apicultura in romania 1986 nr.6 iunie

Revisd lunar3 de schimb de experieng qi tndrumare metodologid apicolg editat5 de Asociatia CrerJtorilor de Albine din Republiu

Socialist3 Romania

C U P R I N S S. BODOLEA : Cercetarea gtiintifid - avan-

post a1 dezvoltarii tehnologice $i introducerii progresului tehnic In apiculturil

C. MIU: 0 metod5 moderna de crqtere n miltcilor $i lnmultire a familiilor de albine

I. DUMITRICA : Mtacirea albinelor

Relaari de la apiculbri T. MARICA$s Cind se a j u a roil cu puiet

$t. POPESCU : Materiale corespundtoare pentru obtinerea fumului

I. CIRNLT : Muvtarul, o irnportanta s u d de nectar $i polen

M. LISOVSCHI , Florica ANDREESCU : Cadm pentru transportat stupi

Din experienta unor apiculbri L. PADUREAN : Topitorul solar

Rezultate ale cercetgrii vtiintifice I Cristina MATEESCU, Elena PALO54 Studii I privind actiunea antimicrobianil a veninu- I lui de albine

, V. LUP$AN : Ur$ii $i stupinele

' * * * : Am ales pentru dumneavoastril una dintre numeroasele scrisori adresate redac-

I tiei : C. COSTEA - Dialog Pntre generatii : Emilia POPESCU DICULESCU, M. POPESCU , DICULESCU : Albina ,proverbial&"

V. POPESCU : Consfatuirea de la Timi~oara a redactiei cu cititorii $i colaboratorii revistei

26 N. NICOLAIDE : In memoriam: Johannes " I Dzierzon - 175 ani de la na$tere

DOCUMENTAR APICOL CALENDARUL APICULTORULUI PROGNOZA INFLORIRII TEIULUI ALB

C o p e r t a I : ,Pe un picior de plai, Pe-o gur5 de rai u...

(f o to : Constantin DINA)

CERCETAREA STIINTIFICA-AVANPOST AL DEZVOLTARII TEHNOLOGICE $1 INTR~~DUCERII PROGRESULUI TEHNIC IN AP~CULTUR~

. Sorin BODOLEA

Institutul d e cercetare gi productie pentru apicultur5 a1 Asociatiei Crescgto- rilor de Albine din R.S. Romania $i-a cigtigat un binemeritat renume atit in t a r i cit $i in strainstate datorita unor rezultate de esceptie obtinute in activitstile de cercetare ytiintific5, rezultate care au fost rapid implementate in produclie, asi- gurind astfel pirghii eficiente destinate introducerii imediate a dezvoltsrii tehnologice $i progrcsului tehnic in apicultur5. Aga cum cititorii n o ~ t r i au putut con- stata, in paginile revistei au fost g5zduite aproape num5r de num5r o seam5 de valoroase materiale elaborate de lucrgtori ai institutului, in ideea c5 prin publicarea unor asemenea articole s-a contribuit la punerea in circula(re a celor mai interesante gi oportune rezultate ale cercet5rii vtiintifice fundamentale dar mai ales aplicative. Este demn de subliniat c5 fiecare colectiv a1 institutului (care in acest an implinegte 12 ani de la statuarea in actuala structurs). este organizat intr-o conceptie global integratoare avind gi cite un puternic sector de productie astfel c5 rezultatele cercet5rii sint validate nemediat in conditii de productie.

Trebuie mentionat cg dac5 cercetarea ~tiintific5 romlneasc5 aniversea75 in ackst an 56 de ani de activitate intr-un cadru organizat, amplificarea activitrifilor $i cre~terea cantitativ5 $i calitativg a rezultatelor cercet5rii s-a produs cu precz- dere in ultimele dou5 decenii.

Tot in aceast5 perioads, apicultura romSLneasc5 a cunoscut o dezvoltaref5r5 precedent, dezvoltare materiali7at5 prin sporirea accelerats a num5rului familiilor de albine ca gi a productiilor apicole amplu diversificate in ultimii ani. De- sigur c3 aceste crevteri nu a r fi fost posibilc far5 aportul cercet5rii $tiintifire.

Tocmai aceste bune rezultate inregistrate in productie au stat la baza ela- borlrii Programului de dezvoltare a apiculturii in cincinalul 1986-1990, program aprobat in ~ed in fa Biroului Politic Executiv a1 Comitetului Central a1 P.C.R. din 24 ianuarie 1986 $i adoptat de plenara l5rgita din februarie a.c. a Consiliului Na- tional a1 Agriculturii. Industriei Alimentare, Silvitulturii $i Gospodaririi Apelor.

Pornind de la prevederile gi obiectivele inscrise in Program, program elaborat sub directa indrumare a tovar8$ului NICOLAE CEAUSESCU secretarul general a1 partidului nostru, considerind acest document drept principala colnand5 sociall, Consiliul gtiintific a1 institutului gi-a structurat intreaga activitate avind in vedere indeplinirea gi depsgirea sa~cinilor ce revin apiculturii nationale.

In a doxi dwadi4 a lunii martie a.c. (in zilele de 113 $i 14 martie) am asistat la o str8lWitA demonstratie a capacitgtii creative care a,testZi calit2itile deosebite ale lucrrito- rilor institutului, capabili s B rezolve sarcinile izvonie din comanda social5 despre care mrbeasn.

Aceastri denwnstratie s-a produs cu ocazia SESIUNII ANUALE DE REFERATE STIIVLFICE, sesiune l a care a u partici- pat ca invitati d e o n m e tovarri$ii Mihai F 1 o r e s cu , Ministru Secretar de Stat la Consiliul National pmttru $tiint?l $i Tehno- logk $i prof. Tiberiu M u T e s a n, Prevedin- te a1 Academiei de $tiinte Agricole $i Sil- vice.

-5 cudntul d e deschidem a1 ing. Amel M 5 1 a i u, direotorul institutului, asistenta ' - format5 ddf caddadre d e d u c e r e ale Co- miWd Executiv $i din r e a u a teritorialil (seoretarii si ~resedinti i filalelor iudetene)

' a ~ s s c i a o e i nbastre, dercetritori, specialiliSti; cadre d i W i , $i apiculbri experimenta-

tori - a participh la expmerea a 30 de referate in tomite de cmt r i to r i i institutului $i adti colaboratori pram $i a inc2 dou5 comunicSri aparfinind unor apiculatori ex- perimentatofi.

f n cadrul sectiunii Genetica gi amelio- rarea albinelor trei referate au abordat probleme de mare interes teoretic $i practic privind rqroductia albinelor. Diferentierea gonadelor $i pmcesul d e gametogenezri in cursul o n h e z e i - a~uYm : bid. Sorin V e r- n e s c u ; evolutia organelor reproduc5toare la Yrintorii d e diverse prweniente - autori : ing. Cecilia P o p e s c u $i dr. Stelufa D u m i t r e s c u ; anestezia ~i introducerea ovullatiei la d t c i l e ins5mllrfate instrumen- tal - autor : ing. Adrian S i c e a n u sint En ordiae cele trei &rate. A u r m t um referat privind elemente de Irnbun5Gtire a teh- mlogiei de producere intensiva a mgtcilor i n unit5ti specializate - autori : ing. Ste- l i m O n e a $i bid. Maria D r 5 g a n gi un referat asma strudmrii segmentelor tu-

' . '. \ bdui diges2;iv la albina lucr5ltoare - au-

I tori : conf. m v . Maria S u c i u $i bid. C5-

E lin T e s i o de la F a d b t e a de biologie. . Sectiunea de Resarse melifere si ~oleniza-

re a fost reprezentatli de dou5 referate de profil, primul evidentiind capacitatea me- lifer5 a speciilor Echium vulgare $i Pau- lownia imperialis (despre aceastii din urmA pkne s-a publycat un material la pag. 16 din n W m l t r w t a1 revistei) - autori : ing. Gabsiela D o b r o t e a n u $i Ing. Ilie B S I B n a , bid. Elam G r o s u $i ing. Gri- gore F o t a. Amla$i colectiv de cercetare a prezentat date interesante asupra capacit5tii melidere $i atiractiviatii penbm albine a unor sicrim $i hibrizi de floareasoaselui din dmpurile de concurs $i selectie.

Sectorul de Patologie apicolii a fost pre- zent la sesiune cu WI referate care au abordat fn ordine : 1. probleme legate de winbatema amriandui Varroa Jacobsoni ca urntare a'efectului unor substante acaricide administrate prin fumigatii - autori : dr. Mircea M a r i n, dr. ing. Ion R u s u , dr. Dan I o n e s c u , chilm Emilia B u r s u c , dr. Paul A g a c h e ; 2. elabrarea unei noi me- tode de infectie experimental5 fn nosemoza albinelor - a u h i : dr. Mircea M a r i n, dr. inc. Ion R u s u , dr. Dan I o n e s c u , dr. Paul A g a c h e ; 3. determinarea toxicitgfii unor substante chimcico-terapice fat5 de albine - a*i dr. Mircea M a r i n, dr. Dan I o n e s c u , chlm Drnilia B u r s u c , dr. ing. Ion R u s u .

Tehnologia produselor apicole - un sector infiintat ma4 de aurlnd a suous atentiei sesiunii binci referate. ~ v i d c n f h e a pa'ra- metrilor fizico+himici determinanti ai cali- t3tii veninului de albine - un produs cu mari perspective in witerapie - autor: hioch. Ecaterina C o n s t a n t i n e s c u ; Tm- bunat5tirea tehnicii de determinare a zahg- rului direat reduc5tor din lApti$orul de matc5 $i apilairnil; Cercetarea prezentei azo- tatilor din polen $i p5stu1-5 - autorii acestor dou5 refemte : dr. Nicolae P o p e s c u, biwh. Ecaterina C o n s t a n t i n e s c u ; Evidentierea reziduurilor $i a inhibitorilor nespecifici din mierea de albine - autori: dr. Ekna T B t u si Cornelia G P 1 c 5 : Dife- rentierea mi&iic?i a amtdonului de cristalele din sedimentul rnierii - ' autor : bioch. Constants A n d r e i.

Colectivul de unelte, instalatii $i utilaje apicole a prezentat cinci referate. Primele dou3 : Linie mecalnizatii pentru fabricarea ramelor de stupi $i Lnstalatie pentru des- hidratarea mierii, au avut ca autor pe ing. Elena S 5 v u l e s c u $i Paul E f r e m o v . Celelalte do115 : Utilaj pentru extraeia cerii din famrii reformati prin topire $i presare in imersie $i solutii constructive pentru realimrea unei remrc i apicole cu capacitatea de 20 de stupi, au fost ela,borate de inp. Constantin- C u 1 e a ,ing. Mihai L i s o v-

s c h i $i ing. Vasfle A l e x a n d r u primii doi specialiqbi fiind $i autorif ultimului re- fer& D q i nu era t i i r i t In p r o g r a d sesiunii, a d n d u s e In vedem actualitatea temei a fost inelus in ultimul moment un re- f e d kpre 2m nou dispozitiv de extmctie a cerii~ destinat micului stupar - autor : ing. Vasile A l e x a n d r u . , A doua zi a sesiunii a fost rezervat.5 apiterapiei, un domeniu nou, En care tara noafitr5 d e t b pri-ti m e a l e .

Efedele veninului de albine, l@ti$orului de matc5 $i propdlisului asupra unor func- tii imune mediate celular in vi'tro - primul referat a1 zilei a fast rwlizat d e un calectiv format din farm. Minodora I s a c, farm. Elena P a l o ? $i dr. Andmi O l i n e s c u Un nou produs sub f o r d de comprimate destinat rh-abamembdui anemiilor feriprive a m t i k u i t subimtul referatului intocmit de farm Elena P a 1 o $ $i Filofteia P_o,?_e s c u.

Bioch. Cristina M a t e e s c u $i f a r m '

Elena P a l o $ au evidentiat factorii antica- rentiali - vibannine, enzime, microelernente - din produsul apikapeutic ,,VITAPOL". Ef&le apiterawiei in afectiunile acute si cronice rikosin&ale ; rezuldtele tratamen- telor cu propolis s l entsrmlitelor cronice : traltamentul - colpi~klor ban&, cervicitelor erozive $i metmnexitelor reziduale cu pro- pollis au constihit subiectele altor trei referate sustinute in ordine de dr. Corneliu P o p o v i c i , dr. Traian 0 1 a r i u $i dr. $te- fan R o m a n , reputati speciali~ti In apiterapie.

Dr. Dumitru G i u r c 5 n e a n u ,dr. Florin S e r b a n e s c u , bio). Iuliana ' C r i v a n , f a ~ m . Vasillica C i o cfa au relevat rezultatele obtimte prin t r h r e a cu salutie apoas5 yi unguent cu prapl is a herpesului cuta- nat genital ~i a zonei zoster. Utilizareapro- polisului in produsele eosmetice a mnstl- tuit snbiectul referatului prezentat de Con- stanta P f e i f f e r $i Mariana D u m i t r e s - cu . Dr. ~ ~ n t i n D r u g e a n u de la ca- binetuil de sexolagie a1 sectorului de api- taapie a1 Imtitutulu5 de cercetare $i pro- ducfie penrhv apidrtVp.5 a suibliniat efieienta apiterapiei In patologia ctidamicii sexual42 masculine $i femini'ne.

Ultimul referat a1 seeiei de apiterapie a avut ca tem5 renrlctatele obtintute prin aplicarea produselor apikrapeutice biologic active sub form5 de micelii mo1ecuIa1.e In unek afeeivni ocdare - a u h r conf. univ. dr. Mircea P o p e s c u

La sfiqitul sesiuniii, doi apicultori expe- rimentatori : dr. ing. Chudiu 0 c r a i n, se- cretard Fllialei jud-e A.C.A. Buz5u $i Gheorghe N i c u 1 e s c u an prezentat in ordine comunic&ile : Eficienb poleniz5rii cu

(Continuare in pagina 13 )

E '

asvs 29 sns $sol v a~va ~ndsoa uz guy .qa!nd na am^ gnop ps 'so[ ap tndso~ uzp pava2d nns ala3 aqurp aulqle ap TnUIay8 e.nqg.[ salna v2 Toaafd no aJva a2au2q2v ayvog -ug nu e ap lndoas uj so[ ap e~Bugs v3 ulpsn6p qsvaav ulsd -apz E-2 ap Fnj 16 pqoq n3 pdrS ap IrnpugJ Fnop duig anzn ~~.LO$?UT~L/ gJvsa3azL vdw Fewnu gqre p ayq aqsa ~3 ea.n?zp 2-npuzp '?vsvdas dnis un v3 'a~~vd glv -a~d+ na 'aqeqrppads ap lr.mle.raqll ?lap$ u? zun?nuL 13 so[ ap pa ad sot 'so[ ap -od gpqsum aqsa woq vod eurq znlnd~oa ~naol uz )n? a~v ?$sgd a~lvlalaa .pqgur ap ipaqSa~a qeqqsap na zuaund 22 'sns ap 17rddoa zugnl apz ' la3 na pnrsuawrp 1Seape ap 108 dnqs ~a?saav tvfvau3zu2p UI .a?ppdga 7uz.s q[e un JS ~yseld ap pwodns ad urrd sns ap ~ndsoa utp ala2nlaa ape? a?vqntg -11 a1 aaea ad aFpgIq.re ~qoq 'url~op -3v gsvaav v2 ap al,z 6 ,a)2v gdnp - apun pol ur rmBej uj. aB1juj eaqnd al

!uuvulauv~ m3v16 e nquad 'ale!~qeur qle nes qqoqxaq nJ ?.tndsoa gnop spa zup~vdas adva ap ~.mlqBun~~q aqzape r~inlos n3 asadg gdnp 'aadasp6 as asva ad muv~ n2 sol as e~o.~pa lnpunj ad 'alqseld urp pqoq .ap lndsoa u; zugnul o sns a?sa p~vp q~odns 'p~oq q~od gwel o 'alrq~ur 'oloav ugsg o sol a?sa pavp 26 valmu uraq6a.n gs am qp IOU ap yeuofl alsa apun gat$ysan as zz "-01 v u3 - -aalas aglurej o me^ aseO aJe pln8

! asaqg a2aloanlv 212 ?no az~ndap -aJ ap aJm :,oFqeur ea~aq4a.m nquad 29 sns gasn va?m a71z 2-1 uz - pads qeugsap dnqs un : ~tquanu~ 2nr

! (~V?OT uz azuvs asv1) -o?puun wane gs aynqax~ 80713j~~q asa?.um pvs o ed ~dws &v utp aZvn2 3 e~n8pe e nquad

, alzqs.t;n a$vo$ ap gaznd m aulm .qa ~OQ v2 muagstzak ! pno a?Znzu gund tmp und as asva uz 'dn)s ~2vz~12aa -ap gs ! g~vnppd uz p?dv~ qzonzap u~p pun$ g~p$ 2ndsoa pmSv as JO~~J~UL as ps ! asvoqokau ! ppugq ! WJV? snp g.iajSa~a ;2vugsap ~ndn~s a~sad - -ad ulnsuoa 28 gapu ap?yvqsoul 'advu

: Taj7se qOaly8a.1d as .~ollqm p.fua$s~zas gqtw gs ! pn6v$ gasqn.~$s aa~aqSa~3 mquad qeul~sap ~ndnqs -urn gs ! uatod 2S adatzu ap a~mq6a2 -pq;zpau~ Furel o IS lrnBu~s urp-~~qsuoa -na pnq : ?$p?z2va aIa.IeqgwJn:Tq!e es 1-ps wqnd a~ea ad uolqe8 un puls ala$F aqq~d ale3 TO (gunq Feu eaa) -0103 'urur 01 ap aurr)lpug o aFq as aglurej p~n8xqs o-quip ax$ 5s pqpw ~3 ea~ezpa~d n3 'aqqrppads ap Il.mq ap ea~aqka~3 'gr8a.1 aa .so2p?p DaJ -eJaq.[ ~olpapaaa~d q~aqod 'eauaurase -vuol$3a2as qsa aurqle ap !agyej p.I ap 'ssam~qsuo;, as alepgg.re alpqog -q!ya n~quad ~uq~odwr aEuI o aa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\nw, f f 'awsap wn o $ 5 a.cm ad ?a?fio2opo?au ??n?.qod punaddull a?a?uJ? ZJ Jon fagpzu ap oalawaa ?S auwlo f (

ap ~ol?qluvj va.t?jlnuru~ 'a?oa?qns pop aZa3 oaam ap ?$ tjpqtlo~ a~lmr; w p?pu f ap ?z~ods JpuLnu ?nun vaJzsoZoj undur? a203rdv' ?a?l~npo~d ??~a?ta.o vpnau ZS qg3 f

) '?dnmnl ap aivqs ptsoa~b. auvozas pnop nnul 1% ?;~ap dn)s u; va?s nu ps oatsaao f 3 ?put p?mLruJa$ap zajlso arnqay JoZpqqtu vamqul?y3g .JoZau?qzv vpn DZ g?vsp1 $4 f aped ?mu nu ~01?3tptu va~l)qzu?q3s Lapm?3~ a~?r5?pu03 u; '.tog 'pzndw Jotzonazr I (

apundsa~o~ !mu nu olmaao pa pm)ruo ala pup ?3un?o o~?mu pqul?y3s azau?qlo f 'a~zjpads ??l?puo:, nus Jodn?s ap apuTzuJa3ap 'an?golu .LO?~D vznm up nus a~?j2nu $ $ -%3 n.~?uad ?S 223 japads ?ypnlad.tad Da~v~ornSzsa n~tuad $31~ p3 a$SDOUn3 as / TO( ?utu p?~uo?iuatu ~?fio10po?au m?InzaJ o ado3 urp lairrqp 8 $ ap Ao1??pumJ oarzlpuru; ?S rolugpul oara?twa pu?n?~d puJapour ppolatu o sndra D

( un?3?7~v.td IS uu?3l?aJoaT unq a?dvoJ un m )m3a~do h~salnqrpg aolozq~ 1nSprono) ( 'ySa~n3ng tn1n~dppn~ 1v g ZndolDas ug ~o~?.to?zn3zdD ?z~??p6a~d pp~3 211 % . I

I ' I- ,. \- L . k \ -. , t

\ . .

I

I . acum este jos, creind in stup u n spor doaa zi este o circulatie me2 red&, de albine necesar cre~terii mlitcilor ; dar in ziua urmiitoare totul intrti . in

I - dupti 2-3 ore albinele constatti normal ~i nici o albinti nu mai pleace cli in stupul rtimas n u mi au matcli d i n roiul in care a fost introdusli; ~i nici ouli (larve) de uqde sli creeze - in aceastli perioddti roiurile t ~ i o nouti matcli. Ca umnare, albinele cresc botci de salvare ; intrti in panicli ,vi acum este momen- - in a 9-a zi se deschid roiurile, se tul sti le venim in ajutor ,s-i sli le de- scot prin strivire toate botcile flirti sti termintim sii accepte botci cu larve mai rliminli larve; jlirli riscuri. Acum introducem r a m - dupti circa 112 orti se introduce port botci cu lame dt se poate mai in fiecare stup d t e o botcti d i n cele mici (chiar de 2-3 ore, deci in prima crescute, care dupli cel mult trei zile zi in stadiul de larva) transvarzate in eclozioneazti. botci cu spatula d i n familia selectio- SF verific5 apoi mitdle eclozbnate natli, dupli metodologia cunoscutli; ~i cele care au malformaqi (f5r5 'aripi - Zn ziua urmtitoare se verificti ra- sau picioare) se fnlocuiesc cu alte botci.

mu cresclitoare de botci ~i se vede cite In 5-6 zile miitcile se Pmperecheazg larve au jost luate in cre~tere. qi dup5 inc5 4-5 zile incep s5 de-

Cu aceasta am incheiat partea pre- pun5 ou5. gstitoare a cresterii de m5tci- ~i tre- Cind matca a inceput s5 01.15, in cem la PREGATIREA NOILOR ROI stup se introduce o ram5 cu puiet c5- pe num5rul botcilor luate f n cre~tere, p5cit f5r5 albine, pentru a asigura o astfel : eclozionare permanent% necesarg cre5- - in fiecare p u p (cu urdinipl in- . rii c5ldurii necesare fn stup.

chis) se introduce cite o ra& cu mult Incepind de a m gi apoi 'la- inter- puiet cu a l b i d cu tot ; vale de 2-3 zile introducem Pn stup - tot in fiecare stup se scuturli cite rame cu faguri artificiali pentru miri-

o ram8 cu albine ; rea cui,bului, la depunerea de miere - puhem la fiecare diafragnza' se- sau depunerea de ou5.

paratoare dup8 r a m cu puiet;' Prin aceast5 metod5 asigursm o dez- - introducem cite o ramti cu miere voltare rapid5 a stupului.

dupli dia fragmli ; Dac5 nu g5sim in comert tablete de I - a~ezt im p e r m in spafiul rtimas; azotat de amoniu le putem preggti

- deasupra, peste stup punem o singuri, asbfel : pis5m cristalele de azo- folie de polietiled. tat de amoniu ; k amestech cu o pi-

Roii astfel preg5titi se las5 pin5 d twA de a l b q de qua ; le presb cu seara, cind aproape se intunecg dup5 tln gablon d e leann, Sntr-o @av5 astfel care fiecare stup se narcotiieaz5 cu ca s5 fie Pn juru1 dirnensiunilor cu tablete de azotat de amoniu (de labo- grosimea de 6-7 mm $i lungimea rator), folosind afumiitorul cu j5ratec 10-12 mm. Se fncglzeqte cuptorul

. de mangan, astfel : aragazului qi apoi se stinge focul ~i se - se suflti prin urdini~ul stupului introduc tabletele pentru uscare, unde

(bine inchis) .in partea opusti unde n u se tin circa 1 or& Tabletele. uscate se sint albinele pentru a n u le omorb cu p5streaz5 inf5qurate fiecare in hirtie cdldura introdusli de afumlitor ; ' qi Pntr-o cutie bine fnchisi. - ascultind, auzim cum cad albine- Cind toate operatiile metohi des-

le narcotizate ; crise s-au .termint avem stupul care - putem verifica repede la cifiva a crescut m5tcile deja format, stupul

stupi stadiul narcotizlirii albinelor ajut5tor de asemenea dezvoltat qi roii care sli fie toate clizute jos; asigurati in num5rul pe care 1-am do- - dnd se intuneeli se deschide ur- rit. Urmeaz5 ca in continuare s5 acor-

dini~ul , se scoate folia de polietilenti d5m roilor ingrijirile corespunz5toare ~i dup6 un t imp albinele Qi revin. A conform procedeelor cunoscute.

4

RATACIREA ALBINELOR Ion DUMITRICA

Practicind s tup~r i tu l pavilionar am 'intilnit nenumsrafe sitnatii in care albinele s-au r3t&cit. Cauzele au fost multiple.

Uniformitatea .qi ingrsrnildirea prea mare a stupilor, amplasalea lor abs*olut zegulaU la o surs3 de cules cu aspect uniform cum este .floarea-soarelui produc dezorientarea albinelor. in foate fazelc qi cu deosebire la inceputul culesului mare qi in primele zile de primlvar3. Albinele intoarse de la cimp se rHt3cesc in mas3 gi ajung in alti stupi dac5 acevtia sint vopsifi la fel cu a i lor );i au un amplasamnt asem5nStor. Albinele mai b3trine se rHt3cesc mai greu. Pentru a evita pericolul acestor rHt%ciri s-au f3cut o serie de studii. Doctorul Borhert, utilizind albine vopsite, intr-o stupin3 pavilionar5, a observat inc3 din 1928 c3

$ in timp de 19 ore $1 30 minute din 2733 albine. vomite 96 sau 3,d0/o au ajuns $ in stupii vecini. In timpul culesului niare, r3t5cirea albinelor la stupii avezafi in- $ tr-un singur rind a fost de 26.7O10 (din 809 albine vopsite 216 au nimerit in stupii

vecini). Dezorientarea crevte cind stupii sint ayezati inghesuiti, sint vopsiti la fel gi ( amplasafi intr-un peisaj far3 puncte de reper, deci far5 o variatie in aspect. In tim- $ pul unui cules mare, Borhert folosind stupi vopsiti tofi in galben gi a$ezati unul

ling5 altul a observat c5 4g0/o din albinele vopsite au nimerit in stupii vecini.

Personal am observat aceasa r5t5- ci?e e albinelor la culesul de la floarea soarelui din anul 1979. Dup5 ce am qezat stupii fn linie, la distante corespunz5toare m-am deplasat de partea cealalt5 a lanului unde fratele meu f ~ i ampiasase stupii. Acesta avea dou5 semiremorci, una cu 24 familii ~i una dormitor vopsit5 15 fel ca si pa- vilionul. A plasat dormitorul pavilion la umbra unui pom pe directia de zbor a albinelor. Am constatat in primele ore qi in zilele urmstoare, dar mai p u ~ n , c5 albinele ce se reintor- ceau fnc5rcate din lan, avind directia de zbor unde se afla dorfnitorul se opreau .cji c5utau s5 intre in acesta. '

La fel, in anul 1983 dup5 termina- rea culesului la un lan de floarea- soarelui, care a durat numai citeva zile, am mutat cele dou5 stupine pavilionare la o distan@ de circa 10 km, la un alt lan de floarea-soarelui care era inflorit. Dup5 ce am parcat pavi- lioanele in aceea~i ordine ca ~i la ve- chiul loc, am instalat stupul de control cu urdiniqul in direcva vest fat5 de est cum fusese orientat anterior. Diminea- ta, cind albinele au inceput activitatea, m r e mi-a fost mirarea c5 albinele ie-

qeau din stup iar la intoarcere incer- cau sB intre 4n partea opus5 urdini- ~ulu i , adic5 pe la est. Am fosC nevoit s5 intorc stupul cu urdini~ul spre est.

In general se pot observa urmitoa- rele particularithti In zborul albinelor din interiorul unei stupine in care stupii sint uniformi ca arnplasament ~i culoare. La reintoarcerea de la cules multe albine care se r5t5cesc sint atrase de zurnzetul familiilor puternice ~i Se PhdreaptB c5tre rindurile m5rgi- naqe sau mai ales c5tre stupii asezati in directia de zbor. D a d bat vinturi puternice albinele sint lndreptate in directia respectiv5. Aceast2 situatie am intilnit-o la stupinele pavilionare cind se populeaz5 partea opus5 directiei fn care bate vfntul. Albinele sint fmpinse de vint. Am inl5turat neajunsul cu dou5 prelate din doc sau alt material rezistent intinse' de la urdini~urile ultimului rind pin5 la nivelul solului.

D e r e $ i n u t : * p e n t r u a evita r5- t5cirea albinelor sint necesare : - vopsirea corect5 a stupilor ; - amplasarea lor intr-un loc cu -

pomi pentru orientarea albinelor mai '

ales la culesul de la floarea-soarelui. In lips2 instalam semne vizibile.

C ~ N D SE AJUTA Roll CU PUIET?

Toader MARICA~ A

Voi mentiona o greyal5 ce o fac uneori .stuparii, Pn special cei fncepstori. Cum au obunut un roi natural, de fri- c5 s5 nu r5mini bezmetic, majoritatea stuparilor intervin cu rame cu ou5 ~i puiet de toate virstele. Mergfnd fn pastoral cu diferiti stupari mai vechi yi mai noi, am constatat c5 unii efectu- eaz5 aceast5 lucrare, apoi se plfng c2 dezvoltarea normal5 a roiului nu le r e q e ~ t e . I

Ce se tntimplli de fapt ? La solicita- rea unui incepitor am intervenit intr-un astfel de roi s5 v5d care era situatia. Farnilia respectiv5 era un roi natural, de toat3 frumuseva cind a fost prins. Prin ad5ugarea de rame cu puiet ~i oui noua unitate biologic5 a reintrat In frigurile roitului qi albinele au roit a doua oar5 cu matca tinir5, lisind in stupi botcile ce au fost por- nite in ramele date. Eu am sfgtuit pe toti stuparii la cursurile de la cercul apicol ca s5 intervin5 cu rame avind puiet necip5cit .sau ou5, nurnai dup2 fmperecherea m5tcii yi inceperea oua- tului.

~ u l t i ' m-au Pntrebat d a d noua familie se poate bezmetici. Acest ldcru nu se p a t e intimpla atunci cind farnilia este supravegheata indeaproape. Supravegherea se poate face. in felul urm5tor : la ayezarea roiului natural cu matca sa sau la forrnarea unuia artificial (c5ruia i se dB o matc5) se dis- trug toate botcile ap5rute ~i din dou5 fn dou5 zile se controleaz5 dac5 albinele nu construiesc altele sau fncep s5 pl&g8. La fnceput, controale nu se fac dimineam sau spre prinz cind matca poate zbura pentru imperechere, ci numai spre sear& Dup5 fecundare nu se mai caut5, matca ci se ayteapt5 aparitia ou5lor care trebuie s5 fie de- puse la lnceput in celulele din centru, compact.

Iat5 yi un exemplu edificator despre cum .nu trebuie procedat.

Un vecin stupar care o perioadi de timp nu a mai avut stupi nepermi- tindu-i timpul din cauza serviciului, ieyind la pensie s-a apucat iar de *api- cultur5. A cumpirat zece familii PUL ternice qi a vrut si-yi fnmulteasc& in- tensiV efectivul prin roiri atit na- turale cit yi arjificiale. Cu ce credeg c5 a ajuns in toarnn5 ? Cu trei farnilii puternice qi opt nuclee cu m5tci ne- valoroase, crescute la intfmplare din botci de salvare. El a gresit interve- nind permanent cu rame cu puiet de virste diferite, rame ridicate din stupii puternici considerind c5 astfel nu va pierde datorit.2 bezmeticirii nici un roi. De fapt el qi-a decimat familiile.

Totu~i, cfnd ~i cum se intervine corect ajutind roii cu rame cu puiet? Consider cii cel mai bine este s i aju- t i m roii cu r a m cu puiet atunci cind, dupi ce rnatca roiului s-a fmperecheat yi a inceput s i depun5 compact m5, situatia fn familie s-a stabilizat. Rama sau ramele pe care le introducem in roi trebuie s i fie pe cit posibil cu puiet c5p5cit gata de eclozionare pentru a nu oferi albinelor ppsibiiitatea de a construi botci, Jn cazul in care m t c a roiului r h i n e nefecundati, dupi ce au trecut zece zile de la formarea roiului, ea trebuie fndepiirtati plantindu-se o botcB sau introducfndu-se o mate5 fe- cundat5 din micronuclee conform pro- cedeelqr cunoscute. Desigur pentru dezvoltarea accelerat5 a roilor este necesar s5-i punem fn condivi de cules de nectar yi polen sau, d a d fn rraturg nu exist& aceasti posibilitate, trebuie s5 intervenim cu hr5niri cle stirnulare ~i alte mssuri de ingrijire bine cunos-- cute yi la timp aplicate.

'qn3g1dau SO.I~I. n3 a~eoq!a9go azeB pueura 16 unduro3sap as 'poaun '3,002 aqsad ap e~nqa~adwaq el asad -oq as papJe pdurg ug ale3 gsgaquls - g$ualuano~d ap alw rqasoapug J~J g?tu 701 aqlsoloj lugs a1yxaz alalvyalvjq

.aoSn IS sap Bugs as 15 'na.IB q.Ieoj pJe a3a~eoap aqexpuy quls nu 'aleour e)uasa bp arj 'r.roq~e u~p alalaa~ng

.alaulqF -!.I! a.1~3 aseourbg~ ajueqsqns ap pnqp -id IS urnsa~d aqulqsalj umj un anpo~d puy~de as pup Jel' na~8 ieur pul~de as IS 3sasgB as e;, ln~iqour n~quad JEJ Taut ?'[nu aqisoloj qugs ~hnqoq 'y-tapld so~iur n3 IS luapunqB wnj un gueura !Sap ~ola~a&uoa alazuru! !$ apJnuo3

~$!gBaanur qurs nu 1l$aln?qS pep sale ~ur alaurqle B~IJ~ nu Inwnj p3 pldej uud aqqgea ap urnj un ~npo~d 'rqur ea~d nu l)p-~q UJ !$e~gq 15: ~$?zisn aulq '~olaqeoq eaJq -~gdapug zdnp 'qzun~od ap 22ja1n~zs

'mTnJoqBurnje lnj -npmq qua1 Few $53 urguofi3e 9s aund -w? as iopqdps ejlr~zde 15: ~npurnj eaqzlgaug iuaaaad e mwad Jep ! a3n.m aly$lpuoa aqhaugdapug 'gqle a.reoln3 ap urnj Jlnur asnpo~d rB a~adtua.qug g.rgj 'qua1 apJe )33 lnqdej upd ~Snqoq alon -am ~au apupde as !Sap lnIn6au~ng

'J~~~YUF qsa nu pnqo ap lnumg -7naqd ap qrqasoap s0.qu.1 n3 IS suap 'q18 urn3 un a3npo~d Eeauawase ap gzo3 -nlB ap anw leur . quaso~d un $nu!$ -uo3 ug pupe 'qmoq rS yqurn el qe3sn '~J~JO~JU~ ap lapeol~ad lnulpap ug q~ -03 'y.~ea ap Tnugj sale ~eur !P znuzd

..Ioqtpnje uj qesap -ug asnpoqur a!$ nu gs ~k aqmsn 'qe~ -na aij gs a1nqa.q ~p ~oqlqSpry[ urnj un guma 14 qua1 pJe 'pulde as 3eq -wnq IS gdaup 'u! ap azvasn a1ad.q

.aqed!se arj ~s esaJ Inrun3 IS 333 ?qua1 eaJapJe e3 aej a~e3 a~lipuo3 '~epe.18ap ulld qp alj gs gseouwal eal~ed pap '~oSn arj gs lnleB -agnd m aqsa gquq~odur~ al$!puo~ 0 -1n~el~e '1nBej 'ln~$'qs qurs urn3 aJeq

c$uasa ap poqxe a1 ap q!uano.Id p! -eaa.~qnd n3 al$e~~wo3 ug apada~ ~eur Alqe1a.I a8ugs as r-3 apn aaa~eoap qeqp -q wind leu alsa aJajruw ap la3 !S urn~a~d dold 15: aples 'la? ap laa alsa ,wn3 'alsour gluasa ap la3 'lajqsv 'sup -o~d a.1~3 q ap gseouural e$uasa ap a!$aunj ug qe3lpq qpur pxu nes ullnd Ieur aqsa gugurapug el la3 its q~so~ -03 sap leur la3 uua2 ap ~n?v6a~?nd

-aqeasn IJnaol ug qe~qsgd IS qeasn ag ~s erl~puoa n3 quq1.11 so~p pgj

'IS qle 'suap urnj un anpo~d eauaw -ase ap 'dwg:, ad qmsn la3 iqasoapug (p ap la its nu) aqn ap fn~v6a2pg

'urn3 ~oqgztmdsa.Io3 la3 3np -o~d xdqgurnje UJ asq~de IS asnpoJqu1 'aqwsn dpnq aqsa~ an3 gdnp 'a~ap n3 gqyqnpug mind @e ug qJay as a~e3 p~ur dpnq ug !$el9 ajj gs lllamq e3 Jesaaau aps3 .aqulqJag urn3 un anpo~d IS na.18 PJB 'gseouural pzu~ q~nw gJnq -mgs pupe 'an3 pp leuI ~~lamq ap aqqasoap a~ds ~oqgzundsaroa lew aqsa JOT lnwnj qlqe n3 pw qugs 1fia.I -nq $13 n3 :~$e~sn aulq IS !$em3 alj es el$lpuo" n3 lleqpur ap aqeod as $13 qugs poqx l$le IS pnu 'aples '2%~ ap ~yoq~e ad ~lnasam (edel) wjamg

.urapundsga gs e3.1aug ~IOAT-3 el eaxqaqug ye1 awozgzundsa~oa a?wy -va ap zn1nzun.J va~au~jqo mzuad azv+p -u~ !mu ala2 ala2vpaZvul $up a~v3

yqseqle a~eop3 ap 14 qnl 'aqurq~alj aqsa apada~ pn a.1e3 alale?Ja?m ap snpoJd 1nw '3,9f aqsad ap emqe~adwaq el aid alaulq -1e qg~n.1qu1 aqulqJqj nu IS aJeoqI-ro3 -?.I al$ezuas o-ganpo~d gs alnqas) In1n.I -ednqs eup~ ad ap ealajd n3 aJa&rqe ur puruaa 14 'gqp a~op-13 ap IS suap 'aaa~ arj gs alnqaJq p;toqgumje aqSas -ygd aJe3 p-wrnj -~q~zundsa~o3 pgj e3 qepa~de aqsa ~poloj lnlel.rqeur qge n3 aaew 1w-u aqsa sao~d yqsaae qe.~ -np qp n3 'g.1g3elj glgj 16 qua1 leq 763 a~adn~aqug gJgj gp~e ~s 'Joq~urnje uj ea~apupde gdnp 'JOI eaqeqaudo~d ug gqsuoa apyaqeur .roqsaae eaqsq~p~

de nectar si 9 polen Dr. ing. 10

Mqtarul prezintii la noi in tar5 mai multe specii cultivate sau spontane, dintre care cu importan@ economico- apicol5 mai mare c i t h : mugtarul alb, mugtarul negru gi mu$uml sfilbatic.

MUSTARUL ALB (fig. 1) este o plan- t5 anualg, oleaginoas5 ~i face parte din familia Cruciferae (Brassicaceae). La noi in tar3 se cutiv5 pe suprafete insemnate, indeosebi in Cimpia Dunkii,

I Dobrogea ~i Moldova. Semintele de mu~ta r alb avfnd un continut bogat in ulei, circa 30-40d/o prezint4 o larga utilizare in industria conservelor, a margarinei, precum qi a muqtarului condimentar. De asemenea sernintele, datorit5 substantelor iritante pe care le contin sint folosite in mod curent la stimularea digestiei gi combaterea constipatiei.

Pe ling5 aceste insuqiri alimentare q i medicinale, rnqtarul alb este qi o plant5 nectaro-poleniferg deosebit de

Fig. 1 - M q t a r u l alb : a. fr&l

valoroas5, deoarece furnizeazg un cules insemnat de nectar +i palen, pe o lung5 perioadti de timp, de peste 20- 25 zile.

~ u q t a r d alb se seamiin5 p h a v a r a timpuriu, o dat.2 cu cerealele de pri- fnAvar5, pentru a i se crea condiqi favorabile . de umiditate gi tempera- - turg, pentru vegetave. Sednat astfel devreme, mu~tarul inflore~te qi fructi- fic5 normal, sc5pind de atacul purici- lor (Phyllotreta sp.), dgun5torii cei mai frecventi ai plantelor de muqtar. Ne- stinjenit fn crqtere, mu~tarul dezvoltA inflorescente bogate, cu 0 secretie abundentg de nectar', ceea ce se re7 fleet5 favorabil, atit asupra realiziirii unei pbleniztiri entornofile saturate, cit si asupra produeiei de miere.

Muqtarul alb prezintg o perioadg scurt5 de vegetatie, necesitfnd & la r5shrit pfng la inflorire aproxfmativ 40 zile, ceea ce 91 indid ca o bun5 plant5 pentru conveerul nelifer, ca ~i pentru culturile in rnirigte.

Epoca de Znflorire gi valoarea nectaro-polenijerii. Metarul alb infloreqte in cursul lunilor mai-iunie, in funeie de data semanatului Si mersul vremii. In general, Pnflore~te la 25-30 zile dup5 inflorirea rapitei de toamng, fur- nizfnd astfel un insemnat cules de nectar.@ polen, intre culesul de salcim ~i culesul de la floarea-soarelui ' ~ i teiul argintiu (teiul brun).

Florile de m u ~ t a r alb sint de culoare galben5, galben&argintie, avind glan- dele nectarifere florale localizate la baza staminelor, ca mici proeminente.

Din observatiile efectuate (de diferiti cercet2tori, precum ~i de apicultori ex- perimentatori, s-a constatat c5 frec- venta albinelor pe florile de muqtar este rnai mare in cursul dirninetii, cind de altfel ~i secreqa de nectar este

maxims. Totodatg, intre orele 7 q i 12, are loc $1 maturizarea staminelor ~i respectiv punerea in libertate a polenului.

Producfla de nectar la muqtarul alb oscileaza intre 0,4-1,O mgjfloare, in functie de fertiiitatea solului qi evolutia vremii, iar concentratia nectaru- lui variazi ihtre 30-600/0 zahir. Ca urma're a secretiei abundente de nectar s i a concentratiei ridicate, mu~tarul alb asigurg in conditii favorabile, nu numai culesuri de intretinere qi dezvoltare, ci $i culesuri substantiale de productie, soldate adesea cu recolte de 8-10 kg mieredfamilia de albine. '

Mierea de muqtar este de culoare galbeni-deschis, cu o arom5 plicuti, caracteristid acestui sort de miere. Mierea de mu~ta r are ins3 inconve- nientul de a cristaliza foarte repede, uneori chiar inainte de extractie, in faguri. -

Froductia de rniere la muqtarul alb a fost evaluati la 40 kgjha.

Mu~taml alb in culturi succesive ~i In anestecuri furajere-melifere. Una din ciile de hbunitZitire qi dezvoltare a bazei m~lifere in mod economic ~i eficient, o constituie cultura plantelor melifere qi a gmestecurilor fura jere-melifere in mirhte. Prin aceste culturi succesive se asiguri nu nd- mai o sursg melifers tirzie, foarte 'va- loroasg pentru dezvoltarea qi intiri- rea familiilor de albine in toamng, dar se realizeazs qi o PrnbunitBtire a bazei furajere. Indeosebi in judetele din Cimpia Dungrii qi iri vestul wtgrii, unde apicultura joacg un rol insemnat in sporirea productiei agricole prin pole- nizarea culturilor entomofile, extinde- rea culturilor fukajere-melifere in mi-

Fig. 2 - Mwtarul negru

riqte constituie o m3surti econornid eficientg pentru dezvoltarea rentabilti a apiculturii.

Pentru constithima arnestecurilor furajere-melifere se recornand8 indeosebi plante anuale, cu perioada de vegetatie scurtg qi cu epocile de inflorire simul- tane sau apropiate, astfel ca albinele sil beneficieze de un cules de nectar qi polen d t rnai abundent.

]en acest context, muqtarul alb avind o perisad3 de vegetatie scurti, se pre-l teazi a fi cultivat in -$ti timpurii, fie in culturi puri, dfndu-se lo7-12 kg ssminti la hectar, fie in amestec cu facelia, cind se seamiin5 un amestec de 5-6 kg s3minti de muqtar qi 4 kg simint3 de facelia, la hectar.

De asenlenea, in Transilvania qi in judetele din nordul Moldovei se poate semgna un amestec de 5-6 kg sgmintg de muqtar qi 25-30 kg siminti de hriscg la hectar.

fn ambele cazuri, in functie de data semgnatului ~i evoluqa vremii, atit mu~tarul alb' cit qi cele doui compo- nente de amestec, infloresc in medie

la 35-45 zile de la rlisiiritul plantelor, furnizind un cules valoros de nectar q i polen fn cursul lunilor august-sep- tembrie. Spre sfiryitul Pnfloritului, in functie de rnersul vremii ~i scopul ur- mlirit, culturile se recolteazli fie pentru furaj, sem!in$e sau pentru ingrlislimint verde. In fncheiere trebuie sB mentionam

&, pentru q bun5 reuSitii a cdturilor succesive, mai ales in verile sebtoase, se recomandli folosirea irigatiei. .Prin asigurarea umiditiitii necesare, in special in primele stadii de vegetatie, se realizeaz5 o recoltli bogat5 de furaje ~i in acela~i timp se poate obtine o productie bun5 de miere.

MUSTARUL NEGRU (Brassica nigra Koch) (fig. 2) este Tnwi t indeaproape cu mu~tarul alb ~i facd parte din ace-, eaai fmil ie bdtanic5. Este o plant5

\ I

Fig. 3 - M~$barul albatic: a - f l w e ,

A

I anualli, oleaginoasg, sernintele avind un continut ridicat de ulei, circa 30%.

Mqtarul negru se cultiv5 la noi fn tar2 pe suprafete mai restrinse (circa 200 ha), indeosebi p e n h scopuri medicinale, fiind specia de m u ~ t a r cu cele mai valoroase insuqiri terapeutice. Si anurne, sernintele de m q t a r negru prezintli un continut ridioat in substante revulsive (sinirgM ~i mirozing), care sint deosebit de eficiente fn tratamentul diferitelor afectiuni pulmo- nare ~i pentru inflamatii de articula- tii.

Muqtarul negru inflore~te in lunile iunie-iulie ~i furnizeazli insemnate can- titliti de nectar qi polen pentru intretinerea qi dezvoltarea familiilor de albine. Cre~ te ~i spontan prin sem5nli- turi gi locuri necultivate.

MUSTARUL SALBATIC (Sinapis ar- vensis L.) (fig. 3) este o plant5 anuali, spontani, destul de r5spfnditli prin

- i unele semh5turi, locuri necultlvate, marginea drumurilor etc. -fnflore~te b lunile iun5e-iulie si furnizeazli pe o lun- g5 perioad5 de timp nectar gi polen, pentru intretinerea qi dezvoltarea familiilor de albine. Mu~tarul s5lbatic face parte din familia Cruciferae, ca si speciile de m u ~ t a r cultivate qi este de asemenea o bun5 p l d nectaro-pole- niferli.

Din determinlirile efectuate, de diferiti speciali~ti s-a stabilit c5 productia de nectar variazli fntre 0,l ~i 0,4 mglfloare, iar productia de polen este de 0,5 mglfloare, ceea ce constituie elemente principale de atractivitate pen-; tru albine.

Productia de miere la mqtarul slil- batic a fost evaluaa la 20-38 kg la hectar, in raport cu conditiile de fer- tilitate a solului.

!

CADRU PENTRU TRANSPORTAT STUPl Ing. Mihai LISOVSCHI, Pr, Florica ANDREESCU

Mecanizarea lucrhilor intr-o sigurZi stupin5 implic5 dotarea cu o serie de unelte, utilaje qi instalatii apicole care au drept scop Wurarea efortului fi- zic. Uneori fns5, f5rh anurnite unelte sau utilaje nu este posibil5 nici m5- car fns8~i activitatea apicol5.

F5r5 a face exces de mecanizare este bine s5 ne produr5m un inventax- de unelte, utilaje qi instalatii apicole ci't mai cornplet, du care s5 putem asigura toate activitstile din stupin5. Doar astfel, satisfactiile ce ni le p a t e asigura'practicarea apiculturii la orice nivel pot fi sigure.

Este qtiut cite necazuri qi pierderi de timp genereaz5 lipsa sau defectarea' unei scule, utilaj sau instalatie, ingre- unind vizibil munca. In acest sens, deosebit de util5 este fntretinerea in- ventarului qi mentinerea lui fntr-o bun5 stare tehnic5.

ConsiderZim c5 din dotarea stupinei nu trebuie s i lipseasc5 gi un ,,Cadru pentru transportat stupiu.

Este vorba de un dispozitiv simplu, uSor, lesne de executat de catre once apicultor (fig. 1, 2, 3).

Elementele laterale qi cele de leg5- tur5 se execut5 din teav5 de otel cu pereti subtiri 0 23X1,O (1,5) mm, (teav5 Pantzer).

Respectarea tuturor cotelor din figura 2 este obligatorie qi asigur5 o exe- cutie corect5.

' Recomand5m d se traseze profilul elementelor laterale, cu o cret5, pe

Fig. I. - Cadrul penku transportat stupi In pozi,tia de utilizare.

masa de lucru sau, in lipsa acesteia, direct pe pardosealg.

Dup5 indoirea minerelor ~i aplatiza- rea capetelor articulate se executi gi- urile 0 8,5 mm conform detaliu- lui ,,BC' din flgura 2.

Pentru ca s5 poatZi functions, acest dispozitiv trebuie s5 aib5 toate ele- a

mentele laterale paralel, iar elementele de leg5tur5 s5 fie sudate perpendicular.

Fig. 3. - Montarea cadrului pe un stup care urmeazd a f i transportat.

fnainte de asamblare prin sudur5, pe fiecare element de legStur5 se introduc buc~ele de cauciuc, a~ezindu-se spre centru pentru ca In timpul su- dirii s5 nu se ard5, dup5 care se asazi pe pozitiile din figura 2.

Buc~ele de cauciuc pot fi realizate din furtun de cauciuc 0 28-30 mm, t5iat la 40 mm lungime.

Pentru o asamblare corect5 sugergm trasarea cu creta, pe pardoseals, a elementelor conform figurii 2.

Prin g5urile 0 8,5 rnm se introduce o tij5 de stup, formind o latur5 provizorie, care coincide cu axa dup5 care cele dou5 jum5t5ti de cadru sint articulate. Se aqaz5 elementul de le-

(Continuare din' pagina 2)

albine a culturilor de floam-soarelui $i Un nou deseAp3citor cu N i t vibrator.

Discutii'le ample $i la obiwt care au urmat au subliniat vabarea deosebit5 a tuturor refea-atelor prezentate, evidentiind totodatg plin obwrvatiile $i sugestiile pe marginea referatelor noi c8i de abordare apro- b l m t i c i i apicole teoretice ~i practice. Toti certetiibrii a u demonstrat cu prisosint8 c5 pced8 suficiente m q t i n t e la zi pentru a

g5tur5 pe pozil$ep se verific5 paralelis- mu1 sgu cu tija qi se puncteaza cu sudurZt,'dup5 care se verifid din nou. Urmeaz5 sudura definitiv5.

Cele dou5 subansamble se articu- leazi prin nituri de 0 8 mm.

. Se curat5 sudurile, se pilesc mu- chiile tiietoare ~i se vopse~te cadrul in dou5 straturi, cu vopsea alchidicg.

Folosirea cadrului este simpl5. Doug persoane 1 tin ca pe o targg de cele patru minere. Este petrecut peste stupul agezat pe suportul s5u, la sol, ajun- gindu-se cu buc~ile de cauciuc pe corpul stupului, in zona de rnijloc.

Prin ridicarea minerelor, stupul este strins cu putere qi ridicat de la sol. Cu cft stupul este mai geu, stringe- rea este mai puternic5.

De mentionat faptul c5 stupul trebuie s5 fie preggtit pentru transport, cu tijele montate, pentru c5 altfel se disloci corpurile qi albinele ies afar&.

Dup5 transport, stupul este a$ezat uSor pe remorci sau pe sol ~i prin co- borfrea minerelor cadhl elibereaz5 stupul.

Se reccxnand5 ca suprafata vppsitZi a stupului sg nu fie prea lucioas5, de- '

oarece se produc aluneciri uqoare, dar nepericuloase.

Dup5 utilizare, cadrul se pliaz5. Cu acest cadru, pot fi transportati stupi de tipul ME sau verticali, cu corp qi magazin. Pentru .stupi de tipul RA- 1001, cotele deschiderii centrale se ma- joreaz5.

emik o ipoW viabilh, au capacitatea de a o u r d r i $i puterea de a elabwa coracluzii juste $i newsare Pn urma prelunEiri1 ri- guroase a datelor experimenhe.

Sesiunea anualil de comunicilri $tiifitifice trebuie considerata ca o etapil calitativ su- perioaril a vietii qi activitstii Institutului de cercetare $i productie pentru apicultars, unitate de cercetare care urmeaz5 un drum neabstut pe care fgt5 indoial5 cercets- torii, convtienti de necesitatea continuei per- fection2lri. vor inregistra noi $i importante succese.

TOPITORUL SOLAR Liviu PADUREAN

Pentru a m5ri cantitatea de cear5 brut5 produs5 de familie de alibine s-au scris ne- nnmBrate artimle, dar pentru a fi folosiMlA la psoducem de faguri artificiali, trebuie in ,preahbil topitti. extras5 ,cuP5tit5 de im- purifflti $i a+a cllm se obi~nuiqte, adush inPi fn stare de a lup . P r m u l acesta despre care s-a vorbit mult m i putin, de a obtine o cear5 cit mi f r u m d +i foarte curat5, din fagurii reformati datorit5 ve- chirnii sau defectelor, din rBz5turile de pe

, faguri, de pe peretii stwpilor, din ceara pro- Wni'tA de h dew2iphix-m fagurilor $i din rama cl5dibre, In general nu este o In- deletnicire prea ameatti de stupari. Ea este conside~aa pe dwpt cudnt ca o munc5 ncplBcuMi, cu cam Wazie se murd5rew nu numai imbr5&mintea, dar $i multe vase din gospcdBrie, care cere ,din pa~tea stuparului timp $i doart fizif.

Modalitgtile de extragere a cerii sfnt multiple. Aparate in acest smp s-au construit, de h cele rnai simple, pin5 la foarte com- plicate. Pentru stup& cu stupi rnai pu- tin1 socot c5 este indisp-bilg, dar ,sufi- cient5, intrebuinwrea unui topitor solar, iar pentru cel care p d 8 de la 50-40 stupi in sus $i a unui topitor-pres5 cit mi eficient, dar totwi comod. ~ o p i t o r d sohr poate fi lrealizat de multe ori chiar de suparul mai I d e m f n a k $i nu e r e o investitie rnortant.5. '

Dous sfnt conditiile de baz5 ce trebuie s5 le ideplineascii un bun topitor solar : a) sH acumuleze repede cit rnai multH cal- dur5 $i b) sH o pHstreze timp cit rnai in- delungat.

Topitorul este fn fapt o ladB ce h b u i e mnstruit5 cu peretii dulbli, intre care se a~az5 un f& bun material izolant, incepind cu vata de stid5 (mm am fgcut $! eu la inmput) sau vat5 mineraE, iar ma1 recent cu plBci de material iaolant (polistiren expaoldat) (fig. 1). Peretii acestei duble 15zi pot fi f5cuti fie din sdndur5 subtire extrem de uscat5 $i cored ImbinaEi, dar mai wor din pltici de palcaj de 5-7 mm, croite pe milsura cerutii $i totul prim prin lipire $i fixare cu cuie pe un schelet de brad, Vata de sticl5, mineral5 sau polisti- ~ e n u l vin ptrivite exact in golurile rezultate Pntre cei doi pewti $i scheletul de lemn de brad. Dacii fntrebuinth policstiren,

atunci toate marginile plscii le eta.n$iim $i cu putin5 vat5 de sticl5.

In mjjlocul topitorului, la cinca 3 cm de f u d , plas t conform schitei, In partea din spate a c&p ului se waz5 o glac5 de topire (tav5) ineretit5 in valuri paralele regulate, adinci de 3 4 em, f5cutd din tab15 de alu2 miniu sau inox. Marginile laterale ale ttivii sint rn-ii Inalte cu 4-5 cm M t coama valurilor. La fel, la partea din fund se waz5 ling5 perete o fl$ie de tab15 pen'tra protejarea l5zii topitorului, tot cu 4--5 c m rnai fnalt5. Sub aceast5 tavii se fndead Pn vanturi (deci pe dos) vat5 de sticl5 $1 cfnd s-au umplut $antwile se a$az% sub toat& tava o plac5 de placaj $i sub ea o altB p l d groas5 de polistiren de 2-3 cm, pentru a nu rBrnine nici un spatiu go1 fntre tav5 $i fuqdul cutid. La'capBtul din fa@ a1 plkii de topire se f jxeaz5 o bucatZi de sticl5-apritor, introdus3 in dou5 I5cwe laterah, ridicate cu 6-7 mm de la fundul $antmilor, astfel ca ceara ce se xurge pe $5ntule+le av i i s5 cadti In- br-o cuv5 (jgheab) eqezat in fat&, dar im- purittitile (bgtina) fnmuiate s5 fie reinute pe tav5. Dac5 in loc de sticl5 s e pune spre exemplu o bucat5 de tabla, &cAm ca in dwul e$ fiind umbr5, la o Indinare rnai putin pot~vit.5, ceara s5 se deim5, blo- dnd scwgerea.

De la coamele de sus-ale $anturilor ttivii este hdicat s5 rBrnin5 un spatiu de drca 7 c m p i d la marginea de sus a liizii bpi- torului. Ceara se scurge ded fntr- cuv5, care este facut5 astfel ca s5 poatA fi scoasB cu qurin@, 6 inrbre cu 1 om sub tav5 +i s5 Incap5 In ea cit mai mula cear5. Pe- reteLe din fat5 s5 fie rnai Inalt cu 3 4 crn fa@ de cel din spate, totul fiind f5cut din tab15 de alnminiu sau inox. PenQu ca ceara topit5 s5 nu adere la peretii cuvei, spre a putea fi scoas5 war, ace~tia pot fi c5pmiti cu o hi@ de celofan, polietileng etc. Dac5 o swatem din mvA ziua, ea e in stare Lichid5. Partea inkxioar5 a tapitomlui va fi vopsia obligatoriu in negru P5rtile exteriaare a t e bine a fi vopsiite tot bin ne- ~ T U sau in alt5 cdoare inchi&, in 2-3 straturi. Mgrimea topibmlui este bine s5 fie conceput2 astfel ca placa de bpire s5 fie un muiltiplu al wrnei din stupin5. Deci, s5 incaps In ea 2, exceptional 3 4 xame. Pentru o stupin5 de 60-80 stupi este su- ficimt un topitor cu o plac5 de tapire lung& de 65 crn $i laRa de 50 cm, inczplnd astfeh pe ea comod 2 rame stas. Aceasta este $i sub qectul acumul5rii cgldurii, a pSsbr5rii ei $i .a manevrabilittitii aparatului o dimen-

siune potriviu. In acest caz topito~ul are in total lungimea exterioarl de 83 ern (4 cm perebele fa@ + 110 c m l5timea cuvei + 65 cm phca de topiire + 4 cm,prek le spate), 58 cm lltirnea (4 + 50 + 4) $i 19 cm 1n5ltimea (4 + 3 + 11 + 4 + 7), la a r e se rnai adaug5 fnlltimea capaculuii de deasupra topibului, de circa 3,5-6 cm.

Tapibrul este moperit cu un capac, construit astfel ca el s5 imtre cit rnai exact pe corp, dar f5r5 efort. &a cum rezult5 $i din sohit5, el trebuie s5 fie construit obligatoriu cu 2 stide distantate la 10-12 mrn, pin5 la maximum 30 mm. Sticla de dede- snbt se fixeaz5 cn 4 qipci, la rindul lor se prind cu 3 4 vwbur i mici de I e m . spre a putea fi w a s e in caz de murd&ire sau prsfuire, In vederea curgtirii. In cele 4 +pci care fixeaz5 sticla a doua pe capac (fig. 1) se Liwte de j w Imprejm o fi$ie de pisl5, cum am f5cut initial, dar mult mai eficient5 e lipirea unei benzi de ,purfixS (band5 izolatoare pentru etan~eiitatea gea- murilor). Ea trebuie astfel a~ezat.5 intr-un $ant, lncit s5 fie numai cu 2 mm peste

I nivel, spre a fi Wor mesat5 la a$ezarea . capacului. Marginea de jos a ramei acesteia se sprijin5 de jur fmprejurwl topitorului pe o vim pe care de wemenea este lipit5 o band5 de purl-fix. La maa-ginea din fat5 a mpacului, in dreptul stidei de sus, in ram& se taie trei $=intulete de scurgere, astfel ca eventuala ap5 provenit5 din precipitatii, in caz c& am uitat aparabul In ploaie, s5 se p a t 5 scurge fn totalitate. Ca- pacul are in fa@ $i spate un sistem de pnindere eficient, ce exercit5 totdeauna la inchidere $i o presare u$oar5 a aoestuia pe mrpul topitorulai.

Lada bpi to~ului este fix& in fat5 pe un ax cu dou5 roti mai mlci ,iar In spate are un mIner spre a fi m i -or deplesat5. f n spate se sprijin5 ,pe o tij5-picior, q o r manevrabil5, dind posibuitatea de a o ridica $i orienta topitorul dup5 soare, spre a sta cit mai pevendicular fat5 de razele lui, in scopul folosirii integrale a cadurii acestuia. Penbru a a,fla cea mi corect2i pozitie, In partea dwapt.5 a capatului, Ingropat in lernnul rnai gras a1 geaunului se g5seSte un cui indoit in f o d de L de 8-10 om, cu baza m i d acaperit5, care se poate ridica la vertical5, perpendicular pe capac. In functie de lungimea umbre'i pe care o proiecteazg acest indicator, urmeaz5 a fi manevrat topitorul. Cu cit umbra e rnai scurt5, cu atit rnai eficace e captarea c5Murii solare.

f n fine, la partea din, spate capacul po- sed5 dou5 balamale, care fixeaz5 o ram5 c&ptu$ik3 cu UP^ placaj, in care e plasat5 o oglind5 cam de m%rimea sticlei capacului. Oglinda aceasta trebuie inclinat5 astfel '

ca ea s5 reflecte razele solare pe capacul topitorului fiind apoi fixat5 in pozitia res- pectiv5 cu ajutorul unei tije manevrabile, p ins5 pe partea stlng5 a oglinzii $i a ca-

pacu l~ i sau poate fi sprijhitfi pe p b l n t ca in schi*. Cind doh topibru.l cu aceast5 oglinda reflectorizant5, capacul este necesar a fi p i n s de a$a cum am m i ar5- tat, ou un rnijloc d t mai eficient de prin- dew $i stringere spre a nu fi smuls $i r5s- turnat de o rafal5 mai puternic5 de vlnt. Tot In acest scop este neap5rat neefar a m a stabsitaka bp i t odu i , inzestrindu-1 In spate cu dou5 tije-picior plasate cit rnai lateral $i In spate. Tot in acest scop este indicat a-1 'tngreum, p l d n d dedesubt, in fat& greut5fi pin5 ];a 10-15 kg.

Spre a m5ri $i rnai mult eficienb mlinzii reflectorizante, este util a-i spori swpmfata cu inc5 dou5 aripi in marime de 213 parti fieoare, raportat5 la oglinda de baz8, orien- tabile $i ele astfel ca gi ra-aaele lor s5 cad5 pe sticla capacdui. Orientarea $i stabilitatea fiec5mia e asigurat2i tot cu cite o tij5 ma- nevrabil5. Oglinzile de sticu pot fi lnlo- cuite cu d t e o suprafa@ corespunz5toare de foit5 de aluminiu. Wicien@ acesteia, dac5-i perfect plan5 $i mentinut5 str5luci- toare, e aproape sirndar5 cu a oglinzii, avind avantajul c5 se fnliItur5 periwlul spargexii. Un sistem mult rnai sigur de a evita 'xkturnarea topitorului - cgci oglinzile acticmeaz5 ca adevgarte plnze de cora- bie - este de a bate t h q i , intre care se a$a$ intotcleatma tcpitorul, $i osia rotilm se leag5 bine de acgtia. La partea stfng5 a topitorului se bate numai un t&ru$, dax la dreapta in s e m i m se bat 4-5 t5ru$i, astfel c5 atmci cind reorientilm topitorul dup5 pozifia soarelui, schimb5m nunvai le- g5tura din partea dreapt5, dup5 cerinte, manevrind bineinteles $i picioarele din spate $i ogli~nzile raectorizante. Pentru a scoate din functime topitorul este sufici~nt a apleca peste el oglinda sau oglinzile reflectorizante, acaperindu-1.

Respectarea tuturor acestor arniinunte constructive face ca banperatura de luaru in loc de 65-67OC, cft este la toIpitorul obi$- nuit, s5 se s e e la 79-82OC. iar la cel in-

' zestrat $i cu oglinzi reflectorizante pin5 la 92-98°C. b a s t 5 c5ldux5 uscat5 nu numai

, c5 m 5 w C eficienta aparatulul, f5dndurl apt de a extrage tota1IitaW cerii .li1bere1', dar face psibil8 extragerea cerii cu un randament rezonabil $i din fagurii vechi:

Pentru a l5muri &ienta caloric5 a fie- c5rei irnbun5tZfiTi In parte, iatA cmstat.5- rile mele q o r .de verificat. Peretii dublii cu material izolant in grosime de circa 4 cm ridkc5 temperatura cu 3-5°C $i prelulngesc durata de l u a u zilnic5 (impreung ou ce- lel& rnijloace) cu incl 3-4 ore. Sticla dub15 m5rp~te c5ldura cu circa 6"C, placa de topire ondulat5 cu 5OC, oglinda central5 reflecbizant5 cu 8-10°C $i cele dou5 aripi cu fm5 7-9"C, astfel c5 in total temperatura poate fi ridicat.5 in zilele de var5 la'92-98°C. Manevrat corect $i la timp, cu cele 3 oglinzi reflectorimnte se poate atinge

15

Fi. 11

16

E $ .' I . . I

$i &iar dep5vi in unele zile prielnice, punc- -tul de fiesbere a apei.

Mai exist5~posibilit8ti de a ridica $i mai mult femperatura din interimul topitomlui m & i i u - i astfel $i rnai m d t eficienta. In acest scq~ barn sticlei de dedesubt, din capacul topitorului, se amper8 cu un strat extrem de subtire de material ce permite razelor solare t, p5trund5 in totalitatea lor 4n tapitor, dar le reflect2 la relntoarcerea lor spre inafar5, imlusiv a celor infraror,~i. Dupa legile stabilite de Bolzmann, intre- buinvnd n m a i sticl5 obivnuit.5 la un aparat de incalzit apa pentru termoficare (situatie absolut identic5 $i In cazul topito- d u i ) 517 p50i din c&ldura solar5 se pierde prin reflectarea ei $i topitorul nu benefi- ciaz8, adic5 nu retine dmfi aproximativ 217 p w i $i acea~ta numai in cazul c5 el este pedect izolat. Pen'tru a d i m captarea a 5040dIo din partea reflectatsi este suficient a se btinde pe sticl5 printr-un pxocedeu ohimic sau electrcxatodic, un strat extrem de subtire de oxid de zinc, de oxid de iridiu yau startat de cadmiu. Aplidnd' la cel m i simpIu topitar un simplu g w n ~ de s M 8 preparat astfel, fBr5 nici o ilk5 lm- b&tAfi!re, 'hniperatura se ridi& de la 65- 67°C la 79-82OC. Pentru economicitate, aplicarea unui astfel de stsat trebuie s5 se facB intr-un atelier sgeciaiizat.

Sint posibile $i alte rezolvBri, chiar rnai bune, pe care le indic, $i anume: in- trebuinwea $i a d tor substante mai ales In combinatie cite douZi, fiecare intins5 pe spatele cik unei sticle ale capacului, cum ar fi oxid de crom, nichel, molibden, aluminiu sau a suLfitului de cadmiu, de ger- maniu, toate a w t e a dup5 anumite scheme ce socd (pentru ieftidtatea $i eficienfa pro- cedeului) c5 a r trebui verificate de un institut de cercetsri. Printr-o corectA com- binare se poate retine pi^ la 95O/0 din c51- dura reflectata.

Eaicimta e r ore+& $i mai mult, d a d In Jml celor dou?i sticle la capacul tapitoru- lui s-cur intrebuinb o sticl5 dub15 monobloo, care In i n w w r are extras M i a 1 aerul $1 inlocuit cu un gaz specific.

Pentru a putea lucra cu bpibrul solar in condltii optlme, ceara se claseadi pe sor- timnte. Toat5 ceara recoltat5 din rama clB- ditoare, impreun5 cu cea mzuitat5 de la desc5ip5cire (care t r e b ~ e s8 fie soufd $i spAlaGi) constituie prima categarie. In a do- cakgorie se d u n 5 teak r5z5turile de oriunde ar pmvpni, rgmZqi*le de pe pereti, fundul stupului $i rme le rebut.de in care nu a eclozionat puiet. In a treia cate- gcrrie se pun numai fagurii in care a,u eclozionat numai citeva generatii de puiet, avind o culoare maronie. fn fine, In cea de a patra categorie se string faguri vechi, negrii din care au eclozimt multe generatii de aibine. Pentru primele trei categorii este indieat5 Intrebuin@rea topit~rului solar.

Pentru mi ce nu posed5 un aparat pent11.8 extragerea cerii h cald qi sub presiune, se poate extrage ceara tot cu ajutorul to- pitarului solar, In zilele calde $i din fagurii negrii. In acest scop, spre a c rq t e randamentul, fagurii v ~ h i se h ie En flgii de 6-7 em $i se a$azA pe tava topitonuluj pe muchie, far2 ca ei sB ating5 sticla capacului. Ceara rezulbt.5 $i din ace$ti faguri, de$ nu este de callitate excqtional5, totu$i e galbenii $i frumoas&, fiind de calitatea I-a sau a 11-a. Dup5 ce s-a x u r s ceara, impmit5tile $i bo~tina r8maa pe tavs se adun5 cu o lopatic5 de stejar ascutit5 in form5 de V, care are deschiderea exact& a ~ n t u d l o r %vii ondulate din topitor. Ea se face ghem $i se depozitead in saci d e hintie sau plastic, care se leag5 bine la gur5, f k 5 tearna de a se mai deteriora.

donstruit cum am arAtat, topitorul extrage din pritmele dou& categorii cvasitotaLitatea cerii, din a treia 70-85% $i din fag* rii nemi ping la 45-55010 din ceara "11- bereT1, restul r5mfntnd a fi extras5 odatiipe an, dnd In lin$te, acas5, In zilele sau d* mniezele lubere, se poate face exbPagerea cerii rilnwse, $n caeul in care posedgm un topitor"p1ps5 construit corespunz5tor.

Ceara redtiat5 de l a , topitorul solar, pe sorbmile respective, se @dun5 in saci diferiti $i dnd avem sufi i r r ta $i timp dispo- nihil o fierbem pe petegorii intr-un vas emaiht cu ap5 rezultat5 din precipitatii,in pmpoflie de 1/2 $i o l a m sii se rBceaSc5. bine impchetat5. Cel mai bine este ca pe m a m a vasullui emailat, t, construim o lad& d t mai etanq5 cu peretii $i capacul fku t i pe principiul topitorului, In care ceara se r5-te In dwurs de 48 ore. Dup8 rgcire cur"at8m baza calupului rezdtat, de wen- tualele SmpuriEiti.

Avantajul acestui topitor solar, care nu trebuie 65 lipseas& din nici r, stupin5 m$re sau micii, este c& el lucreas h toate zilele cu soare ,f&-5 consum de energie, f M S i n - grijire deosebit5, in afar& de aceea de a-1 i n d r a $i .a-1 inbarce din dnd fn d n d sub soare. Produce o mar& de calitate ex- ception* nu numai sub aspectul curate- niei, fiind lipsEt5 de majorihtea corpuri- lor strgine, dar $i a rezistentei la intin- dere $i rupere, avlnd o d~r i ta te supeTioar& $i o culoarre de la aproape alb5 la galben deschis. Un alt mare avantaj e c5 are o mare productivitate zilnic5 datorit5 Mdwi i ridiaate de lucru $i poate fi folosit din atpri- die ping in octombrie, adic5 in tot a n 1 m n u l u i apiool activ. Ca neajuns aF acwtui gen de topitor a+

remama imprejararea c5 manwrabiiitatea lui cere ceva mi mulGi atentie, cam un minut la aranjarea lui de fiecare reorien- tare $i apoi mija de a nu fi rkturnat, fapt ce pate fi evitat prin adaptarea modelului cu douA tije-picior in spate $i legara fetei de d d S q i .

Rezultate ale cercetarii stiintifitce

STWDll PRlVlND ACTIUNEA ANTIMICROBIANA A VENINULUI -DE ALBINE Bioch. Cristina MATEESCU, farm. Elena PALO$

A$a cum s-a demonstrat prin analize specifice, in care s-au utilizat teh- nici de inalt5 performantti ca : gel fil- trarea pe Sephadex-uri, determingri de mase moleculare, prin metoda gel fil- triirii in strat subtire, analize spec- trale, electroforeze in gel de poliacri- lamid5 (PAA), determingri ale secven- tei de aminoacizi din principalii consti- tuenti peptidici, polipeptidici si prote- ici, determinari ale activitstilor enzi- matice, veninul de albine -' produs biologic propriu albinei - cu compo- zitie predominant proteicg, contine ca fractiuni majore : amine biogene (his-

- tamina - component major), peptide si proteine mici (apaming, melitina, peptida degranulatorie a mastocitelor) si enzime (hialuronidaza, fosfataza acid5, fosfolipaza A).

Printre primele studii efectuate la noi in tar& Derevici ~i D i m (1969) au cercetat efectele veninului de albine inoculat Pn culturi de celule epiteliale. Rezultatele au evidentiat o reducere a vitalitiitii acestora asociat.5 cu o serie de modific5ri de ordin morfologic odat.5 cu cregterea dozei aplicatk.

Extinzind cercet5rile gi' asupra altor proprietip posibile ale veninului de albine data fiind compozitia complex5 si toxicitatea constituentilor s5i, s-au efectuat gi o serie de studii asupra actiunii antimicrobiene qi antifungice ale acestui produs natural.

Rezultatele obtinute pe constituienti izolati din venin sau pe venin integral au oferit premise fncurajatoare pentru lirgirea spectrului s5u de actiune terapeutic5, Astfel Brangi $i Pa- van (1954) gi Pavan $i Nascimbene, au artitat c5 extractele acetonice de sac

\ integral de venin prezint6 actiune bacteriostatic: asupra unor microorganisme m : Micobacterium phlei, vibrionul choleric $i bacilul Eberth.

Lucrind cu preparate liofilizate de venin de albine, inoculate in soluvi nu- tritive, timp de 7 zile, la temperatura de 37OC, Artemov ~i col., (1967) au demonstrat c5 nu apar dezvolt5ri de populatii bacteriene, fapt ce sugereazii prezen@ unei actiuni antibiotice. To- t q i studiile ulterioare au demonstrat c5 unele specii bacteriene expuse la preparate cu venin de albine prezina sensibilitgti diferite.

Jentsch (1972) a aritat c5 propriet5- tile farrnacologice ale melitinei - constituentul major a1 veninului de,albine - se aseam5n: cu cele ale anti- ,bioticelor peptid-lipoide din seria poli- mixinei, ins5 nu prezintii efecte bacte- ricide asupra culturilor de Escherichia coli ~i Staphylococcus aureus.

S-au cercetat propriet5Qle antibiotice, proteolitice, hemolizante gi anti- coagulante ale veninului de albine. Ac- tiunea bactericid5 si bacteriostatic5 a fost demonstrat5 En dilutii diferite asupra a dou5 microorganisme Bacillus subtilis mesentericus si Bacillus chole- rue suis.

Avind in vedere aceste studii am efectuat teste privind actiunea anti- bacterian5 a peninului de albine r m 2 - nesc si asupra altor microorganisme, in scopul 15rgirii gamei de aplicabili- tate terapeutic5 a acestui produs natural in diferite forme galenice.

Rezultatele obtinute au evidentiat prezenta unei activit6ti antibacteriene a veninului de albine, En concentratii diferite, in functie de specie. Lierind cu o solutie de venin de albine nativ, de concentratie 1 mg/ml - 100 ~g venin de albine pentru 0,l ml solutie, am studiat efectul antibacterian pe ur- m5toarele tulpini microbiene (tabel 1).

Fscind o delimitare a aqiunii veninului de albine asupra unor gemeni gram pozitivi $i gram negativi, am stu-

Nr' Tulpina mi-bhn5 crt. , ~ezul'tate obtinute

colonii izolate '1. Proteas mirabilis - -

\

+ colonii izolate

3. Escherichia coli C. . + colonii izdate

4. Bacill'us subtilis Ruber + ++ zcm5 de liz5 de 20 mm

5. Bacillus subti4s SST + +-I- zon5 de liz5 de 20 mm

6. Bacillus megaterim t- + 4- zon5 de liz5 de 20 mm

diat efeqtele asuprh genului Staphylo- coccus, Bacillus, Pseudomonas, Esche- richia, Salmonella, qi Proteus.

Experimenthile realizate cu o solutie de venin de albine nativ, au demonstrat o puternica actiune bacteri- cid5 a 3cestuia Pn Cconcentratii de 3,1 y lml atit , pe tulpini standard c9t 9 pe o tulping patogen5 rezistent5 la antibiotice - la genul Staphylococcus, germeni gram pozitivi. ,

Din aceea~i categorie a germenilor gram pozitivi am Cestat acvunea veninului de albine asupra genului Bacillus qi anume pe Bacillus subtilis qi B. megaterium, tulpini standard. Concentra- tia minim5 de venin de albine a fost de 3,ly/ml, la fel ca qi pentru cele-,

lalte specii gram pozitive (tabelul 2). Din grupul germenilor gram negativi

am testat acvuneag veninqlui de albine asupra genului Pseudomonas ~i anurne P. aeruginosa sau P. pyiocyanea, genul Escherichia cu un reprezentant de E. coli, tulpin5 purtitoare de plas- mid5 de rezistentg la antibiotice, genul Salmonella, (S . typhimurium) precurn qi pe genul Proteus (P. mirabilis).

Actiunea veninului de albine s-a manifestat la diferite concentratii ale so- lutiilor, atit la inoculare pe pl5ci d t qi la inoeularea in bulion nutritiv. Tre- buie mentionat ins5 cil aceste concentratii la care veninul de albine a prezentat actiune antibacteriang au fost mai ridicate decit la germenii gram po- tivi (tabelul 2). '

Gemni gram-pozitivi Germeni gram-negativi

Specia Concentratie Specia Concentratie baateriang m i n i d de venin bacterian5 minima de venin ,

Staphylwoccus sp. 3 . l~ lmI Salmonella tmhimurium 250v/d

Staph~l-us patogen 3.1 ,,lml Escherichia coli part&tor rezistent la antibiotice de plasmid5 de rezisten@ 500y'ml ,

I Bacilbus subtilis SST. 3.lY/ml Proteus mirabih - I Bacillus megaterium 3.1y/ml Pseudomonas aerugimsa -

(baa31 piocianic)

Se va testa qi rezistenta altor tulpini acestui produs sub diferite forme far- microbiene qi a unor tulpini de fungi maceutice ~i Pn tratamentul altor afec- la actiunea veninului de albine, fapt Guni ale organismului m a n . ce va lgrgi posibilitgtile de aplicare a

: 'l 9

. . cirpe. Acesta se introduce in vas q i se

1% , UQII 51 STUPINELE * acoperii t o t d cu o tsblie, pentru a nu

Ing. Valer LUP$AN se depune roua din timpul noptii pe I i motoring sau mtrol. Cind vine ursul.

/ I . stuparul ia b&a cu ~omoiogul inmu:

I: lege, s-a raspindit $i inmultit fear* arunc5 spre urs, alungindu-l din 1' mult, fapt care a determinat coborirea stupinam lui din munte pin5 la zonele de $es. 6) Functionorea utiui radio, 8i judetul n o s h . Mure?, dacg ping noapte, aparatul fiind prevzzut cu un in anul 1980 am auzit de stupine ata- amplifieator $i doua difuzoare bta- cate de catre qrqi numai in regiunile late En stupina. f: mntanp 3n timpul pastoralului, la zme- 7 ) Utilizarea undelor ultrascurte

I urg, duM aceasu Prezenta ur- indeparteazfi ursul de stupina. sului a fost din ce in ce mai frec- 8 ) A~ezarea clopotelor de sticlti cu ventti chiar qi la cimpie, n u d r u l stu- diferite tonalitati. clopate se i pinelor atacate crescfnd vertiginos.

t . confectioneaz5 astfel : se taie fundul i

M5 voi referi ins3 la o serie de ma- buteliei de stic,g, gura sticlei se pre- I ! suri de prevenire pe care apicultorii vede cu un dop prin care se trrce

din judetul nostru le folosesc ~ e n t r u sfoara de care se prinde un Surub de a elimina aceste necazuri. alamii. Acesta se leagg la fiecare sti- I

1) PrezentQ ciinelui J- in stupin5 la diferite inaltimi pentru a primi 1 este absolut necqsar5, clinele semnalind diferite tonditaP. De firului,

i primul qi din timp apropierea ursului. sub surub, se leagg pang de pasere Bgtaia t515ngilor in timpul noptii, fo- in a;a fel ca sg fie in afara sticlei, losirea lgmpii de vint pentru ciirute pent;u a putea fi de vint gi a c5rei flack5 pilpiie, folosirea reflec- va face s5 sune aceste clopote im- toarelor rniyc5toare, arderea de gu- droane indep2rteazii. ursul.

L Apicultorii trebuie sZi fie atenti pen- 2) Inca$rarea stu@lor cu pznicul tru cg orice mod de imobilizare sau

1, electric a1 c k u i efect depinde de mo- &strugere a ursului este pedepsit de dul de confectionare, eficient fiind cel lege, cu pJepse pe-iare sau priva- '1. 1' CU curent electric Pntre~upt (vibrator) tive de libertate.

r' de 2 000-3 000 V qi 0,2 amperi. Deci, atentie la urs, fiind un animal Cel CU clarson de aht;mg t r e z e ~ k protejat trebuie s5-1 ocrotim, dar In P a~iculbg, pentru a Putea mg- acela~i timp trebuie s5 n& apkirgrn st112 surile de rigoare $i totodati 51 pune pe pinele de atacul lui.

- urs in dificultate. 3) Executarea 8e construc$ii in care

ursul s5 nu poat5 piitrude, sau plat- forme la intiltimi de 3 m, construite pe stflpi de fier, pe care ursul nu se p a t e c3tCira.

4) Mirosul de blanZi arsii (ursul te- . mfndu-se dp foc). Pentru aceasta unii stupanl ard cojoace de oaie in amestec cu excremente de urs. 5) Amenajarea unui vas cu motorirdi sau petrol in care se introduce o bar5 de fier la un capat cu un qomoiog de

* Material motlografic amplu din care pU- blic5m un fragment.

Am ales pentru dumneavoastri una dintre .numeroasele scrisori adresate redactiei

In uZtima..perioadd numdrul corespondentilor nostri a crescut Ioarte mult,.

) fapt care n e determind sd mdrturisim cd sintern pldcut impresionati de mu1)imea scrisorllor care ne asalteazd. Credem cd nu g r e ~ i m cEnd inmultirsa numzirului

) celor care ni se adreseord o punem pe seama sporirii interesului fat. de conflnu- tul revistei, a cresterii increderii cititorilor in rezultdele muncii redacftd, a do- % btndtrii unirf plus de prestigiu pe care ne strdduim continutt sd-1 addugdm pu-

f blicattei noastre. f Au fost pdreri care' susfineiu cc? a m primit mai multe scrisori din' cauzd cd jh sezomtl r#ce apicultotii a u avut mai ?nuEt t imp liber pent? a gindi, concepe % . qi expedia misivele lor. Adevdnkl acestor pdreri trebuie tnsd cmnp&tat cu cmsta- -

% tarea, fat6 de alte perioade, a unei mat largi diversificdri pe virste, profesiz;ni- f uele de pregiitire a celor care nt se adreseazd. % Aceasta indicii amplificarea sferei de cuprindere socb-profesionale a actua- f lilor qi tfiitorilor apicultori Ar mai f i de spus cd ne scriu apicultori anlatort in- $ cepdtori y t avansafi, apicultori consacrati cu stupind proprie, apicultori din sec- $ 4 toarele de stat ~i cooperatist ~i mult i doritori de a tncepe aceastd frumoasd $3 ren- 8 ~babild activitate. f 0 altd constatare este aceca a cre~teri i calitative a .relatdrilor, sintezelpr

experimentale, semnaliirilor majoritiifii contributiilor pe care le primim de La mai vechii mu mai noii noshi colaboratori.

. Toate aceste constatdri ne bucurd dar En ace lq i t imp ne obligd sd ridicdm f continuu stacheto publicistic6 a revbtei, sit inifiem .yi sd infbptuim no1 modalitdfi ( , de perfectionare a dialogului cu cititorii. 5 Inten$ioniim i n aceastd idee sd i n s t i t dm o rubricti permanent& de dialog ( cu cititorii Ti sd organizdm in unele judete consfdtuirf &L abonafii rrvistei, @a

cum a fost cea de curind realizatd la T imi~oara unde' a m avut pldcerea sii lie i n t i l ~ t i m h : r - o sald arhiplinc? cu aproape 400 de pasionap, harnici $i avizafi api- 6 cultort bdndfeni.

5 Toate eforturile noastre vor f i directionate spre indeplinirea mobilizcrtoarelor

( obiective inrerise fn Prograqul de dezvoltare a apicuiturii i n perioada 1986- 1990, program prin care se u rmdre~ te cre~terea acceleratd. a patrimoniuiui apicol f national, modernizarea .$i intensivizarea hcfivttdplor apicole prin introducereo

% ' rapid& a progresului teltnic in toate stupinele. Dintre sutele de scrbori sosite i n f ziltima vreme la redactie a m ales o scrisoare a unui apicultor, tnb?i@torul boto-

( sdnean Ciceroni Costea, Idirector adjunct al $colii generale n?. 2 din comuna / Virful CErnpylui. Dumnealui, i n buna tradiffe a dasciililor . no~ t r i , ne relateazi ( intr-un limbaj convingdtor ce inseamnii continuitatea apicdturii En zona unde $ trdieste si munceste. Ddm la t i p r aceastd scrisoare avfnd ferma convingere cd

( asemenea "dialoguri intre generatiiY s-au petrecut $i i n foarte rnulte alte locurz din far6 i i cd de fapt h asemenea-conditii continuitatea preocupdrtlor legate de

$ aptculturd - aceastd rnultimilenmd Endeletnicire a poporului nostru - ca $i dezvoltarea ei au dobtndit f n t imp noi dimensiuni de substanfii qi continut.

B

DIALOG DNTRE GENERATI1 Ciceroni COSTEA

Sint un apicultor Snir , cu activitate fn urma unor stropiri intense pen-- Pn acest domeniu doar din 1982. De- tru cmbaterea gindacului de Colorado, spre albine am Pnv5tat de la tata, vechi prin anii 1965-1966, stupina tatei a apicultor ~i din publicatiile noi apirute fost distrusi. Fiind prbfund marcat d e

I

2

in ace~t i ani. moartea celor 25 de familii, precu~n

si de perspectiva organizgrii in co- mun5 a unui aerodrom care f5cea irn- psibil5 viata in stupin5 s-a hotgrit s5 renun@ la apicultur5. Dup5 ani, o dat5 cu desfiintarea aerodromului, am putut ia r5~i relua activitatea cu albinele.

De multe ori Pntre noi parerile erau contradictorii, tata se baza pe experienta lui in stupin5 iar eu veneam cu nout5tile din c-Nile de specialitate. Bineinteles, dup5 consultarea lor imi d5dea dreptate.

Aga 1-am convins de avantajele folosirii stupilor standardizati de A.C.A., de utilitatea stupilor verticali gi avan- tajelor acestora fat5 de cei orizontali. Apoi 1-am convins de usurinta recol- t5rii mierii pe sortimente. Cfnd i-am spus de posibilitatea infestgrii stupinei .cu parazitul Varroa a inceput &-mi dea relatii care sem5nau cu cele refe- ritoare la braulozi, negtiind de fapt, cum ar5ta accst parazit. Acum 20 de ani, tata nu qtia' de exisknta lui. Din- tre bolile parazitare pe vremea aceea s e 'cunogteau galerioza - numit5 popular , g5selnit5 - gi brauloza - nurnit5 braula ori p5duchele albinelor. Am studiat cfteva materiale tiparite ~i apoi i le-am $at q i tatei. Mi-a dat dreptate qi a ~ 5 m a s uimit de patogenia acestui parazit. Am f5cut tratamente cu produsul rom2nesc Sineacar. Despre necesitatea acestui tratament am dis- cutat gi cu apicultorii vecini, cu ex- perient5 mai mult4 sau rnai putini ca a noastrg. Unii 1-au f5cut, dar cu ne- glijent5. h sezonul urm5tor la noi acest tratament a devenit ca o necesi- tate, pe cind la apicultorii vecini era ceva sporadic. Consecinta ? fn toamna anului 1985 a venit qi inevitabilul, de fapt prognozat in materialele de specialitate. Celor igno ti gi mai putin creduli in r ea l i t a t e , cau murit toate familiile. fn luna noiembrie s-au po- menit cu mortalitate in inas& Cei care a u confundat varrooza cu brauloza au pl5tit scump, pierzindu-se in comuna noastr5, Virful Cimpului peste 75 familii iar in comum vecin5 Bucecea yeste 60. Atit eu cit si tata, am invitat din acest nefericit caz gi, ori de cite ori

am avut ocazia s5 ne Pntilnim cu al@ apicultori, i-am sf5tuit ce au de f5cut.

fn acegti mi, am lucrat impreun5 in stupihi. Am c5utat s5 obtinem f m i - lii foarte bune ficind selecge, am re- u ~ i t s5 m5rifi efectivul atit la cit pu- tern noi lucra. Am stimulat colqtinuu la albine producerea cerii. fn fiecare sezon apicol, am urm5rit ca fiecare familie s5 cl5deasc5 total sau partial cite un corp cu faguri qi magazinul de recolt5.

Pentru stupina noastr5, anul 1985 a fost plin de satisfactii cu toate cB facem doar stupgrit stationar. ,In locali- tate, p m i fructiferi are fiecare gosgo- dgrie, iar in apropierea stupinei sint plantau salcimi gi tei. Pin5 la pBdure gi fineat5 in linie dreaptA distantq este de 1,5 km, o raz5 economic5 pentru albiqe.

Cu familiile' foarte puternice, iegite in primavara anului trecut, am r e q i t s5 obtinem miere pe diverse sortimente - de la pomii fructiferi, salcfm, tei, fineat5, man5 - realizind o medie de 52 kg miere pe familie. .

Pentru and acesta ne-am propus s5 desf5~urim o activitate in stupin5 de ridicare subs ta ia l5 a cantit50i de miere pe farnilie, folosirea optimg a efectivului pentru a produce c e d , obtinerea polenului recoltat de albine ca si o b p n e ~ a propolisului pentru valorificarea lor prin filiala judetean5 a Asociatiei CresGtorilor de Albine. Pentru stimularea albinelor, vom folosi aparatul prezentat de profesorul boto- s h e a n Ion Anitei in revista ,Apicul- tura in RomAniau.

Concluzia pe care am tras-o in acegti ani este c5 : bunti era qi este experien- f a tatei ,ctiplitatti de-a lungul atitor se- zoane apicole, dar foarte bune sfnt ~i toate publicatiile legate de apiculturti aptirute f n epoca NICOLAE CEAUSESCU - epo-cti cu mari prefa- ceri qi in apiculturti - publicafii edi- tate sub cel mai autorizat organism central ,vi anume Asociafia Cresctito- rilor d e Albine din Republica Socialistti R o d n i a , publicafii ce cuprind expe- rienfa mtirturisitti a aator apicultori.

1. Omului cu inv5t5tur5 Pi curge miere din gur5.

2. Numai miere zicind, gura nu se fn- dulce~te.

3. Limba e dulce ca mierea ~i amar5 ca fierea.

4. De este altu-ti in contra r5u, fii tu bun ; c5 cu otet si cu fiere nu se face agurida miere.

5. Din agurid5 miere se face. / -Cu ce ? / - Cu riibdaxe.

6. Cu o bute de miere mai multe muste prinzi decit cu o bute de otet.

7. Dac5 prietenul t5u este miere, tu nu umbla s5-1 mgnfnci tot.

8. Tgcerea este ca mierea, / La cea mai m a r 5 fiere.

9. Mierea si fierea tot intr-un pintece poart5 albina.

10. Miere, miere, dar la miere mult se mai cere.

11. A dat peste mierea ursului. 12. I-a cdzut mierea in p5sat. 13. Cine nici nu face mierea, nici n-o

poate minca. 14. Mai rar5 vedere / Este mai cu

miere. 15. Linge mierea de pe degete, dar s5

nu le rozi. 16. C-albina-n gur5 cu miere / Si-n

coad5 cu ac si fiere. 17. Albinele nu ~ t i u numai s5 adune

miere din flori, ci ~ t i u s5-~i apere ~i stupul de trintori ~i prid5tori.

18. Cind or face toate mustele miere ar fi pe toti peretii faguri.

19. Musca cind i ~ i vPr5 tot capul in miere acolo ~ i -1 las5.

20. Si muqtele iubesc mierea, dar n-o pot face.

21. Prostul aqteapt 5... mu~te le s5 f a d rnieru! $i trintorii roiuri. '

22. A umbla ca un roi f5r5 mat&. 23. Roiul care matca p5r5seqte uqor Se

pr5pgde:te. 24. Harnic ca o albin5, stringstor ca o

furnic5. 25. Gospodina e albin5 la casa omului. 26. Voinicul nu piere, din pelin el face

miere. 27. Trintorul m5ninc5 mierea de-a

gata. 28. A trintorilor urlete a albinelor su-

nete astup5. $

29. Sii fii tat5 de albine ! 30. Albina e vacii nepiiscut5. 31. Toatii albina Psi ap5r5 csscioara cu

acele si veninul sgu. 32. Judecata-i cu nasul de cear5. 33. Mai usor este a tine un bostan.in

min5, decit o albin5. . ,

34. Si s5 fiti Pntelepti si chibzuiti d e nu mai mult, incai ca albinele.

B I B L I O G R A F I E S E L E C T I V A

1. Apa trece, pictrele riimfn - Editura pentru literaturz. 1966 ;

2. D la lume adunate si iariisi la luine date - Anton Pann, Editura AJbatros ;

3. Povestiri zstorice - Dumitru Alma?, Edi- ' tura didactic5 $i pedagogic5.

4. Cugetdri -- Nicolae Iorga, Editura Alba- tros ;

5. Istoria icroglificii - Dimitrie Cantemir, Editura , p n b literaturl 1965.

6. Fintina adevi?ratii n u fngheapd niciodat5 - Editwa Ion Creangl ; 1980 :

7. Letqpiseful Tiirii Moldovei - Grigore Ureche ; mt. Minerva, 11978 ;

8. Flori alese din poezia popular5 - Editura pentru literatura ; 1967 ;

9. Inviitiiturile lui Neagoe Basarab. .. ,- Edi- tura M b r v a , 1970.

Culegere Pntocmit3 de prof. Emilia POPESCU DICULESCU gi

prof, Marin POPESCU DICULESCU

Vasile POPESCU

Pre$edintele Ckmuluii apicol Tidgoara

M n initiativa Comitetului f i l idd A.C.A. TimQ, tn luna iebruarie a.c., a avut loc la Timi~oara cea de a I I I a edi- tie a dialomkui - mas5 ro- t

tundZi dintre redactia publicatiilor apicole $i a revistei ,Apicultura In R o d n i a " cu cititoaii $i colaboratorii sai d in zona .de vest a t5rii. Waniza ta fn concordant5 cu exigentele impuse de prevederile F'rogramului de dez- voltax-e ' a apikmlturii, dezba- terea s-a Pnscris pe coordona- &le efervescentei creatoare caracteristicti activiutii tutu- mr ramuffilor wnomiei na- tiona3e, In wul 1mbudk5- qirii continue a publicisticii .apicole menit5 Gi mntribde l a traducerea In fapt a de- zideratului major stabilit de tovar$u!l NICOLAE CEAU$ESCU : .Sa organiziim mai bine apicultura, sd ne ocupiim de ea ca u rn din probtemele importante ale econornief nationale".

Prezenta a circa 400 de apicultori - cikitori $i colaboratori ai revistei, a fwb .salutat3 de conf. dr. 3ng. C a r m e n Lia S p t i t a r u - w m b r u In Comitetul Exe- &iv a1 Asociatiei Crescato- rilor de ALbim din R. S. -nik m-esedinte al Filia-

lei jutiddepene Timi$ $i ing. Eli- sei T a r t a - redacbrul $ef a1 Redaaiei publicatiilor apicole gi a1 revistei .Apicul- tura Xn Romdnia", care, In alooNiunile tinute, au scos In relief sarcinile sporite ce revin asociatiei pe linie dezvoltarii apiculturii In anii ur- mibr i .

Din referatul cly privire la modul in care revista #-a adjus contribNia la imbun3- tiitirea procesului i n s m i v - educativ-forrnativ $i de docu- mentare apikol3 a stuparilor, in perioada de la precedents consfiltuire, informare susti- nut3 de reprezentantul cola- boratorilor revistei din mn5, - s-a desprins concluzia c3 sprijinul acesteia a fost de un real folos ridickii nive- lului cuna$tin@lor de tehnic5 avansak5 a practidrii apiculturii. Attt prin diversib- tea $i inaltul nivel publicistic a1 articolelor $i publicatiilor aMrute, cit $i prin asigurarea aportunimt5tii inforrnat~ilor de ultirnti or6 din domieniul apicuLturii republicane $i in- ternatioaale redactia $i revista $i-au ci~tigat un bine- meribt prestigiu Sub acest aspect se poate afirma mde- plin temei c5 fntreaga mas6 de a~iculbori - citibri ai re-

vistei - a f& $i e s k bene- fiCiara pmgmsuld tehnio $I qtiintific apicul difnzat prin intermedid revistei. De asemenea, s-a evidentiat ajutorul acordat revistei de dtre apicultori In dubla lor m- litate : de . ciltibtori $i CON ratori, prin abondarea uraei problematici largi ce a cn- prins lntreaga sfer3 a acti- vitAtii apicole.

La sprijinirea revistei cu materiale destinate publicMi, o contributie de mas5 ~ i -au adus-o colaboratorii s&i : conf. dr. ing. C a brn e n L i a S p g t a r u , ing. Ste- l i e n O n e a $i econ. V a s i l e P o p e s c u din Timiqoara ; Alex. M t i c e v a n u $i Doru U r s u l e s c u din Lugoj, pre- c m gi Eagen T d r j o i a n u din Ftiget.

0 preampare deosebiZ5 s-a manifestat $i pe linia popu- larizhii cit nmai largi a m- tributiei ap id tur i i la crg- terea cantit5tilor de produse agro-alimentare, actiune ce a fost fntreprinsti de colcubora- torul revistei, - autorul rfn- durilor de fat& - cu spriji- nu1 presei locale, In ale cA- rei cobane a a fost publitate articolele : Stupfiritul - o Endeletnicire pliicu~% - ren- tabild" ; ,Contributii la amri- ria literaturii apico1eM ~i ,Acum douii secole apdreala Timtsoara - prima carte TO- mcineascd de apiculturfi" ; precum $i publicarea In ga- zeta ,Agricultura socfalistiiY a materialului : ,In sprijinu2 lnterdependentei dintre api- culturd $i producfia agrzco- 16".

0 data cu p3rtile pozitive ale activitiit~i publicistice, referatul'a scos In evident5 - i n b u n autentic spirit critic $i autocritic - urkle lipsuri

Fig. 1 - Prezidiul consfhtuirii : (de la stinga la dreapta) ce s-au mansesht in rin- ec. V. Popescu, prevedintele Cercului apicol municipal Ti- dul cititorilor-colaboratori. rnivoara ; ing. E. Tarta, redactor $ef a1 revistei .Apicultura Astfel, un prim neajuns 1-a. fn Romsnia" ; conf. dr. ing. Carmen Lia Spitaru, pre~edin- oonstituit slaba particiw- tele filialei A.C.A. Timi$ ; Gh. Matei, apicultor ; ec. V. Gri- re a cititorihr m materiale

gorag, secretarul filialei A,C.A. Timi? (foto : Traian JIVU) destinate pubfiarii, fapt i h -

tm t de n d m l rnic de cola- b t o r i fa@ de n W r u l to- tJ a1 abonatilor. De asemk- nea, o lips& dim partea wla- boratorilor a constituit-o ne- adoptarea mei atitudini pmrnpte, ferme $i wmbative in sesiza.rea ppincipi& a abaterilo~ ce se &vPr$esc pe linia nereqwot?irii legislatiei de protejare a albinebr Im- potriva intoxicatiilor cu in- sectofungicide, precum $i cu ~ r iv i r e la nea~limrea Drwe- derilor 0 r d i n h nr. 15911974 xl Ministerului &riculhrii. referibr la sprijinirea organi- z5rii gi M b u k i i poleniGrii culturilor agricole m ajutord albinelor, Aceste inc8lcSwi, ai ciirm vinovati ramin nesanc- tiomti, ca $i urm5irile fap- telor nepedepsite constituie o frina serioas5 In calea d a - voltiirii accelerate a apiculturii, 'cu conseoink negative asupra planului de preluare a produselor apicole la fon- dul centralizalt a l statului.

De importan@ deosebitl pentru cresterea rolului re- visYei In sprijinul dezvolt5rii apiculturii $i sporirii productiilor apicole, s-au dovedit a fi sugestiile f&mte de participantii la di-tii : I. M a i e r e a n u , P. V a s i i , V. B a z i l i u c , E. R e d , V. G r u i a , I. T B r b a n c e a , B. T i t e l , F. K o n i a , I. B o b e s c u , D. P o p a , k D o n n e r , Gh RBs5d-ean , N. R o b e s c u $i altii, fn ale ciiror interventii, pe EngB te- mele adiacente ce le-au dez-

Mhmt $i elogierea actidutii redactiei $i colegiului, au scos in eviden+l necesihtea acor- darii m i atentii sporik $i urm5toarelor obective : - Popularizarea sub f o r d

de pol-tret, a cite unui api- cator (din fierare jyief) care a obttnut productit re- cord ~i a predut La fondd de stat cea rnai insemnatii cantitate de produse apicole. - Stimularea nwrald prin

publicitate $i materdalii, prin instltuirea und sistem de premiere, a odor rnai activi $i talentati colaborahri ai re- vystei, care se evidentiazg prin diwrsitatea $i calitatea mate- rialelor publicate. Acest lucru ar faciilita crevterea nu- mgrului \si cadit5tii rnateria- lelor pubiicate, i& colabora- . M i prestigiosi ai revistei care se consam& rolului de propagatori ai pmgresuld tehnic a1 apicdturii - oa- meni de bine, - ar putea sZi se bucure in felul ac& de repectul $i conskleratia pe care o meritZ din partaa ci- titmilor.

Cu ocazia mnsfZtukii, - h i d e a promovsrii a e i d l a r de diversificare a prodmiei apicole, - metodB conside- rau o cale sigur5 de crevte- re a eficientei economice gi a rentabilit5tii fn stupine - redactia a prezentat apicultorilor now aparatur5 mo- dernizat5 de recoltare d veninului realizat.5 de Institu- tul de cercetare $i prtxluctie p e n h apicubu~a. Preocupa-

rea redactiei pentru dlversifi- h r e a productiei apicole s-a materializat prin publicarea mai multor materiale pe. aceastil t e d , materiale cu mare audienp la cititori. $i de aceast5 data, consecven- ta cu care mi,liteazZi pentru diversificarea productiei s i evidentiat prin hmvitarea har-

'nicului qi primputului apicultor b8nAWn Ioan S il ca - r ii din Jebel (despre activl- tatea lui s-a publicat un re- p o h j In revista nr. 7/85 pag. 19) care a prezenht par- ticipantilor la consf&tuire o metoda pmprie de obtinere a veninuLui de albine, invi- tind pe apidtorii interesati la o demonstratie In stupina sa. Trebuie mentionat &, a- null trecut, Ioan S B c d a ob- tinut e-erimental 100 gra- me de venin pe care 1-a predat Institutului de cercetare $i productie penkv agricultud. Dialogul direct fntre redactie, partkipantii la consf8tu- ire $i acest apjlcultor fruntav a constituit o d a l i t a t e con- c r ea de implementare ra- pid3 In produqie a progresului tehnic.

Analiza fn comun a a d + a t i i publkisticii apioole, fructuosul diallog cititori-re- daqie, stabilirea modalittiiti- lor $i cailor de rrgitere a ni- vehlui calitativ al revistei. constituie f5rA lndoialit fac- tori de natura sSi mntrirbuii la asigurarea realizhrii cu succes a sarcinilor ce-i revin apicullturii in actualu.1 cinci- nal.

Fig. 2 - 0 parte din participantii la consfatuire (foto: Traian JIVU)

JOHANNES DZIERZON- La 26 ianuarie 1986 s-au-implinit

'175 de ani de la naq- terea marelui iubi- tor a1 apicultorilor, cel care a fost ina- in ta~ul apiculturii germane - Johan- 'nes Dzierzon.

N5scut in anul 1811 la Lowkowitz districtul Kreuzbera

din Silezia Superioark ~ohanne i Dzierzon a urmat pin5 la 10 ani cursurile qcolii elementare la qcoala sa na- tal5, frecvenund apoi gimnaziul la Breslau, .oraq unde niai apoi a absolvit qi universitatea de teologie.

Pasiunea sa cea mai m e a fost fnsii aceea de a studia via@ qi activitatea albinelor pe care le indrggeqte de co- pil. Ulterior, stabilit ca preot in districtul Karlsmark, se ocupi de creqte- rea qi ingrijirea celor 400 familii de albine existente la acea dat5 pe raza districtului respectiv. Urrnare observa- . vilor sale am8- nuntite ' asupra vietii albinelor, descoper5 rama mobilg - fiind astfel considerat in patria sa drept inventatorul ei, - fapt ce a permis in timp trecerea la practicarea unei apiculturi moderne. Prin descoperirea ramei mobile s-a putut renunta la folosirea buduroaielor si implicit la necesitatea sacrificirii albinelor pentru recoltarea mierii.

Ulterior, datorit5 ramei mobile, s-a putut separa cuibul familiei de albine,

Dzierzon s-a fiicut remarcat qi in domeniul cercet5rii qtiintifice fn apiculturi descoperind cii in cadrul unei familii de albine ce posed5 o matcii virstnic5 de 4-5 ani, num5rul lcelule- lor qi larvelor de trintor este cu'mult mai mare comparativ cu familile de albine cu Mtc i tinere.

Urmare observatiilor sale a d n u n - tite, Dzierzon afirma cii , ,mtca ptirti- s e ~ t e stupul doar o singurti dat6 in v i a p $i aceasta cu ocazia zborului d e fmperechere, spre a se fmperechea cu aceastti ocazie dour cu un singur trintor din sutele de trintori e x i ~ t e n t i . ~ Sigw c i aceast5 teorie s-a dovedit ulterior in parte eronatii $tiut fiind c5 matca s e imperecheazi En timpul zborului cu mai multi Mntori.

Bazindu-se pe observatiile sale Dzi- erzon afirma c5 matca are posibilitatea dupi dorine, de a depune 01.15 fecun- date sau nefecundate (cu spermatozo- izii existenti in spermateci), ou5 din care vor rezulta in primul caz albine

lucrgtoare, iar in a1 doilea caz trintori. Aceasti4 situatie, afirma

~zierzon, constituie $i explicaoa nu- mirului mare de oui nefecundate ce le depune o matc5 bitrfn8, datorit5 epuizirii rezervei din spermateci.

Concluziile sale au permis mai tir- ziu precizarea aspectelor ce definesc partenogeneza la albine inscriind definitiv numele lui Johannes Dzierzon in findurile savantilor de renume mondi- al, deschiz8ttori de d r m u r i fn teoria qi practica dpicolii. De altfel, pentru descoperirea partenogenezei fn 1845 i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris ,

Causa. Activitatea desfii~urat5 de ciitre

Dzierzop nu s-a mariginit numai la cercetfile intreprinse, mentionate mai sus, acesta publicind $0 serie de lu- criiri valoroase in domeniul apiculturii,

in care se dezvolta puietul de catul de recolt5 folosindu-se in acest scop o gratie despifiitoare care permitea trecerea albinelor lucriitoar,e, dar opera trecerea miitcii din cuib fn catul de recoltti. fn urma acestor des- coperiri Dzierzon a fost supranumit in vestul qi centrul Europei ,piIrintele albinelor". .

(5861 '9 'm . , ' '2wnof aaa uv3wzuv : ul .(s) J a q e JJ

-aa!qIe ap 4t"i.- mm3 w~mq plsale av= a$EP

au!$qo e n4uad amuazabrp q~ou. anqeJ$ ' !S a!sqap $umq.rodwoo ap apeaif apapp RU!zaJd aa!sa& !aur aIas qauqle !S n?!y3 .dug !$elwe UJ Tdnp axz u!$nd !jo.xed -mu ?nqaJ& 'p~odaluj qnd puwnje nes are~ds uy~d ~umoua3 !$eqpqnau '.~ecta$uj !$a$up yaea .a!@qas nqruad epiunq !mu eas m~ew !$~%8 es !@u Fa !S n!$e~eduxm Isal un qsa es yk!$!$uwv 'J~U le~ydvau

eaep $pap mwn3 !$POIW inl~ '!$e$lnose !S !$ehlasqo 'p.xoW $am! !lmpu r $ep -m~d a3nqa.q ms ~EI '!a BI !emu ymp~ as nu earma) .re! 'm.xedP e1 !&nds!paad m1 empu uvd $ujs $pq.xn el ap !p!uzed '!dv '$wjp alsa JOT ~n$uamxd~ lynyur 'aeos EI nq% ar, a[-TB rn ~~quin q apezke alauoIw pru qe~aduux, !J loci nN -nq !z o-a$uj dn$s mqs m ad ymzq 3 nu qs !$ quauIOuI !$eIaue ug yu!dm plquxes -ue uj aIa.r!qTe ezead0~$3Ea.I urno pdrum ys .mwm qsa :lw un pmC xqVrn[um -q In!paur !S y3 :seas urau!$ ys "eauawa ap 'apqau 'apuoIa3 eBeaqug psepu~ es a$Bad aFa.@e pun !S pugq pquy$ pou na peaqwadwy as mew o pep ?a !QUJ ~ur aepu aa '~o~yqpa!da %au!lsap a!W~rss ap we;r8o.xd un nywd erw qsa nu .rep PIJ!~ -up$$ a!$eaqqnd o-yuj mozyepdaf a!j ps ale& "em y$seaa ~ir, aunds 13 7!$8e.rd !aun wwn[e n3 gmme yqqd o m I!AOI '

$903 e mdn$s a3 Y~P ?nm*yuypm elw u! apuxwas eAqp am aa poau amv o-yu!

. au!qp ap a$q a~p~qeda$u$ pu&qumu .xo~ -qqIe ~qummdq pqur a.xw 'w 16

su11103 In1 Inquaur!~cka ew!m 13 'V'ES e$u!uaure a.xm ,,puo~~.@ zm~qp" e1 leuads UJ as-npqpup 'apuIIq aqqp mo!$mlas o rw$uad ~rre !2pm !mu ap gzwm~ polnv

aaNI?a BNI~TV VNOI&XITBS V nZIdN3d fl3a330Xd Nil

(S861 '9 ..xu 'on?spmo2a~d : UI -(-v.v) o q u a 1 q e )I)

vpeua! earapan erg ap!q~e ap zol!grur -ej aamqj~p33 quad 'euureq !S ~$sp !3 q~od qsed .a.rapuatd ~ap1111e1ct eluasqu ur sa1e !em '~greur- aI!yuoIm $pap au!q !mu WPuaP as '4s- mIa3 u! q!uFW aPU!qIb' wapd n:, . qqez ap !qsmL gue.xy gsease exqaxd qau!qTe w ezeqou pqnv .sqsqd ap agoj o n:, padme o la 'psea.xgq as nu es oped EJ nyuad '!.xolj .ro[aw!.xd e!$!.r -~de ap a$qouJ apz 01 n3 'apo~oa- ap By un alp a!nqwTp o IS ,,pew .x&!$dyl" 8y P'Z 'e.xougad %y p'z 'p~pnd &qqez %y OZ : U!p e$SEd 0 y~eddtd 13 '€?JEAFUI!.T~ '~qe1a8uoo q !ock pzea.q-d as -qnu!ux OE ap !zmu~ rk JW= ap eWa agq -!$urn o no p-qaJ$m 'qxqsauw 'emauna* ap 'q~od as -ayeur-qeq ul am !a$ ap dur!$ ezeazgyqs 11 'am pdhp ! rtqy m ap aIs -WS ur qnu!$qo ppypg ezaa.q~!$ pde $mas -a~d 11 !$ e! 1s pqna 'wyd~a 15-03 e so?u!.x$ ap pqa!nd w $e?paurL .aqqp m$uad ea!a$ -d euwq ap ?puoj qns eo.r.mA ypqgemd ~WW. B$~I ux $!sollo3 IJ wnQ .re 103 -m pqamd p ewp; ezeaxams tqseav .al!q -riw%!p aIap=Iif !S aIeJauw a[!.xrw

.ales ala$u!urg$ -yaq Jqeam lexlde ne uedn~s apun eupmna 15 qeuea 'pap~v u3 sale !mu gqwou em uj 14 g8.q ap lrtqsap ayje~nxp o qn3sou1-13 ne uoma -!za m.[ acap! g~g3adsa~ eamau 81 .a~eodod,gnop ala;, a.qq a.Iaau!s !$gqgup -aA punq IS rapa~aud .ea~q!saaau ap nnu!?um qeuque '~zauolod !5 gueuuaB equrg--u! qms e-a1 uomarza gm7p3 -1de ap aps alug~~nr~ .esnea spouo~ Jwoa ap ~JI~T!?+ I~IW !S 'wen we

u1n3 eh 'puypurqop !!@paw 1-3 aupo na !.TI$ aqnw ap sqqp $so$ e uozxa!za aliqasoap ales ~o~q!mur Fqxqea

.,,upuva6 ~ndws" gelnqrqu! yJrqln3l.de ap ape3 es euqp alms lue ap OL ap qs.75~ el sunrv ',,lolau?q2v w ~VUO!~VJ va~a?Sa~3~ aEJanl es e.1qala3 ~311qnd '~olrvln -,,v!zazzs UZP ~ozauzq -1v 2nua?az~d" ~elrqgu!: $rnqnslde ap yJeunl FqsyaJ o rode peagm .,lolautq -1b ~v ua~apcl tnlnou v3~$3v.~d 29 up0 -aj" gqelnqgur $so$ e aqna es euryld

.am1 e8~a.q~~. uj lode 13 edo~nz . uj gquj ~ux ~~JXSUO~ ne-1 aJe3 ppmnl

PUIET CONSUMAT DE ALBINE

Cercetaril'e a u a d t a t cB albinele tinate In cugcii mlidncFi'pui8tUil la fel de bine ca $i polend, prelul~ginrtu-se astfel durata vietii. Areste albine au W i t 40 zile, fat5 de 20 zile d t a u S i t albinele hrgnite nurnai cu simp. S a constatat, de asenenea, & albinele hranik cu puiet sint capabile s5 creasc5 puriet far2 s2 consume golen. Capa- eitatea albinelor de a stinge o durat5 de viaw, nomu& alimentindue cu puiet- in lipsa polenulud poate f i u3ansiderat.A ca un mecanism regulator de autoaparal-e. S a r puka ca familiile dezvoltate prea timpuriu, sau fn perioadele reci $i ploioase dln pri- mAvar5 $i va$. s2 fie Jwsite dseori de polen $i nectar. Acest canibalism ar putea astfel 6 eviik na.yterea unor albine subali- mentate gi inapte pentru o via@ normal5 (date rnai detaliate se pat .gAsi $i in revista Middogie ny. 3, 1984). (W e i s s (K). In : Imkerfreud, nr. 1 1985)

DESPRE TRINTORI IN CRESTEREA MATCILOR

Calitatea mlitrilor depinde i n procent de oel putin 50°/o de calihtea tdntorilor cucare ele se lmpereoheaz5. Dim paioate, acevti masculi sint greu de controlat, iar insgmfn- tarea artificial5 - h-itind un material scusnp $i sofisticat, dexteritate manual5 $i a n t m m e n t -paire raolvat5 mai mult pen- Dru crearea de linii dmit pentru crbtinerea de mstci cu mare prolifidtate, necesare pentru producfia de miere. Prin fur@ impreju- r5rilor tmbuie ded s5 ne multud-rairn cu o selecfie massali. Vom alege deci 3 sau 4 oolonii pentru producerea de trin.bri, crik- riile de selectie fiind aceleqi ca $i la m5tci.

Cind se incepe crevterea trlntorilm $i cum se face ea ?

S5 a v m In vedere, m i Intii, c l sfnt necesare aproape 6 ~SptAmini, de la depunerea ou~lor. pin5 ce trintorii v m atime maturi- taka sexualii. Va trebui deci d incepem c r ~ t e r e a rnasculilor cu 2-3 s5pG1nlni . inainte de cea a m5toilor ( c a e ajung la maturibte sexuau in circa 24 zile). fn ca- nu1 in care nu dispunem de faauri cl5diti cu w N e man $i sintem nevoiti s5 pornim de la fagmi artidiciali imprimti special snu rarne goale cu un Incq,u~t (amors5) de fa- gure, trebde tinut seam5 c l vom avea nevoie de inc5 8 zile in p l w

In ce privqte metodologia de cre~tere, vom p ~ f w a in acest s c q ~ matcile de 3-3 ani care d e p n cu rnai m d G ~ u r i n t h de Mnturi fa@ de matcile de un an. Vonl ageza fagwele spiecial la peritferia cuibului cu puiet, vom h r h i din abundentg folosind strap dillmt $i diveqi comu$i biol.ogic?i, vom sMmtora la maximum culbul $i vom men- fine l?-npachetajul peste podi$m.

In felul aowt. cele 3 4 colonii wr crgte rnai multe rnii de trintori, care vor face ca $ansele de fwmdare fn sensul urm5rit d e noi s5 creasc5 substantial.

Totu$i trebuie s3 m i avem In vedere d : - trfntorii nu au domicillu fix, ei Wee de la un stup La altul cu qurintFi, iar uneori i$i &mbA chiar s t q i n a ; - familiile de trintori numercqi a u o

mare tendinfg la roit $i necesita rnai m a t 5 supraveghere ; - o mat& fnt3lne+e In vilata 4 lntre qase $i zece trinbari, ceea ce diminueazs $ansele de puritate a fecundatiilor (teoria , lui Maurice Maeterlinck px'ivind fecundarea m5tzii de un "singur ales" In curs111 unui singur ,zbor nuptial" este de dorneniul tre- cutului). (S c r i ve , Jean. In : Revue Frawaise d'dpiculture, ianuarie, 1985, p. 4 4 4 5 )

NOUA SAU ZECE RAME IN CUIBUL CU PUIET

Ing. Katzenelson este o autoritat. in api- cultm-2, r-mut ba atare nu n m i in Argentina ci $i p t e hotarele acestei tlri. Unul din sfatwile pe care le d5 apicultorilor este d 4se numai nmii rame In corpul cu puiet, mai ales in a u l stupului multi- etajat, In care pentru cuilb se rezerv5 dou5 -asemenea corpuri. Punind fn aplicare a m t sfat, autmul articolului a folosit plusul de faguri (cu a l b i d ) ~ezultafi pentru realizawa unor nuclee iar in ce privevte modifi&rile survenite la nivelzal celor 9 faguri din mrpu2 cu puhet el a constatatat c5 acest.% se, reduc la ingrqarea fagurilor rapectivi pe 13 por- tiune de 2-3 crn sub spdeaza supenoar5 a ramei. La sfl~$iltuJ. sezonuld, avantajele sis- temului s-au dovedit a fi ,ur&toarele :

1. Uqreaz5 enorm maruipularea ramelor, putindu-se scoate oricare din ele f5r5 cel mai mic efort, f5r5 strLvitrea albinelor ~i far5 a fl nevoie s& se $coaG rnai intii prtma sau 'a doua ra4m5 din margine Inainte de a umbla la celelalte (%a cum se i n t h y l i in cazul a 10 rame).

2. Cind se caut2 matca (aflatA in general In rnijlocul cuibdui), ea p a t e fi gWt5 nurnai pnin ribicarea a 2-3 rarne din centru, fapt ce conStitdie o mare economie de timp pentru apicultor.

3. C e n d un spafiu suplimentar In cuib, acesta este mai desrongestionat $i rnai ven- tilat, ceea ce contribuie l a evitarea roihlui.

4. fntr-un astfel de spatiu m i mfortabi l albinele se simt mai comode rji lucreaz5 mai intens, ceea ce se traduce prin obtinerea de pmduc$ii surplimentaxe.

5. La sfiqitul sezonuld, d a d punem s m t i e peste corpul inferior cu puiet, lucrg- toarele vor inmagazina In acesta o mare cantitate de miere ce p a t e fi c a l d a a pfns

Ta mai mult de kg petltru fleoare fa- grcse $i la circa 12-15 kg miere in' tot c o y l fli cankitate ce constituie necesarul f a m i l ~ e ~ penku o bun5 iemare. (A z a g r a, Arclamno. In : Gaceta del Col- menar, august, 1984, p. 300-302)

ENERGIE SOLARA PENTRU APICULTORI

Apicultorul, ecologist $i protector a1 na- turid, trebuie sii fie informat despre toate tehnologiile mi. ToaE lurnea cunoa~te ceri- ficabml solar penltru aalectarea cerii care se topqte Ira 65OC. un W a j ce 'permite apkultomlui sZi execute avast% mmc8 iar- na. Cerificatorul traditional cu p l d neagrg prezint5 d m inaonveniente : rqnele aco- perindu-i supmbata, efectul solar esk mult diminuat. Un nou model cu plac5 de ab- sorbtie pentru radiatii prezintti stratmi se- lective din otel special (tehnologie spatia.15) qi nu mai 1 x 5 s5 scape energia chptat5, avind in vedere cB rarnele d n t avezate aomn sub plEicile absorbante, d permite astfel ob- finerea m i temperatmi de pesk 200°C. Ceara se scurge gata filtra,tii ; nu trebuie d& 'lo minute ~~ o. r d , celulele r5- min infacte ( c 5 m ~ u t e k ) $ i uscatete; Un ter-

mom- m n t a t pe a~parat permi* sil se urm5reasc5 operatia. Un model maL mare, de 2 m 2 (2 Kw), are un randanent w e - rior, pemitlnd $i alte l ~ 3 r i (uscsatd fruc- telor de e m p b u ) . Cft despre celulele f o b voltaice care produc curent, o stupin!- $ma- 15 a fost inauguratti recent la Niirenberg (R.F.G.) ; zece m d u l e cu celule au furnizat

' curentul necesar pentru oratori $i pentru proiectarea diapozitivelor. Exist5 acum in-

. stalatii foade mici (de 400 Wh), suficiente pentru PnviIltiwa unui extraator de 70 W timp de cinci ore pe sBpt$imi~. Modele mi mari pot s5 f ~ i z & e In plus l u m i e $i !-&ire. Toate mmodele sint prevgzute cu o baterie special5 de lung5 &at& $i m un cmdlalalbor (transformator) pentru a trece pe 220 volti necesari aparaturii. T W ~ ' acestea prezint5 mare interes pentru o w i n g izo- la& lipsiE de c m n t electric. $i d a d aceasG stupins are $i c k u e , In care exist3 o sob% incSilzq cx lemne, ea ar putea sB-$i produc8 singuri curent blectric, gratie unor celule sppedale care reactioneazg la c5Idur3. ( S t o r k ( A . In : AD12 - Allgemeine Deutsche Imkerzeitung - nr. 8, 1985)

1 Rubric& realizat6 de dr. Ilie WRADA

ocoo 0000 0000

InformXm cititorii nogtri c i redactia revistei ,APICULTURA IN ROMANIAa public6 anvnturi de micI publicitate pentru vinziri $i cumpiriri de -materide $i utilaje apicole, roiuri $i familii de albine cu $i f I r I stupi.

Costul u n d cuvint este de 5 lei. Se primesc mbisnum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de literi se aplicl o majorare de 50°1e, iar pentru c h w n e g u '- de lOOolr dm costnl total a1 anunplui shplu.

Anunprile surmeazl s i fie publicate numai Pn limita sgatiului rezervat acestui scop i n numiirul ce urmeazii d aparl dupii m i n i u m 30 zile de la data primirii lor in redactie.

Atit anunturile c'it $i costul lor se primesc pe adresa : Asociatia Crescltorilor de Albine, Redaqia revistei ,APICULTURA IN ROMANIA", str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70321, Bucure~ti, cont. 45.96.01.4 - B.A.I.A. - Sucursab, m ~ n i c ~ u l u i Bucurefti, cu rnentiunea ,,PENTRU ILIICA PUBLICITATE".

i;! VfND 30 faail i i albine cu stupi ori-ontali (Dadant). Cfmpulung, telef; 970/12829

-. @ (23) B

Lucrarl speclf ice lunii iuiie

Iulie pentru tara noastr2 este luna determinant2 fn realizal~a productiei de miere planificat5. Dup5 cum bine $tim in aceast5 lung se deruleaz5 cu- lesurile de riectar la tei, coriandrq floarea-soarelui si altele.

Trebuie s2 ne organiz5m pentru a valorifica la maximum intregul poten- tial nectaro-polenifer $i capacitatea , productiv5 a familiilor noastre $e albine. lntrucit In aceastEi perioadi rnai toate farniliile sint bine dezvoltate, in wle ce urmeaz5 ne vom ocupa rnai mult de problemele organizatorice, necesare valorific2rii culesurilor amin- tite. Teiul, desi foarte capricios si sen- sibil la fenomenele climaterice, cunos- cindu-i capacitatea deosebit de mare in ce privqte secretia de nectar, me- rit5 cu prisosinv sg i se m r d e toat5 atenya, deplasind familiiie de albine la pgdurile formate de aceastii specie. a n t numerqi anii in care apicultorii au realizat 25-30 kg miere marf5 pe familia de albine la culesul de la tei. De aceea, recmandgm pentru apicultorii cu posibiliati de transport (pavi- lioane apico e qi alte autovehicule de traci$um), d up5 valorificarea culesului de la salcfmul I, I1 qi 111.~5 deplaseze stupinele la rnasivele de tei unde pot avea rnari satisfactii.

Cunoqtem de asemenea c5 in anii cu prim?var5 tirnpurie' in care floarea- soarelui' se fnsiimintdaz2 la inceputul lunii aprilie, este posibil ca fnfloritul acesteia s5 coincid5 cu infloritul teiului. De aeeea trebuie luate toate m5- surile de recunoastere ~i verificare a stgrii de vegetatie qi a infloririi atit la tei eit qi la floarea-soarelui care este cea rnai stabilii plant5 melifers, cu pro- ductii impartante de miere an de an.

Ce 'trebuie sB facem .ca SB airem .o reugits sigur5 ?.

Masivele de tei ~i chiar vetrele stupinei pentru aceste'masive se pot p2s- tra acelea~i, de la un an la altul, deci ciiutarea lor nu ne dB prea mare b5taie de cap. Probleme deosebite, avem in alegerea culturii si locului de valori- ficare a culesului de la floarea-soare-, lui, culturi care se roteqte in teren de la un an la altul. Aceste aspecte trebuie s a ne preocupe chiar din prim5- varal Zowle de cultur5 ~i soiurile bogate in serretia de nectar sint descrise in literatura de specialitate. Ins5 nici teiul +i nici floarea-sorelui nu sint la indemina tuturor apicultorilor, de aceea se recornand5 - in special pentrtl detingtorii de stupine rnai man - efectuarea obligatorie a stu- piiritului pastoral care are mare im- portantii econmicg. Pentru apicultorii cu stupine mici care detin ping la 10 farnilii de albine economic este sZi valo- rifice potentialul melifer local.

Luna iulie fiind excesiv de c5ldu- roas5 influenteazi in bine secretia de , nectar atit la tei cit vi la floarea-soarelui, dar trebqie avut grij5 ca stupinele s5 fie aqezate la- umbr5 si in apropierea unei surse- de ap5, fiindc5 soarele prea puternic ingreuneaz5 sau chiar fntrerupe activitatea albinelor.

Rezervele de miere.

In aceasti lung de obicei exist5 mult2 miere in stupi, trebuie ins5 s5 fim genero~i cu albinele, s5 l5s5m rezervele necesare dezvolt5rii familiilor in continuare, d t ~i pentru iernarea acestora. DUN terrninarea culesurilor de productie cercet5m cuibul fiecirei farnilii de albine cu care. ocazie apreciem dac5 mgtcile i ~ i rnai mentin ca- lit5tile lor valoroase descrise en nume- rele anterioare. DacA acestea au inceput stagnarea depunerii de puiet le inlocuim cu altele tinere, verificate, crescute de noi sau curnp5rate de la magazinele filialelor judetene A.C.A. Apreciem cit rnai just cantitatea de miere existent5 in stupi q i facem o

echilibrare a acesteia m, mutM de . Prognoza rarne cu miere de la o familie la alta. (

meteorologica Reorganizarea cnibului. I Apicultorii care n u au posibilitatea \ penfru luna iunle h valorificirii qi a altor culesuri tirzii ,

(menti, finea* fn'zonele deluroase) in- Luna iude d l q 5 cuim rezultA din prelur ( cr2rile clinatalogice se caracteriqear8 prin- verseazi deja corpurile la stupii verti- , kr-un regim Irluvimetric bogat, can~stile

cali, ridicind cuiburile in partea de SUS. ( de p m p t a t i i medii Lmare ale acesteia La stupii orizolltali limiteazi spavul la \ fiind m i ridicate d&S ale celorlalte luni numgrul =lor ocupate cu albin2 ) pentru t ~ k regiunile tkrii, exceptfnd litora-

\ lul MBrii Negre $i o park din Dobrogea prin introducerea diafragmelor. Rame- ( Sub a9pedt wc. izinie numarul zilelo; le cu putini miere rimin dupi diafrag- , w i t 2 =te redus cu>wrativ cu id ie mi, se descipicesc treptat: pentru a fi ( si augmt. trase in cuib si a stimula in continua- \ In prognoza din acest an se apreciazg c8 ' re westerea puiet~1u.i. ) dorsala anticiclonului Azoric se va dezvolta

\ mai mult ,dominlnd $i regiunik Europei ~kstarexi vi combaterea varroozei. b Cenible. P e n h Romlnia va rezulta o cir-

Aceasti lucrare are o important5 de- osebit5 in p~gg t i r ea farniliilor pentru h iernare, cit 9 pentru productia anului $ viitor. Testarea o facem prin tratarea r a circa 10% din efectivul stupinei cu ( produsul ARAHNOL dupi metodele \

descrise in prospectul acestui medica- h \ ment. h situatia in care frecven@ pa- (

razitilor este mare, luim imediat mi- , suri de tratarnent la tot efectivul, ( stiind c i prin parazitarea larvelor de, \ c5tre acest .diunitor albinele se debi- ( liteazg si pier foarte repede. Acordim ' I atentie si altor boli care pot apare. ,

Stim c i far5 pisturi En cuib primi- ( vara nu se dezvoltg familiile de al- \

oulatie predominant din sector nord-vestic $i un redm de presiune mai ridicat decft normal Inxlexwbi in wstd @rii.

Snb a s p e t Ltermic aceast2 sirtuatie va de- termina var i~ t i i insemnate de t empera td . Vorn lnl-egistra zile bride, atunci cind in- solatia pelungit5, speaifid ~egimului de presiune ridi-, va permite crqterea tem- peraburilor la valori cuprinse fntre 30 $i 36" ln zonele de dmpie $i de deal. Pe de altB parte, se vor produce r k i r i insemnate, atumi cind circdatie nod-vestic5 va aduce fronturi atniasferice delimitrnd mse de aer polar, fn care maximele nu vor dep@i 10- 15" In j ~ ~ a nord-esti& a @rii $i 15- 20' Sn cea sud-ve&i&. $il tempsaturide mi- nime vor &la In limite largi de la 8' pin5 la 18', mi coborit In depresiunea central2 a tlirii $i nordul M o h v e i pln5 la 3-4" $i m i ridicate pe litoral pin5 la 22'.

Sub aspectul precipitatiilor fn Cimpia Vestid se &eawtA 10-13 ziJe cu ploaie in

bin;. A e a s a hrana abwlut necesas, I care se v o r ' i n t j m Intre 35-60 -mm; In'

da& nu avein in rezerva &upinei, be- \ M a r a m u q Sf? vor la ~ r e d ~ i t a t i i In . ( 13-16 zile iar c a m i l i e de ap2 se vor si-

buiel s i o obtinem. Pentru aceasta se , t, ,ke 60-80 in bazinul mijlociu recornand5 valorificarea culesurilor de b a1 Muresului si w .%n-muJ. Mic vor c5dea la bostsnmse. Totodaa, culturile de po- 35-60 mm de *@pibtii In 12-15 zile ;

rumb reprezinta sursg foarte bogati 1 In s d u l $i estul lkandvaniei fn 15-17zile cu polaie vor &lea 751100 m ; In nol-dul

de polen, care ~k f i recoltat uSOr ' Moldovei in 12-15 zile cu ploaie se vor to- ) de citre a~icultori win S C U ~ U ~ W ~ ~ Da- . taliza 75-100 mm iar wstd Moldovei. 01- niculilor &asupM 'unei pinze curite. i tenia $i Muntenie in 8-13-zile CU +aie Conservarea polenului se face prin us- , Sf? VOr i m g i d r a c a n ~ t % i -rinse in g e n e

ral intre 25-40 m. fn pun& izolate exis- carea ~i pistrarea lui la loc rgcoros. ( ta conditii ca furtuni Duternice ridiw

f n atelierul stupinei , sunwle be predppitatii la 300 mm. Zona ( cu cele mi reduse precipitatii va fi cea

Ne preocuph de sortarea .Cji topirea + din lit-lulni unde in 5-10 fagurilor vechi si a celor deformati, in- b zilk ou ploale se vor totaliza 2 0 4 0 rnm. cepem depozit&ea qi reconditionarea ~ntensificarile de v!nt vor fi m i mari utilajelor apicole. ! fn Moldova. Pe alocuri va cadea grindin&

Corneliu POP

w.--==.- PROGNOZA TNFLORIRII TElULUl ALB h\=---q t 4 d d f Ditre cele mai i+*nte Mecii de tei care cresc In @idmile din Mra

noash-3, atft sub aspectul suprateplrrr ocwpak. dt $i d prmluctiei de nectar, se 8 reinarc5 teiul alb (Ti!lia tomentosa), teiul puefos (Tilia cordata) (i teiul cu frunra

( mare (Tilia pandifolia). Dintre aaertea, teiul alb fn f ioq te intr-o perioadd d n d conditiile de timp sPnt relativ stabile, asiawlnd peMtru albine culesuri m i bogate I $i rnai mnstante mmparativ ou c e l h l t e dot12 specii mentionate. Din aceste consi-

$ derente vom prezenta prognoza infloririi teiei'ului aLb $i voln oomenta dwlaqarea acesiei faze la celelalte specii. $ Este $#ut fapturl c8 atit deullanqawa $i parcwgerea fazei de fnflorire clt gi

) bogS\ia semeliei de nectar slnt in principal mnditlonak de flctorii elimatiei. Clirna

$ 10-uhi (microclim5) dder.ni?i! fn cadrul aceleiavi zone climatice avans sau fn- tlrzieri In p m d m a fazei respective. M e 1 teii p ,h ta t i h zone purpdate Inflo- ( rrre cu 10-14 zile mai (Impuriu ded t eei din m s i w l e p&dumase Atlt inflorirea

$ cit $i potentialul nedarifer osci'leazii p u h t de h un an la altul In functie de evolutia fadarilor meteomlogici din anul r q e u t i v .

Pentru a veni fn sprijinul apicultoailar in p&mrea b w r i t u l u i pastoral la masivele de-tei r a elaborat progmza infloririil teiului alb i n condiliile specifice anului 1986.

Din andim evolNiei faatorilm m h n r l o g i d In aceam p r i d v a r 5 s-a constatat pvkmica diferentiere a valmilor ac&ra de la o wn5 l.1 alta.

P r i d v a m a debutat pfintr-urn ti- rem, iar in uneIe zone solul s-a mentinut amperit de s h t de z-8 $i In prirnele zile ale lunti martie. Pe parcursd primei decade a lvnii martie in& timpul s-a sahimbat,dwenind frumos $i deosebit de esldvms la fnmpnt In znnele vestice $i c a m e ale Grii clgrinzind treptat tot # teritoriu~

T i m f m o s $i W u n x a wac te r imt $i prima d e a d 5 a lunii aprilie cind

$ la sfiqitul a&b se inregistra o abatere Wmic8 de F t e 150' $i un avans calen- daristic ma4 mark de 12 zile. In cansecit-nt8, avansul in vegetatie era de 10-14 zile 8 fn zonele vertice, sud-vestice $i sudice ale Mi, sdzlnd treptat spre litoral $i zo-

) nele nordire pin3 la 3-6 zile.

% Pe p a m m u l d e i de a 11-a $i a 111-a deaade a lunii aprilie ca $i in prima decad8 a lullii m i m e a a devenit lll& imtabil8 ~i r ikmoad pierzindu-se par-

# tial avansd termic acuunulat anterior.

# hzervele de apd ale ~o lu lu i la sfiqitul decadei I-a a lunii mai sint cu- psinse lntre 1000-1 400 m3/ha in cea mi mare park a teribniului din estul, sudnl

( Pri i $i sud-vestul Tranulvaniei. In reytuil teritotsului rezervele stnt cuprinse lntre

# 1400-2 000 m3/ha, cele mai mari v d m i fiind in solunik f ~ a t i c urnede din Cimpia de Vest. Cbntiaultul ,de ap3 a1 wlwlai se mentim favombill prwduc$iei de nectar la # specii.le de k i . In aceste conditit este de a.yteptat ca fara de tnflorire o teiuluf alb' sh se producii maZ timpuriu fn sud-vestul Cimpiel Duniirii $i a T i m i ~ u l u i (15-18.VI), urmatii de cea mnf mare parte a Cirnpiei RomEsne gi Banat (19-22.VI).

Faza de tnflorire se ' va produce dupli 23 tunie Zn Dobrogea $Z vestul t&rii ,Ent?rziind treptat spre estul Transilvaniei si nord-vestul Moldovei (dupd 9.VII).

Fat3 de ,bid d b , la teiul pucios f~lnorirea se va @me cu cim 14-16 zile mai trnrpuriu $i a m m e : intre 30.V-1.VI pe primele terase ale Cfmpiei Duniirii $i tn Cimpia Banatului, intre 2-5 V I in Cimpiile d in Vestul tiirii $i cea inai mare parte a Cfrnpiei RomBne. Cel m i t ln iu este de aqkptat ca faza de inflorire d re produc5 tn mrd-vestul Moldovei ~i estul Transtlvaniei (dupii 17.VI).

Lg tdd cu frunza lutii f n f l ~ r e a se va pz-cdure cu drca 18-23 zile rnai timpuriu d d t td~rul alb $i cu 4-7 zik m i tirrmpu25u d&t teiul put5cs. LB aceasa specie se plevede oa tnflarfrea sri se declan+eze la fnceputu1 celei de a 111-a decade a lunii mi tn cea mat mare parte a Banatului $i sudul Cimpiei Romhne (21-25.V). .

In Cimpia Cri$urilor, Podi$ul Some$cin, vestul Transilvaniei $i cea mai mare parte a Cfmpiei Romdne faza de inflorire se v a produce intre 26-30.V.

Prognoza a fost elaborata de Institutul de meteorologic $i hidrologie 8 5

. ,

Tiparul executat la I.. P. "13 Decembrie 1918", sub comanda nr. 4 1203

apicultura in romania 1986 nr.6 iunie

Documents