelor din plan privind pro- .ductia apicoli, cre~tereaqi ameliora-rea efectivului farniliilor de albine,valorificarea ogtimg a bazei inelifere,precum i asigurarea medicamentelornecesare prevenirii ~ combaterii boli-lor la albine.

Ridicarea nivelului profesional aapicultorilor din toate sectoarele i for-m a e a de-cadre tinere prin Liceul api-col, popularizarea largii qi introducereain practica apicol2 a tehnologiilor noicorespunziitoare conditiilor Vrii .noastre, constituie de . asemenea sarciriiprincipale ce stau in fatal organizatiei :'apicultorilor romini. . .

fncurajati de realiz8r'ile. d e pin5acum, de rezultatele obtinute, avind,%permanent indrumarea hteleapt5 qi:sprijinul neprecupetit a1 partidului ; %:statului nostru sintem convin i..,c2 oti ;apicnltorii vor depune eforturi .ca inacest a1 doilea an a1 cincinalului1986-1990, apicultuia ts ri i s& inr&gistreze noi qi Pnsemnate succese. . '


6/34

Prof. dr. ing. V. K RN JPre$edinte.de onoare a1 APIMdNDIAPre~edinte 1 Comitetului de Directie a1 I.I.T.E.A.Editat n atelierele ~oliaaficeale In-sti tutului International de Tehnologie ;;iEconornie A~ico lB a1 APIMONDIEI sau.mai simpltl ,Editura APIMONDIA ocaseta w i c 8 tot m i des IntIlnitii pe lu-crarile cu specific apicol scoase gub teascu-rile tipografice ale acestei edituri. caset3tehnica, o semn5tur8, cunoscutti i apreciat8astgzi de catre apicultorii de pe toate me-sidianele globului, Pn spatele careia se aflamunca plinti de dkuire $i pasiune a unuimic colectiv de oameni ai muncii de laI.I.T.E.A. APIMONDIA.Anul acesta s-au Pmplinit dous deceniid e cfnd, Pn. 1966 In urma hottiririlor Con-siliului Executiv a1 Federatiei Internafio-nale a Asociatiilor de Apiculturg APLMON-DIA, la Bucurevti a Pnceput sa functionezeEditura APIMQNDIA, devenitg doar doi anirnai tPrziu, prin diversificarea ariei sale de

preocupsri, Iilsttiutul de Tehliologie $i Eco-nomie Apicola a1 APIMONDIEI, stattlareasa fiind consernnata tntr-un Decret de In-fiintare semnat de tovarB$ul NICOLAECEAUSESCU, prevedintele Republicii So-cialiste Romgnia. Doua decenii de clnd api-cultorii din lumea PntreagA beneficiazg prinintermediul institutului de o largB difuzarea lucrgrilor specifice ariei lor de preoclucrari traduse $i tiparite la B u c u r e ~ %rnai multe limbi de circulatie internatio-nal&Pornind de la un fnceput modest, an dea n activitatea I.I.T.E.A. APIMONDIA s-aamplificat $i s-a diversificat, fiind obtinuterezultate tot mai bune, remarcate fn repe-tate rinduri atIt de catre conducerea foru-iui -international sub a1 csrui patronaj seaflEi, cit i de catre organele conducerii departid i dk stat din tara noastrti care auapreciat, In acelavi timp, aportul institutu-lui la dezvoltarea colabortirii $i coopertiriiPntre popoare In general, la promovarea peplan mondial a unei apiculturi moderne,la baza ctireia stau cele mai, noi cuceriria l e $tiintei $i practicii apicole.Activitatea anuluipe care 1-am lncheiats-a dovedit a fi fructuoasa pentru Institu-tul International de Tehnologie $i EconomieApicola a1 APIMONDIEI, rezultatele obti-nute situhdu-se la Inaltimea exigentelorpuse in fata institutului atft de catre be-

neficiarii extesni, cTt $i de catre benefi-ciarii din ta r& Dar nu numai cartea despecialitate tradus8 $i tiparit3 aici htru-ne$te astazi aprecieri unanime, ci $i revista,,A p i a c t a - ditatti sub fngrijirea re-dacfiei institutului fn cele cinci Limbi ofi-ciale ale APIMONDIEI (francezl, englez3,german5, spaniola $i rusg). Revista r5spundeprin articolele inserate n paginile ei ce-rerii mondiale de informatie de ultima or8n domeniul apicol, precum $i interesuluirnaselor largi de apicultori din diverse t5ripentru activitatile organizate de forul inter-national. Este Pn prezent un lucru cert c5organul oficial de presg a1 Federatiei In-ternationale a Asociatiilor de ApiculturBofera prin fiecare num5r a1 sEiu o privireglobal5 asupra mutatiilor ce au loc cadrulapiculturii, asupra evolutiei cercet5rilor Cndomeniile economiei apicole, biologiei $i pa-

tologiei apicole, a1 florei melifere, tehnolo-giilor de productie, apiterapiei etc., cerce-tAri ce se desfti~oaraEn cele mai bine de6 de ttiri membre ale federatiei, situate pecinci continente. Au fost tiparite in maritiraje ciirti de mare important5 pentru api-culturil In limbile rusii, engleza, spaniola etc.Binemeritatul prestigiu a1 institutului afost cf~tigatin timp $i grafie tiparirii nlimba roml na a un orcg rt i de referin@ dindomeniul apiculturii \ca de exemplu ,Mie-rea de E v a C r a n e $i ,Cre$terea mtitci-lor de Fr. R u t n ex. lung5 serie avolumului lucr3rilor Congreselor APIMON-DIA Inceplnd cu cel de-a1 IX-lea din Bucu-r g t i $i terniinlnd cu cel de-a1 XXX-leajubiliar de la Nagoya - aponia aflat subtipar, vine sA Pntregeascg alatur i de lucr5-rile simpozioanelor organizate periodic deAPIMONDIA seria publicatiilor de presti-giu realizate tn conditii grafice de exceptie.Demnti de a fi relevat5 este, fn acelavitimp, $i preocuparea constants a institutu-lui pentru Pmbogatirea literaturii apici~leIn limba roman2 prin publicarea unor lu-crari avhd drept autori reputati speciali~tidin tara noastrB. A$a de exemplu sfnt volumele ,Manualul apicultorului i ,Bolile$i dkuntitorii albineloru.


7/34

Toate aceste rezultate au fost puse Pn anulcare s-a inchefat n de aniversare ju-biliarSi n slujba dezvoltiirii apiculturi ipe plan mondial, a promovgrii colaboririii cooperirii Intre toate asociatiile nationalemembre ale Federatiei Internationale a Aso-ciatiilor de Apiculturs, n slujba prietenieii apropierii fntre popoare, a consolidgriipgcii i securi titii pe planeta noastri.Sint realiziri ce au fost evidentiate i cuocazia vizitei la Bucurevti, Pn cursul prims-verii. anului 1986, a preqedintelui APIMON-DIEI, Raymond B o r n e c k i a secretaru-lui general a1 acestei organizatii interna-tionale, dr. Silvestro C a n n a m e l a, Pn Pn-tilniri le i convorbirile pe care acevtia le-rluavut, la sediul I.I.T.E.A. cu personalul deconducere a1 institutului, cu prilejul prirniriilor la conducerea Ministerului Agriculturii,precum i Pn Pntilnirile cu delegatii i con-ducitorii unor firme beneficiare din dif~ritetBri ale lurnii, care a u venit la Bucureqtipentru perfectarea unor noi acorduri de ti-p5rire i djEuzare a cSirtii apicole. Totodats,putem mentiona buna apreciere de care s-abucurat din partea Cornitetului national po-lonez de organizare a1 celui de-a1 XXXI-lea Congres a1 APMONDIEI tipgrirea, laBucureqti, a primei circulare pentru aceastSimanifestare de nivel international ce vaavea loc Pn luna august 1987 la Va r~ovia.

In contextul analizirii activiutii 1.I.T.E.A'APIMONDA i stabilir ii directiilor ei vii-toare de dezvoltare, Pntreaga activitate des-fi ura t% pe parcursul anului 1986 a fostbine apreciati de citre membrii Comitetu-lui de directie (din care fac p a rk i .cinci

romiini V. H a r n a j, E. Milrza,C. C o n s t a n t i n e s c u , E r i k e D um i-t r a q c u i V i c t o r i a F e t e c S i u ) , reu-niti Pn ~ e d i n t i a Bucure ti Pn prima siip-t5mfn5 a lunii decembrie a anului trecut,fiind exprimate colectivului felicitAri chldu-roase pentru permanents preocupare In vederea ridicgrii calit5tii muncii i eficienteilntregii activititi econornice a institutuluiSi cu acest prilej, a fost relevat aport&important a1 activiGtii de traducere. redac-tare +i tipsri re a unor luc rir i apicole dec3tre I.I.T.E.A. APIMONDIA la promovareaidealurilor fnalte ale practicarii apiculturiipe plan international, in folosul direct a1celor mai bine de cinci milioane de api-cultori de pe Pntregul glob.Au fost apreciate eforturile depuse pen-tru terminarea amenajilrii corpului centrala1 tipografiei, subliniindu-se intentia de adota unitatea cu echipament tipografic mo-dern, grafie caruia lucririle editate ss cP tigeun grad sporit de competitivitate corespun-zritor cerintelor partenerilor externi.In noul an, in fata Institutului Interna-tional de Tehnologie i Economie Apicoli alAPIMONDIEI stau importante obiective tra-sate de critre Federatia Internationals aAsociatiiloi- de Apiculturi, pentru a carorrealizare colectivul de oameni ai muncii d ela I.I.T.E.A. APIMONDIA I i concen treadde pe acum fortele, cu convingerea nestrs-muta ti ~5 i pe mai departe P i vor aduceo modest5 contributie la realizarea telurilornobile ale APIMONDIEI de dezvoltareapiculturii Pntr-o lume a picii, colaborSiriii intelegerii internationale.


8/34

,-, . , ,>: . . .. . .. . . . ucrare de maxim importanfa a a eeit4 perioade:.

Ing Elis6I

Am publicat in numerele anterioaredin anul trecut ale revistei noastredteva materiale legate de hr5nirea fa-miliilor de albine atit in perioada pre-g5tirii rezervelor pentru iernat cit $ifn timpul semnului inactiv, materialecare au fost bine apreciate de cititori.Trebuie ins5 s5 subliniem c5 - 9acum este f d e o b t e cunoscut - pre-glitire corespunzlitoare a ierntirii fami-liilor de albine, care presupune (peling5 altele) existents in zona ghemu-lui de iernare a unor cantittifi sufi-ciente de rezerve de h1'anCi de calitatescutefle pe stupar de multe griji ~ineplticeri in toatli perioada iernlirii.

Experienta PndelungatZi (a noastrzde aproape un deceniu ~i jumgtate, aaltora de cfteva sau mai multe de-cenii) ne-a convins c5 dac5 in timpuliernii se pierd cele mai multe familiide albine din diferite cauze, pe primulloc a1 acestor cauze se situeazZi ab-s e n t ~ ranei in zona ghemuluf de ier-&re. Desigur sint qi alte cauze ca depildii calitatea necorespunziitoare a re-zervelor de hran5 sau inaccesibilitateaalbinelor la fagurii cu hran5 datoritgunei incorecte orfnduiri a cuibului cuocazia lucrarilor de preg5tire a fami-liilor qi a stupilor pentru iernat.

De ce lipsqte acum hrana din stupinu mai are rost s5 discuth, impor-tant este ca atunci cind constatlim ab-s e n t ~au inaccesibilitatea hmnei sii ac-g&m rapid. ce mod se constat5absenta rezervelor de miere din zonaghemului ? Aqa cum relatau celabo-ratorii n o ~ t r i irgilius qi Ion Vasilachein articolul ,,Hrtinirea albinelor iarm"apgrut in nr. 2 986 a1 revistei, un

control superficial, uqor de em u t a t laSamiliile de albine ne poate spunefoarte mult. Dac5 se ridic5 pcdiqorulsau scindurelele podi~oruluiqi nu seobservg albine imediat sub podiqor, seaude un zurnzet uniform, de mica in-tensitate, inseamn5 c5 iernatul fami-liei decurge normal. fn cazul in care,fntr-o zi friguroasg, sub pdiqor, pespetezele (leaturile) superioare ale ra-melor exist8 multe albine aglomerate,unele prinse de podi~or, deducemaproape sigur cZi rezervele de hran5din zona circular3 ghemului de ier-nare s-au epuizat.

Dac5 temperatura exterioari estemai ridicat5 +i ghemul de iernare esteafinat se poate t o tu~ i a albinele s5aiM hran2 in zona unde ulterior se varestringe ghemul. $i aceast5 situatiepoate fi uSor decelat5, distantind suc-cesiv, foarte putin, foarte atent si ex-trem de rapid cite dou5 r m ecinepe care s-a format ghemul de iernare.

- Miqcind cu grijg albinele, prin woaralor indep5rtare de' pe o mic5 portiunedin partea superioar5 a ramelor, sep a t e obselva dac3 fn zona respectivgexist5 sau nu rezerve de hran5 sau ine stare se d l 5 aceste rezei-ve. Dup5

aceast5 scurt5 constatare ramele sereaproprie qi integritatea ghemului sereface. Bineinteles c5 dac5 se constauabsenta hranei trebuie intervenit prinadministrarea unor plZici de zaharcandi sau ~erbet.Cantitatea adminis-trat5 depinde de puterea familiei si cao reg& trebuie s5 retinem c5 placade zahiir candi sau turta de ~ e r b e t stebine sli acopere toat6 zona superioariia suprafefei circulare sau elipsoidale a


9/34

-. , . ,ghemului de iernare. La un intervalde 7-15 zile; in functie de puterea fmiliei se controleaz5 din nou stupul si PREP R RE SER ETUlUlda& zahEirul candi sau ~erbetuls-s DIN Z H ~ R PENTRU A[Blconsumat se procedeazii la o m u 5 hr5-nire

qa cum precizeaz5 autorul artico- Zaharia VOICULESCU ,lului urmgtor, avind in vedere uneleconjuncturi, exist5 in aceast5 perioad5 Asmiatia ImastI-5 produce fn adrulposibilitatea ca la u moment dat can- Combinatului apicol un biustimulaCortiGtile disponibile de zahBr candi sau Pentru albine denunlit ,,Fondant dinSerbet produse de Combinatul apiml zaGr" sau ~erbet.Acesta este f010sits2 nu poat5 acoperi Pntregul necesar. cu bune rezultate in stimularea farni-liilor de albine sau pentru salvareaSolutia r a ~ i d a e rezolvare proble- a c ~ t o r a e la pieire atunci cind cuibulmei st5 Ia indemina fiechui apicultor nu a fast bine 0rganiza.t in vedereacare p a t e s5qi prepare singur sau iernbrii, hrana fiind insuficient.5 sauaoci idu-se cu alti apicultori furajele inaccwibil5 ghemului de iernare. Pm- .metdg de preparare a ChIsul se prezintg ca pasta untoas5de culoare alb5 cAtream 5rg cristalezahBrului candi in gospodgrie am pu- de Si cu un con$inUt de apg deblicat-0 in m. 10/1986 a1 revistei 13-150/0. f n aceasti perioads, datoritbnoastre (autor : Zaharia Voiculescu), unor cauze obiective, Cornbinatul api-numgr in care a aparut $i u sit mate- 001 nu p a t e satisface toate cerintelerial (autor : ing. Stefan Popescu) re- de cjerbet astfel incit producerea lui ingospodarie devine o necesitate care seferitor la citeva de brans Pro- poate rezolva uwr de api. teic5 ceast5 hran5 putind fi ad- cultor, o~ mijloace simple,ministrat2 cu grij2 qi discerngmint sub Penttu obpnerea ~ e r b e t u h i u sintform2 de turte proteice, primzvara rzecesare in~ta la ti i peciale ci vase detimpuriu sau chiar mai devreme, Pn bucgt6rie, apb, zah5r $i sursa de cgl-dur2 iar dac5 exist5 $i un .termometruperioada de dup2 un zbor energic de industrial cu sali de peste 1 0 0 0 ~ .curgtire. Dup2 cum am mai subliniat fntr-un vas smgltuit cu capacitate~ in alte ocazii, important este sZ ptim dub15 fat5 de zahEirul ce vrem s5-1 pre-din timp ce avem cle fgcut, sc fim bine lucrgm se toarnii 0,750 1 api pentrupeg&i5i i sc put(,rn actions prompt fiecare kilogram de zah5r ~i se punepe foc. DupEi inc5lzirea apei, turniim~i eficient in orice imprejurare, inter- treptat zah5rul in Si il amestec2m, -venind p e n t r ~ t~adrepta ttirile anor- pin3 ce acesta se dizolv2. ~~~g dizol_male, situatiile necorespunztitoare con- varea zah5rului vasul cu amestecul re-statate. S5 nu uiem c5 in toate prile- spectiv se a$azg pe un foe mic sejurile c,n~ vm interveni in stupi cu las5 sii Siarbg incet iar cu o lingurzide spumuit se d u n 5 spuma strinsZihrgniri de necesitate sau de stirnulare deasupra, lichidului Si se indv5rteaz52 .trebuie F5 intrMI~cem cum re- L;a apraape.30 de minute de fierbere,.zult5 ~i din articolul urm2tor) in ames- timp in care compozitia se.ameste&, setecul fura jelor qi preparatul PROTO face proba densitilii (legfirii) siropului,FIL ealizat de 1=titutul de cercetare l5sinduse s i cad5 htr-o cea~cB u ap5

rece o pic5turfi de sirop care pu tre-roductie Pentru apiculturz, Prepa- buie,ss &fuzeze n apg ci sbSi p&trezerat Care fi-a dovedit cu prisosintii vir- consistenta 4 poate fi adunata Pntretufile curative ~i biostimulatoare. degete. Introduchd . ermometml in so-


10/34

~ . . . . ..: ,,{,--. :.-. . .... :;-. ; : . .,., . .. ;;: . . li

. ..

- lutia care fierbe acesta va ar8ta 116 C. Din experienf unor ap cultoriImediat ce am constatat cg siropuleste legat, oprim focul qi v i l r s h li-chidul intr-un vas curat care a fost

. a ~ e z a t n alt vas cu apg rece i in-ceperh mesteca rea energici ~i rapid5. sirqului. Dupil aproape 8-10 mi-. nute de la inceperea amestec8rii si-

ropului, acesta i ~ ichimb8 culoarea~i incepe s8 .opung rezistenti la LIVIU PADURE Namestecare, operatie care nutrebuieaoprit5 sub nici un moth deoarecescum este momentu1 cfnd obtinempasta de yrbet prin ingro~are.Cindam&epul mai este cald dar pu-tern sg tinem in l ad5ugjm34 ml Protofil Pentru fiecare kilogramd e pastil. ,Prin frgmintare repetat5 cumina omogeniz&n pr ~to fi lu l n mas Matcile noi astfcl obtinute, prove-Serbetului. pTotofilul are rolul de a ns8 din linii superioare, crescute Incele mai bune conditii, vor f i superioarestirnula familiile de albine in dezvol-tarea lor ~ i e a combale nosernozacare in uncle cazuri poate duce launor familii de albine sau In a afirrna c5 nigtcile provenite prin.de cele m ~ rLulteOri> l szi3birea a+ i n t , absolut superioare:centwltii a puterii lor astfe2 incit in fillor de crqtere. htl-espectiv aceste familii nu m idau n pl-oductie. Serbdu l ,odataobtinut se pktreaz8 'in vase din sticl5sau in Ijdite taptate cu hlrtie perga-merit. Pe timpul iernii se administreazi

, familiilor e albine in pungi de polie-ti leni cu orificii prin care albinele: ajung a serbet. , Primilvara,. qerbetulboate f i administrat in hrgnitoareleuluc alsturi de caib. In Serbew dat

albinelor primivara se p a t e amesteca,qi polen conservat din timp cu zah5rpudr2 sau miere, polenu1 putfnd s&reprezinte la, 20-25 din greu-tatea ~e rb etul ui dministrat.In cazul In care densitatea nu a fost&abiliti sau focul a fast. pe'atare, siropul va cristaliza pe timpulfierberii .qi aanestecSrii, ,fapt ce ducela degradarea vi imposibilitatea folo-sirii lui, In aceasti situatie se reiat0 td . de la cap d g u g h d din nou apg.Pentru a constata calitatea produsuluiintr duc em o, linguritg cu ~ e r b e t n-tr-un cu api rece. DupB 5 mi-

OnUte 9erbetul trebuie se mentinsaderent,pe linguritg. .


11/34

In acest scop s-a recurs la1 Amputarea aripilor. S-a constatat ins2

cB tiiierea moderata nu are nici un efect,nedeterminind schimbarea, numai In c zulEn care aripa este tliiata complet de labazi, matca fiind astfel mutilata.2. Amputarea picioarelor, metoda rnaiveche, recornandata fn U.R.S.S. la inceputulanilor 1950, a dat rezultate contradictorii.Sint rnai multe procedee de amputare, aunuia, a douri sau chiar a trei picioare, ladiferite nivele. Studiile lui W e d m o r edin 1932 duceau la concluzia cg numai am-putarea rnai serioasi a unui picior ante-rior provoacg Inlocuirea m8tcii. In anul1957 cercetiltorul r a S i P B 1 Zolthn afi cut un studiu rnai complex cu diferitegenuri de mutilari, asupra unor mgtci devbste diferite. Schimbare reuvita a mit-

cilor s-a constatat la 54O10 din familii, gO/oa u pierit fa r2 a fi inlocuik, rsminind bez-metice, 9% au produs-mlitci frir5 valoare,crescindu-le din botci de salvare, iar restulde 28Ol0 nu au schimbat matca. Defectulacestei metode e cu atPt rnai eficient. cu cItI1 aplicam pe rnai multe familii $i incercima face din acest procedeu, o metod8.3. 's-au rnai facut fncercgri i n a obligarnatca sli-$i reducg activitatea, prin ingf-6-direa ei in spaf ii rnai restrtnse prin dife-rite procedee, ca fmpiedicarea (Butler), izo-larea, restrfngerea de spatiu etc., dar f i r5

rezultate.Personal consider oricare din aceste me-tode, ca ceva for fat , absolut nenatural carenici nu meritit a fi descrise fn aminuntime.fn fine, totalitatea procedeelor expuse subcele trei puncte duc la degradarea $i In fi-nal la pierderea unor mlitci de calitate. Deasemenea, se produce numai o serie foartemicB de botci, pe lfngri faptul c5 nici unapicultor cred c5 nu aplicri cu inima im-picats diferitele metode de mutilare.CercetZitorul englez C. G. B u t 1e r, de-finind In articolul lui din Bee Worldnr. 1i1959 procesul de Inlocuire linivtiti amatcilor arBta c l aceasta constti in cregle-rea matcilor de cdtre albinele lucrtitoare, inprezenta mlftcii virstnice 2 in ajara peri-oadei de roire naturalti . S a u ernis multeipoteze pentru explicarea acestui proces.care poate fi datorat rnai multor cauze saufactori, dar B u t 1e r trage concluzia cB,numai imputinarea substantei de matclicste cauza imediatti a inlocuirii mlitcilor 2ti tofi ceilalfi factori care tind sli provoaceschimbarea mlitcilor determind in fapt o re-ducere a substantei de matcii . Deci albi-nele I$i dau seama,..adicri sint informatede defectiunea mritc~~,atorit.5 diminutiriiproducerii acestei substante de c it re matc i$i atunci procedeaza la schimbarea ei.Aceastil explicatie fn general este fmp5rt5-$itti. $i astAzi.

In anii 1960-1963, pe cPnd colectoarelede polen erau mult rnai putin efidente cacele de azi, am incercat $i eu colectareade polen. In fiecare dimineat& lnam dinpolenul acelor familii care colectaserg Pnziua precedent5 polenul dorit, aflat En ex-ces $i 11 administram fn sirop '2 :3, In scopul stimularii coloniilor. Duph s5ptAmfnaa treia $i In continuare, am constatat silla rnai multe familii au inceput s& w a r 5botci de schimbare linigtita. Clte 4-7 $ic h ~ a r9 buciti. Uneori erau $i de virstediferite. La fnceput am blinuit c?i m5tcilesint necorespunziitoare, poate bolnave, d a r r.puiet se gBsea din bel$ug, chiar foartcmult, familiile erau extrem de bine dezvol-tate, puternice $i slin5toase. La un momentdat, chiar $i citeva matci din anul fn curs,crescute la finele lui mai. fnceputul luiiunie, au prezentat acelea~i simptome. Inurmatorii doi ani am procedat cu citevafamilii la fel, constatlnd acelagi Penomen.Am socotit cil acest procedeu poate fi fo-losit de catre stuparii cu un numar rnairedus de stupi, ca o modalitate de cre$tere\dir ija ta a mritcilor, caci de la 10-15 familiide albine se obtineau fntr-o serie 50-40botci extrem de bine dezvoltate, In generalsuficiente pentru o stupin5 de 30-40 fa-milii de albine. Metoda are din punctulmeuy de vedere do ui plirti slabe: nu seputea planifica nici dear cu relativZi exac-titate ziua cind $i rnai ales n cite familii,cIte matci se vor putea recolta $i apoi eraprea mare numgrul de familii crescatoare(nu numai 2-3). astfel c5 nu se putea faceo selectie pFea riguroasg. Sub aspectul pro-dueiei. toate familiile cu care se lucra r&-mlneau familii productive, deci s u b acest -aspect nu este nici un inconvenient.Tot In acee a~ i erioada ma ocupam foarteactiv de cresterea mBtcilor $i de productlade 15pti$or. Cre~teammlitcile din ou5, pecare le recoltam de la 4 amilii de al-bine care aveau matci trecute de un an$i care In sezonul precedent fusesera re-cordiste. Ele proveneau de la familii deaceeavi natura ~i fntruneau $i restul cerin-telor necesare spre a fi alese n acest scop.Procedam in sensul c5 puneam cite o ram5proasprit construii4 $i Inca neins5mintata,stropitri fn prealabil cu sirop de zahar cu100/0 miere, In cuibul familiilor de albinede pr8sil5. A 4-a zi le scotead pentru a nuse resimti familia. De fiecare d a a cInd S iluam o rama cu ou8 ce continea eventuat$i citeva larve, n cazul cli matca o fnsi-,mPnta Enci din prima zi, P dadearn o ram5de la o al,ta familie bun& $i s8natoasa cUpuiet c5pgcit. Dup5 ce recoltam oulile ne-.cesare, rama cu restul oualor $i puietultin2r o avezam In ~ tup u l e la care luasempuietul ctip5cit. n 2-3 sliptamfni, dupaprima operatie care n repetam tot la zile,am observat c5 fn rfndul acestor familii auaparut botci, $i cil se produce fenomend


12/34

schimb5rii lini ~tite. n anuJ u r d t o r , aten-tionat fiind, cind a apHrut acelaqi fenomen,mi-am da t seama c5 aceasta nu e o Yn-timplare $i mi 1-am explicat In siqgurulfel posibil. Aceste familii, dup5 circa 12zile de la prima recoltare de ram5 cu ou5nu au mai avu t puiet tfn5r de hranit,fiindca ou5le $i puietul tfnar care a existatcu 12 zile fnainte a fost cap5cit 1 aproapetot ce fnsarnfnta matca Pn zile, adic5 oram5 stas, o scoteam. Dup5 ce lu5m cele50-60 de ou5, o dadeam altor familii, eareprimind numai rame cu puiet c5pScit. Al-binele tinere in exces provenite prin eclo-zionare din ramele introduse, n u aveauunde intrebuinta 15pti$orul produs de glan-dele faringiene $i spre a-1 folosi treceau lacre~tereade matci, ap5rfnd un dezechilibru

'intre cantitatea de albine doici $i' cantitateamica de puiet larvar. Aparea o stare arti-ficiala de roire, creat5 de apicultor. Fami-liile cresc numai atitea botci cPte socot c3sint in stare a le hr5ni exceptional, pentrucare motiv sint qi de o calitate deosebit5.Dar aceste familii de pr2sil2, stimulate zil-nic cu 250 g sipor n cazul cri nu es istacules - rau puternice, cu un numar marede albine, din care foarte multe de virstala care sarcina lor principal3 e producereahranei necesare larvelor. Nefiind Pn stupdecit foarte putine larve $i neavind ce facecu laptirjorul produs, trebuia giisit un de-b u ~ e u $i acesta se realiza prin cre~tereaunui numar mai mare de botci, adic2 de4-6-8, spre a sclipa de hrana carc con-stituia o adevaratj. povar2.

Ajuns la aceast3 concluzie, am facut lc-g2tur5 lntre cele douri manifestari si amimaginat o mctod3 nculi de cr e~ tc re , c5-reia i-am zis dirijntii pentru cd producem2tci la termene dorite, din farnilii care nuau insu~ireade a fi roitoare, dar care sintpuse in nivte condifii de hranri $i popu-latie tinar3 excesivri. Oricarc apicultor careare de la citiva stupi la 50-60 sau chiar100, i$i poatq creSte miitci ile cea maialeasri calitate, incomparabil lnai Sune cle-cit prin orice al ta metodri, far2 nici un a tartlficiu. Singurul lucru pc care trebuie sB 1fac2, e s3 urn12reascri pcrioclic familiile clepr3silri (din in zilc), care sint concomi-tent $i crescritoare, s2 tin5 o evident2 scrisiia situatiei $i apoi, la timpul fixat sB re-colteze, prin decupare, botcile mature, in-

care unul mai intensiv, seriile succedlndu-sedin 8 In 8 zile (uneori chiar dinzile), a1 doilea mai comod, din 2 In 12zile. A1 treilea e mijlocul prin care stupariicu cftiva stupi I$i pot dubla efectiirele.Cu circa 35-38 zile Inaintk de a aveanevoie de botci mature, gata pentru Sntre-buintare, d5m fiec5rei familii din care in-tentionam a cre$te m5tci, cfte 2 rame cupuiet c2p5cit, far5 albine, luind cite o ram5de la douri familii bune. Tot acum e bines5 fie introdus5 hr5nirea cu sirop, fn care.dupa procedeul arat at anterior, se pune10-15/o polen recoltat n ziua precedent5de la alta familie, c3ci la familiile crests-toare nu avez5m colectoare de polen. Dacastupii sint plasati fntr-o vatra mai lnde-pBrtat2, astfel c2 nu pot fi vizitati zilnic,ayezBm sub podi~oro turt5 f5cut5 cu 20010polen, pe care o completiim pin5 la epuizare.Dupli 12 zile, deci cu circa 23-26 zile Inaintede a avea nevoie de botci, proced5m la ri-dicarea tuturor ramelor in care ma rea ma-joritate a puietului este nec2p3cit sau sintinsamintate cu ouri. Aceste rame le plasamIn alte familii. S e pot inarca cu o pionez5,pentru a le recunoarjte, pentru c5 dup5 c5-p5cire le putem Inapoia pe rind, In schim-bul ramelo'r cu puiet nec2pScit. Lurim apoi'o, ram5 cu puiet clipacit Parri albine de lafamilia la care am dat puietul necAp5citrji o pu nem in familia crescatoare, im-preuna cu o ram5 cl5dit3, goalB, pe careo stropim cu sirop. Dup5 4 zile repet2moperatia, luind rama nous ce a fost proaspstlns5mintata $i punind in locul ei tot unagoal5 lmpreuna cu , o raina cu puiet c5-pricit. Hrrinim in continuare, in felul ar5-tat. Dupri alte 4 zile (deci a 8-a zi c1e lacIeclan$area cre$erii), in general apar pri-melc botci inssmintate. Repetrim $i de dataaceasta operatia. Dupri alte 4 zile, cinddeschidem stupul spre a repeta operatiabotcile au deja larve de 2 1 zile. In even-tualitatca c5 la controlul anterior nu amgasit botci, acum o s5 g'iisim cu sigurantd.Operafiunile se repet2 in con tinu are tot la4 zile concomitent cu recoltarea botcilor.Deci, socotind 12 zile de cind am dat 2 fa-guri cu puiet c2p2cit, plus 12 zile cind ob-serv3m botcile cu larve de 2 4 zlle. plus10 zile pPn5 la eclozionare, fac In total 34de zile. Ccle crescute In familiile care aureactionat numai la a1 3-lea interval de.

trebuintindu-le dupri necesitgti.Procedeul are in final trei vaiiante, din

4 zile, vor ecloziona la circa 38 zile de la,pornirea cre~terii.


13/34

f N CE CONSTAU CELE TREI VARIANTEALE METODEI

fn prima, putem recolta botcile de 3-4zile Pnc5 necZip5cite $i sZi le dfim altor fa-milii doici spre finalizare. In acest scop, caqi la cre~tereamiltcilor dup5 procedeele cla-sice, organizfim familii crescatoare (doici),Pn care a$ezsm botcile htr -u n comparti-ment, lntre rame cu puiet tma r separatcu gratie, matca cu restul puietului fiind Incealaltii parte a stupului. Cu acest procedeuputem recolta la fiecare 8 , zile, uneori la 4cite 4-8 botci, In medie 5 - 6 . La un stuparcu mai putini stupi, o familie produce In

4 erii toate botcile de care are nevoie.Un stupar cu 50-60 de stupi, lucrind con-conlitent cu 3 familii In cre~tere, ~ i oateproduce, de asemenea, m5tcile necesare.fn a doua variant8 botca nu este scoasala 8 zile ci la fiecare 12 zile i este pus5direct Intr-o colivie cu 5-6 albine, cu opicatur5 de $erbet $i plasat5 fntr-o familiepgstrstoare, dups regulile $tiute. DupA 2-3zile se poate Intrebuinfa fie ca botci, fiedup5 eclozionare ca matca tPnBr5 proasp5teclozionat5. Aceste m5tci se fmperecheazilrnai repede ca cele crescute prin alte me-tode $i hcep ouatul mai repede cu 3-4zile, dezvolthd familii foarte puternice,fiind $i foarte longevive.

In a treia variantii, En cazut tn care stu-parul Oncepiitor are putini stupi i are ne-voie de putine m5tci imperecl~eate de5-6 buc5ti sau de dou5 ori atitea date15sa botcile fn familia sau in familiilecrescatoare, pin5 la 1-2 zile Inainte deeclozionare, a n d cu cite o ram5 cu puietc5pBcit $i cu o botc5 existent6 sau altoitspe ea, s5 formeze 5-6 nuclee de familie.La acestea rnai adaug5 o ram5 construit6 $iuna cu provigii cu albinele ejtistente peele, de la alte familii, conform tehnicilorcunoscute. Dup5 Emperechere, nucleele sintfolosite potrivit planului prestabilit. Fami-lia crescstoare poate r5mine cu matca virst-nic5, originals, cu restul puietului, a re-zervelor, a albinelor de 15e acestea i cu$oat5 albina zbur5toare. completindu-i-setagurii lips5 cu rame cu faguri artificiali.

.Metoda propuss de mine, fiind o metod8natural&, respect3 automat toate condifitled e mediu. I n plus, prin hr5nirea stirnulent5continu5, cu sir* amestecat .cu polen, inp~ ez en ta unor familii puternice f5i5 pre-dispozitie iminentl do xoire, cresclnd botcitn num5r limitat, fiind de la Inceput supra-

alimentate, respects $i principalele condifii

pentru producerea'vnor miftci de cea rnaialeasi3 calitate. De asemenea eSte foarte co-mod, ma1 ales varianta a doua i a treia,fiind la Indemha oricsrui apicultor. Hril-nirea stirnulent3 are un rol deosebit Ihaplicarea acestei metode, dar pentru a asi-gwa o calitate superioar5 trebuie s5 existe$i un cules de intretinere, concomitent cuun cules de polen. Singurul lucru ce poateafecta in parte calitatea mgtcilor este tem-peratura, rnai ales In Transilvania, d n d Inurma unui val de frig se instaleazs zile simai ales nopti reci. fntr-o astfel de Impre-jurare familiile se string, putind psrasieventualele botci crescute la bAza ramelor$i care n aceast5 situatie pot r5c1, depre-ciindu-se. Cine vrea s5 creasc5, cu rezultatasigurat, mfttci extratimpurii e nevoit s5recurg5 la Pncalzirea electric5. Un sisiemde Incglzire (exist5 diferite posibilitgti con-structive), In putere variabil5 de 10-14-1 8 W, in functie de temperatura exterioara,plasat pe fundul stupului, rezolv5 total $iaceasta problem& inclusiv dezvoltarea multrnai rapids a farniliei.

Putem produce matci cu sistemul expusu r d n d instructiunile date -, in seriicontinue, timp de 2-3 luni, familia 1 8-mfnfnd permanent activ5, cresclnd botci,clsdind, produdnd $i miere, cind exist5 cu-les In natura.

Precizez c5 in aplicarea acestei metodepu trebuie. lucrat rigid. Citeva exemplefn indicatiile date am plecat de la premizac& dorim a Incepe cre~ter eadevreme, sprefinele lunii aprilie, spre a avea mllitci tim-purii. Atunci trebuiesc date In prealabildou5 rame cu puiet $i avteptat 12 zile, caeclozionind s5 m5reascA 1 ma1 mult nu-m 5 r d albinelor In familia crescatoare ~iaceasta rnai ales pentru asigurarea cit rnaibun5 a regimului termic. CInd incepemcrevterea rnai tirziu, clnd familia e binedezvoltat5 $i a trecut pericolul zilelor reci,nu rnai e nevoie de int5rire $i operatiullilede crevtere fncep direct cu faza eliminsriipuietului tin5r. Apoi, nici respectarea ter-menului de zile nu e obligatorie. Lal felde bine se pot ridica 'ramele din 3 fn 3 zilesau clnd matca nu oua n rama plasat5 denoi In acest scop, ci In una In care e eclo-zionat puietul capscit sau $i-a mp&rtitouale in 2 rame, atunci ne acomodam si-tuatiei, luInd ramele In care a ouat matcai le fnlocuim cu un num5r egal de puietc5pGcit.


14/34

Supunem atentiei durnneavoastra fndemnul ~i experienfa unui apicultor .SPORIRE PRODUCTIEI DE CEARA

F CTOR IMPORT NT IN IRENT BILIZ RE ST UPINEI

. Aurel HERO ICDin numeroasele articole publicatein revista ,,Apicultura in Rombnia gidin alte publrcatii de ~peciali~taitee

?tie c i dup5 miere, c e a r a este celde-a1 doilea pi-odus principal pe carestupari i 41 obtin de la albine.Din necesitatea diversific5rii pmdu-selor a p i a o k ciit ~i pentru renbabili-zarea apiculturii, tinirld seam5 c5acest pmdus arc multiple fntrebuin-. t h i , atit in apicultur5 cit gi in dife-rite ramuri de industrie cum ar fi :farmaceuticg, cmmetic5, chimid, elec-tronici, metalurgid ctc., avem ne-~oiede cantititi mai mari de ceari care s5rgspundi cerinlelor m m u crescindpale acestor ramuri.Mai s h t inc5 stupari care, d g i auputine familii de albine gi deci canti-tatea de cear5 care le trebuie estemult mai mic5, n u - ~ i ot asigura ne-cesarul prin forte, proprii, aceast5 si-tuatie datorimlu-se lipsei de preocu-pare, atit pentru cerintele stupinei, cit1 p tru c&e h e econ od ei naQona1e.In acest articol vreu sti reamintescunele m h u r i prin care s i demonsrtrezc5 se poate obtine o cantitate rnaimare de cear5 de la familiile noastrede albine. Numai acordind o atentiemai mare aceatui produs important,fgr5 cheltuieli suplimentare, produc-tia de ceari poate creqte sirntitor. fn-Cepind cu revizia surnar5 de primi-vari qi pin5 la impaclietarea pentruiernare. putem recolta o cantitate maimici sau mai mare de cearz, care adu-nati la un loc poate s5 dea o produc-2

tie apreciabilH de materie primli.Personal, lucrez cu stupul R. A1001 cu fundurile fixe, pentru a nupierde prima recolt5 de cear i 4-z5tura (denumitii uneori cred c i im-propriu roz5turi) care se depunepe fundul stupilor, indiferent de tipulde stup cu care lucrim. Rizitura, (ro-z5 br a) in cea mai mare p a r k nu re-prezinti altoeva decit cipricelele celu-lelor din care a fost 'consumat5 miereade c5tre albine pe timpul iernii. allicum lucrez :T toamnti, formez cuibul n parteasting5 a stupului, iar in golul rimasdup5 diafragmi introduc pernele dinpapuri. Primivara, Enainte de a facealbinele zborul de curitire, intr-o zimai c5lduroas5 cind albinele incep siiias5 din stup, fac revizia sumar5.Ridic capacul stupului, perna carese afl5 deasupra podigorului, podi~orulgi apoi scot pernele care sint qezatein partea dreapt5 a stupului. Dac5Ximpd 'imi permite, iau fiecare ram5in parte ~i o a$ez in partea opus5 acuibului, iar dac5 nu, imping toateramele deodat5 pin5 la marginea stu-pului si in felul acesta nu deranjezalbinele. Mgtur fundul, adun r5zgturaIntr-un colt qi o scot afar2 cu un~paclu, up5 care imping ramele la lo-cul unde au fost inainte, iar ceara adu-nati o pun htr-un sac. Dac5 este ne-voie.0 pun la uscat qi o cern, pentrua separa r5z5tum de albinele moarte.Pentru a-mi q d r a munca, n fie-care toamn5, cind fac impaclietarea


15/34

familiilor de albine am grij3 s5 ungcu puting vaseling sub speteaza rame-lor ~i pe suprafa@ unde se agaz5 r m a ,asffel ca albinele s5 nu rnai prupoli-zeze qi s5 imi fie rnai ugor s5 impingtoate ramele deodat5, atunci cind tim-'pul nu-mi permite s5 le iau pe fie-care in panteIn sezonul activ procedez la intro-ducerea unui num5r sporit de faguriartificiali pentru cladit, inlocuind fa-gurii vechi din cuib gi beneficiind ast-fel de trei rnari avantaje :- sigur oollditii de igien5 qi deprevenire a unor boli care ar puteaapare numai pe fagurii vechi din cuib,d e w e ce printr-o schimbare periodic5si intr-un interval rnai scurt, nu secreeaz5 conditii favorabile aparitieiacestor boli ;- sigur m cuib necesar pentruo dezvoltare normal5 a generatiilorsuccesive de albine'care vor eclozimadin faguri noi evitind posibilitatea de-genergrii lor datoritii faguriIor vechi,care au celule mici, subdimensionateprin acumularea fnveli utilor nimfalecare au ramas in celule de la gene-ratiile eclozionate anterior ;- in topirea fagurilor vechi seobtine ce rnai importanig ca.n%itatedecearA.

La culesurile principale folosescr a m clliditoare. Ce1 rnai bun proce-deu- este acela prin care se utilizeaziio ram5 normal5 din cuib, din c re afost t2iat fagurele pentru topit, 12-sindu-se numai sus, linga speteaza su-perioar5, o flqie de aproximativ cmde faguri, pentru a atrage rnai u oralbinele la constructia integral&acestuia.

Precizez c fnainrte de a introducerama cl3ditaare, o curtit gi o dezinfec-tez iar deasupra spetaei fac un semncu t q , pentru *mi q u r a identifica-rea de la prima vedere, cind ridic po-divrul.Rezultate bune se obtln prin intro-ducerea ramei cliiditoare In imediataapopiere a ramei cu puiet necliplicit,deoarece albinele, nesuportbd gold

. .Pntre rame, tr, , la clAdirea- agureiuicu celule numai de trintor.Nu . trebuie. neglijatii rama cl5di-toare, pe care rnatca o irfs5minteaz5 ,n h a i cu ouii de trintor, aSa c5 pen-tru a nu l h a albinele s i piaxdg prearmult timp i s5 fac5 eforturi inutile . . .cu cregterea puietului de trintor, fa-gurele cl5dit trebuie t3iat chiar atunci :::cind a fost construit la .jutn5tak. . .

. .Dac5 se las5 s3 se c5p5ceasc5 'puie- -.tul, la tupit se pierde din cantitaka .de cear5 datorit5 larvelor care se .arnestec5 cu ceara impurificind-o..Folosind rama cliiditoare, aceasta vafi i un indica,tor a1 st5rii familiilorde albine, cliidirta rapid5 ~i uniform5

a fagurelui at-Atind o &are bun5 qi un ' , .cules abundent.CearZi se rnai obtine qi din refor-marea fagutilor rupti la extrasul \mierii sau la transport, pe care nu tre-buie s3-i rnai folcwirn chiar dac5 ace -tia nu sint prea vbechi.La desctipiicirea fagurilor penku ex-tragerea mierii, se adunZ .toatii ceara, j . --se , scurge mierea, se spa12 ceara CIap3, dupg -care se pune la uscat si :apoi se p5streazZi intr-un loc adecvat, .pin5 la topirea ei.Subliniez faptul cti toate procedcele :arlitate m sus pentru, sporirea pro- .,;;ducfiei de, cearti vor ji aplicate : Zn complex numai familiilor puternice, clr - l ; : ;multli albinii .tfntirii, cu glande cerie?.e., .dezvoltate pi dacd existii un cules bun-de nectar pi polen. ~ ... .Dacli se acordti atenfia corespztitzti- . :toare acestui produs cu ocazia. tuturor:,intervenfiilor- din primtivard ~i piM . .. :toamna, la utilmul control se poate -

obtine anud cel pu@n 1 5 kg de cearii. ,pe familici de albine. Obtinerea produc-fiei de cearli rlispunde pe de o parte_::-.unor necesittiti stringente ale ~ econo-miei apicole ca i a celei nationcde iar 'p de altd parte se constttuie c a t zfactor important de sporire a efi~ien-tei economice a rentabilittitii fiecit-rei stupine. -


16/34

Mum cind lucrarea este de actualitate un apicultor ne face c l t w prec/ziiri utileDESPRE REFORM RE F GURILOR ITOPIRE GERII

urel D MONI

De rnulte or2 am observat cd ceara adusti de unii stupari la fzlialele ricercurile noastre aplcole este de calitate necarespunzdtoare, fiind refuzatd la acht-zitionurs. ~Multi din tre ace ia, n special fncepztorii nu cunosc unele amdtruntede mure importantti tn tehnica toptrii qi limpezirii cerii.De aceea md voi referi la ctteva conditii care trebufesc respectate de clitrefiecare aptcul tor pentru a putea obfirle o ceard de calitate corespunziitoare. IPregtitirea fagurilor reformati pcntrp topire se face in felul urm5tor se

sorteazli fakurii dup8 culoare, dup5care se fiirimiteazli in buc8ti ~i se punink-un vas corespunziitor cantit5tii'lor. Peste ei se toarni api de ploaiesau ap5 rezulbat5 din zapad5 topiti,unde se tin la muiat 2 3 zile. fnacest interval, in care apa se schimbtide m i multe ori, se produce inliitu-rarea substantelor colorate ~ ; i sub-stantelor neceraase, precum ~i imbina-r e a c h 5 ~ i l o rnimfelor, rezultindoantitate mai mare de cear*, de culoaredeschisZ ~i de calitate supefioar5.

Pentru conditionarea fagurilor, cfti pentru topirea cerii se Entrebuin-

teazii numai apli de ploaie sau ztipadiicare sZi nu fi l m t contact cu obieqteleferoase, pentru c5 fierul proooacii sa-ponificarea cerii.

Topi~ ea agurilor se ~ o a t e ace cuajutorul topitorului cu abur tip A C Asau cu alte tipuri de topitoare descri-se in revista noastri.

Limpezirea se poate face prinstrecurare prin tifon, pus in dou5 saup i n alt material textil care s aibZi te-kiitura suficient de rari. Strecurarease face intr-un alt vas din mterzalp b t i c sau emailat. Racirea trebuie s ifie foarte lent5, ceea ce presupune cvasul s i fie izolat cu v ati din sticli,paturi reformate, saci etc.

In felul acesta se obtine o cear5 cu-rat5, f i r& impuri tit i i de bunZ cali-tate. In cazul In care ceara nu se stre-comb ea rimine cu impurititi qi tre-buie retopit5 de mai multe ori pen-tru indepartarea acestora. Fagurii re-formati mai pot fi topiti si cu ajutorultopitorului solar, &r daci se 1u-creaz5 incormt c w a obtinuti continede multe ori unele impuritgti care-idau uneori un aspect inferior. Deaceea sint situatii cind se impune re-topirea ei.La topirea fagurilor reformati se mait folosi vbse emailate, vase din cupru, dar in nici un caz vase din font5sau fier care innegresc ~i degradeazgceara.

Cu vasele ernailate ,sau din' -cupruse procedeazs. in f e h l urmg br : sepune apil de ploaie care acoper5 cu unstfat de 3-5 n fundul vasului, dup5care se pun fagurii firimiwti in bu-

' c5ti. Vasul il pun pe foc, las ceara s5se topeasci bine, amestecind din cindin cind cu un fZic5let din lemn. DupZitopire se procedeazs c mai sus, ob-tinind un calup omogen, curat ~i debun5 calitate, fiindc5 impuritatile ~ireziduurile care au mai r5mas se dc-pun la fundul calupului. Ele se curit5bine cu u cutit sau cu ajutorul daltiiapicole.


17/34

DE HR N PENTRU IERN RE 1 STUPU CU NUCLEEF MILIILOR DE LBINE

mi^ MARGINEAN Arh. Constantin VASIWUOReferito r la. eyctragerea cu centrifuga a S t u ~ u l u nuclee, formate

unor sect.il1r.i de miere Jin faguri, lucrare + din cite o ram5 Pntreag5 Dadant, p a t epublicatti In num5rul 12 1985 a1 revistei f f i folmit la :noastre, consider c5 metoda este corecG. + - mperecherea matcilorIn scopul micvorsrii volumului de muncl,pqsonal trec ramele cu pete de miere ne- - ducerea de botci.capticit2 dupl diafragml, spre searii le stro- @ Toti stuparii doresc i vor ~3 aibg ,pesc cu sirop de zahtir, iar albinele care in stupinele lor familii de albine pu-au acces n acest compartimcnt car2 mierea + ternice, sgngbase, fgrg tendinte de ro-tn cmib. 9~u miere mai mult5 si nisi ma ; i ie P ~ Q ~ ~ ~tu ra ta l e psstrez intr-o canler5 uscatii $i t Toate aceste deziderate se pot rea-le folosesc Pn pr im 2var i la lsrgirea cuibului. iza prin folosirea matcilor se- , .*Consider c2 fnlocuirea mierii in , totali- lectionak, schhbate la un an sau doi,t t e cu sirop de zah2r (prelucrat de albi-n ~ l e in vai-5) este dLiun5toai-e albinelor. e care le avem In permanentz la dis- . .Personal Inlocuiesc doar 50% din mierea O p0zitie in stupin5. Pentru aceasta 'pro-pentru rezervele de iernare cu si ro p d e i pun stupul cu 6 nuclee.zahsr. D E S C R I ~ R E STUPULU (fig. 1 $i 2)In anii 1970-72 am avu t colegi care au f Dimensiunile fundului stupului sintiernat familiile 'de albine numai pe sirop dezah2r prelucrat in luna august. de 495 432 mm. Cei 4. pereti au gro- .Inca din acei ani am a ~ u t ri\eju S simea de 20 mm. Stupul este previizutconstaam cci albinele au iernat pe aceastii U : 5 diafragme (D) ; corniere din ta , ':miere destul de bine, cu ~~~ortali taten li- la gdvanizata de 8 X 8 X 0,s mrn (c); .. ,;:1,nite normale, f ar5 diaree, d ar in prim&-9 orificii de ventihtie V) u , 20 mm .varii s-au dezvoltat foarte anevoios. a ~ p e r i t e u sit5 i 6 urihini~e 1, 2; ' - .:. dat 5 cu intens ificarea crevterii puietu- 3, 4 5, 6). . :lui s-a constatat depopulare mai accen- Co.rniere1e se prind de fund cu ouie ' i:.tuat5 in familiile%ernate numai pe sirop t de geam, 5 bucgti lungi de 454 mm . :

de zahcir iar dacii nu a apzrut un- cules qi 5 bucgti scurte de 60 mm. ,Se , :j ltimpur iu, de la rfichitti sau . salcie de exem- poi g2urile pentru ventilatie cu 20 .. .plu, aceste fnmilii au fost slab productive mm ~i se amperg cu sits. . . . i... . . .la culesul de la salcfm I. Peretii laterali au dimensiunile de - .In anul 1972, fticind o comparatie cu co- 3 3 5 ~ 4 9 5 ~ . . .

.leml meu care a iernat familiile numai pe Podi~oarelenucleelor au dimensiu-sirop, am constatat cii in cuiburile fami-i nile urm2toare :liilor mele era cu 3 4 m? mai mult pu iet 4 bucqi 55 ~ 4 9 [email protected] budti 65 X 495 mm iar podi$oiuI.-ge-e-:.In luna aprilie, 'devi la intrarea Pn iarn8 + nerd dimensiImile 4 6 0 x 5 2 0 rnm. :aveam am hd oi familii egale ca putere. +Fiind primavhr& capricioas3 i-am reco- Capacul stupului de 500X 560 W ' s e '. : . ,mandat s(i administreze miere familiilor lui tabla galvanizat3 de 015 mm- c 'pentru . a realiza o cit mai bun3 stimulare Diafragmele (D) se confecJioneazfi ,,

. 'a ouatului matcii +i a 'cregterii puietului. din d 0 ~ 5liici din PFL dur, lipite, de :In concluzie consider cti nu se poate in- i 5 m.m &WS~,W (10 mm): . -. .

locui In totalitate mierea din rezervele de.i Cornierele sint din tab15 & alvaniza&. .iernare cu sirop de zal~tir,ci cel mult in de 8 X 8 X O 1 5 mm, prime cu cuie deprocent de 50%. iar la stimularea timpurie geam ,lungi de 320 mm.a familiilor de albine este indicat sti utili- Hriinitoarele care se pun la urdiniaez5m toate cantitstile de mieI'e disponibile. f au fiecare capacitatea de 125 g.

15.


18/34

FigFolosesc rame Dadant qez te pe su-pofii, distanveri din tab15 galvanizati

de 0,5 mm.Fa@dele A q i B au prev~zuteurdi-niqele 1 3 qi 5 ch scindurelele de zborqi de protejare a lor, iar fapdele C siD cu urdini~ele2, 4 de asemeneacu scindurelele de zbor ~i cele de pro-tejare a lor (fig. 1 2).MODUL DE S MBL RE I EXECUTIESe asambleaz5 cei 4 pereti de carese prinde apoi fundul. Se prind Gbli-teie din tab13 galvaniaat5, ou cuie degeam, cu 2 mm rnai sus de falpl ra-melor, in c re se apz5 ramele, astfelca ele s i se situeze la 15 mrn dep5r-tare de peretii transversali qi diafrag-me. > aSe prind colnierele pe peretii trans-versali, la cotele amintite, ele tre-buind s5 fileze cu cornierele lungi depe fund.Se monteazi cite o diafraging s i sepri* pe rind cornierele mici, impin-gind. diafragma spre cornierele ce o

, contureazg.Se prinde rama de 125X 15 rnrn pecare se sprijin5 podiqorul general.Se pune capacul care .este acoperitcu tab15 galvanizatg de 0,5 mrn gro-sime.S e executii apoi ggurile pentru --diniqele 2 3 4, 5 in imediata apro-piere a diafragmelor, pentm ca albi-nele s p a t 5 circula mai q o r pe dis-tan@ lEisat8 de 15 mm pin5 la rame.

Toate urdini~ek e vor fixa la pozitiad h fatade.e precizeazi c5 s-a i at distmtade 15 mm pentru .a se q u r a intro-ducerea rarnelor cu botci qi pentruqcaalbinele s2 le acopere cit rnai bine.Pe fatadele ~i D urdiniqele 2 si4 qi respectiv 3 gi 5 se vor vopsi inculori diferite, pe suprafaw cuprinsjintre marginile scfndurelelor de zbor~i cele ale scindurelelor de protectie,pentru o mai bun5 orientare a albi-nelor. De altd'el, orientarea se face gidup5 fo m a scfndurelelor de protectie.Hrgnitoarele se parafineaz8.Pentru a obvne rezultate bum, estenecesar a avea la dispozitie, pentru ostupin5 de 30 familii de albine, 3 bu-c5ti din aceyti stupi, fn care s5 se

f a d imperecherea mgtoilor.Vom folosi la Tnceput stupul pentrubotci.1. POPULAREA NUCLEELOR PENTRUBOTCISe aleg din skupin5 familii foartebune ecordiste, de la care se iau cele6 rame necesare popul5rii nucleelor,Lucrarea s va face Tn prirnele 2zile ale infloririi salcimului qi Pn jurulorelor 11-12, cind albinele culeg5-

toare ies masiv la cules, iar matca,datorit5 abundentei culesului de nec-tar, iqi va intensifica ouatul.Vom ggsi atunci cu siguranti puietde 1-2 zile pe mai multe rame, undealbinele doici qi albinele tinere se vorafla in n m B r mare.Se selectioneaz3 ramele ce vor filuate; cite 1-2 de la fiecare familiealeas3, pe care se gheqte puiet c6-p5cit, polen, miere qi puiet (0115) de1-2 zile, cu care s vor popula nu-cleele.Aceste rame s aqazg la stinga stu-pului, izolat ,etanqU cu diafragmede restul farniliei. Dac5 sint dau5 sauchiar trei rame alese, se vor aqeza dis-tantate la 3-4 cm una de alta qi lafel distantate de peretele stupului gidiafragm8.Pentru mulare, peste aceste ramese vor peria albinele tinere de pe alterame\cu puiet proaspat. In aceast5 lu-


19/34

ware se r m a n d 5 pulverimea cu a1p5ciXIdut5 a . ramelor pentru c abinelesZi r h i n 5 toate pe rarne. Se acoper5ou scindura podiqorului. Cele 6 ramealese vor r5mine in stupii respectivipin5 spre s e q 5 dn d culesul scade fnintensitate, dup5 care ramele se trecin nuclee.Se acoper5 nucleele cu podiqorul iurdiniqele ou sita, iar pe scindura dezbor se aqaz5 un obstacol pentru aopri lurnina.Asffel completat, stupul se a.cpz5 laurnbrii, in w fel ca atunci cind vorfi deschise urdini~ele, irculatia albine-lor la cele 4 fzit..de s5 se faci f5r5 ob-stacole.In hrhitoare se pune past moalede rniere cu amestec de polen qi seaccrper5 cu geamd-capac.Stupul riimine asffel inchis i adoua zi, cu ventilatia asigurat5 pen-tru fiecare nucleu,. prin deschiderilede la fund i sitele urdiniwlor.Albinele de pe rarne, care au stat8 ore izolate in stup vor c5ra noapteasi a doua zi in nuclee pasta din hr5-nitor si i ~ ior -vedea de lucru.FapM c5 albinele au stat 40 44ore izolate, far5 a ie i afar5, reducemsiderab il depopularea nucleelor,c md se vor deschide urdini~ele douazi. zilele ce urmeaz5 se vor controlahrhitoarele qi s va vedea prin geam,d a d rnai au nevoie de past5 pentrua se comp1e;ta rezerva.La contmlul pe care il vom facedup5 4 5 zile ,ne vom da se m derealiz5rile &btinute la fieoare nucleui vom ti pe ce cont5m.

2. POPULAREA NUCLEELOR PENTRUIMPERECHEREA MATCILORPentru o stupin5 de 30 familii de al-bin? pe limn@nucleele pentru botcisint necesari inc5 3 stupi cu 6 namepentrv imperecherea m5tcilor.Tinind seama de modul judicios incare au fmt preg3tit.e ramele pentruproducerea de mgtci, este de wteptatca pe fiecare ram%s5 se giiseasci 5-6botci bune, reu~ite, eea ce ar insem-na un necesar de 24 30 de nuclee

pentru imperecherea m5tcilor pe carele avem prin cei 4 sbupi cu 6 nuclee.Vom fixa deci programul de folo-sirk a m5tcilor, tinind seam5 c5 opafie din botci pot fi folosite ~i prinaltoire pentru schimbarea miitcilor ne-corespunzitoare, ele urmind a se im-perechea in familiile unde au fost al-toite.Pentru restul m5tcilor preg5tim materialul biologic necesar, cite o ram5pentru fie- nucleu, marcind in stu-pii respectivi ramele posibile de folo-si t i notind fn carnet, pentru o bun5evident5 ~i unngrire a lucr5rilor ulte-rioare.Ramele trebuie s5 aib3 cit mai mulitpuiet c5p5cit care a fnceput s5 eclo-zioneze rji pug care au dep&jit 3 zile,miere qi polen, la data (ziua) cfnd s-ahotgrit popularea nucleelor.Aceste cerinte sfnt posibil de reali-zat tinind seam5 c5 botca este c5p5-cit5 la 9 zile, deci la zile rnalterialulbiologic luat in atentie va fi preg5titcorespunz5tor... . .. . .. ...................................................

Stimafi cititori,Intentionfnd s5 v6 ajutgm in direcjiaunei cit m dqllne document5ri dorimsA publicsm in limba romgnit volwnulcu lucrdrile celui de a1 XXX-lea Congresjubiliar aL P I M O N D I desf% urat In j

1985 l Nagoya In Japonla. Pentru a pu- jtea stabili tirajul acestei lucari care iva apare in conditii grafice de exceptie,v rugam completati talonul de pe ;verso i expediati-1 pe adma redactiei inoastre. considerind trirniterea /ca o pre- icomandg.R E D W I P U BL IC T XILO R PICO~BBucure~ti, sh . Zulius FucZk nr. 17sector 2 cod 70231


20/34

,.. - - , Ramele alese,s vor aveza la stinga-:'stupului, distantindu-se intre ele la. . 3 cm a p i se va peria peste ele albina~.. . tin5r3 de pe o .ram$. Se deapart,etan ju de restul faniiliei cu ajutorul, . diafragmei ~i se amper2 cu sci,n.dura,. de podi..or. Se mentin astfel pin5 a

doua zi cind' se va incepe operatia de. decupare a botcilor din nuclee. Se al-toiesc. pe rame ~i se populeaz2 nucle-ele pentru imperechere. Se amper5 urdini5ul cu sita. Hr5nitorul se ~unplecu past5 moale de miere cu polen.Stupul se q az 5 la umbr5, astfel ,ca

' circulatia albinelor lsa cele 4 fatete s5s fac5 fSr2 obstacole.Spre sear5 urdini~ur ile g vor des-chide.Pe fiecare din cele 6 rame din\ stu-pul pentru prodwcerea botcilor se vorlssa 1-2 botki bune, din care m5t-cile e vor ieqi se vor im.perechea.

La 6-7 zile de la popularea nucle-lor s va controla eclozionarea miit-cilor, iar la 15 .zile incegerea ouatu-lui.In ac&st2 expunere am prezentatdetaliat ~i dmumentat stupul cu 6 nu-clee, in scopul de a , i cft mai usor de

executat, de inteles atit , de stupariiavansati cit ~i d e cei incep2turi.Mi-am in&duit s2 fac acest yucru,bazat ~i pe faptul. c5 .in cei 46. de anide cind, pmctic cu dragoste ~i cu ,con-

. deiulU in min2 aceast5 fndeletnicire-: m avut ocazia s5 v5d, s8. simt, ~i s2cunosc multe din tainele acestor mi-nunate gize..: .TALON DE ~LSCRIEREi . . . . . . . . . .. NUMELE i' :. [ PRENUMELE : . . . . . . .:, . . . . . . . . . .i Str. nr.- i

- : .. i LOCALITATEA . . . . . . . . . .i WDUL . . . . .

. . .j JUDETUL Telefon

Sa onstrulm singuri unIZOL TOR E

~asi l e AZILIUCIzolatorul de mate3 conceput demine poate inlocui cu succes diafragmaHanemann (fig. 1 .Modul de utilizare : se a~az2zola-torul pe fagurele unde 3e afl5 mtcb2trin5 si se apm2 pin2 cind nu rnaiexist5 nici un spatiu de ie ~ i r e e subizolator, iar albinele pot circula nes-tingherite de sub el.Acest izohtor se poate folosi pen-tru orice tip de ram5 in urmstoarelesituatii :- ind este cules bun de nectar, lafamilii - puternice, ' se izoleazii matca,pentru a da posibilitule albinelor clea culege nectar mai mult ;- n vederea restringerii omtuluimlitcii pentru ca familiu sii nu inlrein frigurile roitului ;- n cazul unei familii bezmetice

se ia o matcli cu citeva albine ~i seintroduce sub izolator, bineintelesduph efectuarea la familia respectivlia procedurilor cunoscute de apicultor.Se introduce apoi rama in stupul res-pectiv unde se va fine 2 3 zile, dupiicare se elibereaza rnatca cu albinele ceo insotesc;- n cam1 n apicultorpl lucrehzliIn ture (12/24 .ore), el izoleaza matcala familia predispusli roirii, aslfel sal-

vind pierderea roiului ;i a nectaruluipe care il iau albinele cind roiesc ;inu pot f i prime.Avantajele acestui izolator sint ur-m5toarele :1 - retul de cost este mai redusdecit cel al diafragmei Iqanemann ;2 - urata folosirii izolatorului estemuM mai mare iar dac5 este confec-tionat din material inox, nu are

moarte;


21/34

. in istoria apicdl uriiHRISOAVE -

APlCOLE. DOMNE Tl .

sp? exterior ~i ele au dus n alte @rifaima i cinstea de care dadeau 'do-vadii gospodarii romdni. In vederestimuliirii produciltorilor ~i ap2Zx5rii

-9

, , . . : . .. ~, . . . , . / . . .. . .


22/34

. . . -- -- .. ... . ' . < . . . i. ,I .. , ., ,. - .,., .~ .. .. .. . . .:.>. ' .:. , .- - pe pristicari sil nu-i tulbure nimeni

. (idem, act 69).. . .. Tot de la St ef an cel h lare p5str5m

. un act din 1466 iulie 9, Sucmva, princare .se acord5 m3n5stirii Pmbota ,,ju-miitate- di n ceara adun atl i de la TirgulFrumos i berbeniFele de miere din. zeciuiala care 'se va strfnge din satele

_ ei de la Botne . Pentru a-i stimula palbinari sii produc5 mai mult d8 po-runc5 in acelqi act ca ,,nimeni sli nuaha t reab t i cu ea (prisaca de la Vi-soca) nici cu oamenzi lor (idem, act138). ,Nu numai pe stuparii mai bogati T; ocrotqte domnul, ci i pe EncepBtori,fie c5 e vorba de o persoani sau de

o instituue, dgruindu-le teren , ,ca se-~ifaCii pe locu l acela prisacti (idem, act142).Pana diaconului Coresi Pnregistreaz5 -porunca domnului Radu de la Afu-mafi care in, 1525 septembrie 8, laTirgoviqte, iriargte episcopiei din Bu-ziu, printre altele, i ,,I5 vedre d emiere (D.R.H. seria B, Tara Romfi-neasci, vol. 11, p. 457 .Mierea constituia pe atunci un mi -loc obiqnuit de pla.ti, de la care nicivoievozii nu erau scutiti, cind visk-riile lor s'ecituiau.Un alt voievod care se WurcS cuplata in natur2 este Radu Paisie care,

. .,. :prink-un act din 1536 iulie 17, Bucu-.. q t i , dB m5nZktirii Snagbv, printrealtele, ,,in fiecare an... i miere, zeceuedere (,Documente privind istoriaRMnbnieiu - prescurtat D.I.R., vol.11 Tars RomAneasc3, act 210).H r i d v e l e ne infBtiveaz5 o stare de\ .spirit favorabilg acestei kupatii pa -. nice s i i-entabile. Organizarile hc iale

. de at,unci erau canalizate in vederea' . ,;specializ3riiU qi Pnfiinprii de . pris3ci. .. mari, bamte pe .o eficinv sporit5. Neindic3 acest fapt denumirile zipioole pe

care le-au luat satele, locurile unde se.: practioa stup3ritul : ,,prisaca de laFund u, dincolo de Sire t ... igrisaca Co-. zia, de la Bohotin..., prisaca de la It-chilu (D.R.H., Moldova 11 act. 107),,,pisaca lu i David ... pi prisaca de la

Visoca (idem; act 138), ,,prisaca uiIvanco @ prisaca Zagorne i, @aca dela Covmna , mosia PrisB&i e jossattd Albina (Actele de furndatie siproprietate... Bucurgti 1904, p. 241).Chiar ~inumele apicdtorilor au Em-

purnutzit cuvinte ce denmesc inde-letnicirilor h r : comisul qerban Prisdceanu din Scaulnul Craiovei, postel-nicul Constantin Prisliceanul, Albi-nescu Coststandin din BBrbBksti;-VPl-cea (Comori arhivistice vilcene, vol. 11, ,act 1399). /Deprim cu indeletnicirile 'sale, ro-miinul a ajluns pin5 a se pierdeintre albinele sale ~i identifica cu elei-n nurne qi-n viata de toate zilele.e m n i i romfini au inteles aceast5 pa-siune i au favorizat* vtiind c8 au deci ~ti ga t i ei, qi tara.Cuvintul voievodului AlexandruIlia? are putere de lege cind imputer-nicqte pe Athanasie mitropoli tul Su-cevei s5-qi apere hotarul pris5cii salede la Bac5u : ,,Si nimeni sti nu in-drZizneascb a merge acolo sli pascli vi-tele sau sii taie lemne... Iar cine se v a

af la tiiind lem ne sau urnblind u vi-tele, sii se ia de la el tot ce va fi avind,numai sii-1 lme go (D.R.H., Moldova,vol. 21, act 163).Alti domni, dimptriv3, au avutgriji sB inrobeasca ~i s8 s p o l i e z e , ~albinari.' Aflim de acest fapt din,,Letopisetul Tgrii Rombnqti in sec.a1 XVI-leau : ,Mihnea-vodii... au m iadaos n tarZ un ir ce i-au z is ndp q t e . T i a u PUS pre ro$ii u n bir foartemare ; i pre megi& i gtileatii de pQine

p di jma di n s tupi un stup (Literaturarom&n5 veche, Ed. Tineretului, Ly-ceum, p. 233).

D e ~ i int acte oficiale, purtind m-nstura si gindurile exclusive ale' dom-nilor, seci prin relatarea faptelor saunormelor pe care le stabilesc, uneledintre aceste hrisoave. au exprim5rilese pe alocuri, ~i nuantate, de mu lk

ori pline fiind de poezie i elegantgliterara.


23/34

Statornicul nostru colaborator Sorin BODOLEA, redactor la Institutu1International de Tehnologie gi Economie Apicolil a1 APIMONDIA a realbzaf un.reugit i interesant interviu cu un harnic i priceput apicultor care este dmpo-trivil i un foarte talentat i unanim apreciat bariton a1 prestigioasei OPERE din ,-capitala Moldovei. Am fi wt u t intitula interviul ,,CONFLUENTE : ARTA -APICULTURA dar-y tiut fiind faptul cH un cm nu se poate realiza deplin inapicultur5, in art s, in tiin45 sau in oricare al t domeniu nici inti-o intreagfi via@decit punind la temelia a tot ceea ce face IIuternicH pasiune, o aleass abnegatiei nlults dHruire de sine am pftstrat titlul initial propus redactiei de autor :

Sfirgitul unei toamne fru-moase se inst5pinise pesteIayul copil5riei mele. lgintorceam aici pentru a cu-noagte un om care de 30 d&ani slujegte cu devotamentscena Operei Roni6ne dinIagi f5cind in acelagi timpdintr-o alt5 mare pasiune- picultura - fndeletni-cire de-o viatii. Pe baritonulIon H u m i 5, am avut pri-lejul de a-1 intilni - dup5ce cu o sear5 inainte 1-amurm5rit ~e sccn5 In distri-butia spectacolului cu opera,,Alexandru L5pu neanuu- asediul filialei lagi a Asocia-tiei Crescjtorilor de Albineclin Romgnia. Tinip de douj ,ore, m-am aflat in fata unuiom de elfvat5 cultur5> pasionat rji reputatapicultor, preocupat in mod egal de sluji-rea cu abnegatie a scenei care 1-a lansat,cit gi dc desfS urarea unei a ct iv ia ti sus-tinute p e t5rimul apiculturii.- timate Ion Humits, sinteti membrufondator a1 Operei Romlne din I a ~ i ,carein luna noiembrie, anul trecut, i-a anlvcr-sat t rei decenii de existents. Cum at i ajun spe scena liric5 ic ean?i, dumneavoastrft, ab-solventul unei facultgti tie zootehnie?- Am s5 incep prin a v5 mgrturisi c5 decopil am fost st5pinit de dou5 mari pasiunicare mi-au insotit apoi toat5 viata - mu-zica i apicultura -, domenii pentru carecducatia mea a inceput In familie, foartede timpuriu. TaGl mey Zaharia Hu-mit5, avea pe ling8 o qoce minunat3 careincinta pe ascu lutori i o statornic8 pasiunepentru stupina sa de la Lugoj.- mniltean? Viata v-a purtat deci pagiispre plaiurile moldovene de care ati ramasatasat...

- Este adev8rat c5 m5 trag dintr-o familiede b5n5feni. Din aceste locuri au mai pornitmulte nume cunoscute fn muzica romP-neasc5, cum au fost de pild5 muzicienii Ti-beriu i Mihai B r e d i c e a n u i, ca s5

dau doar'un singur exemplu ,de tenor cu voce liric5 cutimbru strrilucitor - TraianG r o 5 v e s c u marele solista1 Operelor din Cluj gi Vie-na. Nu cred c5 este lipsit deimportant2 s5 amintesc cBIn Banat, Snc5 acum 111 ani,la Buziav s-a petrecut statua-rea primei asociatii de api-cultor5 din teritoriul nostru.Astfel se explic5 poate, prjninfluenta mediului, cele dou5pasiuni statornice ale tata-lui meu, pasiuni sau preocu-piiri care mi-au marcat pu-ternic co ~i l5 ri a si adoles-centa. In timpul studentiei,la facultatea de zootehnie,la Arad, am urmat in pa-ralel i Cursurile Scolii populare de art&gi am activat in corul Filarmonicii ar5dene. ,Am fost repartizat ca absolvent a1 facul-tfitii la Iagi, unde mi-am inceput cariera ,.'de cadru didactic a1 Institutului agronotmc. ,-Viata muzlcal5 bogat5 a acestui importat~t -centru de cultur5 imi st5pinea ins5 din ce ,ip ce mai puternic sufletul ~i .. prima meaprofesie, cronologic vorbind, a dat intiietatepasiunii pentru scena operei. Am devenitdin nou student, la Conservator, dfndti-mi

seama cu timpul c5 de fapt nu este necesars5 aleg intre cele doua pasiuni gi profesiideoarece se completau i se sprijjneau fnmodul cel'mai fericit.- e pot completa? Cft se pot fnt ilniinteleg, dar... , .- n apiculturg am g5sit mereu refugiul.oaza de linigte necesar5 perioadelor de pre-gatire intens5 a unu i nou spectacol, unui ;nou roll cadrul de meditatie la cea mar,.-adecvat5 modalitate de reliefare a carac-terului unui nou personaj, de transpuneren linie melodic& a acestuia. Aici, n pri-

saca din apropierea Iqului, fmf regbescputerile dup5 marea fncordare pe care opresupune transpunerea scenic3 a unei par-tituri de oper5. 1 mai este un aspect pe


24/34

. - . . .. . I.\ . . :..->. -, -

,.q; care unii bagatelizead stupina mi-a ofe-ri t nu doar linivte $i reg&ire In clipele dedeoqbit efort psihic, ci gi un plus de vi-goare de robustete prin tot ceea ce am

, obtinut gi am consumat de la proprii meistupi., - Hrg d c i o jncercare de a vP. m5guli$i nici din dorinta de a vil face un compli-ment de 'circumstantti, voi spune t o t u ~ i&am' in fats un om de o vitalitate i o prezent5de spirit deosebite, un om pe care imi estegreu a - 1 cred c l se apropie de virsta pen-sion5rii. Cite roluri ati interpretat in ca-riera dumneavoastr5 artistic5 ?- a nu vti mire, le qtiu exact n u d -rul. SPnt 6 de roluri, In aproape 2 d aspectacole sustinute a tl t fn tart5 cEt $i Enturnee peste hotare. $i v& ~i spun cBin permanent% am cButat' $i Pn prezent caut

s gdsesc $i sti-mi Pnsugesc cele rnai po-trivite modalithti de realizare scenic& apersonajului abordat, Imbuntitatind liniamelodic&, folosind noi sub ti liat i ale aces-teia. SB gtifi cti un interpret de o p e d arede InvBtat toata viata dacti vrea sB nu-sidezamBgeascB publicul, s5-i dGruiasc5 in-terpretari care mai ffrziu sB fie purtatetainic Pn suflet, ca o iluminal'e $i o bucu-rie a spiritualit5tii i sensibilitgtii fiectiruispectator.- evin la apiculturg, d c i in discutianoastra pasiunile se impletesc. In acest do-meniu, ce credeti, s-a spus totul?- Nu, nici aici nu s-a epuizat subiectul$i nu se va epuiza curlnd, In primul rfnddin cauzil cG gi ele, albinele, evo luead inPncercarea permanent5 de adaptare la con-'ditiile de mediu care s e rnai schimbG, nlupta lor continua Impotriva bolilor $id&un&torilor care rZIv5gesc $i uneori puncapat scurtei dar superb organizatei vieti. a, - . .stupului. lm i place sB fiu $i In acest do-. meniu la curent cu tot ce apare nou Enliteratura de .specialitate, dar Pn mod deo-

' sebit sint preocupat de aplicatiile produse-lor apicole Pn medicins..- V5 preocupl problemele apiterapiei ?Nu di,.se.pare c5 faceti cumva oarecari con-cesii une i'mode ?- Nu, nici nu poate f i vorba de o mod&,cind referirile la tratamente pe bazl deproduse apicole coboar5 de-a dungul tim-pului plnB la vechile civilizatii antice. Nu,acesta este un lucru foarte serios. Eu amparticipat deseori la simpozioane medicaleorganizate de Uniunea Stiintelor Medicale- iliala I a ~ i , nde a m prezentat comuni-d r i legate de probleme ale apiterapiei. Unalt aspect care mti preocup3 este cel legatde analiza calitativg a mierii, rnai ales subaspectul calitatilor organoleptice.- titi c5 la Editura Apimondia s aflssub tipar o lucrare tradus5 din limba fran-c e d , intitulata Gustul mierii': care tra-t ea3 tocmai subiectul degustBrilor $i con-

cursurilor de *miere? Ce parere aveti, cumva f primit2 ?- Daca lucrarea va rBspunde exigentelorcelor interesati de apicultur6 in general ide produsul principal a apiculturi~- mie-rea In mod special, atunci cu sigurantB vafi apreciat.3. Daca nu mB h $el, este primaaparitie In limba rom&nB a unei cAGi deacest gen.- Este intradevsr o premiers i aceasta.Stimate Ion Humit5 am aflat cZL avefi mul-tumirea sli vedeti cele douH pasiuni aledumneavoastra transmise rnai departe infamilie.- Era de presupus cil aqa se va htfm-pla. Fiica mea, Gilda, a mo~ te ni t de l amine $i dragostea pentru sceni i Pnde-mlnarea in ale apiculturii. Ea m-a Ensotitde micti, pot spune chiar cB a c rexu topera gi, deopotrivti, Pn stupin%. Este stu-dentti la Conservator $i a debutat deja pescena liricti a Ia$ului, ia r ca apicultoare, sSnu v& inire, fngrijevte tot atitia stupi cPt$i tat31 ei - 0. $i afirm cu toaG convin-gerea cti amlndouti lucmrile le face cudBruire $i seriozitate. $i s5 mai $titi dum-neavoastrd c& $i sotia mea Imi este unfoarte pretios ajutor Pn lucrarile de la stu-ping.- Ce ginduri d e vitior aveti ?- Voi continua bineinteles sB cint pescena 'iegeanz. Voi ramlne pe ma1 departeun colaborator statornic a1 operei $i spercB voi mai face roluri frumoase. Apoi, voiconsacra mult timp cercului apicol munici-pal I q i a1 cBrui prevedinte slnt incB de laPnfiintare, acum 29 de ani, precum qi activi-tdtilor filialei judefene A.C.A. a1 carui vice-pregedinte sPnt. Voi lucra Impreung cu fiicamea i sotia la stupin5 $i mil voi dedicaconstant preocupilrilor mele legate de api-terapie. Precum vedeti, multe proiecte. Ia-ca s l fiu sincer, acum imediat, mi3 voigr5bi la repetitie, reinnoind invitatia pentrudumneavoastrB $i toti cei ce iubesc muzicade opera d e a fi prezenti l a cPt rnai multespectacole ale operei ieqene de care m5 simtlegat sufletegte prin cele rnai trainice $i fru-moase amintiri.- ar eu voi incheia discutia cu dum-neavoash.5 multumindu-vl $i exprimindu-n~iconvingerea cri am cunoscut un om care$-a vazut visul implinit - ntilnirea ndouH mari pasiuni ($i totodat5 dou5 auten-tice reu~ite)nutrite de s t ~ d a n i a onsta~ltlide a dsrui semenilor cite ceva dintr-o str5-veche $i definitiva triads ; cea a binelui,a frumosului $i a adevlrului. $i voi dta,fie-mi iertata indiscretia, dintr-o scrisoarea dumneavoastrg catre Redactia revisteinoastre dous rinduri referitoare la apicul-turB care m-au impresionat ~uternic ,NECARE NE-AM LEGAT PRIN TO TFIIN'J'A NOASTRA .


25/34

Mai multi apicultori s-au adresat- cuscrisori -rqdactiei, solictfnd consultatii ju-ridice cu privire la modul de acordarea vetrei de stupine. .

Informgm pe toti apicultbrii c5 inanul 1980 a fost elaborat ordinul comuna1 Ministerului Agriculturii nr. 74, CO-mitetului pentru Problemele ConsiliilorPopulare nr 28. Uniunea Nationals a cboperativelor agricole de productie nr. 22$1 Ministerului Economiei Forestiere $iMaterialelor de Cbnstructii nr. 1132,, pri-vind atribuirea de vetre.de stupin5 uni-tatilor socialiste cu sector apicol $i api-cultorilor persoane fizice membrii aiAsociatiei CrescBtorilor , de Albine.

La 'pct. a1 ordinului comun se a r a a,,Unitstile agricole de stat, inspectoratelesilvice judetene, birourile sau dupg caz,comitetele executive ale consiliilor popu-

Unitgtile agricole de stat, biroufle saudup5 caz, comitetele executive ale con-siliilor populare comynale, or&Bne$timunic~pale $i cooperativele agricole deproductie pot acorda fn folosing pedurat5 de un an, pentru vatr3 de stu-ping, terenuri improprii culturilor agri-cole $i In perimetrul plantatiilor pomicole, In conditii care s3 nu dziuneze pro:ductiei acestora.

Inspectoratele silvice judetene pot~ c o r d a n folosintzi pe duratA de un an.pentru vatra de stupinti, terenuri im-proprii culturilor silvice $i la lizierapgdurii, cu conditia s5 nu f ie stlnjenit5demoltarea nornlalg a arboretelor.

Vatra de stupin3 se acord5 numai pebaza recomandsrii date de filiala A.C.A.din judetul in care apicultorul i aredomiciliu $i in mod obligatoriu' trebuie

la te comunaie, oragenegti ~i municipale s3 prezink certificatul de s3nBtate a1 fa- 9precum $i cooperativele agricole de pro- miliilor de albine, eliberate de organulductie, pot acorda in folosinfa temwrarfi ranitar-veterinar in raza c5ruia se afl5fBr5 plats, la cerere, pe duratfi deter- stupina. %minatii, pe bazB de contract. unifitilor Contractul de folosint5 temporax-5 a 8socialiste $i membrilor A.C.A., teren pen-tru vatrg de stupins in conditiile ordi-nului comun sus amintit, cu resaectareadispozitiilor Legii 59/74 cu privire lafondul financiar $i Srfi a afecta pro-ductia agricolfi sau silvic5 .

Suprafata de teren pentru vatra destupin5 se sta bil e~t e uhdu- se in calculpins la cel mult 5 m2 pentru fiecarestqp, fEir5 a de&i 8 m2 pentru fie-care stupin3 apartinfnd unit5tilor socia-liste $i 400 .m2 pentru fiecare stupin5proprietatea apicultorilor persoane fizicemembri ai A.C.A.

terenului pentru vatra de stupins se in-cheie pe un an calendaristic ~i poate fifielungit pentru anul urmstor p h 8 .cel rn i tirziu la data de octmbrie' aanulai in curs.

Pe terenurile vetre de stupin& pot f iamplasate, In scopul servirii stupinei nu-mai cabane tip ,Apicolau, platforme mo-bile rulote $i ad5pSitoare.

Pentru protejarea stupinei se pot exe-cuta imprejmuiri ugoare.

Alexandru NICOLAEConsilier juridic 9ef

Denumirea actual5 Ministerul gilvi-culturii.% .


26/34

fteva ginduri i mcirturisiri ale unei tinere apicultoare

asiunea invinge dificultd~ileElena Ramona ROTARUElev5 Pn clasa a XII-a B la Liceul apicol Bilneasa. Bucure~ti

h conformitate cu neua orientare florilor $i zhislesc un produs de le-privind integrarea organic8 a inv5t5- gends mierea.mintului cu cercetarea qi producpa, h amilia mea o preooupare pentruelevii Liceului apicol de pe p l a t f o m crgterea albinelor nu a avut-o nimeari,b p l e x u l u i apicol B 5 m w a1 Aso- ins5, de mic8, dulceata mierii m aciatiei Cresciitorilor de Albine au la atras, iar albina m-a vrtijit, m-a fer-dispozitie multiple mijloace de in- m e a t , chiar m-a uirnit cu puterea qistruire practics, atit la stupina liceu- hamicia ei. fi priveam zborurile, opri-lui, cit $i la fermele Insti~tutului de rile si mi~c5rile i pe flori, i-am sim-cercetare $i produc$ie pentru apiml-, tit ~i fnepitura. Aflasem din povesti-Itur4, ale 1.A.S.-ului MogoSoaia la cen- rile bunicului cum a f6cut de stxajBtrul zonal apicol de la Tulcea si h omului de aici, cu PntepAtm ei, &I-cadrul Chmbinatului apiool. potriva tiltarilor $i a altor ~ v ~ t o r i .Dupii terminarea cursurilor de hv5- Abia a m , fn liceu, am r q i t st h h t nt 115 iunie, noi e w i i clasehr deseopiir c5 familia de albine este Ba XI-a am fast repartizati pentru buns adevarats uzin5 care procur5 din nadesffqurare a practicii apicole, dup2 tura materia prim% Pe care 0 p ~ l u -p ~ f e r i n t en de ,pr&enien@ la read oferindu-ne o dive~sitate def e m e apicole $i 1.A.S.-uri. Aceass ~~~e Dincolo de fnchipuirile melerepaeizare a fast fgcua ou mult dis- de copil S-a %rezit curiozitatea c ~ n w -; er nb in t, d~ cgtre tovarii~a o f i w . terii cit mai aprofundate a viepi $iOltea Scorneicc pentru a f i p q i ~I Ictivistii familiei de albine.contact direct cu problernatica prac- Vecinul bunicilor mei, din- mticii qi pentru a ne verifioa o bmii mung cu nurne de trandafir sabaticparte, din cuno~tintele Pnsu$ite la de pe malul Dungrii, Moqu Bicu uxncu1-3~14+i din cartile de specialitate. il poanenim, s-a fndeletnicit $i ouAceste ciirti, rod a1 unei indelungate crgterea albinelor. Acum in vfrst2i ksi fruotuoase practici, m u a l e l e 86 de ani dsiruie~te u generozitate dinnoastre de specialitate (,,Tehnologia invsmin te le ~i intelepciunea sa pen-cregterii albinelorc , ,,Manualul apicul- tru mintile noastre iscoditoare. i latorului , ,,Baza melifer2iUqi ,,Utilaje gi aceasta v i r s ~mg asculG cu inkresconarucpi apicole ), elaborate cu con- Si Uneori chiar discutiim aprins despre'curs~ul peciali$tilor din platforma api-- cola Bgneasa, ne sht de mare folos. ceea ce invat eu despre apidtura dinQrele de curs, rnaterialele didactice, tam noastrg. 11 pot m ~m i nv%abrvizita la ferma scolii $i .la Casa me- in ale albinsritului $i el pot f i nu-morid8 ,,Tudor Argheziu, au trezit miti multi altii care au o pr&icil 'in-curiozitatea, dorinta qi mai mare e deIuargaGi qi care au fnvgpt ~i pe altiicun-tere a vietii albinelor, aceste mi- rnai tineri d in-fa inel vietii albinelor.nuni cu aripioare care culeg esenta Timpul s-a saurs repede, ,de la primii> . a


27/34

p a ~ i n studierea apiculturii, pin5 lahatarirea de a mii dedica ei.Practica despre care am vorbit maiinainte urma s5 o fac la Tulcea, inpunctul Bididia, la o unitate speciali-zag pentru crqterea miitxilor. Amloa prins viatii tot ceea e auzisem dela tovarg~ii profesori $i tot ceea cecartile imi destiinuiserri. Timp de olung de zile albinele au fost atit pen-tru mine cit $i pentru colegii si cole-gele mele, o mare atractie care s-a.manifestat prin raminerea la stupin5~i dup5 orele de program. Practicane-a fost indrumat5 de tovarikja in-ginerii urelia Chirilti i apicultorulPaul Batiog, fost elev i absolvent a1liceului unde Jnviit ~i eu.fn Dobrogea, albiniiritul a gk i t din-totdeauna conditii dintre cele maibune, fiind favorizat de p5durile bo-gate de tei $i de abundenw finetehrnaturale. Inforrnatii despre crqtereaalbinelor fn teritoriul provinciei dintreDunire si Marea Neagrii ni le-a l h tIon I o n e s c u d e l a B r a d , cuprilejvl c515toriei de studii pe care ainkreprins-o in Dobrogea anilor 1850.El nota cZi la romhi i din nordul Do-brogei apicultura era m a din ooupatiile principale, datorit5 p5durilor cu,milioane de teiu.Dup5 cum ne-a informat apiculto-rul Paul Batiog, punctul Bididia func-tioneazii de anul trecut cu stupin5 siunitate de cregtere a m5tcilor apax$i-n h d Institutului de cercetare gi pro-ductie pentru apiculltur8. Situat la5 km de Tuloea, la, poalele unui dealcu o altitudine de 200 m stupina arein prezent un n m 5 r de 160 familii dealbine ~i1000 nuclee. fncepind cu mu11987 amlo se va construi un centrumodern pentru cre~tereamgtcilor, oadevZrat3 statie-pilot de cercetare $iproductie.Acolo a fost prima ti cfnd amumblat singur5 fntrun stup cu al-bine. Aveam s5 desoopgr cu propriimei ochi frumusetea muncii far5 r5-gaz a albinelor care aduceau aurulflorilor in stup.a prima intep5turH m-am speriat

putin, dar apoi m-am obipuit, ' sim-tindu-m5 dup5 wi imq ca g n ade;v5rat apicultor. I . . . .Zilele de practic5 incepeau' la orele' .8 dimineata 'gi se desfiqumu in f e k l I ; - . .

m 5 t o r : fiecare dintre noi, adic5 . . s . . ,elevele practicante aveam de efectuat , - (.diferite l,ucr&ri de intretinere gi ce r - . . ...c&re - ontrolul stupilor gi nuclke- 'lor, pregiitirea dopurilor de plastic siaqezarea lor pe leaturi de cite 15, confectionarea locqurilor pentru botci, .lipirea .acestbra pe leaturi cu ajutorulcutitelor apicole Pncinse, transvazarea ( - '. .larvelor (din celulele de pe rame) fn . :botcile preg5tite cu ajutorul unei lan- . .,tete, sortarea botcilor acceptate ~i in- . :trodwerea in izolatoare intre gratiile . :.Hanemann, introducerea a cite cinci . ,albine lucriitoare gi o matc5 in c q t i , .,Zander, controlul cu~tilor ander, urnplerea acesbora cu gerbet, marcarea . : ,,m5tcilor, preggtirea siropului pentru j:albinele lucrstoare, cornasarea, intro- : rducerea cwtilor Zander in izolatoareintre gratiile Hanemann, qezarea la 2maturare apoi introducerea in nuclee, . ..- I..,,.marcarea si livrarea m5tcilor Pn co- .livii de lernn cu qerbet si '7-12 al- . , . i;bine lucr5toax-e.. operatimi pe care le .;,i;?

./:;indeplinearn cu pasiune dar $i cu o Edecsebit5 atentie. . . . r:? ;Mai sus pe deal, un p5dur;r care ;::,.avea citiva stupi venea $i mai .furau , ,- .- ?din meseria noastrii. &e @ndri' eram .c5 putearn fmpiirti$i altcuiva din cunqtintele noastre. ., . -. ,-.-: .. . . , - . .Acele zile minunte de varA,: lorn-rile pitorqt i unde ne-am desf5guratpractica vor r5mfne nqterse din .,amintirea mea. Ori de cite, ori voi . .. .-privi o in3 zburind sau poposindpe o floare'pentru a-i culege nectarul , ~',.

si polenul, imi voi retine respiratia c : a -inchingcivne pen8tru$eSnicia trudei ei . .

fost un Pnceput frumos, dificil $iwionant , ocazie cu care, am fnv5t.tc5 viata trebuie conceputZ conformprincipiul,ui muncii pline de abnega-tie gi dgruire asa ca cea a albinelor,in armonie ~i cooperare.


28/34

INTERES 1 PREOCUP RE PENTRU PiCULTLlR .B W N ~ ~ T E N ~IVasile POPES UPregedintele Cercului apicol municipal Ti mi~ oa ra .

Preocuparea sustinutg a apicultorilor dinzona de vest a t5rii noastre pentru continuaperfectionare a tehnologiilor destinate spo-ririi productiilor $i cre~teriicalitatii aces-tora, precum $i importanta ce o prezint5pentru apicultura romAneasc5 ecotipul ra-sei ,Apis mellifica carpatica , exis tent In.Banat, ale carui in su ~ ir i morfo-productivesint recunoscute pe plan mondial, a atrascuriozitatea $i interesul multor apicultoridin tar5 $i din strriinstate. Ace~tia,din do-rinta de a cunoagte c5ile gi metodele depracticare a unei apiculturi cit mai renta-bile, au efectuat vizite de lucru gi nunie-roase schimburi de experientri la unele dinprincipalele obiective apicole ale filialeiAsociatiei Cresc5torilor de Albine din ,ju-detul Tirnig. Astfel ,. deosebit de vizitele -schimb de experient5, efectuate In anii an-teriori de grupurile de apicultori din R. S. F.lugoslavia, din R. F. Germania $i din tarri,ca de pildil din judetele Mures $i Arge$,in ultima perioadri cle timp. apicultorii ti-mirjeni au fost gazde a mai multor vizitede lucru a unor delegatii din partea Co-mitetului Executiv al Asociatiei Crescito-rilor de Albine din R. S. Romania, a In-sttiutului de cercetare $i productie pentruapicultur9, precum i a unor delegatii dinstrzinata te, venite pentru a realiza schinl-bur i de esperienffi, dintre care. ca mai seln-nifi,cative, amintim pe urmiitoarele :Vizita de lucru, analiza si dialoguldesfrirjurate In zilele de 11-12 octombrie1985 ch Comitetul filialei judetene A.C.A.Tirni,s, de critre ing. Eugen A r z asecretarul Comitetului Exccutiv a1 Asocia-tiei Cresc5torilor de Albine din R. S Ro-mania ; ing. Aurel d 1a i u - directorsi ing. Elisei T a r fi a ecretar ~ti int ificla vremea aceea a1 Institutului de cerce-tare rji producfie pentru apicultur5 dinR

apicultura in romania nr. 1 - ianuarie 1987

Documents