apicultura in romania nr. 2 - februarie 1986

Revirti lunar5 de schimb de experientji qi Indrumare metodologid apicoli editat3 de Asociatia Cresdtorilor d6 Albine din Republiclr +

S~cialistS Romania

C U P R I N S I. RECEANU : Dezvoltarea gi apararea avutu-

lui obgtesc - datorie de onoare a fiecsruia. :. Conditii identice - rezultate di-

t DIN EXPERIEN'J'A UNOR APICuLTORI t V. VASILACHE. I. VASILACHE: Cum hraniln

albinele fn timpul iernii. t I. V. CIRNU : Principalele plante nwtaro-pole- 1 nifere din tara noastra. ' T. CUI.ITA : Despre nuclerle de impel-echrre

i REZULTATE ALE CERCETARII $TIIN'J'IFICE , Elena SAWLESCU : Instalatie de deshidratare I a mierii.

I RELATARI DE LA APICULTORI : 2. VOICULESCU : Avantajele colectarii. conhi- I tionhrii, pAstr5rii $1 utiliarii polenului. I V. ARSU : !3l producem mai multa ceara. I Al. VARTOLOMEI: $oarecii - daunatori ai , ai stupului.

* * * : Valorificarea superioara a produselor apiteracpeutice In statiunile balmeo-climaterice.

DIN VIA'J'A ORCANIZA'J'IEI NOASTRE * * * : Ordinea. disciplina gi responsabilitatea

fn munca, componente ale con~tiintei apicole lnaintate.

CALENDARUL APICULTORULUI APIMERIDIAN '

0. MILEA : Australia - un paradis "capri- cios" a1 aIbinelor (11).

C~per ta I : Pavilion staftonar din zona Mtercurea Cfuc a1 apfcultoarei Loszlo Am.

(f o t o : ar11. C. MAIMADUC)

DEZVOLTAREA S1 APARAREA AVUTULUI OBSTESC - DATORIE DE ONOA RE A FKCARUIA

Ing. Ion RECEANU ,

9 9 9 ,,Proprietatea socialist& - se arat5 in Progra ul partidului -, indi- % $ 9 4 ' ferent de forma pe care o ,frnb,racd, se v a r(%ca p e - o treapfii noud, 5. 6 9 asigurfnd condifii de muncii ~i de gxistenf6 superioare st tot mat uni-

$ # $ tare tuturor categoriilor de oameni af qnuncii, attt de la' orase, d t $2

n $ $ de la sate." . ,

Atitudinea fa@ de avutul ob~tesc de- f ine~te gradul de responsabilitate ~i pa- triotismul fiec5rui om a1 muncii. In functie de atitudinea pe care o adopt5 faw de avutul ohtesc, fiecare dintre noi isi demonstreaz5 sau nu : spiritul gospod5resc, capacitatea de a-$i orga- niza activitatea, pretuirea fat5 de mun- c5 ~i fat5 de cei ce muncesc, m5sura in care este un demn continuator a1 eforturilor parintilor pentru crevterea valorilor materiale vi spirituale ale po- porului nostru, respectul de sine.

In conditiile ol-induirii noastre socialiste este o indatorire de onoare s5 se actioneze cu energie, s5 se mun- ceasc5 cu tenacitate si spirit creator pentru . indeplinirea exemplar5 a pla- nurilor stabilite de partid, pentru a se asigura pe mai departe mersul inainte jn toate sectoarele de activitate. Ce pi cit dau societtitii ? Este intrebarea pe care si-o pun, zi de zi, ceas de ceas, milioane de muncitori din fabrici ~i de pe ogoare, fie ei romsni, romdni de na- thnalitate maghiarfi, german5 sau de alte nationalitgti, oarneni care iqi iden- tific5 propriile interese cu interesele majore ale societ5tii.

Pornind. de la o asemenea atitudine inaintat5, ei se ridica cu hoEirire ~i combat cu fermitate lenea, deliisarea, superficialitatea, chiulnl, indisciplina, tot ce stinjeneste calitatea muncii, dezvoltarea avutului ohtesc. Ca oameni ai rpuncii cu o con~ti ing inaintat5, ei manifest5 o atitudine de veghe pentru apsrarea, avutului obstesc, luptind pin5 la sacrificiu p&tru ca nici o p5rticic5 din averea Pntregului popor s5 nu fie instrfiinat5.

Fiecare la locul de munc5 are fn- datorirea s5 actioneze pentru gospod5- rirea cit mai efjcient.5 a mijloacelor qi resurselor socktG$ii, s5 3upte impotriva risipei de orice fel, a neglijentei in p5strarea ~i administrarea bunurilor publice, a tuturor manifesEirilor de iro- sire a avutului ob~tesc. Dezvoltarea proprietiitii socialiste este strins legat5 de apiirarea sa impotriva oric5ror fapte .antisociale care ar atinge avutia national& f n acest sens, Codul eticii ~i echit5tii socialiste subliniaz5 c5 toti oamenii muncii au obl iga~a patriotic5 de a lupta cu toat5 hot5rirea impotriva furtului din avutul obtesc, a delapi- d5rii din proprietatea socialistg, a ori- c5ror sustrageri de bunuri din avutia nationals.

f n societatea noaStr5 sqcialisti, care, sub conducerea partidului, a secrete rului s5u general, tovar5sul NICOLAE CEAUSESCU, inregistreazs realiz5ri tot mai insemnate, exist5 $i actioneaz5 numeroase organisme cet5tene~ti de ap5rare a avutului ob~tesc, prin inter- mediul c5Pora Pntreaga opinie public5 lupt5 impotriva risipei ~i a manifest.& rilor de deteriorare sau de Instrsinare a avutului oktesc, impotriva abuzuri- lor ~i a folosirii bunurilor ob~testi in interes personal. Aceast5 participare defineste implicit atitudinea patriotic5 a fiec5ruia dintre noi.

Sporirea continu5 a spiritului gos-. podBresc, lupta pentru produse de hal t5 calitate, valorificarea superioar5 a resurselor, sporirea productivitfitii muncii etc. sint cerinte principale ale participgrii noastre, a tuturor, la dezvoltarea si ap5rarea proprietfitii socialiste. ,

r t - -, I . I

> . . . . . - , - - \ * <

. . : 'CONDITI~ IDENTICE -. REZULTATE DIFERITE - . . . .

# . - . . , , \ ' ' . , . .

.. ,... . - loan K R A m . I :--. . . - . , . . .:: c;." $ ... . _.2 _ _ \, . . .: , 7.;- :>, . ' '~ . ,, - , , . ' :- Acum, 'chd anul apicol 1984-1985 din grup. In-ac&e'::&nditii cei intere- I

. : . ! ' s-a terminat si familiile de albine sint sati pot trage corklvtzii decisive pentru .,:.: . . .- i * . :. pregatite pentru un nou start, este activitatea lor apicolii ..cEe.viitor. : , momentul sA analiz5m obiectiv cau- Foarte rar intilnim .&'grup de 4-5 , . zele care genereazii productii diferite stupine cu o productleidentic5 sau cu . .

, .. . . la familiile de albine din stupina pro- mici diferente la sfiqitul ,culesului. prie sau comparativ cu alte stupine. Anual, intilnim ins5 cazuri,.:dnd, dife-

Pentru a' putea face o comparatie o- rentele inregistrate de cfntarele de biectivi este necesar ca fiecare s5 ana- control, din diferite stupine amplasate lizeze autocritic situatia din stupina la acela~i cules, se ridic5 la. 2-4 kg zil- ,

proprie. h t r -o stupins exist5. trei gru- nic, uneorl chiar mai mult. In -astfel de pe de familii ;' situatii apar discutii penibile, invidie;

Familii excepfionale sau recor- Stuparul cu productie .slab5 sau foartf ,

diste cunl se mai nu;mgsc in litera- slab5 cautti explicatii, cauze, care in tura -de specialitate. Aceste f,-ilii sint majoritatea cazurilor sint neobiective, ,

mindria fiecarui stupar. Num2s l mare in ~ O C s B ~ i fac5 0 aIlaliz5 aLltocritic8, acestor familii intr-0 s tup id , & 25- facind comparatii, tragind in final con-

40%, reflect5 priceperea .$ competenta cluzia unde a gresid ~i ce se i m ~ u n e a stuparului. In astfel de stupine, pro- f i schimbat In activitatea lui de viitor. ductia medie pe familie va f i an de an nu115 parerea mea sint citeva r e d i , mult peste media altar stupine ingri- de h z 6 , care dacti sint respectate s i jite la .intimpla~e. munca noastrti, a stuparilor, va fi rss-

Familii normale, cu productii bune platitti prin rezultate bune $i cl~iar

(dar ,,nu sub media stupinei) bune foarte bune. -

. producatoare de rniere ~i cearg, rezis- 1. RASA ALBINELOR DIN STU- tente la boli, rezistente la iernare si PINA. Reprexintk unul din principalii

dezvoltare normala primavara, albinele factori care influenteazi direct productia familiilor de albine. Cercet5to- blinde si neroitoare. Aceste familii dau

cea mai putin5 b5taie de cap apicul- rul austriac prdf. dr. F., Ruttner afirma

torului. Cer putin ;i dau mult. cu ani in u rn5 cri o selectie riguroasa' in cadrul aceleiagi rase de albine asi-

Familii slabe, cu dezvoltare ane- gurll un spar de Toduetie de pu- mica si producGi neglijabile. Aceste 15-20%. Albina .ror;lineasc5 Apis familii reprezint5 un balast pentru mellifica carpatica insuSiri excep-

, '. stupin;. Cu cit numarul lor va fi mai tionale Si este adaptat5 conditiilor de ;L productia medie pe stupina va climq ~i cules din tars noastrti. Cu , -

fi rnai mic5 iar vina este exclusiv a albin5 s-au abtinut Si se obt.n . stuparului. Astfel de familii trebuie recorduri care, uneori, depgSesc 50.k~:' eliminate f5r8 menajamente. miere, 1-2 kg ceari marfa si 8-10-kg ,

In pastoral situatia este si mai con- cludent5. G r ~ p u r i de stupine sint am- polen recoltat. Cum pot justifica, deci,

plasate pe un spatiu relativ mic, be- apicultorii care obtin ani la rind pro- neficiind toate de acelea~i conditii de ductii de 5-10 kg miere m a r f ~ 9 I-. .

cules. FBcfnd o comparatie tehnic5 pu- 2 faguri claditi iar polen. 4ecoltat de- '

tem afirma c5 aceste stupine sint am- loc? Cine ii opreste pe a c e ~ t i stupari plasate pe un vast stand de prob5, s5 mentin2 in stupinele lor m5tci se- stand pe care va fi testae5 priceperea lectionate, provenite din familiile cu fieciirui stupar posesor a1 unei stupine calititi de exceptie, capabile de a aduce

2

1

familiile din stupi&i la puterea optimli in momentul oportun ?

2. MATCI PROLI~;'IGE. Gea mai bun5 ras5, cea mai atent5 Pntretinere si indiferent de Ppul de stup nu ne vor da satisfactii, dac5 nu vom avea matci corespunz5toare. Neajunsurile pot apare datoriti unor defectiuni cor- porale, .chiar in cazul m5tcilor tinere. Se face o grqealg capital5 dac5 astfel de m5tci sint introduse sau p5strate in fmi l i i de productie. Acela~i lucru Se intimpl5 mentinind In stupin5 m5tci virstnice de 3-4 ani, atcaror capaci- t a k de ouat esfe mult dirninuat5. In stupina mea mitcile sPnt marcate pen-' tru a putea fi urmgrite iar matcile tinere sint ,testate61 pe 4-5 rame STAS, inainte de a fi introduse in familiile des productie.

3. REZERVELE DE HRANA.* 0 familie fir5 hran5 sau cu hran5 pdtin5 nu nuniai c5 se dezvolt5 anemic, dar va fi dispus5 $i la fmboln5viri. Consi- der ca minimum necesar o rezerva in- tangibila de 10-12 kg miere in ori- care perioad5 a anului. Dac5 rezervele sint mai mari cu atit mai bine, iar dac5 pe lfngi aceastg rezerv5 de miere mai avem suficient polen sau p5stur5 in stupi situatia este normals.

Legat de hran5 as dori s5 fac dou5 precizari : - In cazul hrinirilor de stimulare,

prim5v'ara sau toamna, indiferent de felul stimulArii, efectul va fi nesatisf5- &tor, dac5 farniliile, de albine nu dis; pun de acea minim5 qezerv5. D a d este cazul, prima parte a hrgnirii este o hr5nire de completare, dup5 care con- tinui ctl hr5nirea de stimulare.. - fn cazul pregstirii in vederea cu-

lesului, completez rezervele de hranfi din cuiburile familiilor de productie. Numai astfel reusesc ca majoritatea nectarylui cules s5 reprezinte un sur- plus pentru albine gi s5 fie depozitat in magazinele de strinsur5.

4. % PUTEREA FAMILIILOR DE A G BINE. S-a scris mult despre acest subiect ,in - paginile revistei noastre si

majoritatea -apicultorilo~cunosc legti- tura strins5 dinbe capacitatea famili- , ilor de albine de a prodi~ce m i mulM miere pi numZirul albiwlor ce alcEitu- iesc populatia coloniilor respective. Oft de mult diferg productia medie zilnic5 a familiilor avind populatii diferite a fost evidentiat inc5 in anul 1949, prin datele prezentate de Ministerul Agri- culturii, la expozitia de documentare apicoli. Se specificfi astfel : - 20 000 albine culeg in medie 1 kg .

nectar la un cules bun ; - 30 000 albine culeg la acelagi w-

les 2 kg nectar ; - 40 000 dbine vor culege 5 kg nec-

tar ; - 50 000 albine vor r e ~ i s5 culeaga 8 kg nectar.

Analizfnd aceste date, care se con- ' firm5 anual, comentariile s h t inutile.

5. STUPII DIN'DOTARE. La htre- barea :, Care este cel mai bun tip de stup ? cu greu am putea da un rfispuns L

obiectiv. De obicei, fiecare dintre noi sustine c5 tipul 'de stup din dotare are calitgti superioare celui folosit de ve- cinul. Ceea ce trebuie s5 ne dea de gindit este faptul 'c5, acelasi tip de stup, la acelasi cyles dG rezultate foarte diferite. Cunosc stupari care lucreaz2 simultan cu stupi echipati cu rame de multietajat, precuy ~i cu stupi echipati cu rame Dadant, obtinind in ambele situatii rezultate foarte bune. Se poate afirma, deci, cu toat5 convingerea, c5 in final nu tipul de stup este hoGrftor, in obtinerea productiilor diferite, ci priceperea stuparului de a adopta metodele specifice fiecirui stup scopului u r d r i t .

Am ales doar citeva aspecte, care, sfnt convins, pot fi completate d& multi alti bleifi stupari. Am u&5rit un singur scop : s5 propun un subiect de me- ditatie, tuturor acelora care in nereugi- tele lor cauta scuze obiective, neglijind contributia direct5 si hotfirftoare a stuparului in dirijarea. stupilor.

3

Cum h k n i m albine'le i n t impul iernii

. Ing. Virgilius VASILACHE gi ing. Ion VASILACHE

Iat5 o problem5 care fr5mint5 pe apicultori, pen+tru cii opiniile diferii.

Unii sustin cii albinele nu trebuie s5 fie deranjate in timpul iernii cu pri- lejul controlului, pentru a nu riici cuibul ~i a se imbolniivi.albinele de diaree. ,Ei rnai sustin c5 lasii albinelor, din timp, miere suficientti ~i nu e nevoie s5 deschid5 stupul iarna.

Altii sustin c5'se poate qi chiar este necesar sii hrinirn albinele iarna, cu o turt.5 cump5ratii de la filiala Asocia- pei Cresc5torilor de Albine sau preparat& in gospod5rie.

Iarna 1984-1985 a fost un adev5rat examen atit pentru apicultori, dar rnai ales pentru albine. Noi, in stupina noastr5 am pornit de la nivte consta- tAri practice qi' anume : - Iarna, albinele se adunii in ghem

ca s5 supravietuiasc5. Temperatura in miezul ghemului estw Pn a doua parte a iern5rii de plus 34-35"C!, iar in afara ghemului, in stup, cu 2-3OC rnai ridicati decit temperatura din afara stupului. Noi consider5m cii problema trebuie bine analizat5 $i nu interpre- tatA mecanic. De aceea, considerim c i un stup poate fi deschis cu atentie ~i mare biigare de seam5, intr-o zi din ultima decad5 a lunii decembrie sau prima decad5 a lunii ianuarie, cind temperatura afar5 este de cel putin 5-6'C, fiir5 s5 rnec5m ramele - deci f5r5 s5 stric5m ghemul. Ridicgm doar 2-3 scfndurele de podi$or. Acest control, d e ~ i foarte superficial la prima vedere, ne spune foarte mult. , - 0 alt5 constatare este c5, de obi-

cei, ghemul se forrneaz5 sub coroanele de miere c5pPlciG. Deci, cind r i d i c h cele 2-3 scfndurele de. podisor, dacii nu se vede nici o albin5 sub podi~or $i se aude un zumzet linigtit - conti-

C

4 . .

\

nuu, insearnng cii familia ie rneas bine, sub coronit5 $i rnai are inc5 rezerve de hran5.

Dac5 sub scindurelele de podisor, deasupra spetezei superioare a ramelor, exist5 albine multe, inseamn5 c5 albinele au consumat mierea de pe rarnele v.nde este format ghemu'l $i au nevoie de ajutor imediat, adic5 de o turu . Turta cea rnai bun5 este cea preQarat5 . din zah5r pudr5 si miere de salcim sau de tei, la care se adaug5 ceaiuri din plante medicinalej dup5 retetele publicate in literatura de specialitate.

Dac5 temperatura afar5 este scSzut5, albinele nu desfac ghemul s5 se mist6

- rnai la dreapta sau la stinga, unde este miere c5pZcitii. Ass c5 peste citeva zile vom g5si colonia moart5, cu mierea c5p5cit5 ling5 ghem. A$a au murit in '

iarna trecut5 mii de familii de albine ciirora stuparii le-au l h a t rniere dp5- cit5 suficienti, dar nu le-au controlat.

Turta pe care vreni s-o administrh la nevoie trebuie s5 o avem pregatitii ling5 noi, cind facem controlul. Dup5 8-10 zile repet5m controlul si admi- nistrim ratii mici, de 350-450 g la o familie. Daci ghemul e mare, pe rnai multe rame, dim 2-3 turte la o familie. La majoritatea familiilor noi le-am dat 1-2 turte. Dac5 punem rnai mult, turtele se umezesc $i s e invechesc. Este e

rnai bine, s5 administr5m turt5 proas- p5t.5, care se va consuma cu rnai multil . pl5cere si este si rnai igienici. Dincolo ' de gkem albinele nu se duc dupi turt5.

fn iarna trecuti noi am procedat in acest mod si am obtinut rezultate bune. A pierit o singur5 familie - foarte dezvoltat5 - in luna februarie, cu mierea ciip5citii ling5 ghem, care a consumat qi mierea cip5citfi din dreptul ghemului yi turta pus5 in ianuarie. &e- qeala a constat c5 de la 1 la 23 'februarie n-am contr.olat-a.

PRINCIPALELE PLAHTE NECTARO-POLENIFERE DIN TARA WOASTRA

Dr. ing. Ion CfRNU

Cunoa~terea in ansamblu a principa- lelor resurse nectaro-polenifere, a suc- cesiunii epocilor de inflorire, precum ~i a rgspindirii lor pe teritoriu, permite o orientare rnai judicioasg asupra per- spectivelor de cules din zona noastr5 de practieare a stupgritului pastoral.

In flora t5rii noastre se intilnesc unele dintre cele mai importante plante nectaro-polenifere, apreciate $i pe plan mondial. Astfel, incepind din regiunea de cimpie ping in zona montang cresc numeroase specii nectaro- polenifere erbacee si : arborescente, spontane si cultivate, care asiguri familiilor de albine culesuri insemnate de nectar si polen pe Pntreg sezonul apicol;

Din analiza potentialului nectarifer a1 acestora si a duratei lor de secretie se evidentiaz5 o serie de specii nedaro- polenifere deosebit de valoroase gi cu o mare pondere economico-apicolg.

Dintre acestea citsm, in primul rind SALCIMUL (Robinia pseudacacia), care constituie pentru Cimpia RomGn5 priri- cipala specie nectarifera arborescent& ocupind aid suprafete de zeci de mii de hectare (fig. 1).

Fig. 1 - Stupsrit pastoral la un masiv de. salcirh In Cimpia RominB.

Dintre masivele de saIcim mai importante pentru stuparit pastoral arnintim : Apele Vii, Poiana Mare, Calafat, Ciurumela, Ciuperceni, Cetate, Piscu Tunari, Girla Mare, Balta Verde, Gri- vina etc., in sudul Olteniei; Cioara, Rimnicelu, hsur5tei, Tgtaru, in jude- ful Brdila ; Hanu Conache, Liqti, Bu- cesti, BgliMne$ti, Bordei Verde etc. in judetul Galafi; Ruqetu, Largu etc., in j'udetul Buzliu ; Groasa, Dridu, Mol- ' doveni, Alexeni, Buias~ca, Slobozia etc. in judetul Ialomita ; Ileana, Lehliu, Bogdana, Floroaica, Dorobantu etc. in judetul Cdldra~i ; BBlBnoaia in judetul Giurgiu; PasBrea, Riioasa, Valea MQ- canului etc. in Sectorul Agricol Ilfov ; MBt5saru in judetul Dirnbovita ; Cer- navodi, Medgidia, Cobadin, Cumpgna, Limanu, Mircea Vbd5, Ciodrlia, Valu - lui Traian etc. in ju&@l Constan@. Masive importante de salcim se fntil- nesc gi in vestul farii la Valea lui Mi- hai, Simian, Secuieni, Carei etc.

La masivele de salcim sint deplasate anual zeci si sute de mii de farnilii de albine, de ' la mari distante, realizin- du-se de obicei importante cantit5ti de miere monoflorg, de calitate supe- rioar5.

Salcimul in5lore$te in chrsul lunii mai si asigur5 in primiivaa-5 culesul principal de productie. Acest cules se caracterizeaz5 prhtr-o durat5 relativ scurt5, in general 8-10 zile, dar de mare intensitate, inregistrfndu-se in masivele forestiere in conditii favorabile intre 6-12 kg nectarlzi, in raport cu puterea farniliei de albine. h vederea valorific5rii superioare a

intregului potential nectarifer a1 sal- cimului, este necesar ca apicultorii s5 ia din~vreme misuri pentru stimularea qi dezvoltarea corespudtoare a familiilor de ~lbine.

r

- 'u

: . A dbua specie mbliferi arborexenti, '- , in ordinea importantei este TmUL . ' (Tilia sp.), care infloregte la aproxima-

. tiv 20-25 zile dup5 salcfm, iar inflorirea dureazii pin5 la 25-30 zile in pB- durile unde se intflnesc rnai multe specii de tei gi anume : TEIUL CU FRT~NZA MARE (Tilia platyphyllos), TEIUL PUCIOS (T. cordata) ~i TEIUL ARGINTIU sau TEIUL ALB (T. to- mentasa). Deqi teii in ansarnblu pre- zint5 o durat5 mare de cules, intensi- tatea culesului este rnai mi& ca la saldm, nedepsgindu-se la dntarul de control sporuri zilnice rnai mari de 6 2 8 kglfarnilia de albine.

Teiul ocup3 in tara noastr3 supra2 f e e imporbante, fie in arborete pure (teiguri), fie in amestec cu alte specii de foioase. Ca mflsive mai importante arnintim : CetBtuia, Niculitel, Lunca- vita, Tiganca, Babadag, Ciucurova, To- polog etc. in judetul Tulcea; Birnova, Mironeasa, Grajduri, Dagita, Ciurea, Dm,g t i , Poeni etc. in judetul Za~ i ; Boga Montan5, Ramna, Bozovici, Ber- zeasca e t ~ . in judetul CUTUS-Severin; Snagov, Urlatil; Ciofliceni etc. in Sec- t m l Agricol Zlfov; Mihai Bravu, eomana, Ctiluggreni, Malu Spart, C5s- cioarele etc. in judetul Ciurgiu.

In continuare, ca specii arborescente valoroase, citim ARTARUL TATA- RASC (Acer tataricum), JUGASTRUL (A. campestre), $i PALTINUL DE @IMP (A. platanoides). Aceste specii se gkesc? dispersak Iq proportii insemnate, rnai ales in pgdurile de fo-

, ioase din regiunea de deal $i cimpie, constituind importante surse de nectar

f i polen pentru familiile de albine. - n p5durile unde artarii se g5sesc in propoeii ce depivesq 25-30%, ace~tia asigur5 nu numai culesuri de intretinere qi dezvoltare, ci qi culesuri insemnate de produqie ce se suldeazti cu recolte de 8-10 kg miere/familia de albine. Subliniern de asemenea rolul deosebit a1 specKlor rnai timpurii de ar@r (A. 'tatacimm), care lnflorind haintea sdcimdui c?ontribuie> la stimularea qi dezveltarea fanfiliilor de al-

bine pentru vdorificarea cu randarnent qi eficient.5 a m r e l u i culesu.

In p5durile de luncs qi indeosebi In lunca qi Delta Dungrii, SALCIILE (Salix sp.) infloresc- timpuriu in pri- m5var3 gi furnizeag nectar ~i polen din abundenw pentru htretinerea qi dezvoltarea familiilor de albine. fn anij cu conditii qeteorologice favorabile, '

silciile asigurii chiar si insernnate culesuri de productie. Dintre numeroa- sele specii de salcie care cresc in tara noastr5, cele rnai valoroase pentru api- culturti sint : SALCIA ALBA (Salix alba), SALCIA CAPREASCA (S. ca- prea) gi ZALOGVL (S. cinerea). Subli- niem importan+ deosebiti pentru api- culturti a acestor specii, deoarece in- florind timpuri in. prim3varA imprimi familiilor de albine un ritm de dezvoltare rapid, ceea ce se reflect5 favorabil asupra intfegii activitiiti ulterioare. Aceasti3 deosebit5 eficienti biologic3 asupra familiilor de albine se dato; r e ~ t e dupti p5rerea noastr5, continutu- lui ridicat in substante proteice a1 po-

,lenului de salcie, ce dep5~eqte 40%. Mentionim de asemenea in lunca

Dunirii ~i a riurilor interioare o serie de arbori qi arbuqti meliferi, precurn PLOP11 (Populus sp.) ANINII (&us sp.), CATINELE, SALC~MUL MIC (Amorpha futicosa) etc. Totodatg ci- t5m $i o serie de specii nectaro-polenifere valoroase din flora erbacee spe- cific5 acestei zone, care furnizeaz5 familiilor de albine insemnate cantit2iti de nectar ~i polen, fndeosebi spre sfir- Situl verii qi toamna. Dintre acestea

' amintim ': URZICA DE BALTA (Ly- copus europaeus), RACHITANUPI *

(Lythrum sp.), BUTOI&UL (Oenathe aquatica), CAPSUNICA (Trifolium . fragiferum), precurn si diferitele va- riet5ti de ISMA (Mentha sp.).

Spre nord, in zona subcarpatic5 se gssesc finetele naturale, cu speeii nectaro-polenifere deosebit de valoroase ca : SPARCETA (Onobrychis sp.), TRI- FOIUL (Trifolium sp.), SALVIA (Sal- via sp.), SOVIRUL (Origanum vul- gare), VORONICUL (Marrubium vul- gare), . ~ATUSNICA (Nepeta cataria),

DUMBETUL (Teucrium sp.), SPLI- NUTA (Solidago virgaaurea) etc. '

J[n zona montang, alaturi de finetele naturale se int'ilnesc pe suprafete intinse AFINISURILE (Vaccinium myr- tillur; qi V. vitis idaea), ZMEURUL (Rubus idaeus) si ZBURATOAREA (Chamaenerion angustifolium), ,care asigux-5 in conditii favorabile insemnate culesuri de productie.

Pe ling5 aceste resurse melifere spontane, trebuie sZ mentionsm si pe cele din flora cultivat.5, plantele de cultur5. fn cadrul acestei grupe, cit5m in primul rind FLOAREASOARELUI (Helianthus annuus), care ocup2 in Cimpia Romin5 sute de mii de hectare .si furnizeaz5 in cuyul verii culesul principal de producbe.

Floarea-soarelui incepe sB inflo- reascg de obicei in decadele I1 qi 111 ale lunii iunie, iar perioada de inflorire si respectiv culesul se prelungeste aproape 3 sapti?imini, in rapoct cu soiul sau hibridul, mersul vremfi $1 data se- msnatului. Sub raportul intensitztii de cules, floarea-soarelui se utilizeaza in general la acela~i nivel cu teiul, inre- gistrind in cazuri cu totul favorabile sporuri de nectar zilnice de peste 6 kglfamilia de albine. Trebuie Pns5 s5 subliniem c6 in timp ce cylesul la tei este in general ,,un cules capricio?" .soldinduse cu recolte bune de miere abia la 2-3 ani, la floarea-soarelui culesul este mai constant-si mai sigur de la an la an, cazurile de calamitare a culesului fiind mai 'rare.

Dintre plantele tehnice melifere mentionam de asemenea RAPITA (Brassica rapa oleifera) si MUSTARUL ALB (Sinapis alba), care furnizeazs culesuri valoroase pentru intretinerea $i dezvoltarea familiilor de albine si in unele cazuri $i culesuri de produ+e. fndeosebi RAPITA DE TOAMNA, care infloreste in cursul lunii aprilie asigurind culesuri insemnate pentru stimularea qi dezvoltarea familiilor, de albine inaintea culesului de salcim, , s~ldindu-se in conditii favorabile si cu recolte de 5-8 kg mieMfamilia de 'albine. '

i

0 altg planta nectaro-polenifer3 ctll- tivat5 este CORIANDRU (Coriandrutn sativum) care Pn anii favorabili secre- tiei de nectar asiguri recolte de miere monoflora de 5-6 kglfamilia de albine.

Demn de mentionat sint qi. plankle I

nectaro-polenifere furajere intre care - amintim : SPARCETA (Onobrychis sp.), TRIFOIUL ROSU (Trifolium pra- tense), TRIFOIUL ALB (T. repens), LUCERNA (Medicago1 sativa), GHIZ- I

DEIUL (Lotus corniculatus), SULFINA (Melilotus sp.) etc. Plantele furajere qi indeosebi loturile semincere, prin su-

' prafetele 'importante ce le ocupA Pn tam noastra asigurs an de an culesuri , szlstinute de necltar si polen, contribuind la sporirea pruductivitAtii fami-

'

-1iilor de albine. Mentionam de asemenea bost8noa-

sele in special DOVLECII si DOVLE- CEII (Cucurbita sp.), PEPENII VERZI -

(Colocynthis citrullus), PEPENII G A G BEN1 {Cucumis mello), care furni- zeaz3 in anumite regiuni insemnate culesuri de var8-toamn5, dnd flora meli- fer5 este in general mai s5r5c5cioas5.

0 important5 insemnati pentru api- cultur5 o prezint5 si SEMINCERII LE-

. GUMICOLI, in special SEMINCI?RII DE CEAPA (Allium cepa) care deseol-i furnizeaz5 culesuri de productie (fig. 2).

Fig. 2 - Semincerii legumicoli furnizeazB spre sfiqitul verii lnsemnate cantitav de

nectar $i polen.

' 0 alt5 grupi4 de piante nectaro-pole- - ', nifere valoroase o constituie plantele 4 medicinale cultivate, intre care amin- ' - tim : LEVANTICA (Lavandyla sp.),

<* ANGHINAREA (Cynara scolymus), ISOPUL (Hissopus off.), SALVIA DE

I GRADINA (Salvia sp.), MENTA (Mentha piperita) etc. Aceste plante Fiind insa cultivate pe suprafete relativ limitate prezintii numai o importan@ local21. De asemenza $i plantele melifere tipice, ca FACELIA (Phacelia tanacetifolia), MATACIUNEA (Dram-

! cephalum moldavicurn) etc., desi se ca- racterizeazli-printr-un potential nec- \

taro-polenifer ridicat, datoritii suprafetelor limitate pe dare se cultiva pre;

/ 1 .

, , zint2 in general o impoqtan* local&.

In incheierC trebuie s5 mention2m POMII RODITORI, care prin suprafata important5 pe care o ocup5 si prin hu- rata lor lung5 de Tnflorire prezint5 o deosebit5 importanti4 pentru apiculturg. I

fn special, in zona colinara unde li- vezile de pomi formeazii adeviirate masive de zeci de mii de hectare, acestea furnizeazg anual culesuri 'insemnate de I

nectar qi polen, ce se soldeazii in 'con- I

ditii meteorologice favorabile cu recolte bune de miere ce ajung pin5 la 6-8 kgtfarnilia de albine. fn acelqi timp familiile de albine se dezvolt5 puternic in vedera valorificiirii cu maximum de eficientii a culesurilor urmii- tmre. I

wmm%iu..,31S$=.=s 1 A P I C l L T O R I !--=--- @ 'd

practicil metodele tnaintate de crestere gi Ongrijire a albinelor. ' , .

Scrieti rednctiei rare articole ,v-au pl5cut $i cnm v-au folosit ele in practics ~i 8 comunicati-ne ce doriti s5 cititi in viitor in paginile revistei ,,ApicuItura in RomBnia".

a SCRIETI $1 'TRIlMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLE PRIVIND TE-

D MELE PRQPUSE IN P L A N U L NOSTRU T E W I C PUBbICsrr IN NR. 111986.

8 TRIMITETI -NE DG A S E M E N E A CORESPONDENTE CU REALIZARI DIN API- z? CLrLTLrRA, DIN INTREPRILYDERI AGRICOLE DE S T A T , COOPERATIVE AGRI- a COLE DE PRODUCTIE, FERME APICOLE, 1NTR.EPRINDER.I A N E X E , DIN $ GOSPODARII INDIVIDUALE, DIN A C T I V I T A T E A CERCURILOR APICOLE 3 C O M U N A L E, OR&ENE$TI, MUNICIPRLE, C A .$I A L E CERCURILOR APICOLE SCOLARE. @ SCRIETI-R;E om ESPERIENTA $1 REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE M I J - 8 LOACELE $1 MEFODELE FOLOSITE DE DV., IA' SCOPUL SPRIJILVIRII AC- 8

@ TICIN11 NEINCETATE DE SPORIRE A EFECTIVELOR F A M I L I I L O R DE AL- 8 p~ BINE, DE M A R I R E A PRODUCTIEI DE MIERE, C E A R A $1 ROIURI, LAPTISOR 5;

DE I-VIATCA, POLEhr, PROPOLIS ETC. / 5:

I Trimiieti-ne de asemenea spre publicare fotografii pe teme apicole ce prezlnt5 3 un interes general, realizale corect fotografic $i cu contrast alb-negru ~i texte 3 explicative. # MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR 8 LEGALE. CELE NEPUBLICATE NU SE RESIlTUIE AUTORILOR

DESPRE NUCLEELE DE OPIPERECHERE Ing. Tiberius CULITA

I

~~lllllnlnll~~111llnlu~nlrnlllllnurnnl~~~u~~u~~rn~~~~~~~ = - = = - - - - - - - - - - Dug5 cum este cunoscut puterea familiilor de albine $i recoltelc 'ee se

obtin sint in corelatie direct3 cu calitatea mStcilor. Acest aspect este yi mai evi- - - - dent in cazul folosirii stupilor multietajati de mare capacitate. - - = - - - - - Cum in activitatea de pmducere a matcilor un loc oparte il orup3 organi- ' - - - zarea Emperecherii acestora, se prezintH unele din c5ile care asigurli rezultate - - optime la un consum redus de manoper5 ~i cu aplicabilitate in toate categoriile - - - de stupini. -

- -- -

- -

- -

- - - -

- -

- -

-- - - - E?? -

1. ELEMENTE GENERALE

Necesitaka mentinerii in familiile de al- %ine numai a f i tc i lor tinere deriv5 din aceea c8 prolificitatea -acestora s s d e cu virsta intr-o proportie deosebiki. Astfel dac5 fn primul an matca ,depune 100°/o ou& pe

zi, In a1 doilea an ponta m d e cu 3 0 4 0 % iar fn a1 treilea sub 5O0/o.

Un a1 doilea aspect care se impme este de a se folosi &tci selectionate obtinute prin crgteri dirijate din familii recordiste neroitoare. Prin aceasta, fn primul find, se diminueazg sau chiar se elimina tendinta de intrare a farniliilor de albine fn frigu- rile roitului. Matcile crescute din familii

cecordiste care transmlt efeotiv oaracterele pe linia filiatiunii qnaterne constituie fnc5 un factor determinant in ridiearea nivelului calitativ in ansamblu a1 familiihr de albine $i a recoltelor indeosebi.

In s£ir$it, un ultim criteriu, dar tot de important8 major& este acela ca materialul biologic folosit la q t e r e a d t c i l o r s?i pro- ving din zona Dedoclimatic5 in care I$i va desfi+ura a ~ t i ~ t a t e a s tqina.

Pentru asigararea d t c i l o r imperecheate de care avem nevok In stupin5 se impune a dispune de botei sau &tci nefecundate,

sel@lonate cel putin dup5 criteriik generale expuse. Folosirea m5tcilor neimpere- cheate se impune indeosebi fn cazul In care nucleele de imperechere sbt amplasate la distant5 de peste 3 km de locul crqterii.

Se evidentiazii In mod deosebit faptul & nu trebuie folosite botci de roire. Se reco- mand5 a se folosi botci produse nakral din familii care f$i schimb8 singu~e linivtit m3t- cile, a d i d din acele linii la care pot con- vietui un anumit timp in farnilie dou5 mgtci, de&rece acestea sigur nu manifest6

-tendinta de roire. Oricum acest criteriu este necesaT dar nu $i determinant, fapt pentru

.care trebuie asociat cu celelalte criterii. Se mai evidentiad c5 eIbinele cu care se

gpopdea~ nwdeele de fmperechere trebuie

s5 provin5 din familii puternice, i n d m de boli sau cu o predispozitie la imbolnSt-

. vire, s5 fie tinere $i insotite de rame cu puiet gata de eclozionare srpre a se irn- prospgta efectivul de albine tinere. Astfel se asigurii o b u d hr5nire a mgtcilor in perioada de maturizare d t $i dupit imperechere.

2. ELEMEINTE CONSTEUCTIVE ALE NU- CLEELOR

\

Pentru realizarea nucleelor de imperechere s-a evidefitiat folosirea a dou5 tipuri. Prima Categorie o constituie nucleele de imperechere pe rame intregi $i a doua pe ju- m6tiIti de rame.

Diferentierea a p r e Sndeosebi prin aceea d In cazul in care urmsrim $i producerea de familii temporare se r e d m .mult consumul de manoper5 cfnd nucleele slnt formate pc ram3 fntreag6. Metoda ar putea fi critic& sub aspecthl c5 necesitti o investitie supli- mentar8, dar cum aceleagi corpuri de stup se fobsesc in continuare la familiile temporare sistemul devine rentabil.

a) Nuclee pe ram& intreagS

Pentru alcWuirea acestor nuclA de I- rechere se folosesc corpuri norrnale de stup multietajat, fund, jxdivor $i capace. Princi- pala adaptare consq in prevederea utlei dia- fragme etanqe, deta~abile care separg corpul in do115 compartiinte : In fiecare amparti- ment se Iormeaz3 cite un nucleu de imperechere.

Corpul de stup asffel echipat are douli urdini~uri dispuse in fat5 lateral sttnga-dreapta ~i de preferin%% cu scfnduna de zbor colo- raEi distinct. Pentru 10 mai bun5 orientare se recomandii a se monta pe scindura de zbor lipiti5 de corp o buaatB de sdlNdur2 halt8 de circa ,I5 cm care separil in dou& zone scindura de zbor (fig. I).

m. 1 Pentnu formam nucleelor de impemhere

rnai sint newsari faguri cUdi$i p m qi dte o diafragm5 ob$nuitA $i un hr5nitol' uluc.

b) Nucleele pe jumiiti4ti de ranhi A& nuclee sint forrnate @in p a h com-

partimente dispuse in c rud $i In fiecare compwtiment se pot monk trei rame din care una are k pantea superiaar5 un hr5- nitor uluc de circa 1 capacitate.

Dispunerea In cmce a nucleelor asip-5 o mai bun5 fncazire a celor patru nuclee.

din diafragnnele separatoare a n t rno- bile ceea ce pamite ca la nevoie nucleele SA se extind5 pe 6 j d t t i t i de fa&.

Urdini~urile sfnt dispuse cite unul pe fiecare latur5 iar prin prelungirea planqetei fundului se creead $i sdndurile de zbor pe toate cele patru laburi (fig. 2).

Ramele folosite la echigawa nucleelw se obtin prin t5ierea In dou5 p w i egale In plan vertical a ramelor ob1gnuEte ale stupului. fntre leatul superior $i cel infaio~ se fixeaz5 o sfmG a r e lnenpne la pozitie leatul inferior.

diaCragrne etan~e I 15cm / , mobile

/

Ng. 2

La c%pfitul l i h r rezultat prin t5ierea lea- tului superior penM realizarea um5m$ului de rezmmre d t $i penh gsamblarea Sn ram6 fntreaga se folose~te o pi& din table (fig. 3).

Prin folosirea piesei de asamblare ~i re- zemare se dernonteaz5, respectiv se mon- t e a s Wor jm5ttitile de ram5 $i In plus aceeaqi pies5 serve~te $i ca u&a$ de re- zernare pe faltul eorpului nucleului.

3. FORMAREA, POPULAREA $1 AMPLA- SAREA NUCLEELOR

Etapa form5rii nucklor de Imperecheap a matcilor depinde de destina@a ce se va acorda mhtcilor.

In cazul folosirii m5tdilor fmperecheate la familii temporare timpurii se recornand5 ca nucleele s3 se formeze fnaintea culesului de la salcim. fn acest mod se asigur5 mtitcile necesare fo-ii, jmediat dup5 terminarea culesului, a famiIiilor tempwarn timpurii. Se pot f o m nucleele de kperechere $i dup5 culesul de s a h h d m in acest caz familiile temporare nu vor mi fi atlt de puternice spre a se dezvolta accelerat fn continuare.

Pentm asigurarea mgtcilor rzecesare familiilor temporare tinii se formead m l e e l e de imperechere la sfipitul culesului de tei sau la inceputul culesului de la floarea- soarelui.

In cazul folosirii milteilor lmperecheate la Pnlocuirea m5tcilm virStnice sau care nu corespund calitativ in familiile de b a s , nucleele de fmperechere se pot forma aproape In tot sezonul activ cfnd se dispune de tfintori.

Se evidentiazs fapW cli spre Ynqitul se- zonului activ se obtine un procent mai ridicat de d t c i hperecheate la care este aprunpe absenta tcndlnta de intrare in frigu- rile rbitului. Mai mult spre sfiqitul sezo- nului nct~v pmentul de Smperechere e s k mai rid~cat deonrece in aceast5 etapa se r5- .t&cesc mai greu mjtcile.

Nucleele se formeazg cu d te trei faguri cohkuiti din care unul cu puiet gata de eclozionare, doi cu provizii $i albine pe trei intervale. Nucleele se populeaz5 cu albine In cursul zilei cind pe rame slnt mai mulk albine tinere. Dup5 aceasta nucleek se In- chid $i se amplaseaz5 la umbra la r5cmre.

Spre a nu afecta mult familiile de ba~% haintea culesului se prefer5 a se prel- de la o familie rarna cu puiet $i de- la alta albinele.

Cind se formeaz5 nucleale de hperechere pe j+tAti de ram5 se m?iresc gCelea$t principii cu diferenta c5 se r e a c la jum5- tate cantittitile de albine $i puiet

La forrnarea nucleelor se introduc $i hr5- nitoarele dar Pn aceast5 etap5 nu se dB sirop '

sau zah5r umectat deoarece albinele care eventual se Intarc In familiile de b a d pot declan~a furtiqag. Hranirile se pot efectua

dup5 o s5ptamEn5 $i 'In continuare clnd este necesar.

Spre sear5 nucleele se amplaseaz5 distan- &at unul de altul $i In afara directiei de

,zbor a familiilor de baz5. In acest moment s e introduc $i botcile care se vor prelua cu tot cu suportul lor de pe ramele de cre~tere qi se suspend5 pc dous bete de chibrit introduse In fagurele cu puiet In zona cen- tralii a acestuia. Botcile se dispun vertical cu virful in jos, iar manipularea se face tot mentinindu-se vertical $i mmai de suport *re a nu se r h i matca din interior, incii nemahI-izat.5.

fn scopul evitasii depopultirii nudeelor acestea se mentin imhise In& o zi: In cazul' l n care nu se poate veni a doua zi pentru a se . deschide urdinigurile, acestea se inchiid cu Wnze verzi care uscmdu-se treptat vm J b loc pentru ciroulatia albinelor.

In cazul in care se dispune de m5tci ne-' imperecheate, acestea se introdnc in nuclee tot spry sear& dups ce a inceput s5 se ma- nifeste fenomenul de arfanizare. Se urmb rqte ca sii nu existe inceputuri de boki deoarece altfel mLtcib nu sint acceptate.

Pentni introducerea m5tcilor se folosesc cu sracces cugti din shmii cu dop dintr-o doaie de fagure artificial perforat cu 2-3 g5u-i de 1 mm diametru. Cuvca se suspena vertical cu capacul de cearEi h sus, in zona central5 a spatiului m p a ' t cu pulet ca $i Bokile. Fagurele vecin cu rezerv5 se mentine putin distantat spre a nu se s t iv i puietul $i de a se putea aduna mai multe albine lingg botcs sau mat,& in scopul Pncslzirii botcii, respectiv hrgnirii $i eliberkii m5tcli.

sfectueaza diferentiat. Astfel, 'prirne?e miitci 3mmrecheate obtinute sint destinate for- n&ii familiilor temporare timpurii. In acest .caz s-a dovdit, dup5 cum s-a mai aritat, 4i este recomandabil a se folosi nuclee formate cu rame in,tregi la care dup5 lmpe- recherea m5tcPor se adamg5 ram cu puiet

gata de eclozionare din familiile de b a e penku in,%riwa acestora. Spatiul din coxpW de stup folosit la formarea nucleelor de impereche~e pe Fame fntregi permite d d o l - tarea acestom, prin introdwema de no1 , rame cu puiet gata de eclozionare, in farnilii temporare puternice.

Dac5 la a1 doilea nucleu din corpul de stup s-a pierdut rnataa la zborul de imperechere, prin ridicarea treptatii. a diafmgmei mobile albinele din acest nucleu se unesc cu cel5lelit nucleu $ i farnilia ternpomr5 se dezvoltj. in tot, comul. In situalia in care In ambele nuclee kntt m5tci emhea he ate, Pe oarcum. De m h w a dezvolt5rii familiilw kn-iporare u-M se muts intr-un corp nou ce se aqazii ca in figura 4.

Acest mod de lucnu conduce la un consum r d u s de manoper5 la formarea $i dezvoltarea familiilor temporare. Singum conditie care se impune este ca cel de a1 doilea corp folosit fn faza I1 (fig. 4) s& fiedeaceewi culmre ca $i In corpuf nr. 1 spre a se evita r5tAcirea albinelor. Mai mult, se evidentiazil $i faptul c5 transformarea nucleelor de fmperechere in farnilii temporare se realizeaa8 din mers f 5 d pauza care se produce la introducerea mgtcii in c-, cind acestea s-ar forma separat. Acest sistem mai are $i avantajul 65 nu se lnregistreazii nici o pierdere de miitci imperecheate la formarea fami l i ih tempouare.

MZicile Imperecheate in n u c l e d pe 3 jn- m5tAti de ram5 se valorifid p i n ridicarem acestora dup5 fmperechere'$i inlocuiesr: m5t- cile virstnice sau depreciate din familiile de b a s proprii sau sint destinate vindrii.

fn continuare nucleele pe 3 jurn5tAti de ram5 pot fi fdosik pentru impexecherea altor m&ki dac5 se improsptiteaz5 efectivul de albine tinere din puietul pmpriu yau ad5wat sub forma unei noi jum5t5ti de ram5 cu 'puiet gata de echionam. 0 a16 variants const.5 ln transformarea $i a acestor nuclee in -mi temporare de dirnensiuni mai reduse prin unirea a cite douA nudee d ~ $ in- lgturarea treptat.5 a diafragmei mobile, ( 9 2 in care numai [la unul 4in nuclee se rnen- tine matca imperecheatti.

Marcarea mgtcilor se efectuead diferentiat. MBtcile care eclozioneazs din botci In nucleele de imperechere se marcheaz.5 cfnd se unesc toamna nucleele temporare cu familiile de baz5 iar cele care au eclozionat in familiile de cmjtere, dnd se introduc cu cu$ca In nucleele de Impeeechere. , Se evidentiaz5 & acest mod de lucm pre-

+eta avantajul c5 se perrnite obtinerea unui procent de 'Imperechwe a mEitkilor desW de ridicat putind ajunge la 70-90%. cind se asigurii o mai bung orientare a albinelm la awlasarea nudeelor.

5. CRITERII DE APRECIGRE A CALI- : T A F MATCILOR IMPERECHEATE N u c l d e pe ram5 fntaeags, 1ntr-o &TIIS

mgi Imre cit, qi ceae pe 3 j d t 5 t i de ram5

$r~anta , , b w hperecherea unei slngure l m C l -

STADRIL I1 unire si dezvdtore

cu ocuporea ktrqdui ccrp

\ Fig. 4 htr-o IIXASIWB d redug oferg mcitcilor im- perechercte posibilibtea de a+i desf4~1-a nor- rnal dq- ou8lor. Se emstat5 chiar o ~$oar8 dwansare a etapei de incepere a depunerii ouiilor de crltre dtci, care se expli- &I prin existenb unui efeotiv mai amre de albine din nuclee atit in perioada premerg8- tcwc? bperecherii ctt $i dup5, efectiv de albine [tinere, care asigur8 o 'hrslnire unai bun5 mBbcilor tinem In parioada important8 a dezvolthii, impemcherii fji rnaturizarii aces- tors dupg impereche. ...

Tmnsfmarea nucleelor In familii tem- p m of& posibilitate de a se rnanifesta ndn jen i t e posibilitatile reab ce le au matcile care s ~ a u imperecheat. Ace& trans- formare se efectueaz8 numai dup8 ce &it- cile au incepnt d d e p d 0115 in mod normal.

fn fsmiliile tempanare se pot apmcia corect aalitatile dtcilor care le vom folosi in contbuara ln kmiliile de baz5. Pe p a m ~ ~ d verii ping in toamn5 se urmZi~~$k : - aspectul depunerii ouiilor (fiirti celule goak de fagure) @ cantitatea - dezvoltarea puietulai P - rezistenta la boZi $i paraziti - sii nu depunli otcd nefecundccte - depunerea de 4 s6 continue st dup6

tncetarea culesurilor mari - puritatea rasei Zndeosebt prin umiiri-

.reaLqdorib mditdi, a albinelor $i trintorilor , - m t c a sb nu fugii de pe r a m speriata ?.a control

- albinele sb fie blt?z.de - sci asigure un cules bun de nectar fl polen I

- s6-SI continue activitatea de cules g pe- l

t lmp mud rece I

- calitatea celulelor ,vi cantftatea de faguri construif f.

Aceste criterii de apreciete a ailitgtii dtcilor Smperecheate se urm2lresc la toate con- troalele, astfel c8 In' tOarnng pptem cunoa&e destul de bine Lwe matci In-linesc conditiile de a fi folosite in continuwe in familiile de bazB. Ink-o m3sura accephbila se pot u r d r i acelewi criterii +i In nucleele, respectiv familiile temporare formate pe jumZitAti de ram& Se evidentiad iaptul c& este mai bine sB se formeze falniliile temporare numai pe rame inbegi $i In corp& normale spre a li se asigura un W t i u adecvat dezvoltZrii.

Prin aplicarpa acesrbui sistem de l w .+a evidenvat faphl cB pentru apred- calf- St i i m8tcilor nu este suficiena n u m i vari- f i w m depunerii de ouii. Acest ;.tcsiiu permite n m i de .a se stabili d& s-a Ewe- . recheat matca nu qi dac8 e$e de bun5 a- litate.

Rin aplioarea In practica a acestui siskm de l m tiny, de peste 20 ani se poate te- cluziona c8 din d t c i l e imperecheate 20-25010 nu prezina cara&ristici bune $i d q i slnt tinere $i i m p e r e c h d nu dau rezultate la verifiwea in familiile Lzmp~FdFe, deci nu se p4t folosi la familiile de bad.

In concluzie se pot evidentia urdtoarele : , - miitcile de calftate de care avem ne-

voie En stuptnli trebufesc tmperecheate in nuclee de dimnsiuni d mari spre a li se astgura o dezvoltare optimdi En perioada pre- mergiitoare si dupii imperechere cEt g i pentru veriflcatea calitlltii acestora; - trebuie asigurat an efectiv s f i t d e

mlitci imperecheate cu 20-25010, spre a s e pufea folosi numai mbtcile de calltate; - trebuie dotat6 stupina proprie cel pu-

tin cu un nucleu de imperechere la fiecare doyii familii de bazii ; - asigumrea prin aceastii metodii a En-

tregului. efectiv de miitd necesare fntr-@ stupinii de 40-60 familid este intru t&r posibil chiar dacii se dispuhe de posibili- , tatea deplasiirii la stupinii numad tntr-o sin-, gurd zi din siiptdminii ; - eficfenfa metodei este optima ffntn6

cont cii nucleele pe ram6 intreagli se f010- sesc Zn continuare $i pentru familiile t e b porare, far valoara unui nuclew cu patnc compartimente cu cite 3 jumdtbfi de fagure se amort@eazii in t r -m singur an numai prtm ecmmisirea procuriiriitd mi5tcilor ce se 3- perecheazii in aceste lnuclee, flirti a mat 1~ i n consiclerare calitatea deosebitii a mbtd- lor $i respectiv sporul important de productie pe care El asigurii familiile de bdzdi unde vom folosi ntacile tmperecheate obtinuta.

INSTALATIE DE DESHIDRATARE A MERII Ing. Elena SAVULESCU

Continutul de ap5 din miere este unul din factorji principali care deter- mini3 pgstrarea calit5tii mierii. C!u toate c5 STAS-ul prevede un continut de 20%, continutul de ap5 a1 diverse- lor sorturi de miere colectate variaz5 foarte mult. Cu ctt continutul de api este mai scgzut cu atit este mai mica posibilitatea de fermentatie a mierii.

Mierea solicitat5 de unii beneficiari la export trebuie s5 aibs o umiditate cuprinss intre limitele 17-18%.

Elimharea excesului de umiditate se realizeazi actualmente in diferite instalatii prevgzute cu , fncgzire., hc i l - zirea indelungat5 la temperaturi ridicate degradeaz5 calitatea mierii qi mai ales .sporqte aciditatea produsului. Pentru a preinbfmpina acest inconve- nient .se folosesc aparate de vacuum, de tipul celor foIosite in industria con- servelor ~i a pkoduselor zaharoase.

Cu toate acestea, problema nu este rezolvat5, deoarece- pl'ocesul de deshidratare este discontinuu qi mierea este mentinut5 un timp prea indelungat la temperatur5 ridicat5.

Conditiile deosebite ce se impun, tinind seama de caractefisticile specifice ale mierii, au determinat elaborarea

unei solutii constructive speciale. Rea- '

lizarea unui deshidrator specific mierii este necesar5 si prin faptul c5 bene- ficiarii externi de utilaje solicit5 ca li- niile de conditionare a mierii, care se livreaz5 la, export, s5 fie prevgzute cu uri asemenea tip de utilaje.

fn alegerea solutiei constru'ctive trebuie ss se tin& seam3 de caraderisti- cile fizico-chimice ale mi'krii si de conditiile de calitate ce trebuie obtinute. Instalatia se compune din (fig. 1) : - rezewor cu agitator; - coloana de vacuum : ,-- pomp5 cu roti dinfate ; - colector condens ;

P - condensator. Rezervorul cu agitator este un vas

cu o capacitate de circa 5 tone miere, - prev5zut cu manta dubla prin care circuli3 ap5 cald5 h scopul fnc3lzirii si fluidizgrii niierii. Aceste rezervoare dnt construite $i folosite curent de c& ,

tre Cmbinatul apicol. - Coloana de vacuum este o construc- tie format5 dintr-o succesiune de ca- mere de vacuum si filiere asamblate Pntre ele. Camerele de vacuum, pre- vizute cu vizoare pentru supravegherea xurgerii mierii prin filiere, sint

Fig. i - Instalatie penbru deshidratarea mierii : 1 - raervor cu agitator ; 2 - co- loan5 de vacuum ; 3 -- pomp5 cu roti dintate ; 4 - colector condens ; 5 - condensator.

racordate la coriducta central5 d e vacuum, care le mentine fn permanenfl fn vid. Cu un termometru qi vacuumetru intercalate in retelele respective se pot verifica continuu temperatufa $i gradul de vidare din coloana de va-

. cuum Colectorul de condens are rolul de

a separa si mlec)ta apa ce a fost eli- berati din miere.

- Condensatorul condenseaz5 apa scoasi din miere. Prin cbndensator cir- cul5 epii rece' pentru r5cirea serpenti- nei racordat5 la coloana de vacuum gi

, la colectorul de condens. Fzlncfiomrea instula~ei. Laborato-

rul stabilqte lotul si rezervorul de

. \

/

miere, de unde produsul trebuie trecut . prin instalaGa de deshidratare, pentru a i se reduce procentul d e ap3. Se ra- , . cordeaz5 instalatia fa. reteaua de vacuum. ap5 cald5 gi ap& rece. Se urmg- ,

reste continuu temperatma pentru ca aceasta s i nu depB~easc8 h i t e l e peri- culoa&, de asemenea, se verifica gradul de vidare indicat -la vacuumetru (circa 0,91 bar). Dup5 ce s-a f5mt verificarea si reglarea parametrilor pre- scri~i de laborator se executB rnanevril- rile pentru alimentarea cu miere a deshidratorurui.

Mierea cade sub form5 de ploaie in coloana de vacuum qi se urm5reqte prin vizoare, ca aceastA curgere s5 se fac5 uniform, de sus qi pin5 jos.

Pompa cu roti dintate asiguriI circulatia produsului din coloana de vd- cuum spre depozitul de miere deshl- dratati, cu un debit de 40 Vrpinut.

Se urmire~te recuperarea cmdensu- lui din colector, descarcarea exdutin- du-se mecanic cu ajutorul unei p w g e sau direct 'intr-un rezervor tampon.

Laboratorul analizeaz5 continutul de umiditate la mierea trecuta prin in- '

L

stalatie qi Pn functie de rezultatele obtinute ~i de cerinte se dispune recircu- larea mierii prin coloana de vacuum , sau trimiterea in rezervorul ldepozit.

Deoarece instalatia are un caracter de noutate a fost necesar5 verificarea comportirii soluflel pe o stape pilot, Aceasta s-a executat in Combinatd apicol qi actualrnente se ,verifid rezultatele obvnute prin Variatia parametrilor indicati. Se va trece ulterior la exe- I

cutarea instalatiei pr0priu~zis5.

AVANTAJELE *CQLECTARII, G O N D ~ O N ~ ; R ~ ~ , ' ~ S T R ~ R I I $1 UTILIZ~R~I POLENULUI - -

Zaharia VOICULESCU I 7

wF-/=/-/m/-. ' f l I ; r & E I r Z Z r C m '-

- Destul de des, i n paginlle revistei noastre

se vorbeste despre inlocuitorii polenului W- Iizafi in hrtinirile de stintdare energoplastice recomandfndu-se fdosirea drojdiei de bere inactivatd, Zaptehii praf degresat, fditnft de sota degresate, laptelui dulce ~i uneori chZar a zerului. Mti intreb dacti este normal sii 'cduttim inlocuitori dnd normal ar fi sd folosim din plin colectoarele de polen. Din cite cunosc, nu avem Zn tar5 zone lipsite de polen, fapt care sti justifice recomandarea folosirti Znlocuiltorilor. Este cunoscut cti inlocuitorli nu pot suplini inte- gral ca valoare poelnul far in plus ei con- pin unele substan$e n&pliioute albinela. Cti

Exist2 un numiir mare de apicultori care Isi rentabilizeazii activitatea de stupiirit realizind in multe cazuri intre 8-10 kg polen pe an de la fiecare familie de albine. In sezonul activ, cei care nu folosesc colectoarele de polen au surpriza s% constate blocarea cui- burilor cu polen si ca o consecinw reducerea spatiului pentru ouat si cresterea puietului. Nici teama cii prin folosirea colectorului slgbim puterea familiilor de albine nu este justificatii, deoarece an de an filialele noastre din SQaj, 'Bihor, Cluj, Murg etc. predazl la fondul central, fiecare, intre 10-65 t polen recoltat- cu ajutorul albinelor iar farniliile din judeFle respective sint puternice qi numzrul lor creste permanent, in loc sB scad5 cum cred nein- creziitorii.

Printre cei nehotiiriti sau neincrezi- tori exist5 unii care sint rnilosi si se preocup5 mai mult de zborul trintorilor decft de ~ecoltarea polenului. Ace~ti apicultori fac ape1 la fnlocuitori de polen care ins3 niciodatg nu pot su- p,lini in totalitate calitgtile nutritive ale polenului. Asa dupg cum ariitam,

I

este aqa, o dovedesc recomand6rlle fdcute, ca totdeauna sti addugiim f n compoz%fla acestor refete S i pufin polen, pentru a face amestqcul ma2 atractiv pentru albine, md- rindu-i astfel eficienfa. Pot afirma, in cu- nostint6 de cauzci, cii d e ~ i avem i n fardi zone intinse cu finete, pZduri $i Uvezi, to- tusi cantitdfile de polen livrat de filialele noastre la combinat sint atit de sctizute, fn- cit te intrebi ce fac acolo cbnducerile f i - , lialelor respective $i cum se preocupli de '

realizarea acestui solicitat tot mai mult in apiterapie, cosmeticti si i n zooteh- nie. wiid

aproape toti autorii retdelor respective recomandg ca Pn compozitia. turtelor sii se intmducfi si polenul bentru a face amestecul mai atractiv pentru albine si a-si mAri astfel efieienta in crqte- rea puietului. In aceste condivi consider c% este mai normal s% se treacg la recoltarea si conditionarea polenului, deoarece in toate magazinele de desfa- cere ale Asociatiei se g&s&c colectoare ~i uscatoare de polen.

Recoltarea polenului va incepe chiar la inflorirea pomilor , frudiferi, cind temperatura s-a stabilizat, iar & familii s-au acumulat rezerve de polen in jurul puietului care trebuie s i ocupe 4-5 faguri in stupii echipati cu rarne de 435x300 mrn ~i 6-7 faguri in eei cu rame d'e 435x230 mm. Cind m5 re- fer la rama cu puiet inkleg ca suprafata fagurelui & cuprindii 75-80% puiet pe ambele fete. Experientele ?tiintifice au demonstrat corelatia pozitivg -intre cantitatea de polen ce se aduce zilnic in familii ~i cantitatea puietului. Familiile slabe aduc putin polen deoarece qi suprafata fagurilor mupat5 cu puiet este redusi. Celor care se tern CA

, ,, I ,I

prin folosirea colectoarel~r chinuie albinele qi c5 le iau tot-polenul, le r8s- pund c5 la trecerea albinelor prin orificiile pl5cilor,adive nu se retihe decit 20% din polenul adus de albine in co- ~ u l e k l e picioruqelor. Odat5 colectoarele instalate, fncepind recoltarea pole- nuhi, dupii 7-8 zile colectoarele vor

/ fi ridicate. Familiile vor fi tinute o zi

' intreag5 f5r5 colectoare, dind astfel posibilitatea ca albinele s5 curete fulrdu- rile stupilor iar tfintorii s5 p a t 2 p5r5si stupii. Nu se recornand5 ridicarea pl5- cilor active la o anurnit5 or5 pentru a permite trlntorilor s5 zboare, pentru c5, dupii 2-3 zile, albinele, datorit2 refkxului ce se creeaz5 vor refuza si intre in stupi qi vor sta in ,,barMU, aqteptind ridicarea pl5cilor active. fn timpul marilor culesuri pl5cile active

' trebuie s5 fie ridicate pentru a uSura, astfel, aducerea nectarului .,in stupi. Dac5 in zona respectiv5 se fac tratamente chirnice pentru combaterea d5u- ngtorilor din agricultur5 sau silvicul- turti, colectarea polenului se suspend5.

Polenul recoltat va f i uscat folosind usc5toarele ce exist5 in unit5tile noastre sau' pblenul se p a t e usca cu ajutorul caldurii solare, sub ecran protector contra razelor ultraviolete, q a cum s-a, ar5tat in revista noastr5 nr. 611984. Polenul rezervab pentru hr5nirile energoplastice din stupin5 nu se usuc5, ci aqa umed cum se recol- t e d , se curgp de eventualele corpuri straine, se cint5reqte qi se intinde pe o coal5 de hfrtie in sea t subtire qi se cerne deasupra lui zah5r pudr5, fo-

- losind 0,5 kg zah5r pentru ,1 kg polen umed. Dup5 cernere, coala de hirtie se ridic5 dintr-o parte pentru ea po\enul s5 se rostogoleasc5 spre mijloc. Se re- p e a aceeasi miqcare cu cealalti parte a hrltiei, dup5 care polenul se vase in vasele de p5strare. Acestea se l a g s la gur5 m 'celofan sau se inchid cu c a p e ermetice, se phtreaz5 in cg- mar3 sau 1n beci pin5 in momentul folosirii. Polenul nu va fi compactat prin presare puternid !n vase ci numai.uqor a p k t . Inainte de turnarea polenului

in vasul de.piistrare,-pe fundul 'acestuia se aqaG un strat subtire de zah5r.

. Dup5 umplerea vasului, deasupra polenului, se ,term ui strat subtire de za- h5r de circa 1 rn grosime. Personal conditionez qi p5strez polenul pentru uzul meu qi a1 albinelor cu ajutorul mierii (pe care o fluidize2 Pn prealabil in baie de ap5), folosind 0,5 kg rniere la 1 kg polen umed. Arneskul 51 frec cu o lingur5 de lemn ink-o cratit5 mare unde pun 2 kg polen qi 1 kg miere $i obtin in final o past5 consis- tent5 pe care o torn in borcane. Prin lovirea uqoar5 a borcanelor de mas5 pasta se compacteaz5. Dup5 legarea borcanelor la gur5 cu celofan, le pun la pgstrare 1n compartimentul de jos a1 frigiderului. Turtele din zah5r cu miere sint formate dintr-un arnestec care contine 4 kg zah5r pudr5 qi 1 kg miere fluidizag la baia de ap5. Ames- tecul se prepar5 cu 10-15 zile inainte de administrare, timp i n care granu- lele din zah5r se umezesc absorbmd apa din miere qi devin mai accesibile albinelor. Turta din zahar qi miere o asez deasdprq familiei de albine, dup5 data de 15-20 ianuarie, folosind drept suport o gratie separatoare din material plastic. Turta din polen preg5titB in amestec cu putin5 miere n w a i cu o zi inainte de aplicare o aqez tot pe gratia din plastic. La unele familii turta din polen este consumat3 mai incet decit turta din zah5r. Precizez c5 atunci cind familiile sSnt puternice, turtele se pot adrninistra f5r5 team5 c5 din lipsa zborului de cur5tire se poate declanqa, diarea. Este normal s5 fie aqa, deoarece o populatie numeroas5 consum5 mai putin5 hran5 energetic5 pentru asigurarea cgldurii in miezul ghemului, astfel c5 indrc5tura pungii rectale este redus%. Am urm5rit acest lwru tirnp ,

de 2 ani in stupina -apicultorului Nico- lae BBrbulescu din Otopeni, care nu are familii mai slabe de 2 kg, far3 sii observ diaree, cu toate c5 adminis- treaz5 turtele totdeauna in a doua ju- m5tate a lunii ianuarie, utilizlnd polenul eonservat cu zah5r pudr5.

SA PRODUCEM MAI MULTA CEARA Vasile ARSU

Secretal-ul Comitetului filialei A.C.A. Teleorman -

Introdncerea stupului sistematic cu rame mobile in practica apicol5 a dus incontesta- bil la lichidarea inconvenientelor albinairi- tului rudimentar, deschizindu-se o nou5 erg pentru cunoa~terea albinelor melifere ~i dirijarea activiti5tii acestora in folosul omului.

Astfel, prin practicarea stup5ritulni modern s a ajuns la dirijarea insu~irilor familiilor de albine de a produce mai multB miere, polen, pi5stur3, l i p t i p r de matc5, propolis, apilarnil, venin de albine gi ceari, ri- dicind practica apicol5 de la o simp15 in- deletnicire, la rang de ?tiin@, arta $i un nesecat izvor de si5nBate pentru.oamenii de toate vhstele.

Stupi5ritul pastoral, practioat la scar5 national% ~i pe distante mari, posibil tocmai datoritil Ensqirilor tehnico-functionale ale stupilor sitematici, a dus la polenizarea sa- turat3 cu ajutorul albinelor a suprafetelor cultivate cu plante agricole entomofile $i la obtinerea pe aceastil bazg, a unor conside- rabile productii suplimentare de seminte,

fructe ~i legume ale cilror valori depii~esc de citevo ori valoarea produselor apicole obtinute.

Caracteristicile tehnico-functienale ale Stu- pilor sistematici a fHcut posibil5 de asemenea, inmultirea dirijatii a familiilor de a1- bine sporind astfel efectivele lor. Printr-a selectie StiintificH, practicat5 de ci5tre Insti- tutu1 de cercetare $i productie pentru, apiculturii, s-a obfinat material biologic valoros , de mare productiititate. qvantajele practi- csrii stupHritului cu stupi sistematici nu se opresc aici, ele fiind foarte multe ~i CU- noscute de apicultori. .

fn schimb, pe lings toate aceste realizgri remarcabile obtinute prin practicarea stups- ritului modern, in raport cu cerintele tot mai crescinde dk faguri artificiali necesafi dezvolEiriE apiculturii noastre nationale, PO- trivit planutui, productia de ceari5 nu numai c5 bate pasul pe loc, dar in nltimii ad, tinde . s5 cadi5 sub 200 g pe familia de albine, pe an.

Tinind seam5 de cerintele actuale, producva de 200 g ceariilfamilia de albine, Entr-un an este cu totul nesatis- fGcgtoare, fat6 de potentialul biologic a1 albinelor de a produce cearii.

Literatura de specialitate consem- neaz5 c5 En conditiile de cules intens, 1 kg de abine tinere care in prirnele 3-5 zile de la nastere nu particip5 la culsul de nectar sau polen, poate produce pEn5 la 0,5 kg cear5, in paralel cu ingrjirea puietului, primirea, prelucrarea ~i depozitarea polenului si nectarului adus in stup de wleggtoare. Tot literatura de specialitate confirm5' c5, In- tr-un sezon apicol (martie-octombrie) o familie de albine normal5 creste circa 150 000 albine, echivalentul a 13-15 kg albin5. Rezultii de aici c5, intr-un sezon activ, o familie de albine, adQostit5 ~i ingrijitg corespunz5tor intr-un stup sistematic p a t e produce Pn- tre 6,5 ~i 7,5 kg cearii (13 kg al-

bin5 X 0,5 = 6,5 kg sau 15 kg al- bin5 x 0,5 -- 7,5 kg cearii).

In conditiile @rii noastre culesurile ,abundente de nectar - cind albinele tinere cl5desc faguri- cu mare inten- .sitate - nu se succed ci sPnt periodice.

Voi incerca sil fac un calcul privinkl obtinerea iunei productii bune d'e ceara, i n conditiile de cules d in judetul Teleorman, plecind de la considerentul' c8 pe acestea le cunosc mai bine in cornparatie cu conditiile ofmite d e alte judete.

0 familie de albine i e~ i tg de la iernat pe 5-6 rame cu albin5, echivaleaz& cw 1.5-2 kg albin5. DeplasaG la culesul de nectar timpuriu d e la rapits, salcie sau flora spontang din paduri (15 mal-tie--30 aprilie) poate cre$te cu qur in@ 1-2 faguri artificiali introdwi in c*b. Dmlmat.5 h continuare la culesul de nectar d e la salcim 1 qi imbrgdnd bine 10 rame cu albing, mi p a t e c r e ~ t e $i lh a-t cules 2-3 faguri , artificiali. RlentiauG in stare aditr8 pfna la declanqarea d e s u l u i d e nectar de la floarea-mrelui (25 iunie--1 iulie) prin depla- saw? ei la un c d e s de fntretinere de la lucerna, bostitnoase, plante medicinale sau prin hrgniri d e stirnulare cu sirop de za-

,

... , h&; aceeaqi hmilie de albihe va intra pu- s ternich la culesd de' nectar de h. f l m a -

soarelui, i n timpul W i a mi peak q t e cu urjurixits Inc8 2-3 faguri artificitili, f5rA a diminiua cu olimic pw3ucti.a de miere. Deci, o familie de lalbine paate crgte in-

''

tr-un sezon apicol 'initre 5 $i 8 fagwi arti- . . , ' ficilali. .;I

' . Dac5 lu5m In &lm~l cA, un fagure mtifi- ; \ cial cintgrgte Inainte de introducerea lui

, . Pn ouib 90 g $i c& dupB crwerea lui de &re albine cintArgte pe putin 120 g reiese

' c s numai p i n crgterea unui fagure aitifi- cial avem un ipor de 30 g ceara. La minimum 5 faguri a r h u t i vom avea un spor de 150 g iar la 8 faguri crescuti vom avea un spipor.de 240 g cem-8.

Practica apicol5 a demonstrat cii la doud extractii de miere (salcini, floarea-soarelui) din ceara provenit5 de la descipiicitul faguril~r cu miere, se pot obtine cel putin 100 g cear5. Se $tie c5 albinelor nu le plac spatiile goale din interiorul stupului, ceea ce le ,de- terniini ca fntre podi~or ~i rarne $1 pe partile laterale ale spetezelor superioare ale ramelor s5 crease5 conglomerate de ceari. Cu aceste conglomerate (fGgura$i), adun3te prin r5zuire, f5cind toaleta ramelor la cele doui extractii $i toamna la lmpachetarea stupilor pentru iernat, se mai pot obtine inc5 pe putin 100 g cear5. Folosind rama clfiditoare, la cele doui culespri (sal- cam $i floarea-soarelui) ~i decupind-o de dou5 ori Pntr-un sezon activ, dup5 ce a fost ins5mintatZi cu puiet de trfn- tori si cip5cit5, mai putem obtine 150 g ceari, acea~ta fiind $i o metod5 de combatere a varroozei, boala para- zitar.3 cea mai dsungtoare a albinelor.

Iat5 deci, c5 folosind aceste metode simple $i impuse de tehnologia cre~terii qi exploatgrii familiilor de albine, Pn- tr-un sezon apicol putem obtine de la o familie de albine intre 500 si 700 g cear5, productie net superioar5 celei consemnate de statistici. Adeste productii se pot obtine frecvent in orice sezon apicol, tinind seam5 c5 in calcul am luat posibilittitile mlnime ale capa- cit5tii unei fami'lii de albihe de a produce cear8. Sint ins5 situatii cind pro- dueia de cear5 se poate dubla sau

, chiar tripla in funeie de conditiile lo-

cale, priceperea $i perseverenta qpicul- torului.

Pentru a concretiza amast5 productie minim5 de 500-700 g cearg/familia, de albine, nu este suficient numai de a introduce faguri artificiali la cre~tere ci este absolut necesar ca aceasta s5 fie transformatti in cear5 marf5 nece- sar5 ob@nerii fagurilor artificiali pentru reinnoirea in fiecare an a fagurilor vechi din cuib. Astfel c5, o dat5 cu preg5tirea familiilor de albine penkru iernat, vom trece obligatoriu la trierea rarnelor cu faguri mescuti din stup.

L5s5m in cuib 5-10 rame, in raport cu puterea familiei. Rarnele cu fa- @ri crescuti normal, f5ri deform5ri si far5 prea tnulte celule de trintori, se pun la p5strat in Pnc5peri special ame- najate, luindu-se m5sUri de protejare a lor impotriva atacului de g5selni$A, iar fagurii mai vechi de 4 ani qi cei care prezinta" deform5ri (necorespunz5tq-i) se preg5tesc pentru topit. Fagurii de rezerv5 p q i la pastrat peste iarn5 se protejeaz5 impotriva atacului de g5sel- nits, tratindu-i cu galerin, un produs eficient realizat de c5tre Institutul de cercetare ~i productie pentru apicul- tur5, cu naftalin5, prin furnigarea lor cu sulf sau prin alte metode despre care s-a scris si se va mai scrie in revista noastr5. Fagurii trecuti la reform5 nu se arunc5 la fntimplare, cine ?tie unde, ci se protejeaz5 qi ei contra g5selnitei pin5 in momentul topirii lor sau se trece la topirea lor cel mult in 1OSzile de la sortare.

Scotfnd in fiecare an, toamna, la re- form5, cite 5 faguri si topiti cu ajutorul utaajelor de extras cear5 ~i prin metodele des popularizate in re- vist5, p u t m obtine, 700 g cear5/farnilia de albine, materia prim5 necesarg asigur5rii fagurilor artificiali pentru sezonul apicol um5tor (5 faguri X 130 g cearglfagure la extractie = 650 g, cear8).

Aceast5 cantitate predat5 la schirnb contra faguri artificiali, prin filial5, asiguri pentru anul urm5tor 6 fagurj artificiali de calitate superioar5/familia

de albine (650 g x 18% re+eri - 117 g ; 650 g - 117 g remeri B 533 g faguri ; 90 g greubtea unui fagure artificial -- 6 faguri artificiali).

Iat5 cum poate asigura fiecare apicultor, indiferent de n u m W farniliilor de albine ce-1 detine, fagurii necesari pentru and urm5tor qi pentru inmultirea rational5 $i progresivii a fa-

C miliilor de albine. 0 data cu aceasta se asiguri cuibul farniliei de albine cu faguri noi corespunzMori, comb5tind pro-' f ilactic bolile albinelor, albinele tinere eclozionate din -celulele acestor faguri sint mai mari, rnai viguroase, cu un \ / potential biologic ridicat, capabile sii cl5deasci intens faguri in timpul culesurilor intense de nectar, iar capaci-

L tatea de inmagazinare a mierii In ase- , I menea faguri este 'incomparabil mai I mare in camparatie cu fagurii vechi. i Din pgcate, nu toti apicultorii proce-

- deaz2i in acest fel- Tin in stupi faguri rnai vechi de

4 ani, ignorind faptul c5 un fagure, cu cit este rnai vechi, cu atit este un focar rnai mare de boli specifice albinelor. Prin depunerea an de a c5q5quieli-

1 lor larvare ale puietului, celula devine din ce in ce rnai mic5, iar albinele eclozionate din asemenea celule se nasc

, mici, pripernicite, degradate fiziolo- gic, inapte valorifictirii intense ale marilor culesuri de nectar si cu o capaci- r tate foarte redus5 de a creste faguri.

Trebuie sB m5rturisesc cB am fost -* profiund indignat dnd am Pntilnit chiar

si in zilele noastre, stupari cu o inde- I. lungatii practic5 apicol5 care tin in stupi faguri vechi de peste 10 ani.

Am luat cinci din asemenea faguri

I si dup5 topirea si presarea lor la o

1 . pres5 foarte pukrnic;, nu am obtinut P decit 80 g cear5 foarte neagr5 si de t foarte proast5 calitate. Nu am r5mas

rnai putin contrariat q i de faptul c5 am i intilnit apicultori tot cu o practic5 in- k delungat5 in apicultur5, care au l5sat 1 I pradB atacului de gBselnit.5 zeci qi sute L

de faguri, aruncati undeva in curte la voia intimplgrii. Si ce este rnai dureros este faptul c5 tocm'ai acgtia nu d a a ,

solicit5 faguri la virzare liberi prin fiL' lialg.

Ori, este fndeobqte cunoscut c i filiala asigur5 prelucrarea cerii brute predatii de apicultori, asigurindu-le fagurii necesari pentru anul urrn5tor. iar din procentul de l80/0, dt se re- tine, abia creaz5 stocul de faguri necesari ajutorgrii apicultorilor incepC tori. Filiala, in afara cerii predate de apicultori, nu dispune de o alt5 surs5 de procurare a acestei materii prime, atit de necesar5 pentru asigurarea fagurilor artificiali. Din respect pentru ,

aceqti apicultori nu vreau s i fac no- minalizki, fiind convins c5 vor reveni la realitate si c5 vor trece si ei la aplicarea noului qi pYogresului in ,apicul- tur5.

Gred in acelagi timp in capacitatea tuturor apicultorilor, de a se mobiliza ~i angaja in efortul comun de a crea. cit rnai multe bunuri rnateriale qi in mod special de a folosi qi aplica toate metodele, fie ele cit de costisitowe fn vederea obtinerii undr. productii superioare de cear5, lichidind astfel defi- citul de faguri artificiali. Numai prin obtinerea unor productii superioare de cear2 vom reusi s5 a s igurh materia prim5 atit de necesari confection5rii fagurilor artificiali, asigurind premize sigure de a ne indeplini satcinile ce ne revin in indeplinirea planului de dezvoltare a apiculturii, prev5zut in directivele celui de a1 XIII-lea Con- gres a1 P.C.R.

Depinde de noi apicultorii si st5 in puterea noastr5 s5 ne asigurim aceastB valoroas5 materie prima, din moment ce albina refuz5 cu inc5pBtinare s i se &at5 de la legile ei biologice gi s5 ac- cepte faguri confNionati din plastic sau alte materiale sintetice. Iar in aceste conditii, fiecare apicultor va trebui s5 fie adhc implicat in asigurarea neceshrului de faguri, 'devenind qi produc5tor nu nurfiai consumator, fie el inceptitor, avdnsat sau cu o in- delungat5 practic5 apicoli.

\ f

, . ' Soarecii - d L u n L o ri - VALORlFlCAREA SUPERIOARA t

-

ai s t u p u l u i E - - -. - - - - A PRODUSELOR APITERAPEUTICE - - -. - - - - - 1 N STATlUNlLE Alesandru VARTOLOMEI -- - - - - - - - - - - = - BALNEO-CLIMATERICE -. .-

Dupii stringerea',recoltei, Goarecii isi 2 , .

caut5 adzpost pentru iarnfi. Asffel, Z I

intrii. in stupi prin urdini~ele mai MASA ROTUNDA ORGANIZATA DE fnalti? de 8 mm, in noptile reci, cind - ~NTREPRINDERJ~A RlLNEARA $1 DE

TUItISM BAiLE HERCULANE temperatura aerului scade sub, +13"C, g - .

dedi cind incepe . formarea ghemului. - . . Pentru a opri intrarea soarecilor in 2

stup apicultorul poate proceda in mai Penku realimrea frrdr~m8rilor $i d i m -

mulk moduri : = - - tivelor , Conduce5 superioare de partid $i \ B de stat in d m n i u l valorific8rii' optime a \

'- 0 dat5 ~Ll-pregGtirile pentI-LI ier- = ~ ) ~ s i b i l i u t i l ~ de tratament ex&tenk in nu-- nat trebuie aplicata la urdini~ gratia = mcroasele noastre , statiuni balneo-climate- impotriva yoarecilor. Dac5 gratis are rice $i de odihng .$i care, prin bazele tehni-

- co-brganizabrice ~i natwiste de care dispun, zimti ascutiti in deschiziiturile liisate 5 .- sint. in ,nhsurA sA pmoveze Si s5 dezvolte pentru. intrarea albinelor, ace~tia tre- in acela$i tirmp, la InaLt five1 ~0mpetit . i~ buie pi3iti pentru cii altfel. rod aripile 2 $i turismul national $i international, Minis- albinelor. E - - - terul . Sari8tStii ~i Ministerul Turismului au - ~~~g ultirhul cules, apicul- lust recent, f n acest m, o serie de rn8si.n-i

- $i initiative operative specifice .gi cu aplica- t o r 4 p0ate inchide urdinisurile de ~ O S bilitate h e d i a a . Asuel, In perioada 24- qi sfi lase urdini~urile superioare pentru - 25 octormbrie 198W s-a organimt de catre ' . ,

accesul albinelor. Astfel se opre~te in- Oficiul judetean d c turism h$ Severin, = o mas5 rotund5 cu tema : .,,Valoriflcarea su-

trarea viespilor dau . a altor dfi-tori in - p-ioara a produselor apiterapeutice, in ca- 1 - -

iaf' albinele formeazg ghemul d d tratamentelor complexe din statiun-ea ' = Baile Herculane".

de iernare in mijlocul stupului, in - -- Intmp*nderea mnead ~i de turisrn BSle - -

dreptul. acestui urdinis, a d i d in locul Herculane a anigurat, in bune conditiuni, desf8~urarea acestei actiuni la care au par- - o,ptim d e ienare. -

S - - ticipat : cadrele m e d i d e de specialitate din - 0 data cu fnchiderea urdini~ului - ZOna Vaii Cernei, rep~e~en.tantii tUrismUlUi - local $i intern&ioml, delegsutul Institutului

inferior se scoate sdndura dte zbor care de balneologie. invitati din ~ a r t m Asocia- .. .. -. - = iei ~r 'esc~torilor de ~ l b i n e , ~ Combinatulul trebuie s5 fie detqabil5 de f h d u l - :picol ri a rnstluului de cercetare $i pro-

stupului. Astfel, nu numai 90are~ii nu duct& . p e n m a p i c w & , precum ~i condu- k,

- vor avea posibilitatea de a ,roade .$i - chtorii grupuribr turivtilor str5ini aflati la r cur5 In B5ile Hercukne. , ..

lfirgi urdini~ele pentru a putea p5- - D e z k t e ~ l e ,,- dunde!' s-a* tinut 1"

trunde. in stupi, dar si pitigoii sau alte ~ a l a ~OlivalenG de la Hdelul Roman $i s-au. = desfh~urat dup5 u d t o r u l pro& :

pfisfiri, precum ~ip5s5rile de curte care - se hrfinesc cu albinele moarte de pe = I ) ASIGURAREA UN& TRATAMENTE scindura de Z b r sau din orificiile gra- COMPLEXE f N STATIUNEA BAILE HER-

= CULANE. -

tiei, nu% vor avea aceast5 posibilitate, Z - - Dr. ec I l i e Cristescu, directmu1 fntrc- evittndu-se astfel deranjarea albinelor, prinderii balnear5 Si de t ~ s m - Herculane, -. iarna. - - -. -. in cuvfntul de deschidere $i salut a prezen-

I~~~~~~~ in complet5 liniste a albi--.- tat unitatile turistice ale statiunii $i posibi- , liutile de extindere a turimului internatie

nelor este o conditie esentiaI2 pentru B rial prin punerea In v a b m a tuturor sur- . - trecerea acestei perioade de Rreh inter- -g selor naturale traditionale din regiune pre-

, .- cum $i prin aplicarea de noi proceduri de care pentru' familiile de albine. - - a tratamente, cum a r fi : apiterapia, acu $i

> preso-pundura etc., fn vederea asigurgrii unui tmkment b a l n w complex, pentm b a t e virstele. - Dr. Bogdan Rilileanu, medic primar $eful Policlinioii balneare Bilile Herculane, a prezentat, htr-o aompetents sintez5, bazele actuale de tratament gi prooedurile terapeutice practioate In a W sbatiune care m e q t e ast5zi traditia m i l e m 5 naturalisti cu realizarea celor mai d e r n e instalatii $i proceduri asigurate in tratamentul balnear cum sint : fizioterapia, hidmterapia, electro- terapia, tnahmmtul prin .gimnastic5 $i mig- care, acupunctura, apiterapia $i aplicatiuni dieto profilactice $i terapeutice prin aportul produselor apicole intre care, In ultima vrenle, originalul produs natural apicol Api- larnill este in special solicitat ; tratamentul geriatric care asociaz5 tratamentul balnear cu cel a1 prepratelor Aslan qi apilarnil.

I

2) PREPARATE APITERAPEUTICE STAN- DARDIZATE FOLOSITE IN PRAC-

Farmacista Filofteia Popescu,' csrcet5tor gtiintific in cadrul Institutului de cercetare $i productie pentru apicultur5 a1 Asociatiei Cresc3torilar de M b h e din R. S. Romsnia a sustinut rerfaatul : ,,Pwparate apiterapeutice yitandardizate folosite in praotica medi- cal5". S-a ar5tat c5 folosirea pe baze qtiintifice a produselor apicole naturale : mierea, polenul, l&pti$orul de matc5, veninul de albine, produsul apilarnil, ceara, continind un bogat n m 5 r de prinoipii active, au c5pAtat un rol important in slujba ap5r5rii s.5nAt5tii omului. Dintre pmparatele apimle standardizate a smintit: ,,Drageuri cu Igp- t i ~ o r de matc3" ; ,,Vitadon, Melcalcin, L3p-

. tiwr de matcg liofilizat" in fiole $i flabane, ,,LBpti$or de matc3 omogenizat" In miere ; ,,Polen drageuri" ; ,,Polen granule". "Polena- pin" - camprimate ; ,,Polenovitaln - comprimate ; .,Propolecitin1 - granule ; ,,Ener- gin" qi aherg in L" - concentrate ; ,.Po- lurtin" - c o q ~ r i m ~ t e ; ,,Miere propoli- zat* ; ,,Proposept - conupmte ; ,,Ac- neol" - extract de prapolis ; ,Spray cu propolis ; ,,MiproseptU - ovule $i supozi- b a r e ; .,Mipropolu - ovule gi 6Gpozitoare ; ,,Propoderrnu - unguent cu propolis ; ,,Pro- povinol" - unguent ; ,.Oftalmosept" - co- lir ; .,ApirevenU - unguent Si, liniment cu venin de albine cu actiune a n t i r e m t i s - mala.

Toate aceste preparate standardizate realizate de seoborul de prcductie a1 Institutu- Iui de cercetare Si productie pentru apicul- turi, se a d a m la o qi an& larg5 gam5 de preparrtte realizate de Combinatul apicol d A.C.A. pe baz5 de cear5, miere, 'polen $i propotis.

In ultimi ani, pe baza unor brwete originale d n q t i , unitAtile tle pa-ductie ale

Centralei de medicamente din RqnSnia, utf; lizznd ca substant5 eotiv5 apilamilul - w - nou produs apical natural - au realizat noi. prepanate vitalizante, sthndetive $i psiho-, tonice, care hpreun5 cu oelelalte mi sus amintite constituie astgzi baza de oroduse $i preparate apiterapeutice $i dieto-alimentare energovitalizante destinate a constitui adjuvante complementare ale tratamentelor clasice balneo-climaterice din tara noaskti.

3) APILARNILUL - NOUL PRODUS ROMANESC APITERAPEUTIC ENERGO- STIMULENT GENERAL - ACTIVATOR METABOLIC $I BIOTROFIC.

Apicultoml Nfcokw V. Ilie$iu, autorul Brevetului national $i international a1 produsului natural apicol ,Apilarnil" a prezentat dou5 referate : .,AvilarniIul - substanti de baz.5 in numema& pxvparate utile s8n5- t&ii omului" $i ,Rezultatele experimen6rii clinice a preparatelor continfnd apilarnil $i alte produse apicole biologic-aotive. - In- dicatii de folosiw a-apilarnilului in scppul ' s8n&tStii mului".

Preparate pe baz& de apilarnil. Autdrul noului produs apicol, brevetat In tar5 gi in striiin5tat.e (inregistrat in S.UA., Anglia. Brevet europbn etc.) 0 arstat c5 extractul larvar apilarnil, sub fonma standard-liolifili- zat, oa matenie prima, singur sau asociiat, repmint5 substanta adiva a numeroase preparate terapeutice, vitaLizante $i cosmetice, realizate sub form; de dmgeuri, paste dieto- alimentare, creme, lotiuni, solutii injectabile, granule etc. Dintre aceste preparate amintim : 1) .,Apilarnil in miere", (concentratie : 1,500/r3,000/~ apilamil liofilizat) ; 2) ,*AD!- larnil"[Rl - drageuri continfnd apilarnil liofilizat ; 3) ,,Apilarnilprop"Wl - drageuri cu apilarnil liofilizat gi pmpolis spiss ; 4) ,,Apivitas-Forte'' - aliment biostimulator hepato-protector pe baz5 de polen f5r5 exin5, (p5stur5), miere $i apilarnil ; 5) ,,Apilarnil Potent" - drageuri, preparat pentru combaterea tulbur&-ilor de dinamic5 sexual; l a b8rbdi ; 6) ,3AcanthaN - creme nutritive d e zi gi. de noapte pentru (ten) piele normal5 $i g r d : 7) ,&antha'' - ccmpozitii cosmetice pentru ingrijiree pielii oapului gi a pgrului ; 8) - ,,Acanthaa' - compozitii cosmetice pentru fardare ; 9) ..Fibrolaxn - preparat medicamentos (gmnule) pentru tratamentul tulbur5~ilor de tmltTi.t intestinal ; 10) ,,Hipotens" - pmprirnate realizate din pulberi de plante $i apiiarnil liofilizat, ad- juvant En profilaxia $i tratarnentul bolii hi- pertensix $i ~ t e m l e ~ n 5 . <

In curs de realizare d n t : a) ,,Apidenta6' - pastA de dinti ; b) nNi-

cotinostop" - comprimate hpotr iva taba- gismului ; c) ,,Hepatoapimel" - preparat. medicamentos eu actiune .hepabbiliar5 qi-

,( .: t.' .. !, - ' i$ipsrto-pmtectuan-e pe bazi de produse mi- . . ..:,tuturale ; - d ) ,,Apilgmil Spermatogen Factoru

. , - solutie ,injeatabil8 de , uz veterinar In . - ' simp1 c m l i i spermtogenaei la a n d -

iele de r e ~ r o d v c ~ e . ; e) ,bpiforgm" - gums , .

de mastecat cu actiune ,birntimulatoare $i . energetizantg contidnd apilarni'l $i alte pro-

duse apicole; f ) ,,Zoofortisim" - premix - . I, furajer concenh t continind polen $i apilar-

> " nil, utililat in alimentatie mnimal5. '. Toate prepamtele arnin,tite care contin printre substantele active apilarnil, sint produse originale m B n g t i , realizate pe baza B r e v e l o r de inventie Inregistrate $1 ,acordate de Oficiul de stat pentru brevete $i m5rci (OSIM) din R o d n i a .

4) METODE $I TEHNICI DE VALORI- ~FICARE SUPERIOARA A PRODUSELOR APITERAPEUTICE .IN CADRUL 'IXATA- MENTULUI COMPLEX DIN STATIUNEA BAlLE HERCULANE.

Dr. Iancu Gogdltan, medic primar la PO- liclinica balneara Bgile Herculane, in re- feratiul prezentat, a argtat cg, actualmente, pe plan mondial, aplicarea in t'erapeutica a produselor apicole a trecut de la etapa tra- ditionala de medicina popu'lara la stadiul modern de medicina $tiintific8. S-a nascut astfel o noua ramur5 terapeutic5 : apiterapia.

In toata lumea se constata o reconside- rare a tratamentefor cu produse ~i mijloace naturale, incit qi Orgahzatia ond dial^ a SB~gtgtii (O.M.S.) a inflintat in cadrul ei o sectie de ,,medicid natural&" care pro- rnoveaza aplicarea tot mai largg a acestor miijoace naturale in terapie. In pas cu aceast5 tendinla de ,intoarcere la naturs", medicii entuziaqti de la Policlinica balneara Herculane au promovat aplicarea produselor api $i fitoterapice in cadrul tratamen- tului complex din statiune, in scopul c rq - terii eficientii terapeuticii balneare in Sta- tiunea BBile Herculane.

In concluziile referatului S%U, dr. Iancu Gogfiltan; a propus urmAtmrele actiuni : - instituiea curei de vitalizare $i refa-

cere cu produse naturale apiterapeutice, in- tegrata in tratamentul balneo-climatic ; - cura cu apilarnil $i alte preparate con-

tinind ca substants activa apilarnil ; . - utilizarea ultrasonoforezei cu produsul

,,Apireven6' $i "Apitotal N.V.I." in. afec- $iunile reurnatismale degenerative ; - cura cu produse aplterapeutice En tra-

tamentul suferintelor de prostat8 ; - cura cu produse apiterapeutice -pentru

stimularea metabolismului general, in stari d e denutritie (in cazurile subponderale) $i fn surmenaj fizic $i intelectual (supsasoli- .&are).

5 ) DZSCUPI, PROPUNERI $I M ~ S U R I ORGANIZATORICE. VIZIONAREA FIL- MELOR DOCUMENTAR-$TIINTIFICE : APILARNIL.

Dupd sustinerea referatelor constituind ' tema ,mesei rotunde", participantii au luat parte la discutii in leghthrti cu obiectuI co- municilrilor fAcute, formulfnd mai multe propuneri privind mBsurile organizatorice ce se impun. La discutii a u participat: dr. I. Cristescu, dr. B. Figileanu, dr. I. Ga-

' vrilg, dr. V. Gorgulescu, dr. I. Gogatan, ing. M. Ghita (A.C.A.), farmaeist Filofteia. Popescu (I.C.P.A.) $i N. V. I l i q i u 7

Ca urmare a propunerilor exprimate s-a conturat necesitatea de a se lua u r q t o a - rele masuri organizatorice :

a. Dotarea actualului cabinet medical de apiterapie, cu sp4iu $i aparaturg tehnicii corespunz5toare pentru . acordarea de con- sultatii $i tratamente apiterapeutice la nivel de turism international.

b. Asigurarea permanent5 a Statiunei cu produse apiterapeutice pentru aprbviziona- rea celor interesati, inclusiv pentru asigura- - rea regimului apidietetic.

c. Procurarea $i inzestrarea Cabinetului de apiterapie cu aparatura necesara p n t r u administrarea produselor biologic active ; apilarnil-pulvis, venin de albine, apitotal . n.a.i. etc.. sub form5 de ultrasonoforez3 (un aparat de ultrasunete $i un oscilometru).

d. Organizarea $i functionarea in Statiu- nea Bdile Herculane, a unui cabinet d e cos- metologie apiterapeutica cu asistents medi- . cala de specialitate, cu sprijinul Intreprin- derii .MirajU din Bucurqti, producMoarea preparatelor cosmetice Acantha care contin apilarnil $i aJ CombinaOului apicol A.C.A. - produc5torul altor preparate cosmetice - continfnd produse apicole.

e. Organizarea de cgtre fntreprinderea balneara qi de turism Bdile Herculane a unei modeste stupini proprii, in cadrul ac- tiunii agroturismului montan specific zonei VBii Cernei prielnic dezvoltdrii ?piculturii.

f. Simpozionul international despre apilarnil, programat in 1986-1987, s5 fie gBz- duit de statiunea BBile Herculade.

I,a sfir~itul edezbaterilor participantii au vizionat urmstoarele filme color, documentar-qtiintifice, prezentate $i comentate apoi de. Nicolae V. Iliesiu.. - Cea de a 8-a Sans3 apicolEi : apilarnilul. - Apilarnil : aliment ? medicament 7 Filmele documentare mai sus menyonate

au fost vizionate in limba engleza $i de .

grupurile de turiqti din Suedia, Finlanda, . R. F. Germania etc., aflati in tratamente la BBile Herculane, care qi-au nianifestat un ,

interes deosebit pe~dru preparatele apilarnu.

ORDINEA, D ISClPLlNA $I RESPONSABILITATEA .

IN MUNCA ' COMPONENTE ALE CONSTIINTEI

In decursul celor patru decenii care au trecut de la victoria revolutiei de eliberare social& $i nationals antifascista $i antiim- perialists, Romlnia "a cunoscut, indeosebi dup6 Congresul a3 IX-lea a1 partidului, o puternics dezvoltare economico-socialB, devenind o industrial-agrar8, cu o indus-

' trie viguroasa $i moderns, cu o agriculturs socialist3 avansats. In actuala etapa de dezvoltare a societ8tii noastre socialiste, o conditie fundamentall, detenninatg pentru progresul economic $i social a1 tfirii, o constituie dezvoltarea democratiei muncitore~ti. A p cum subliniazd documentele partidului nostru, in conditiile de astBzi, participarea oamenilor muncii la conducerea unitdtilor economice a devenit o necesitate obiectiv8.

Institutionarea formelor prin care se asigura participarea la o via?& social em- nomica $i mai intens5 a celor ce muncesc, valorificarea la maximum a energiei, experientei, priceperii $i elanului revolutio- har a1 acestora, reflect3 preocuparea partidului pentru ridicarea pe o treapta supe- rioarg a democratiei muncitore~ti. Perfec- tion3rile aduse in acest domeniu din ini- tiativa secretamlui general a1 partidului nostru, in deplin6 concordant5 cu dezvoltarea fortelm de productie, cu cre$terea gra- dului de cpmplexitate a economiei nationale, constituie parte integrang a politicii partidului de fawire a societstii socialist^ multilateral dezvoltate Si de trecere la co- munism. Prin masurile stabilite s-a creat un cadru favorabil pentru ca fiecare om a1 muncii sb-$i indeplineascd rolul in buna functionare la locul &u de munc3, in scopul cre~terii eficientei economice, a1 dez- voltsrii generale, a societatii. MBsurile organizatorice luate pentru a asigura participarea tot mai larg5 a oamenilor muncii la activitatile economico-sociale, reprezins nu numai o Ergire continu3 a democratiei muncitore~ti, dar $i o inalt5 $coal8 politic3 de educare sopialistil, de cre~tere a raspun- derii fiecgrui om a1 muncii fat3 de interesele generale ale natiunii noastre socia- lipte.

Cadrul oferit de democratia muncito- reascB pentru participarea oamenilor muncii la realizarea bunurilor materiale, poate

fi valorificat pe deplin in conditiile in care fiecare participant la procesul de productie respects ordinea $i disci~lina, dovede3t.e res- . ponsabilitate in mund . $i aceasta c8 ordinea, disciplina $i responsabilitatea fn m u n d constituie elemente cu caracter general, de insemnatate hotsrltoare in mersul lnainte a1 tuturcr compartimentelor vietii economico- sociale, indiferent de msrimea acestora sau de specificul activitafii lor. Aria de mani- festare a ordinei, disciplinei $i responsabi- lit3tii fn muncr! este pe cit de complex&, pe atit de largs. Continutul principal a1 acestora este dat, inainte de bate, de aplicarea neabstuta a politicii partidului nostru in domeniul respectiv de activitate, de res- pectarea cu strictete, de catre fiecare om a1 muncii, a prevederilor legilor in vigoare.

Ordinea, disciplina, responsabilitatea h munc& sint asadar, conditii esentialeq pentru traducerea cu succes In via@ a hotilririlor adoptate de cel de a1 XIII-lea Congres a1 partidului nostru, hotsriri care planeazd, cu temei Stiintific $i spirit realist, progresul pe mai departe al societilqi noastre socialiste.

$i apicultorii, oameni ai muncii de diferite profesii, organizatii Pn cadrul Asociatiei Cresditorilor de Albine, au tnteles cfi numai printr-o ordine $i disciplins pedectg pot realiza produse apicole care s3 satisfaca con- sqmnl propriu, cit $i. posibilitatea de a con- tribui la fondul de stat cu cantisti insemnate de produse apicole.

Apicwltorul este inainte de orice, un mare '

iubitor a1 naturii Si invats din viata albinelor a&v&uri de o PnaltSi valoare : albinele I$i trBiesc via@ intr-o colectivitate per- fects, muncesc laolalt8, se apBr6 solidar $i cu un dcosebit spirit de sacrificiu irnpotriva du~manilor din'afara ; i$i cohstruiec lgcagul singure cu o art5 care le este proprie $i lucreazd intr-o perfect& unitate, ordine Si distiplin8. Sint Insu~iri ce tin de structura lor intiml, de instinctul lor, dar care in- fluenteaza puternic sufletul celui care le in- drdge~te $i le cultiv8. A$a se explica poate de ce aceastg fndeletnicire a fost atit de larg A

practicata de populatia acestei tfiri, care a avut In ea, nu numai o sursa de existents, dar $i un suport moral, un model de via?&, un h a l t spirit de solidaritate ob~teasoil $i de muncg perseverenti%.

. . 5.t.: Unitgtile ' s ~ c i a ~ i s t e care dispun de stu-

., . - pine, clt '$i apicultorii cu .gospodirii indivi- ;-duale au $tiut s i . beneficieze de conditiile

cr'eate de statul' nostru pentru dezvoltarea apiculturii, au obtinut succese de seam3 in

- cresterea productiei apicoie, predind la fon- .!'; dul de stat cantitgti fnsemnate de produse

apitole,. contribuind prin aceasta la inflorirea economiei noastre socialiste.,

Aceste realizari au fost determinate de introducerea pe scar3 din ce in ce mai largB a rezultatelor cercet5rilor - stiintifice $i a experientei avansate a apicultorilor fruntasi, folosirea unor utilaje moderne puse la dis- po2itie pe m k u r a cerjntelor, indrumarea $i organizarea productiei cu tot . rnai multci ' competent5 din partea speciali~tilor din uni- tZitile socialiste care detin familii de albinq precurn $i a filialelor Asociatiei Cresc5to- silor de Albine $i in mod deosebit de h5r- nicia $i pricepei-ea apicultorilor din fara noastrli.

Conditiiie din ce Pn ce mai bune fac po- sibilii $i in acelavi timp necesara cre~terea $i ma i impetuoasti a productiei apicole atit cantitativ cit $i calitativ. In acest mod apicultura va trebui sA-$i aducii contributia intr-o mSsur5 sporiti la dezvoltarea economiei nationale, punind ,la dispozitie popu-

a

lafiei mai multe produse apicole $i in acelagi timp un aport mai mare la veniturile realizate prih export.

Pentru ca dezvoltarea apiculturii s51 se fac% pe miisura cerinfelor este necesar sa , fie utilizate mai rational marile rezerve $i conditiile favorabite existente in toate zonele de pe teritoriul tirii. In acest mod se poate obfine qi o creqtere . a numarului de familii de albine, iar productia s3 creasce simtitor.

Aportul cresciltorilor de albine la sp6ri- rea productiei apicole trebuie s3 se cmcre- tizeze prin folosirea In exploatarea stupinelor a metodelor de muncB moderne $i exe- cutarea tuturor lucririlor la timp $i cu pricepere.

Unititile socialiste cu sector apicol, ca $i apicultorii cu gospodgrii individuale au toate conditiile de a obfine succese de seam5 in creSterea productiei apicole, aducind prin aceasta o contributie la hflorirea economiei noastre socialiste.

111 rlndurile ce urmeaz5 vom evient ia pentru anul 1985, numai un numir ~fiic d i unitliti socialiste cu sector apicol $i apicultori cu gospodarii individuale, care au realizat productii apicole rqai mari $i le-au predat la fondul de stat.

Ardeleanu Ion., A15a Iulia - Alba

ALBA : Ardeleanu Ioan - Alba Iulia ; ,

Jurcfi Mircea - Ocolul silvic Petresti ; $tef Ioan - Ocolul silvic Petrevti ; Ocolul silvlc Petre~ti . ARAD : Popa loan - com. Blrzava ; Raf- gruber Iosif de la I.A.S. ScPnteia ; Vuia Vasile de la Ocolul silvic Lipova ; Giuro Gheorghe de la C.A.P. Bata ; I.A.S. Scin- teia; Ocolul silvic Lipova; C.A.P. Bata. A R G Q : Voicu Teodor - corn Bascov; Ciucu Ion - corn. Albevti de Argeq ; Pfe- trdreanu Petre - com Stoeneqti ; Bumbenecf Ion de la A.E.I. Teiu ; A.E.I. Teiu. BACAU : Petrea Petrache - corn. Corbasca ;

Jurca M., Ocl silv. Pet re~t i -

A1 ba

corn. BBicule$ti, sat , corn. Bascov - . com. Moto~eni sat com. Corbasca, sat Tutana - Arge? Argq Rotarie - B a d u Rogoaza - BacBu

Kiss G., Monda I . , MBnarcB G., Oradea - Bihor - corn. Josenii NBs3ud - Bistrita-

Birgaului - Bistrifa- NBs5ud NBsaud

Dumitraq Valcntina, ' Dorohoi - Botovani

Lungu Ioana Brdila

Biclea Neculai - coin. Motoveni ; Brinza Petrea - com. Ca$in ; Caia Petru - Ocolul silvic Fintinele ; Ghenta Iosif - C.A.P. Luizi CBlugBra ; Ocolul silvic FZntinele ; C.A.P. Luizi Ciilugdra. BIHOR : ~ h s Geza - Oradea. BISTRITA-NASAUD : Moiada Ilie - corn. Josenii BirgBului ; Chi$ Grigot'e - Bistrita ; Illanarcd Gavril& - NBs5ud. BOTOSATU'I : Cracanii Constantin - Doro- hoi ; Dumitt 'a~ Valentina - Dorohoi ;. Pa- laghia Constantin de la C.A.P. Frumu~ica ; Ascftei Milrai de la C.A.P. Vorona ; Rotaru Constantin de la I.A.S. Albesti. BRA$OV : Uorzea Eva - corn. Vistea. BRAILA : Lungu Iosna - Brgila ; CEEin Marcel - BrBila ; 1%1oise Cristea - Viziru BUZAU : Cheorpec Ion - BuzBu ; Nicolae Salomeia - corn. BlBjani ; BZilan VasiEe - com. Scortoasa ; Biidulescu Vasile - corn. Pietroasele ; Negt'at'u Anghelina - c m . Murge$ti ; Panaete Gl~eorghe - Rm. SBrat ; Mirfcii Nicolae de la Inspectoratul silvic ; Stan Gheorglle de la Ocolul silvic CislBu ; Dragomir Ion de la C.A.P. Vintileanca ; lonescu Gheorghe de la C.A.P. V i p e r e ~ t i ; Ilie Narica $i Circei Gheorghe de la C.A.P. Carpinistea ; Chirana Filip de la Statiunea de cercetare $i productie pomicol5 C inde~ t i ,

Ionescu C., A-egraru Anghelina, Toma C., ~ . A . P . Viperc~t i - con?. Murgeqti, sat C.A.P. Sacu -

Buzdu Mocani - Buzgu Csra$-Sererin

CracanB C., Dorohoi - Boto~ani

Borzea Eva. corn. V i ~ t e a -

Braqov

RIoise C., corn. Viziru - Braila

Almsseanu 7". D., Dej - Cluj

Tiirok I . , Dincu V., Dumitrache Tr., DumitricB I., corn. CLipu$u-Mare C.A.P. Oltina - com. BBneasa - Moreni - Dimbovita - Cluj Constants Constan'ta

Zaharia Ecaterina, Craiova - Dolj

Negrea D., Ticleni - Gorj

corn. V e r n e ~ t i ; Fronoiu Dumitru de la Con- siliul popular a1 corn. CBtina ; C.A.P. ,Vipe- r e ~ t i ; C.A.P. Vintileanca ; Consiliul popular a1 corn. Cdtina. CARAS-SEVERIN : Bondor GavriE ; Toma Coriolan de la C A P . Sam ; CALARASI : Riidoi Floarea - CBlBragi ; Tdnase Toma de la C.A.P. Brincoveni ; C.A.P. Brincoueni. CLUJ : Cad+ loan - com. C B p u ~ u Mare ; Almiisan Dan - Dej ; T&ijk lanos - corn. CBpuqu Mare. CONSTAWFA : Duinitrele Traian - B3- neasa ; Dincu Voicu de la C.A.P. Oltina ; C.A.P. Oltina. COVASNA : S i i k e t e~ Gyula de la C.A.P. Baraolt ; Nagy Bela de la A.E.I. Sf. Gheor- ghe.; C.A.P. Baraolt; A.E.I. Sf. Gheorghe. DfMBOVITA : Dumitricii Ion - Moreni. DOLJ : Zaharia Ecaterina - Craiova ; Voinea Paul de la I.A.S. Sadova ; Coditoit~ Petre de la Inspectoratul silvic ; I.A.S. Sadova. GALA'FI : Petlea T i tu - corn. Negrea ; Ge- ru Vasile de la I.A.S. Smirdan ; l f t imie Ma- riet de la C.A.P. Corod ; I.A.S. Smirden; C.A.P. Corod. GORJ : Negrea Damian - Ticleni ; Mutu Ion - com. Glogova. HARGHITA : Lajos Ferenc - corn. PBuleni Ciuc ; Polgar Sandor - Gheorghieni ; Deak

Gern V., Galati - Galati

Lajos F., corn. PBuleni Ciuc-

Harghita ,

Popa P., l'lesca Al., B o d r o ~ C., Lup$e T., sat TirnLivifa, corn. corn. Nircegti - Ia$i Sighetul Marmatiei com. Ungurav -

BrLini~ca - - Maramurcv Mararnure~ - Hunedoara

Popescu Gh., Trail6 C. D., Benta C., Capmare I., corn. Balta sat corn Jiana - corn. StAnita - com. Bira - Nearnt Gornovita - Mehedinfi Nearnt

hlehedinti

Apipie M., Caracal - Olt

1

Gergely - corn. Fru~noasa ; Nagy Dene$ de la I.A.S. Miercurea Ciuc ; Szocs Jeno de la Ocolul silvic Homorod. HUNEDOARA : Popa Victor - can. BrB- nirjca. IALOMITA : Marcea Marin - com. Scin- teia ; Cirjan Petre - corn. Ciochina ; Tudor Dumitru - com. Orezu; Ene Nicolae de la C.A.P. CrBsani ; Neagu Ion de la C.A.P. SB- rBteni ; C.A.P. Crcsani; C.A.P. SErGteni. IASI : Ple$ca Alexandru - corn. Mirce~ti ; Bogatu Mihai de la C.A.P. Rovcani ;* corn Trifegi; C.A.P. Ro~cani - corn. Trife~ti. MARAMURES : Bodros Cornel - Sighetul Marmatiei ; Lupse Teodor - corn. Ungura~. MEHEDINTI : Cionca Nicolae - corn. Is- verna ; Triiild Dumiti'u - corn. Jiana ; Po- -pescu Gheorghe - corn. Balta. MURE$ : I<ranzer AIilzai - Tigrnandru ; Bucur Ioan - Tirn5veni ; Bcoru Emilia - Sighi~oara ; Zold Alexandru de la S.C.P.P. ; S.C.P.P. ferma Berghia. NEAMT : Bizu Petru - corn. Bode~ti ; Cap- mare Ion - corn. Bira ; Beizta Constcntin - corn. StBnita. OLT : Apipie M a ~ i n - Caracal ; Sandu Le- ontin - Slatina.

Sandu L., Slatina - Olt

, Bicsi St., PRAHOVA : Stefan Constantin - MBgure- Rat, Gh.,

Satu Mare l e ; Frusina Ion - VBlenii de Munte; Satu Mare

Cioba~lu Nadejda, Kedelescu LI., Pa$ca Sofia. Sciler Fr., I Sibiu Insp. silv. - sat Comeat, corn. Insp. silvic - Timi?

Teleorman Bobda - Timig I

3 -

Oj3rescu Dumi tm - Cosminele ; Llizdrescu .Trafun de la I.A.S. "Dealul Mareu Urlafi ; Stefan I o a w de la C.AP. MAgureIe ; I.A.S. .Dealul Mure" Urlafi ; C.A.P. Mligurele. SATU M A R E : Rat Gheorgl~e - Satu Mare ; Biepi Stelan - Satu Mare; Pop Iosif - corn. Socond ; *layer Terezia de la Inspec- toratul silvic. SALAJ : Boca Veronica - Zal lu ; FiilCip luliu - Zauan ; Bdrci Zoltan - Zauan ; Far- ccs Emilia - Fetindia. SIB'IU : Ciobanu Gheorghe - Sibiu ; Cioba- nu Nadejtla - Sibiu. TELEOHRIAN: Anghel P. llnghel - corn. Lisa ; Nedelescu Marin de la Inspectoratul silvic Alexandria ; Inspectoratul silvic Alex- andria. TIMI$ : P a ~ c a Sofia - com. Bobda ; Gayer Eduard - Jimbolia ; Iancu Ioan - Topolo- v l t u l Mare ; Seiler Francisc de la Inspecto- ratul silvic Pi~chia ; Lazdr Eugen de la A.E.I. Dudeqtii Noi ; Sectia apicou Pischia a Inspectoratului silvic ; A.E.I. Dudegtii Noi. TULCEA : Razim Ion - Tulcea : Croitoru

llie - Tulcea ; co7ulra.t l f t i m - Tulcea ; Dogaru Constantin de la I.A.S. 9 Mai\ Tul- cea ; Grigorq Nicolae de la Odolul silvic Kiculitel ; Viroagci Ion de la C.A.P. Ezvoa- rele ; I.A.S. 9 Mai Tulcea; Ocolul silvic Ni- culitel ; C.A.P. Izvoarele. VASLUI : Arl~ire maria - Vaslui ; Pa$cam Gheorghe - com. Corbu ;, Lupu Simion - corn. Tanacu ; Averescu Vatentin de 18 Ins- pectoratul silvic; Radu Laziir de la C.A.P. Malu~leni ; Inspectoratul s ibic, C.A.P. Ma- lu~tt*izi. V ILCEA : Vesa Cornel - corn. Mllaia ; Ti- tirigii losif - Bli le Govora ; Popa Dutnitrtd - Horezu ; Cirje Victor de la C.A.P. OltI- n e ~ t i ; C.A.P. Olcine$ti. VHANCEA : I f r im Neculai - corn. Suraia ; Ocolul silvic Focgani; C.A.P. Soveja. Municipiul BUCURESTI : Goron Dumitru - Bucure~t i ; Ilea Petru - Buftea ; Petcu Mf- Izai - Bucureqti ; Iondcd Ioan - Bucureqti ; Neagu V k t o r - Bucureqti ; Nan Ion de la C.A.P. Mogo~oaia ; Ghetu Nicolae de la A.E.I. Afumati ; I.A.S. Mogosoaia - ferma a~ ico l5 . A.E.I. Afumati .

Arhire Maria, Radu L., Vesea C., I f r im N . Vaslui C.A.P. MBlu~teni - corn. MBlaia - com. Suraia -

Vaslui Vilcea Vrancea

PURLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $1 CUM- 5' RARI DE MATERIALE S1 UTILAJE APICOLE, ROlURl SI FAMILII DE ALRINE ( CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC.

'

$ Cost111 unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de liter5 se aplic5 o majorare de 20°/0, iar pentru inchiderea textului i n cheliar se aplic5 o majorare de 30% fat5 de costul total a1 anuntului s imph . Anunturile se primere de c3fre redactia noastrh, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231, Bucuresti, Cont 45.96.01.4 - B.A.I.A. - Sucursala municipiukLi Bum-

% yesti, cu mentiunea ,pent+u mica publicitate", prin scrisoare ~i mandat pe ta l d e la solicitantii din provincie $i pwsonal de la solicitantii din capital&.

V f N D pavilion apicol no& f&-8 albine, capacitate 60 locuri, cu cabin3 d e lucru, 1 Pu$cq, Durnbravib 1218, jud. Brasov. (5) VIND remorch apicolh, 1nscris.h i n circulatie. Telef. 950128842. (6)

( VIND 10 stupi goi Dadant magazine multietajat. Telef . 83.39.73 (7) t........... ....... .... ,,,.,,,,... ...... . ................ ,x,.,, .... .,,... ....... .,,,... ......... ......~.......<..~...~...W I

28

deplasarea stupinelor pentru a- lesul de intretinere qi stimulare a de$ vo1t;lrii timpurii la p5durile din apro- piere, bogate in flora spontani (viorele, ghiocei, salcie c5preasc6 $i comun5 etc.). . $tim din experialtii cB familiile de albine care beneficiaz5 in peribada de '

primsvarj. de o bogat5 surs5 de polen

~ @ ~ ( l ~ # @ ~ l ~ ~ se dezvoltA foarte repede ~i astfel pot s5 valorifice din slin culesurile intense

LucrEiri in, stupina On luna martie

,

Martie, prima lun5 de prim5varG din punct de vedere climatologic diferB foarte mult de la un an la altul, in functie de circulatia general5 a curen- tilor atmosferici. De regul5, in aceast5 lung intilnim alternante foarte mari de temperatur5, cu zile insorite $i temperaturi de var5 $i altele cu precipitatii abundente, uneori ninsoare si aspect de iarn5. Caracterul nesigur qi instabil a1 vremii ne oblig5 88 lucrgm in stupinele nos t r e cu foa* mare precau- t ime, de a w a nici lucr2rile indicate d e calefidarul apicol $T de alte materiale documentare nu pot fi vablonizate.

Tinind seam5 de capriciile primei luni de .prim5vari ~i mai ales de nece- sitgtile vitale ale albinelor noastre pentru luna martie indic5m urm5toarele : . stimularea ~i supravegherea zborului general de cur5fire a1 albinelor, rnai ales'in regiunile cu primtitar5 tir- zie unde acesta nu s-a f5cut ;

efectuarea reviziki sumare de pri- mBvar8, lucrare de mare important5 care se poate face cu rezultate bune numai in zilele insorite, qtiind c5 tot atunci se poate executa : cur5tirea soc- lurilor stupilor ; Indrepfarea familiilor orfane cu m5tci iernate in afara ghemului sau in nuclee ; unificarea familiilor s l a k , completarea rezervei cle hrani la 6-8 kg pe familie ; uscarea materialelor izolatoare, strimtorarea cuibului la familiile slabe ~i mijlocii ~i fmpachetarea suplimentar5 a acestora ;

timpurii. Ori, pidurile t5rii noastre, mai ales cele ,din zonele insorite, sint foarte bcgate in piante timpurii nectaro-polenifere care asigur5 albinelor culesuri de intretinere $i dezvoltare cle mare valoare, justificind cu. prisosin$i eforturile investite de noi pentru de- plasare ;

8 aplicarea tratamentelor indicate in combaterea bolilor $i daun5torilor la albine, mai .iitJes in stupinele infectate ;

admidistrarea hriinirilor stimulente in zonele specifice culesurilor intense timpurii, (salcim, rapit6 de toamns), in special la- familiile sliibe $i mijlocii, impreun5 6n--.th%urile de -mentiher& a c5ldurii in cuib (impachetare supl- mentari, expunere permanent5 la soa- re) intensifkg cu mult creqterea puietului, ajungind in timp util la puterea normali, familiile fiind capabile s5 valorifice culesurile timpurii de baz5 ;

0 luarea tuturor m5surilor cunoscute pentru preintimpinarea furtisagului intre albine, mai ales in stupinele In care aplicgm hrgniri cu miere ~i sirop ;

inregistrarea -datelor fenologice si a evolufiei culesurilor de polen &up5 indicatiile furnizate de familiile de albine $; a cintarului de control. Ob- servatiile Ienologice ca qi cele ce pri- vesc dez?oltarea familiilor de albine au o mare importan* teoreticg $i practicri, pentru adaptarea lucr5rilor din stupinti la conditiile de mediu lo- care.

, \ s > 0

1 -

ALTE LUCRARI

continuarea $i terminarea ludriri- lor recomandate a se executa in lunile ianuarie $i februarie ;

asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea stupilor la bazele melifere ;

0 cultivarea Iotului apicol ; procurarea $i plantarea de arbori

$i arbugti nectaro-poleniferi in preajma stupinei.

Ion POPESCU

Prognaza meteoro~ logica pentru luna februarie

Pentru luna februarie se a~ teap t i un fond termic mai cald decit obi~nuit, ex- ceptind regiunile din nordul $i centrul ?2rii, unde se previd Pn general temperaturi medii apropiate de normal iar in unele zone chiar sw@ norm&

Din studiile clim~6logice rezulta c2 pe teritoriul tirii noastre repartitia temperaturii aerului din lunx februarie se seaman2 in general cu cea din ianuarie. Totuqi valorile medii multianuale din februarie sint rnai ridicate dec$ cele din ianuaie. Face exceptie zoga montan2 de la in2ltimi mari, unde

tern~eraturile sint mai scazute decit cele din luna ianuarie.

Valorile medii multianuale din februarie sint cuprinse intre : -2" la -1°C in Maramures, -1" la 0°C Pn Criqana in Muntenia, -4" la 0°C fn Transilvania, 0" la 1°C Pn Banat, Do- brogea $i Oltenia gi -4" la -l°C in Moldova.

Precipitatiile vor fi atit sub formi de ploaie cit $t- sub form2 de lapovitg $i ninsoare. Cantitativ, exist5 tendinta ca ele s5 dep2gehscZi putin valorile medii multianuale ale acestei luni. Subli- niem ins2 c2 acestea sint reduse $i anume in mod obiqnuit precipitatii ceva rnai mari se insumead in Cimpia Ro- m5n2 qi in Cimpia de Vest -(25-35 mm). In Moldova $i pe litoralul M2rii Negre precipitatiile sint de obicei reduse, t 9; talizind in medie numai 20-25 mm. In Moldova cantitgtile lunare medii sfnt mai mici in regiunile joase (20-25 mm) $i ceva rnai mari pe zonele de podig (25-35 mm). in Transilvania ele scad p h 2 la

aproximativ 20 rnm in partea joas5 din vest $i in depkesiunile intracarpatice qi sint mai m&ri pe Podiqul Tirnavelor (25-30 mm) $i pe Dealurile Some$uri- lor (30-40 mm).

NufiQ5rul zilelor cu cer acoperit $i a celor cu . ceat5 dimineata $i seara vor fi destul de mare.

Lidia RAHAU

fn revista ,,Apicultura In RomBnia" nr. 111986, in cadrul articolului Hrdnirile de iarnd de Alexandru Vartolomei, se g5- s e ~ t e urmatoarea retomahdare : .Pentru comp\letarea hranei proteice propriu-zise, sk face o altA past& din drojdie uscaM, mllci-

-.a nat5 in d ~ n i t a de Cafea pEn5 se face pudrll. Sel administreazk sirca 50-40 g ' turt5 de familie. Aceastd drojdie nu se fierbe, a d n d toat6 serie de vitamine $i oli oelemente", mentiodndu-re c5 cele de rnai &s sdnt pre-

. luate din lucrarea "Sporirea prsduaiei de miere" de ing. A. Malaiu.

P.rimim din partea tov.. ing. A. Mclaiu, urm5toarea precizare :

In lucrarea amintit5, pe lingH 'alte surse dc inlocuitori a i polenului, s fd . mentionate

$i drojdiile, indicindu-se continutul bogat a1 acestora in aminoacizi, vitamine din grupa R $i alte substante necesare vietii.

Pe parcursul intregii lucr5ri ins5. nu se g5se~te mentionat procedeul de administrare a drojdiilor descrise de A. Vartolomei, pro- cedeu care ii apartine in totalitate, dar care este cu totul conlraindicat, fiind dgunstor pentru albine.

Atragem atentia apicultarilor cil indiferent de cantitate sau de sezon, adrninistra- rea drojdiilor in hrana albinelor se face nu- rnai dupti inactivarea (ornorirea) acestora, prin mijloace termice. Drodjdiile care nu sint inactive produc in tubul digestiv al albinelor procese fermentative puternice, oare rnai ales in perioada de iarnh pot duce la pieirea familiilor de albine.

AUSTRALIA - un paradis ,,capriciosU al albinelor (11)' Dr. Octavian MILEA

Spuneam in prima parte a acestui articol, c5 in ciuga capriciilor natufale, Australia reprezint5 un ,,paradisu atit pentru albine c f t si pentru apicultori. Exploatarea acestui ,,paradis" apicol presupune ins& tocmai datorit5 conditiilor de clim5'si flor5, geografice si economice, un management special, caracterizat in mod obligatoriu prin tehnologie specific5 ~i mult2 operati- vitate. Pentru a opera 800-1 000 de stupi,. rnarime a stupinei considerat2 o'ptim$ h t r ~ u n pastoral care insurneaz5 mai mulie sute de kilometri, trebuie s5 ai la dispozitie mijloace de transport adecvate. Iat5 de ce autocamioanelor, cu sau far5 remorci,

ditionat5 de puterea familiei de albine a1 c5rui virf trebuie s5 coincid5 cu culesul de nectar. In conditiile de aci se, consider5 c5 o productie optima p a t e fi datci numai de o colonie ce contine 40-50 000 ,albine, populatie ce trebuie' mentinut5 in fort5 din septembrie pin5 in martie, deci mai bine de 6 luni, pe- rioad5 in care baza melifer2 produce cantit5ti economice de nectar gi polen. De aceea, se consided c5 doar un corp de Langstroth pentru cuib qu este suficient, adgugindu-se si un cat de 168 mm. Dar ~i in acest caz cuibul trebuie controlat cu regularitate, pentru a preveni blocarea qi deci reducerea

spatiului de ouat a1 dotate cu utilaje spe- , m5tcii. Pentru miere cifice de incarcat si 'sint folosite, de regu- .descgrcat stupii, li . la, dou5 magazine, s-a acordat o atentie aparte. De altfel, in care sint ins5 schirn-

Australia nu e de bate la 10-14 zile

conceput un apicul- fntr* asemenea tor profesionist f%-irg , manier5, cu un ma- aceast.4 dotare obli- nagement adecvat, gatorie. Circa 5-6 productiile de 180- luni pe an stupii trebuie miscati in per- 200 kg miereifarnilie nu sint deloc ne- manent5 de la .un loc de cules la altul. obisnuite, ci constituie doar media. Ba Pentru a se ,,prindea cit mai operativ dup5 p5rerea lui Bill Oxby din Cham- momentul inceperii secregei de nectar berley, apicultor bun te poti considera la masivele de eucalipti, in ultima vreme de la 300 de kilograme miere in sus s-a apelat la serviciile aviatiei utili- obtinute de la fiecare stup. Repet, ins& tare care comunic5 prompt, prin ra- aceste lucruri sint valabile pentru api- dio, in ce zon2 s-au deschis mugurii cultorii profesioni~ti. Pentru c5 gi in florali. Caravanele incgrcate cu stupi Australia, majoritatea apicultorilor este trebuie s5 porneasc5 in cel mai scurt format5 din amatori. fn satul New timp catre locurile semnalate. ,,Prac- South Wales de pild2, din cei circa tic este imposibil sd prevezi corect 3 500 apicultori existenti, doar 600 erau aparitia unui cules la euralipt - spu- apicultori comerciali, cum sint numiti nea W. D. Taylor, de la Departamentul aici profesionigtii. Iar in intreaga tar& Agriculiurii din Noua Galie - dc Sud doar 350 de apicultori detin stupine cu (New South Wales). f?i trebuie o m r e peste 600 de familii de albine. experienfd pentru a ~precia convenabil Iat5 de ce media pe tar5 este mai re- momentul cind trebuie sti deplasezi dus5. Totuqi cifrele sint foarte departe stupii pentru un anume cules. fat5 de cele cu care sintem obignuiti

Fire~te , ca oriunde in lume, qi in noi, europenii. fn 1982, de pild5, pro- Australia m5rimea recoltei este con- ductia medie pe stup a fost de 56 kg

'2 1

Spre un nou amplasament in care ,mugurii de eucalipt au dat in floare.

miere iar in anul urm5tor de 53,l kg. , In 1975, cind au existat conditii mai

bune aceasti cifr5 a ajuns la aproape 60 kg. In statele cu bazii meliferi bo- gatii gi apicultori priceputi <se obtin productii qi mai mari. fn Australia de vest, de pild5, productia medie anual5 pe stup este de circa 140 kg miere. Cu aceste cifre Australia este ,,campioan5" mondialii la productia medie de miere obtinut5 pe colonia de albine.

La asemenea productii medii qi cantitatea de miere care trebuie s5 fie ex- tras5 qi conditionat5 este mare. Un motiv serios ca gi in acest segment a1 managementului apicol mecanizarea s5 se impun5 cu hecesitate. $i aceasta este f5cut5 de marea majoritate a apicultorilor care au un num5r mai mare de stupi. Am viizut la multi apicultori

. adev5rate caravane pentru extractie, in care piesa de bazii este rulota, in care exist5 toate ustensilele necesare extractiei mierii, chiar in masivul de cules. Cei cu un num5r mai mare de stupi, cum este de pild5 Murray Charl- ton din Orange, care are peste 2 000 de .colonii de albine, iqi construiesc chiar a$a-numitele ,,honey house" (casa mie-

+-- rii), constructii realizate in general din materiale uqoare qi care au spatii pentru depozitarea magazinelor pline, spatii pentru descip5citoare qi extractoare automate, spatii pentru conditionare $i

- " imbuteliere, spatii pentru bidoanele cle miere, o camera pentru extractia cerii $i un mic atelier de intretinere.

Se intilnesc ins5 apicultori care au

C": gindit qi aplicat mecanizarea in pro-

+ ? - Tiparul executat la I. P. "13 DF . Pa

'portie majoritar5. Este cazul lui Wayne Harrison din Kempsey care a reuqit, printr-o conceptie proprie, s5 mecani- zeze in proportie de sut5 la sut4 extractia mierii qi in proportii destul de mari chiar qi producerea mitcilor.

Pentru realizarea acestei mecanizgri, magazinele de tip Datmnt (168 mm) au , numai 7 rame fixate permanent. Se folosesc faguri artificiali din plastic, cu desene pentru celule de trintori. Ra- mele sint spatiate pentru a permite mccanizarea urm5torului proces : des- c5p5cirea. Desc5p5citorul este prev5- zut cu 14 cutite longitudinale care functioneazii simultan pneumatic, des- c5p5cind fatetele celor 7 rame. $i extractorul este de un tip neobiqnuit atit ca dimensiune cit gi in privinta conceptiei. Uriaqa centrifugii are 12 co- ~ u r i mari, in fiecare co$ punindu-se $ase magazine, pe dou5 coloane a d t e trei.

Desc5pGcitura circulz lent pe urncon- veier, fiind in permanent5 sub influen!ai unui curent de aer cald. Migcarea este lent5, desc5pZcitura fiind condusi intr-un topitor prev5zut cu conducte in care circuli ap5 fierbinte.

La o instalatie productivitatea este de circa 650 mngazine extrase pe zi.

Exist5 in Australia $i unitiiti mai mari de industrializare. Cum este cea de ling5 marele oraq Sidney, aparti- nind celei mai mari cooperative apicole din tar5 ,,Honey Corporation. of Aus- tralia".

Desigur, nu totul este roz in ,,para- '

disul" ap~col australian. fn afar2 de capriciile naturale, apicultorii trebuie s5 fa05 fat5 qi multor capricii legate de comercializarea mierii ~i in special de export, dat fiind faptul &i pesbe 60

. la sut5 din productia de miere este des- tinat5 clientilor externi. La ,,Honey Board of Australig', organism complet de marketing apicol, ni s-au infgtiqat multiplele greut5ti ce trebuie fntimpi- nate atit pe plan intern cit qi pe piata international5, pentru valorificarea efi- cient5 a rodului muncii albinelor qi apicultorilor.

mmbrie 1918", sub cd. nr. 41161

apicultura in romania nr. 2 - februarie 1986

Documents