SERIA II. iirTiJL IV, No. 761. Editla a tretaNUMARUL 10 BANI

ABONAIIENTELEIncep la i kl 15 ale 8e-cárui luni

Un an in tara 30 leI ; in streinatate 50 1el

Inselunl . . .

.

158

. > » 25ret luni . . 13

Un nuinsr in streinatate 30 banl

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIANo. S. STRADA CI.EMENTEi No. 3 TELEFON

MERCURI, 13 MAIÜ 188

NUMARUL 10 B ANIANUNCI URILE

Anunciurl la pag. IVs s s IIIa . s II

Insertiile si reclamelo 3 lel rindul

0.30 b. linie°l. lei3. r s

UN NUMAR VECHIÜ 30 BAN!

ADlIlINIStTi>;ATlANo. 3. STRADI CLEMEVT31`. No. 8

COLECTIVI$TII SI INTERVENTIILE STREWCDIECTIVISTIÏ SI

INTERVENTIIIE STREINEIn sedinta de eri a Cameres, d.

Ion Grädisteanu a dovedit cä, pen-tru a fi corects, colectivistü tre-bue sä primeascä adrese de lalegatiunile streine din Capitali.

Iati faptele:Dorind sä alimenteze Capitala

cu bunä api potabili, d. N. Fili-pescu, pe cind era primar, anga-jeazä pe hidrologul Thiem, o ce-lebritate europeani, ca sä facacercetäri. D. Thiem, vine in Bu-curesti si dä o solutie : apa subte-rani. Aceaati solutie este primitäde ingineris nostri-

Dar conservatorii päräsesc pu-terea, si d. C. F. Robescu vine in ca-pul comunes Bucuresti. Noul con-siliñ comunal, färä si se opreascäla serviciile inginerulus Thiem,gäseste un viciñ in contractul deangajare si (lecs refazä, printr'nnvot, si-s pläteasci onorariul.

D. Thiem reclamä la d. de Ley-den, ministrul Germaniei in Bu-curests, si in acelass timp, trimitesi o scrisoare d-lui C. F. Robeseu,conceputi in niste termens foarteaspri.

Consiliut comunal al Capitaleseste sesizat din nolx de chestiune,si o minuaedi un räsvot, adicäaprobä plata sumes cuvenite sa-vantulus inginer german.

In fata bátäii din picior a d-luide Leyden, dd. Sturdza si C. F.Robescu, ail lost silits sä se tiede angajamentele ce contracteazäadministratlile noastre publice.

Nu-s nevoie de nid un comen-tarii'r.

Colectivistii, dupä ce añ expusprimaria Capitales de a ß socotitäcainsolvabili, añ fost snip sä deviecor'ects numas de frica streinilor.

AU PLECAT CAPULGuvernamentalilor le-a amutit

gura.Et, atit de indraznet', atit de semet',

asta-zl nu mal stia sa spue o vorba.Rezultatele ultirnelor alegerl par-

tiale si, in special, rezultatul alege-re' senatoriale de la Iasi, i-aü tin-luit pe loc.

Ort-cit de extraordinar e lucrul,Iliad data lipsa de orI-ce rusine aacestor oamen', nu e de mirare.

De un an si aproape jumatate,colegiile electorale si-aü manifestatlimpede desgustul ce simt fata deregimul liberal. Cu toata presiuneaguvernamentala, care in cate-va rin-dull a atins maximul posibil, co-lectivitatea n'a putut falsifica es-presiunea sentirnentelor tarif.

Alegerea din urma de la last, in spe-cial, s'a facut in asa conditiunl, incita fost o adevarata judecata politica.

Candidatul partidulul conservators'a prezintat inaintea unul cole-gia care in toata vremea a apar-tinut liberalilor, fie la guvern, fiechiar in opozitiune.

Fara absolut nici o legatura per-sonala cu alegatorii acestui colegia,absolut strain de localitate, d. generalManu a spus alegatorilor, ca vine caport-drapel al partidulul conserva-tor in lupta lrotarita de rasturnarea pacatosulul regim de asta-zI, sica alPgerPa d-sale va insemna o-sindirea fara apel a acestui regim.

In acelasl senz aü vorbit, la in-trunirea publica, tot' reprezentantiipartidulul conservator, punindu-leciar chestiunea, fara Intortocheri,fara vorbe cu doua intelesurl.

De partea cea-l'alta, In jurul can-didature' locale a d-luI G. *endrea,

epitrop al unuia din cele mai marlasezaminte de bine- tacere ale tari],se adunasela toate fortele partidu-lui liberal, uitind, pentru aceastaocaziune, dezbinarile marl si mici,generale si locale.

Pe de- asupra, guvernul a facuttot ce a putut, mergind pina acolo,ìncit sa -si calce pe inirna si sa facaapel la ajutorul d -luI Mírzescu.

Alegatorii, perfect instruit' asu-pra procesulu' ce se pleda inaintealar, ali avut toata vremea de gin -

dire si eraü absolut liberi : sa ad-mita candidatura d -lui Manu, osin-dind regimul, or! sa scape guvernul,respingind -o.

Si et ali osindit regimul, 1 -ali o-sindit faca apel.

Lovitura e atit de mare, IncIt li-beralis nu numai ca sunt zdrobiti,dar se simt zdrobiti si o marturi-sesc, prin atitudinea lar.

Colectivistii sunt deprinss sa seridice chiar in potriva evidentes.Istoria partidulul lar ofera sute deexemple despre aceasta ; si chiarin guvernamintul actual, tara I -avazut ridicind capul cind eraü lun-gitf in mocirla.

Tacerea lar, astaz', e un sememas muli de puterea lovituris. Re-gimul lar nefast a fost zdruncinat dinterxeli1, si de aceea ali plecat capul.

D. GENERAI BERENDEI

Aveam cuvinte de a crede ca d. generalBerendeiü nu urea sa calce pe w mete d -luigeneral B idistteanu.

De a :eea actualul ministru de rasboiü n'aIntimpinat, la munta sa, Did o piedica dinpartea opozitiunel. Data, pe ic1 pe colo, seproduceaü incidente la departamentul resbe-lulul, mici incidente cari meritali a fi criticate,nor le -am trecut cu vederea si am fost tericiti ca sa lasam pe ministrul de rasboiüin afar& de luptele noastre de partid.

Cu regret am constatat ea, cu prilejul ul-lim 1 alegerl de la Braila, ingerintele s'adlutins si asupra militarilor. Lucrurile alilost impinse pin& acolo, In cat d. colonelSainoglu a fost mutat din Braila.

Asemenea fapte ss repeta pentru a douaoars. Deja apucaturile acestea se dadusepe fata cu prilejul alegerii de acum un an,de la Galati.

In sperant& ca ele nu se vor in reinoi,nu st &ruim mal mutt, de asta data, asupraacestor fapte.

Ne piace a crede cä clstigul a cltor -vavoturl nu attrna, pentru d. general Bereu-deiü, tot atIt de greü In cumpana, ca desarm area opositiunel fata de d -sa.

D ic& cum-va ni s'ar dovedi ca ne hip-lam, va trebui sa ne schimbam atitudineasi d. gen. Berendeiü va vedea ca aceastanu -1 e de folds.

4.1111.

0 FURTUNA ÎNTR'UN PANAR CU APA

Odatä cu declararea rizboiulul dintre Spa-nia si America, s'a încheiat urmltoarea con -ven ie :

i) Rlzboiul nu va line de cit douä funi.Prelungirea, in cas de nevoe, se va face cuînvoeall reciproci si in modul cel mal amical.

2) Pentru distraciia spectatorilor, escadrele se vor plimba de colo pînä colo, sadvor sta loculul, in permanençl, ca in riz-boiul greco -turc.

3) La ivirea escadrelor americane, flotaspanioll se va scufunda de buna voe, tar,la atacul forturilor spaniole, escadrele ame-ricane vor primi ordin sä fuga.

4) Comandançil si amiralii, neavind ne-voe de ordine, vor primi numai telicitärl.

5) Flota spaniolä din oceanul Atlantic,dupa ce va sträbate Oceanul cu toata iu-ieala, se va intoarce sa ancoreze la Cadix,jar ostirea americani se va îmbolnävi defriguri galbene, înainte de a pomi in rizboid.

- 6) Se vor face nesfirsite ovaliuni trupe-lor, cari se vor intoarce ail nid un xi-nit, sad artileriel, care va asvîrli ma! multeghiulele in väzduh si in Ocean.

) Izbînzile fiind foarte marl de o partesi de alta, pacea se va încheia flrl despi-gubirl de rizboid. America se va mulçumicu autonomia Cube', iar Spania cu bine-cuvintarea Papel.

Conveniia a fost ratificati de Puteri, cuurmatoarea resolulie :

«Aceastä convenlie, find favorabilä päceleuropene, va fi pus] in vigoare, ori decite orI se va isca o furtunl intr'un paliarcu apa, un conflict spano american sad unrizboiú greco -turc !».

TRIUMFUL DE LA IASIhlegere animatA.Formarea binron-

lui.Deschiderea nrnei.-]fanlfetr-ta4liie.-Plecarea.

Alegere animataDe multa vreme, nu s'a vazut in Iaftalegere mai animata. Campania de ca-

lomnii infame, sub care colectiviftii vroiaúsa doboare reputalia fi intreg trecutui ge-neralulu1 31 gnu, provocase o vie indignarein spiritele valorogilor alegatori ai cole -giulul ai II -lea de Senat, din capitala Mol-dovei.

1nainte de 8 ore dimineala, curtea fivecinatalile primarie) eraii ocupate de nu-merovi cetäleni.

Cind presedintele alegerel, d. Porfiriuconsilier de Curte, a deschis biuroul elec-toral, la 9 ore, cu greve mai putear stra-bate in sala de vot.

D. Ghiri Mírzescu ip facuse apariliu-nea de cu vreme. Imbracat in costu-mul de lupta, cu caschetà de biciclist pecap, marele elector incerca ad autrenez-: pealegatori, sa -I atraga pentru candidatulguvernamental. Pretutindenea era ansaprimit cu zeftemele. Costumul saú mai a-les provoca ilaritatea in majoritatea ale -

gatorilor.Formarea biaroulni

Membrii biuroului, trap la sodi de pre-,ssdinte, sunt d -nil C. C. Chirila fi N. Pa-padopol, secretar]; I. L. Vigan fi G. Bu-zescu, scrutatorl.

Toll cel tre] d'intiii2 sunt amici aii nof-tri. Singur d. Buzescu, funclionar la epi-tropia aft. Spiridon, este guvernamental.

La orale 10 fi jum. se Encepe votarea.Sunt 590 alegatori inscrissi.

Operaliunile alegerel ail durai pina laorale 6 si jum.

Un mic incident a tulburat lini,'ea a-cestel eile. Un agent guvernamental, careprovoca lumea prin atitudinea sa necu-viincioasa, a fost pus la rezan de un cetäleanalegätor fi expulzat din sala. In tot res -tul zilel, nick un alt incident nu a malvenit sci tulbure alegerea.

Cu urne] seapropia, cu atit descurajarea cuprindeape colectiviffi.

0 activitate febrila se observa in rindurile sor. Trasuriie primarie] ,vi birjeleangajate de poiilie umblaú, in toate par -

file, dupa alegatori. Cc. Ghi f a, care 'fi aveabiuroul in una din ca,nerile de sus a pri-mliriel, transmitea in persoana ordineleagen f flor electoral].

Cind votarea s'a inchis, la orale 6 fijum., 459 de alegatori votasera.

Deuchiderea nrneiDispoierea scrutinulul se face, in mil

local unes taceri religioase. Primul buletin,care e al d -lui general Manu, stringe dedurara inimile colectivaftilor.

Din 100 de buletine despuiate, dupá oora, 60 sunt ale candidatului conservator.Colectivi ?til, cari preved sfîrfitul fatal,incep sa paräseascä sala de vot Singur cc.Ghifä, are curajul sa ramina pina la fina.

La 7 fi jum. ore, generalul Manu, intrunise deja majoritatea de 230. Epitropul,endrea era cu 40 de voturl in urina. Salvede aplauze izbucnesc in said, repetate demulf imea adunata in curtea primarie] fiin strada. In ajará de cc. Ghila, piciorde colectivist nu se mal zare?te.

La opt ore, totul este terminat. GeneralulManu intrunise 242 de voturl din 459 vo-tanll, contra a 206 date candidatulul co-lectivist.

Fuseser& fi 12 buletine anulafe.Ast-fel, cu toate ingerin f ele administra

liei, care a oprit 15 alegatori de la vot,cu toate amenin f arile polif iel, cu tot concursul voturilor socialiste, candidatul con -

servator a intrunit 37 de voturl mai muttde cit nenorocitul epitrop.

ManifestatilleVestea infringerel colectiviftilor s'a ras-

pindit, imediat, in tat ora?ul. Sute de ce-täleni se indreaptä, de la primarie, spreclubul conservator ,si de acolo la d. LeonBogdan, in strada Romana, unde a des-

cins veneratul ,sef al partidulul conserva -

tor, d. Lascar Catargiu.Spalioasa curte a fostului prefect de po-

litie este plina de o entuziast& mulfirne.In strada, de asemenea stafioneaza nu-merosa cetäfenl.

Cind d. Catargiu, inconjurat de d -nil Ge-neral Manu, G. Panu, Gr. Cogalniceanu,P. Misir, A. B.zdäraú, D. Greceanu fi tollfrunta ?il partidulul din localitate, aparein balcon, urale frenetice izbucnesc.

'l'raiasca partidul conservator, traiascaLascar Catargiu ! se aud din toate perfile.

,eful partidulul mullume?te, in cite vacuvinte, cetälenilor adunafi, pentru stra-lucitul succes repurtat, in timpul zilel.

Purtarea d-voastre demna, valoareace ata dovedit astazl ne mangle si ne dacuragiul de a duce lupta, mai departe, incontra regimulul. fica un Manu si tucaun Panu, spune d. L. Catargiu emolioniJ,si suferintele t &rei vor Inceta !

Vorbesc apol d -nil Petra Misir ,si I.Diamandi, fostul primar al Iafulul, caride asemenea releva independenla fi valoa-

rea alegcatorilcr colegiului al 2-a de Senatdin Iafl.

Mullimea se retrage apoi in linisfe.Pleoarea

D-nit: L. Catargiu si G. Panu aú pie-cat, chiar in acea sear&, in capitala.

Tot ce la$ul are mai de frunte se in-gramadea pe peronul garel. Era acoloelita intelectuala a societafel moldovene.Profasori $i advocall, medici Si profesiiliberale, comercianft,toll finusera sa sa-lute. la placare, pe cel doul barbati.

Un entuziasin cakl fi sincer animatoata aceasta mullime.

De pe scara vagonului, d. Catargiu re-inoe,ste mulfumirile sale bra vilor alegatori.

Iasal nu se dezmiute, termina d. Ca-targiu, rn uralele frenetice ale cetti fenilor.

Trenul se pune in mirare. P&läriilese agita ¢i noui urale räsuna.

Ca.itala Moldovei i,vl fäcuse datoria..

AIEGERILE PARTIALE

De la lnceputul anulul trecut 1897 sipina azi, adita in curs de mal putin de unau si jum &tate, s'ali facut In tara 23 de a-legerl partiale, p.;ntru 13 mandate senato-riale si 10 de Camera.

E bine si recapitulam fu ce chip si luce conditiuni s'ali manifestat aceste colegil.

Culegiile Senatoriale. Iii aceste 13 co-legit s'ali rostit 3728 alegatori, dintre cari :

1876 voturl conservatoare.1852 voturl liberale.Conservatoril ad lutt cu 692 voturl cou-

tra 416, seaze locurl, si anume d -nil :Lascar Catargita si generalul Manu co

legiui I fi II din Rifl.Petre Carp si Dim. Donici colegial I de

Vaeluiú.Gh. Panu, colegial I de Covurluiú.Maior C. Teleman, coleg. I. de Fá'ciú.Cele l'arte seapte locurl senatoriale le -a

luat guvernul, dar iata cu re proportie devoturl : 1436 voturl contra 1184. si e destulsa relevara ca printre ateste capte, locur,moralmiute castigate, dupa cum se vede,tot de opozitia couservatoare, este col. I deIlfov, nude d. general Manu a ln'runit 601voturl contra 650 date d -tul Baicoianu, can -didatul guvernutul, al Blncel Nationale sial tutulor creditelor colectiviste.

Alegerile de Camerii. In opt alegerl deCamera, s'ali rostit 3333 de alegatori, dina :

1850 voturl liberale, si1483 voturl conservatoare.E Inca proaspata amintirea tuturor pro-

cedeurilor salbati,:e Intrebuintate la Galatisi Ploestl pentru a face sä cada candida-tura d -lui N. Filipes,:u; iar d nil Tali! lo-nescu si Camar &sescu ali isb ltit s3 intreYn parlarne at.

Cu tot acest verdict ciar al taril, ca numal vrea guvernamintul rusinos al colecti-vitatil, guveruul, rezemat pe majoritatilesale de simbriasl, pretiude ca repreziutatara.

Fara voia el.

DIN STREINATATE

Inteleg erea cartograficidintre Austria Ili Rusia

Am lnregistrat. aeum cite -%a zile, airea datade Frankfurter Zeitung ca antre Austria si Ru-sia ar exista un tratat secret, lar nu numai osimply Intelegere, cu privire la chestiunea ori-entant. Dupa numitul ziar german. cele douamarl Pater] ar fi hipa t,it peninsula balcanicain deus, asigurindu -si fe -care, reciproc, influ-enta lutr'o parte.

Interpelat inDelegatiunl, contele Goluchow =kya dezmintit c itegoric afirmarile lut Frankfur-ter Zeitung. Intre Rusia si Austria nu existatratat, ci o lutelegere nescriss.

011 iosul francez Le Temps a publicat, asupraformsril acestut acord, o corespondenta dinViena, iesita dupa toate aparentele din panaunul diplomat franc -z. Chestiunea prezintindun duosebit iuteres, reproducein aci partea_ceamal lnsemnata din corespoudenta.

cCind contera Goluchowsky a venit la minis-terul de externe. a voit sa scoatñ eeva ma'mutt din tripla alianta (.;are nu e de it o sim-pla convantie militara) si s'a adresat mal lntiiüGermanie,. Et s'a dus la Berlin s8 lutrebe dacaPuterile aliste n'ar putea si n'ar voi sa se ajote,sa se sprijiueasca mutual In planurile for po-litice. Nu i s'a facut deeit o primire rezsrvatasi a capatat un raspuus vag, daca nu evaziv.

« Intre aseste, a venit momentul ea Frantz-Iosef sa Intoarca Taculul vizita pe care Neculae IIi -o facuse la Viena. Indata ea data vizitei fu huta -

rits, avu toc Intre coutele Goluchowski si cou -tele Murawieff o corespondenta, spre a se stidaca Rusia ar accepta sri se profite de prilejspre a convorbi asupra chestiunilor ce intere-seaza amindous Statele, mal ales asupra ches-tiunel Orientulul. Se raspunse de la Petersburgca nu se vedea niel un inconvenient.

Atuncl avu lo,; la Il ifourg o serie de cou -si111 de ministri, la cart fu chemat sa asistebaronnl Beck, s iful Statului -major austro un-gar ; Imprejurare ce, de si nu fars exemplu,rua lu urma o semoificare particulara. D. deBeck faca, dupa oit so para, prin limpezimeasi preciziunea lünbagiului sita, admiratiuuea tu-furor calor cari II ascultara. Piecaca; baronulBeck faca parte din suits; si pe baza indicatiu-nilor sale, find el prezent, se delimitara, sedeterminara la I etsrsburg, Intro contil Golu-chovsky si Muravieff, cercurile de infl ,enta res-pectiva a Rusiel si a Aus :riel, In Balcani si laDuna rea- de -Jos.

'N's f,st nimic mal malt.»Foreign

IRIBUli LITERARA

Cine a scris Odissea?

De cind marele istorio italian, JeanBaptista Vico, a pus la lndoiala Intreatitea altele existenta lui Otner, o droaeiutreaga de filologi si de istoricl, de ar-heologi si de diletanti, s'ali napustitasupra särmanulul autor al lliadef siO Jisseel.

Vechile tabere din vremea A':exan-drinilor ali trait si s'ad certat un veasIntrFg, fari ca sa aduce vre un alt ser -

viciü omeniril, de cif sa ajute la pros-peritatea näs ioeir'il tul Gutenberg.

In vremea din. urma, cercetarile ma-relui arheolog german S h'ieman pareaüca ali pus capat ìndoielilor asupra exis-teotel lui O.ner, resolvini cestiunea Inmod afirmativ.

R &mïneaü ins& multe puncte de pri-cinä. Asa, de pildä: a existat Omer; darel este, in adevar, autorul celor douäepopee eline sag a fost un sitnplu ctn-taret ? Si daca n'a fost numai un sim-plu cintaret de versurl faeute de altil,oare el a compus amindoua poemele,sag numai una din ele? Asa, Inc': ces-tiunea a ramas inca in titigiü culos'ar zite in Drept.

Discutiile, ansa, Incetasera de citi -vaant; se credea ca genialul batrin vadormi linistit in secularul lut nimmint.

Dar de unde!Criticul nu doarme ; diletantul stil

vesnic la panda. Cenusa särmanulult):ner tot mal era si puate tot o sämal fie rascolitä...

Ast -fel, tt1 ultimil ani, un scriilor en-glez, Samuel Butler, quintezenta de di-letant, sl -a propus sä reinvieze «cestiu-nea omerica». Spre acest stop n'a cru-tat nimio : a facut nutneroase si costi -sitoare espaditiunl st.iintifice, a ra -foitcartl si a intrebat pietre, spre a cautaun raspuns caro sal lamureasca si salsprijine gandul sub ale car'uia auspicilintrevedea lauri] nemuririi.

Dupa ani de cereetarl, Samuel Butlera ajuns la coavingerea ca Odisseea nueste opera lui Omer, si niel a vre -unulalt barbat. Poema ratacirilor lui Ulissear fi creatia une] femel si aceasta femeeeste Nausica, nu ansa ñica tul A'kinoussi Arete], stapinitoril Feaciel, la cari so-tul Penelopet a gäsit, dupa naufragiü,adapost si ajutor spre a se intoarce InIthaca.

Unul din argutnentele de cäpeteniepe care ni -1 aduce Batter in favoareateorie] sale, este urmatorul: ne arata,cu anianunte picante, aspectul deosebitsub care cele doua sexurl sunt infati-sate in Odisseea. Pe cind femeile suntpresentate In culorile cele mal favora-bile, barbatil sunt pus] numal pentrunevoe si zugravitr in chipurile cele malputin elogioase.

Ast-fel, de o parte : Penelopa, Elena,Circe, Eurikleia, Calipso, Areta si malCu seam& Nausicaa, toate sunt ftnpodo-bite ou cele mal frumoase lnsusiiI.

De alta parte, barbatil, Qj adunäturade nemernicl ». 01isseü ni sa infatiseazaca un eroü vrednic de plins, care, decite -ori trebue sa dea dovezl de eroism,umblä cu minciuni, ori se roag t ca unlas. «Cirri are mal multa n3vote de celecinc] simturl daruite de zel, atuncl a-doarme ».

Polifem e un ticalos ; A'kinous, un bo-blet care e stapinit de nevasta -sa; El-penor, un betiv dezgustator ; Menelaü,un pedant nerod pe care «Elena eradatoare säl paraseasca »; Telemac. e a-ratat ca un papa -lana» si, in sfirsit, nu-merosil petitori al Penelope], o g!oatade derbedel.

Butler mal sustine ca Nausica fataindrazneata, mindra de sexul sag, ttnärasi incapatinata n'ar fi fost flica lui Al-kinou:, ci a unul sfatnic de la cartea a-cestul rege. Ea n'ar fi umb:at niel odatarn3l departe de Trapani, si toate rat&-cirile lui Ulisse a'ar margini la incon-jurul Siciliel, pe ale carel coaste vestites'ar fi petrecind toate scenele cintate InOJissea.

Modul cum dovedeste Butler acesteafirmar] ale sale, e ansa mal prejus deorI -ce seriositate. Asa, de pilda, cindajunge la vre -un loe de unde nu stie cuansä se descurce, lasa toate balta si spune,trecind mal departe : «Cine nu e convins,sa -ml dovedeasca contrariul !»

Dupa cum am spas, Butler este tipuldiletantulut. El a fost de tonte : pictor,autor de librate, filoso!, istorio, geograf,

E P O C A

dar toate aceste terenurl ait fout vi-trc ge pentru dinsul.

Incercarea sa din urme de a se a-firma pe acest noü tärim, pina acumn'a stirnit printre specialisti de cit ne-incredere si ironie. Un scriitor german,G. A. Ci Owel, termine dares de seamäpe care o face asupra acestel carte spu-nind ça cercetärile lui Butler asupra luiOrner n'aü alta menire de cit se stir-neascä un ris omeric in cercurile com-petente.

Or! cum ar fi insti, ptirerea d -lui Sa-muel Butler este cu totul originale si,in afalä de glume, probabil ça va danastere si la multe discutii printre spe-cialisti. Cine stie daca nu se va adeverizicatoarea francfzä : Q.ti rira le der-nier, rira mieux. Om trtii, s'oli vedea!

M. D.4111

Olit.11LAIVII.In cestinnea trtdäril

Reproduc£nd comunicatul oficios din Po-lihs. lì Corr.spondi-nz, privie r la angajamentol lui Sturdza de a trimite guvernu-lul unguresc renta anuald pe care o da-torefte Statul romín bisericei Sf. Nicola('din Brafov, oftciosul unguresc Pesti Naplúfare urrnätoarele comentarii inspirate, deaigur de guvernul din Budapesta.

`ltrl»tiv la aceasta §tire a oficfoaselvieneze Politische Correspondens, obser-vam eri ajutorul crimine totu §i o subventle,fie el trimis in ori -ce forma el pe orI ceca'e §i, in eonsecintri, guvernul ungar nu-mal cu o conditie poste permite primireaaceatei subventil, anume dac e §co'ile ar-detene se vor supune dispositiunilor pecari le preserie legen din 1883 §eolilorcari primesc ajutoare de Stat ; ceci suma,de ori ce origini[ ar fi ea §i proviiä eade ori -unde, indatri ce este trimisA ('colflor respective prin intermediul Statululunger, ea nu ponte fi socotità de cit cann ajutor de Stat, de oare -ce legen nupermite sub niel o formé niel unel insti -tutiI sri primaa»cii ajutoare de Stat strain.5i darà guv rnul romín vrea sA dea unajutor, numai statului ungar il poste da,care la raadul sea. nu'I poste deserví eco -lilor ardrlene sob altri forme el sub altecondítil. fora violarea legit, de cit numalca ajutor de Stata.

Actooljám, ce legea ungureascd din 1883,la care face ape/ oficioasa ungureasce,apune ciar, ce ori ce institufie care pri-mette un ajutor de Stat, devine o institüfiede Stat : adicä pcolile din Bra sov vor de-veni rcoii de Stat prin urmare, con -form aceleia,gi lesi, limba de propunerein aceste scoli urmeazd sa fie timba sta -tului, adied sea ungureascä l

M. Sa Regele se va duce lnziva de 8tunde la Cotstanta, apre a vizita lucrarileportulul.

In urma stäruinfelor d-lui P. S. Au-relian, drapetiail aü aminat pe Du-minecd intrunirea publiefï, pe care ho-tdrtsfrd s'o convoace pe Joui.

Aceavtd tmntrunire va fi urmald de oarie de intruniri pubtice in la§i, Galafi,Buto,ani, Ploe#ti, Cdldraei ai Craiova.

Mal mrltl fruntasi din Tulcea ail decissA lufiiuteze In 1oialitate o hence popularaCu un capital de 200 000 eel.

Azi e puse la ordinea sil.ei, la Senat,interpelarea d-lui Oh. Panu in privintagravelor destàinuiri fdcute de maiorulBuhíea despre uneltitorii pronunciamen-tului t n armatd.

"Ziarele din Budapesta anuntä cti ba-ronul Bànffy a dat Stmbetä seara unprints In onoarea baronulul Aerenthal,ministiul plenipotentiar al Austro-Un-genie! in Bacurestl.

Azi expire sesiunea extraordinard aCorpuritor Legiuitoare.

,be crede cìí sesiunea va fi prelungitepine S£mbdte.

Eri, Inainte de desehiderea eedintel Se-natuhe, d. Gh. Mtrzescu a fost primit cutriumt de tots seuatoril. Triumf ironic, cieltc'tt ricked ei -1... felicitate de succesul ob-tinut la Teel.

Te -a betut ca la Adua 1 II spune d.colonel Ubedeanu.

Bravo, marele elector ! Il striga d.P. Gradietea nu.

emarele elector' de odinioare, cu unz'nib, t fortat s'a grabit apre smunte», darvici ai I el n'a fost scutit de fehcittrilesarcastico ale drapelietilor, sea ce, In celedin urine, a eters'o din Senat.

Din cauza and indispozifiuni, plecareaM. S. Regina la Neutc'ied, s'a am£nat peadd seard, Marti, la orale 5.

Diminice sears, elevi) ofiterl din anul alII lea al scoalel de art+lert ei geniu, au ple-cat In escursiune, la T. -Orna, sub condu-cerea d -lui It.- colonel Aronovici.

In timpul de 17 zile, tit elevil vor staIn T. Ocna, vor execute mal multe ridicerltopografico.

D. capitan de marine Atanasiu, a ple-cat In mod misterios in streinatate, pen-tru a face achixi faune de vapoare vechi.

Duminice, 10 Mait, mat multi agent1 de -allut Mdlisianu ei at lui Zaharia at fout priueltrafietud cu bilete de la tribunele comunale.

Am voi sA §tim de curiositate cine atncasat banal.

Aste sears, consiliul sanitar comunel vatine eediuta, sub presidentia d -lui dr. Geor-gescu, medicul primar al capitale).

Ministru tärilor de jos, Exc. Sa baron deGevers, a perasit Capitala, eri, mergind lastreinatate, In virtutea unui concedid deIt; zile.

Suntem informa(] ca 1u serviciul maritimromtn s'a introdus sistemul ca la fabricilede cltibriturl ei tuttin, de a se lua In ser-vitae si femei.

Curtea de Casatie a casat deciziacurtil de Apel din Galati In procesulG. Robescu.

Procesul a fost trimis Inaintea Curtilde Apel din Bucurestl.

pentru cititoriT no §tri din la §TRugäm $i facem aten f i pe cititorii no-

,dri din tai, sä observe ea ziarul Epocape care-1 cumpärd Rd poarte insemnareaEDITIA DE SEARA, care este tea dinurma ce se trimite in Mo dova, iar nuEdii<ia a III -a, pe care unit vinzätori derea credinfä ii -o proJurd indirect dinBucureei.

Studentil cursulul superior al ecoale1 decomert din Capitala, atï fácut o celätoriede studia In Budapesta, visitind acolo toatestabilirneutele industriale.

SERBAREA DIN CERNAUTISerbarea &lezandrl ""

Citim In >Patria' :Vasta sala de gimnastica a liceulul de stat

din lot a fort astari Intelaia de public distins.Paretele din fund acoperit cu covoare pretioase,ai intra Dori vile se afla porirctul poetulul -rege,Alecandri, incadrata ra i lauri. Iar sala literal -mente Ind, suite apron pe eselusiv de public ro-mtnesc, domni ai damo,] In frunte cu I. P. S.1'a Mitrop +lit Arcadie, I. P. C. Sa vicar dr. V.de Repta ei d. mareeal al tarot Iancu Lupul.

Precis la orale 11 ei jum. s'a luceputrim pringrin cuvintul de deschidere ai d -lui direc-tor H. Klauser, care a expos scurt, in limbagermana, importanta acestel serbar! bine -eu-vantind publicul, care to numer a dat c probaputernica despre interesul sail fata de acestinstitut de lnvatamint

Acordiud cuvintul d -lui profesor loan Bum-bacu, pentru discursul festiv, rosteete acesta eu

voce sonora ai patruns de un profund entu-siasm conferenta sa, in care expune nnenireagintel latine in opera civilisatorica, ocupareaDacie], soarta poporulul romin dupa retragereacoloniilor romane prin Aurelian, navelirea po-poarelor ; preamareate Germanismul, insista'supra iufluentelor slavone 4i aratind soarteapoporulul romín pe timpul Fanariotilor schi-teaza In liniamente generale figura lui Alexan-dra, care a pipait pulsul ei ."flat leacul pentrurenaaterea literature[ nationale ,ai Inchee cufrumoasele versure din Sentinela remind !

Dupa discursul festiv al dial profesor Bum -bacu, care a fast subliniat eu Tit aplauze ai a-clemari do oaspeti prezenti, a urmat execute -rea bogatulul program. Cu o deosebita multu-mire trebue sa lnregistrem frumosul nieces,care l -ail avut atìt corurile tit si declametiu-nile exe, utate cu mult succes de tinerii stu-dent! at liceulul de Stat. Corurile : Donna, Cin-tec de lume gi Imnul poporal fac toata onoareaconstilor, cari prin vocile for frumoase ai prigprecisiunea in melodic an ridicat mult nimbulfestivitatt+t. Cu scala."[ succes frumos ali dehu-tat ei declamatorii, cari all fost In mod Im-beleugat rasplatiti cu vil aplauso de publiculnumeros.

Poeziile , tefan eel mare, Banal Mdräcine,Moaila lui Burcel, Sultanul de Maroc ,gi Gruicinger aìí fost in mod cored ei precis dada-mare de primanil G. Teleagä, N. Popescu, ter -tianii T. Tauber, 1. Uronstein, A. Socoleanu.cvartanil B. Vitenco, A. Procupouici, G. Hoinic,septimanul T. Iliufiìï, ei octavanrl T. Tarawasky, P. Teutul fi V. Verenca. Remarcam cu odeosebita placer(' dectamatiunile studeutilor I.Reiss (ßul viceprimerulut) si I. Grünberg, cariregi strain[, s'an distins pria corecta ex,,rimarea limbel romene.

La terminarea serbarii s'a ureat din noü d.prof. I. Bumbacu pe tribuna, aduclnd In cuvintelnsufietite omagiile tinerimel scolare memo-riel laureatulul nostru rege -poet V. Alecsandri.

In mijiocul celor mal entusiaste aplauso s'aterminat frumoasa serbare. In numele tineri-met academice romane s'a presentat o deputa -tiune constatatoare din 2 junimeulai 2 teologi,la d. consilier Klauser, esprimindu -I cele malcordiale felicitar) :3i multamirl pentru succesulobtinut cu aceasta serbare.

Atragem deosebita atentjinnea Citltorilor asnpra dürei deaeamtì.t<, ce publicám la desbate-rlle parlamentare, despre inter-pelarea deavollatá eri f[n Cameräde d. Ionel Glrádi,teanu, retail-vit la afatcerea Thitrmm, care eateo noná rupine fat& Cu atráini)a,sávYrtlltis de aat>'ii distil de admi-niatrbtiunea comunali.

)I V tDI1V CAPITAL.,[

mieelmeseeeisSpargerea din sir. ilepcari. Agentit

sigurantel publico an pus mina pe un vestitspargator, numitul Panait Ianopol, zis ,ai Ca-terhia, asupra caruia aunt bäuaell temeinice cael este autorul spargerel savirgite alalta-erlnuapte in strada *epcari.

Iaoopol a sosit numal de patru zits din Braila,undo a fost de multe on condamnat pentruspargeri de case de Ser.

Supus Ja interogatoriü, lanopol nesga dinrasputerl. Se tucuroa ins& in raspunsurI ei nuposte preciza aiva sosirel sale In Capitals.

Banuitul va if lnaintat la parchet, unde seinstrueste afacerea.

Moarte subita Un muncitor, cu numelede Soar. Rini*, care sosise eri la hanul luiNae Teodorescu din ,oseaua Stefan eel Mare154. a Post gasit mort asta -zI de dimineata perogojina din curte undo se culcase de cu sears.

Cadavrul a Post transportat la Morga.DIN _

Crima din Oenele Mari. O crimeingrozitoare s'a descoperit zilele trecute laOcnele Marl.

Un pescar din localitate, numitul MustafaCiaute a fost gasit asasinat pa deaiul de llagaOcneie Mari, avind mal multe rani de cut t inpiept si capul aproape despartit de r estulcorpulul.. Dupe cercetarile facute de administrat,ia lo-calk autorul acestel crime a fost descoperit elarestat. El este un evreü, Itic Jovanescu, care,intilnind pe pescar singur pe deal, l's itcis el

l'a jefuit de suma de -200 le! ce nenorocitulavea asupra lui.

Asasinul a tost lnaintat parchetulul.Corpurile Legiuitoare

Prhbnitirea din Br$ila. Coresponden CAMERA DEPVTATTLOBtul nostru din Braila ne anunta ce In ziva de9 curent pe la ore! 5, watt, prabulit In strada ,óledtnfa de la 11 IflalaRegala, tad case, una In constructie. a d -luif- rmacist Jajs, tar tele - l'alte, magazinurile dlorDobrescu ei Ciurcu. Vine la ordinea zilel interpelarea dlul

Prabuairea a fost tnsotita de o formidabile C. Dobrescu Argee.trssoitura, care a Ingrozit pe loti vecanü case D. D. Sturdza mega pe interpelatorl sefor dartmate. amine dezvoltarea interpelarilor for pine

Multe geamurl ale caselor apropiate, s'ali fa, dupe votarea creditulul. de 6 milioane pen -cut bucati, atit de puternica a fost prabugirea. {rii navagacie pe Dutiere ei a proiectulul de

Dupe cum ni se serie, niaun accident de lege pentru reorganizares manel militare.persoane nu e de Inregistrat. Pagubele mate-

n

rial-e aunt, 1nee, considerabile. Magizinul de D-nil N. Leonida Asian, Ione! Gredieteanuaticlerie al dlui Dobrescu, a fost cu desavir ei I. Poenaru Bordea, iuterpelatori, nu pri-eire distrus. Nimic nu a ramas din marea care mese propunerea data prim ministru §iumplea magaziuul ai'I facea a ß eel mal bun concia sä amine interpelarile numme dupedin localitate. votarea creditulul de 6 milioane, iar nu ei

Magazine' dial! Ciurcu, de manufacture, a dupe proiectul de lege al reorganizerel ma-tost d'." asemenea distrus. rinel militare, care va comporta o discu-

Pagubele cauzate, de ai nu aunt evaluate indi, tinse tiratiuse.ce crede totuai ca aunt fuerte marl. D. ministru Ferechide spume dlui Gri-Sluneildere. Eri, pe la orale 12 din zie di4teanu cA nu va putea sa'el desvolte

Miami es 1n elate de 23 ant, ßu- interpelarea de oare ce nu i s'ad dat incad tut Iosef Abases dia Galati, strada LApug-neanu, s'a sinucts tragtndu -al un glonte In dosatele cerate.Maple. Nenorocitul a murit imediat. D. I. Grddi$teanu declare cA nu mal are

Inca nu se ,stie cauza care '1 -a impins pe ne- trebuinta de dosare si het poate desvollafericitul linar sa',al carme vista. interpelarea si fare ele.

Crimes din Cráanelti. Individul *tefan interpelarea d -1s1 GredirgleannGrecu, ingrijitor al primarrel din Comuna Crag-need, judei:ul Mehedintl a lmpuecat ,alaltaeri D. I. Gradi #teanu are cuvintul In des -noapte pe un consatean al sai] C. Fusu, uci- voltarea interpeleril d -sale asupra refuzululzlndu -1 pe loc. prirnáriel Capitale) de a pläti dlul inginer

Crimiaalul a fost arestat pe data n}i dat pe Thiem, suma ce i se euvine pentru sonda -mina parchetulul. gole fäcute pentru gasirea apel subterane." Interpelatorul face istoricul alimentari!

PlIOCESITL ZOLA orasulul eu ape si arata cä din lucrarileinginerului Thiem, de acord cu iugineril

Versailles, 11 Maiiï. Afacerea Zola. no §tri, s'a stabilit cA vechea alimentare a

Citi -va curioe1 In fata palatului de justitie. aliment! cu trebue pera eu pe nona

D. Zola uoseete fare ialimentare trebue sa se face cu spa sub-

D. Labor] resinieincident.

cide siuni tinzlnd )a termite ce lucrarile pentru aducerea acestelincompetente Cartel. aceasta se declare ape vor costa 2 ei jum. milioane rii cä lu

creche vor fi gata In doni ant.competente. Primarul de atunel, d. N. Filipescu, fa-D. Labori cere sA face recurs In casatie cuss un proiect de contract pentru a seto privinta competente) Curtel. Melilla eu inginerul Thiem, care se InsercinaCurtea se retrage pentru a delibera. Cu executarea lucrarilor.La reluarea audientel, d. Labori critica Contractul nu s'a putut incheia din cauzavie jnsticia. schimbárii administratiei comunale.Presidentul n retrage cuvintul, apoi citeete Aeitialul primar n'a unit sa tie seamä deconeluziile Cuitel, care admite recursul. de lucrarile facute

1aodia a se ridici. eia criticat alimeuta-.'edint use rid de : jos Zola ! sunt ime- rea cu ape subterane. Sunt 3 ant aproape

de atunci ei actualul consilid comunal lu-diet reprimate. create pentru a gasi o solatie, care esteVersailles, 11 Maiú. Conclusiunile avo- toenail aceea propuse de d. inginer Thieincatului Labori Lind lanecompetinfa Curfii cu tre) ant Incinte. Cu toate acestea pen -cu jurafi din Versailles, de oars ce delictul tru lucrarile facute de numitul inginer, pri-de care este acusat d. Zola s'a comas la met is a refuzat se't plateasca onorariul.Paris. In urine, consiliul, dupe o intervenire

streinä, a votat sd se pläteascä onorariileRESBOIUL ISPANO- AMERICAN d -lui Thien.

Done voturl opuse In aceeael afacere.( Servicial Agenfiei Romine') Unul din douA trebue sa fie ilegal. Ilegal a

fost col d'intil ei este o rueiue pentru ad-DIN EDITA DE SEARA minietratia comunale care a dat ace) vot.

Rueinea aceasta ramine pe capul primaru-Madrid, 11Maiü. Cdpitanlu Deschamps, lui. Dar ea a fost portate ei In streinatate,

comandantul lui Monserat, a sosit aci $i unde primaria Capitale! a fost consideratea remis ministrului de resbel un plic in- necinsütä.this ce i-1 incredinfase generalul Blanco. A trebuit o interveniie streinaí pentru

Havana, 11 Mail. Doug canoniere a- ca primarul sii pláteasciä inginerului ono -mericane ail incercat ad sileascä portal rariul caraaisabella - Segna, dar trupele le -ail shit sä Aceasta se dovede §te eu scrisoarea pese retragd. care contele de Leyden a adresat'o ingi-

Washington, 11 Maid. Septamlua vii- nerulul Thiem prin care il spune ca vatoare, d. Pauncefote, ministrul de marine interveni pe lunge guvernul român pen-al Canadei, si functionaril Statelor -Unite se tru a i se face dreptate, ei prin o altevor reuni In conferinta. ca se. discute pre- scrisoare, in Iimba francese, serisoareliminariile unet conveotit pentru regularea foarte aspra, po care inginerul Thiem aunor cestiuni peudinte intre Canada ei Sta- adresat'o primarulul Robescu.tele-Unite. Interpelatorul citetite scrisoarea $i arate

New Yolk, 11 Maid. O depeeä din Jack- vehemenfa in care e,,te striae, $i terminesonville anunta cA la 18 Maid, 400 cubani, suunfnd cd aceasta ilegalitate facute deprevazuti eu material de rezboiie, ad parAsit Robescu a adus discreditul asupra pri-Tampa pentru a merge la Cnba, märii, care a Post considerate in streine-

G:braltar, 11 Maid. Circuld zvonul cd tate ca o datornice nesolvabild.escadra de la Cadix ar fi apucat drumul D. ministru Ferechide respunde ce nuapre Cuba. d. Robescu a refuzat plata ei nu s'a tinut

DEPESILE DE AZtde angajamentele luate.de d. Nie. Fidpescu,ci comsat iuterimarä care ar fi constetat

1K[er rile eelor doua 'Tote cA nu ezistá un contract care : it doveNew -York, 1.1 Maiü. Herald anunfä deascA angajamentul.

cd escadra amiralului Schley a I plecat D. I. Grediqteanu Atuncl de ce i aliJot la Santiago de Cuba ; escadra a- Pletit acuta ?

D. ministru Ferechide adaogä ea In pri-miraluiui Sampson a plecat In aceeatgi marie nu s'a gasit un legamint juridic ]atrenoapte. primarie ei inginerul Thiem. Dar d. Thiem

New -York, 11 Maiü. -0 depend din care lucrase, s'a plans guvernulul site deSt. Pierre (Martinica) asigurd cd es- inechittee. S'a facut ateucd o interventie a-cadra amiratului Cervera se va in- micalá, luc'rul se obiciuue §te. Guvernul ro-toarce in apele insulei Martinica pentru mfr cercetind cauza a satisfscut toreros,a se aproviziona cu ceirbuni. care s'a perni dreapte.

A»sbaeraadorul Spaniel la Parlrt De cere i Robescu, In one.D. C. F. Robescu, In contra Inchiderel,

P1tegñltri engleze spune ce nu a platit la Inceput pe d. ThiemMadrid, 11 Maiil. D. Castillo va pleca óindce nu etisie mitt un ang'ajantent al

in curind la Paria. primäriel.Ziarele inregistreaza svonul dupe care Se cere Inchiderea discutiel.

la Gibraltar se fat marl preparative mi- D. G. Scorfescu, pentru In hiders, spunelitare ; 7000 de englezl sunt gata si piece ca discutia este de prisos.ca sA la in posesiune Tinger. D. Ionel Gredigteanu a afirmat un fapt

A »ser[oantt la Manila Gracecare ministrul de interne l'a confirmai.

Orice discufie este de prisos.San - Fran ^isso, 11 Mair. Azl s'ae Im- Discutia se fnchide.

barcat trupe pentru Mania. Imbarcarea va Se is In discutie proiectul de lege pen -continua 'aline. tra un credit de 6 milioane, pentru navi -

Inlrare liberes gatia pe Dunere ei Prut.D. Ienacovici se intereseazä mutt de na-

V'o'onia, 11 Maiü. Gazeta de Colonia vigatia Prutulul ei de starea lucrerilor peanunfd cd guvernul spaniol va declara acel rid.azi intrarea liberd a ori cartel fel de D. Scorfescu vorbeete In scelse sens.nutrimente. D. D. Sturdza cere Cameral sA voteze

acest proiect pentru ridicarea manuel noas-tre comerciale.

Dona Camere franeefa D. P. S. Aurelian, färä se se arate Incontra proiectului, face critica marinel noes -

Paris, 11 Maiiit.' D. Lebon, ministru/ tre comerciale si arata cIt este ea de infocoloniilor, care a cäzut in ultimale alegeri, Hoare fate cu aceea a celor l'alte State.s'a dal demisia. El insti va conduce di Dupe oare earl explican date de primulrecfia afacerilor departatmentului sä4 pine ministru, proiettai s'a lust In considerare.

Ia fortnarea vütortdui consili4. La art. I d. Ienacovici propone un a-

\'outs Camere Bate est f el compiled : 254 mendament, pria care o Burn de 100.000

republican£ 104 radicali 74 radicali so- lei se fie afectate la lucrar! de rectificarecialisti; 57 socialietl'; 38 raliafi; 44 reac- a rtulul Prut.fionari ei 10 nafiunali$ti. D. D. Sturdza spune ce planurile acestor

lucrerl sunt In studid ei la toamne se vaputea §ti costui' lucrarilor de rectificare a

EOOTInat Prutului. Plea stuntt nu se ponte trece ni-mie prin acest credit.

Discutia se Include ei articolul se voteazaCu privire la informatia data In nume- nemodificat.

rol nostru de Simbate, prin care se afirma Art. a §i 3 se voleará fort discutie.cA d. Franz M. Lebrer, comerciaut din Pi- Legea in total este votate cu 59 voturiteed, ar fi ssvireit o contraventie la legea din 62 votanti.licentelor, recuuoaetem, In urma lamuririlor D. C. Popovici spune cA regulamentulprimite, cA asemenea calcare de lege nu se Camerel eel ca Adunarea In penultima elpoate imputa d -lui Lehrer. . eedintä sit aleage comisiuoea pentru veri-

(Urinare)

ficarea cheltuelilor Statulul. Cere ca biuroulse se conformeze regulamentulul.

D. Prefiedinte spune cA aceasta comi-siune se va alege dupe votares legel dereorganizare a marine! militare.

D. Poenaru - Bordea protesteaza In con-tra intervertirel ordinel zilel. D -sa nu aamtnat interpelarea d -sale de ell numalpeutru votarea creditulul de 6 milioane.

D. C. Naco, care presideaza, nu tineseamä de aceasta protestare.

D. Gtrboviceanu da citire raportulul asti-pra reorganizare[ marinel militare.

D. I. Poenaru Bordea, In chestie preala-bi1e, spume ce nu este favorabil nidi gu-vernulul de a trece legl attt de importantela sflreit, In gripe si prin surprindere el nielde demuitatea Parlamentulul de a servi Inaceasta operatie de un simplu biurod deInregistrare.

Camera nu cunoaete legea, nu -I stie ma-rea importants si cere pentru a studiaproectul o aminare de 24 de ore.

D. D. Sturdza se opuue.Cererea se respinge.In discutia generate,D. G. L. Asian infiereazá de la Inceput

procedeul guvernulul de a presinta legiIn-semnate ca cea In discutiune, la sftreitulsesiunel si In pripe, ast -fel cA deputati) nielnu 'el dati seamä de inportanta lor.

Intrind In materie, d. Asian se Intreabadace tara noastra are fotos de o marina derezbol el se lndoeete de utilitatea el.

Arate apol ce marina noastra este Inapolcu totul Cu progresele ca n'avemde cit un singur vas de rázboid, incruciea-torul (Elisabeta', si acela este veduiti. Toatecele l'alte sunt el trebuesc reformate.

Oratorul apune ca acest proiect in loe sAreorganizeze, va dezorganiza el descom-plecta marina noastra de rázboid.

aedinta se ridice la orale 6.Sedan fa de la 12 Matti

edinta se des pide la orale 2 el 5 m. subpresidencia d lui Tache Grami.

Presenti 104 deputate.D. D. Sturdza, primul ministru, citeete

mesagiul prin care sesiunea Corpurilor Le-giuitoare se prelungeete pine la 15 Maidinclusiv.

SENATULSedinfa de la 11 Muhl

(Ur mare)D. Sefendache se punge cA, eri, la ser-

barile de 10 Maid, de ei avea invitatiti, nua putnt patrunde pine la tribune. Denuntafaptul si cere ca sit se is mäsurl ca altadata se nu se mat Wimple.

D. col. Budifteanu declare ce chestiunearid ;cats de d. Sefendache este foarte im-portant a.

D. Pre$edinte : Cetre cine ve adresatl?D. cal. Budi$teanu : Cetre Senat. Sant

ales litter la Arg. e, nu -I gluma, si am sävorbesc. (Ilaritate.) Oratorul face istoriculprimirei Tarului la Paris, locul ce a avutacolo pariamentul francez, §i cere ea gu-vernul sA vie cu mat putine credite dar secibi mal mull respect de Senat. Erte la de-filare, domnilor, tribunele erect plane defemet ; numal umbrelute se vedead pestetot toted (mare ilaritate).

D. Viiaoreanu protesteaza contra celorzise de o. Budeeteaitu ; zice cä a fost insar-cinat cu politia tr'bunel Senalulni ei 'et afacut pe deplin datorie

D. Prefedinte (exasperat de proportiilece is aceasta discutie, lntrerupind pe ora-tor) Domuilor, trecem la ordinea zilel. Punla vot din nod proiectul de lege pentruun credit de L500,000 let oraeului R.-Serat.

(D. Viieoreanu, care In timpul votulul in-gereaza In favoarea creditulul, este pus lalocal lui de d. P. Gradieteanu).

Creditul se voteazá.D. P. Grädititeanu 1sl desvolte interpe-

larea asupra construirel liniel Ploeetl -Urzi-cen'- Slobozia.

Oratorul apune cä un proect pentrn cons -truirea acestel knit s'a votat de Senat eisA mire cä nu a trecut inca In desbaterileCamere).

D. Ionel Bretianu apune cA timpul esteprea lnaintat pentru a Incepe lucrarile con -struirel acestel limit ei de aceea a crezut deprisos sA mat prezinte proiectul de lege.

Discutia se Inchide.D. I. Brabeteanu spume cA se mire eA d.

prim- ministru descousidera asa Senatul Inclt nu vine sa rfspunda la interpelarile cei se adreseazá. Azt este la ordinel zitel in-terpelarea sa relative la eco1ile din Brasov.

D. Ione) Brätianee spune cA d. Sturdzaeste ocupat la Camere.

D. Brabeteanu se Iuvoeete sA amine des -voltarea interpelarel d -sale, dupa redeschi-derea eedintel, chid d. Sturdza va fi anuntatca sA vie la Senat.

D. G. Panu. Rog sA fixatl pe mane in-terpelarea mea.

D. Pretiedinte. Este fixate.Senatul trece In sectil.

s

Sedinta se redesehide la orele 4 sub pre -eidentia d -lui N. Crátunescu.

Biuroul comunica d lui Brabeteanu cä d.Sturdza nu poste veni azi, InsA mIine vaveni.

D. Brabeteanu admite ca mime se 'eldesvolte interpelarea.

Se vote..zä modificArile fäcute de Adu-narea deputatilor proiectulul de lege mo-dificátor al legel pentru construirea eiexploatarea tailor ferate de interes local.

Se da citire proiectulul de lege pentrudesehiderea until credit, pe seams ministecolui lucrarilor publice, de lel 17.800.000,pentru cumperarea de material intent, Introcare ei vapoare.

D. col. Btutisteanu cere ca sä se cumperevapoare bune, nu ca cele cumparate intrecut.

Mal cere ca maeinele se fie lucálzite cupetrol In toc de carbuni de Westfalia, carinu stint bunt.

D. I. Bretianu respunde cä combustibi-lui care se Intrebuiuteaze azt e ei petrolul,dar nu toate maeinele se pot incalzi cu pe-trol. Maeinele cari stint comandate in strii -netate sunt comandate pentru a putea fiIncälzite Cu petrol.

cit ; priveete cärbunil de Vestfalia, d -sazice cä d. col. Budieteanu este greeit find

E P O C A 3

ça calitatea càrbunilor de Vestfalia esteegalà cu acea a cerbunilor Cardif.

*Anita se prelungeste pica la orale G.Se cere lnchiderea discutiei.D. Valerian Ursianu vorbeste 1n contra

Inchiderel. Dsa zite cà alegàtoril nu l'adtrimes la Settat peutru a vota milioane pestemilioane fai à discutir.

Discutia se Rachide.La art. 1 d. Ursianu zice cà prea voim

sa imitam pe Statele marl lu toate cele, siIl este teame sa nu adent lu acea stareeconomica In care se afta azi Grecia.

Dnil I. Bràtianu si Miceseu raspund citeva cuvinte, si art. 1 se voterait.

Se voteaza art. 2 -4.Legea, In total, se voteaza cu 38 bile dia

40 vutautl.Se voteaza proiectul de lege pria care

ministerul agriculturel industriel, comerciu-lui si doneniiler este autorizat a ceda, taraLlespàgubite, ministerulul de rasboiü, patrumosil ale Statulul, pentru a servi ça clin-pur! de instructie regionale pentru corpurilede armata.

De asemenea se voteaza proectele de legepriu cari judetul Arges este autorizat a con-tracta un lmprnmut de 150 000 lei, car ora -sul Buzaü un credit de 150.000 lei.

Se voteaza, dupa cererea d -lui Poroineanu,inipàmluteuirea d -lui Dim. Stefan Cristide.

§edinta se ridica apol la orale 6.

tledinfa de la 19 ]naiasSedlnta se dosi bide la orale 2.45 sub

presedintia d -lui N. Ganea.Prezenti 91 d ni senatori.Pe banca ministeriale d -nit D. Sturdza si

Ienel Bràtianu.Se lac formalitàtile oblcinulte.o. D. Sturdza citegte Mesagiul regal pen-

tru prelungirea sesiunea Corpurilor Le-giuitoare piná la 16 Maia inclusiv.

4111.11,

Depe§ile de azi

Serviciul «Agenfiei Renifle»

Paris, 11 bias. Din 180 scrutine de ba-lotagil, se curiose 177 resultate : S'al ales66 repillicani liberali, progresisli si ra-liatt ; 61 radicals, 38 socialistl si 10 mo-narchcti. Republicanil si raliatis perd 30 delocurl si càgtigà 14 ; cum la primul scru-tin al eástigat 6 locura, nu perd ln fondde cart 10 locurl.

Radicalil perd 16 locuri si clstiglt 20 ;socialistic perd 9 si clstiga 16 ; monarchienperd trel si clstiga 10.

Printre principalil ales' se remarelivazed -nia Clovis Hugues, Millevoye, Meuler,d'Arenberg. Wilson si de Cassagnac.

Printre candidatii cari al cezut suet : d.Andrieu de Bernis, Darlan, Dautresme, dePérigord, Lebon, LaRochefoucault, Delpeuchsi Develle.

Constantinopol, 11 Mail. O descinderes'a facut la eg-ntul consular francez de Xan-thi, cu pretinse ordine de la Kaimacan.Ambasada fraucezä a reclamat eu energiePortel, care a dat ordine peutru arestareasi pedepsirea vinovatilor.

Atena, 11 Maiü. Prinful yi PrincipesaBulgariei ai 80811 incognito fi ail visitaiormaie Probabil nor pieta diseard.

Regele a telegraflat din Patras perecheiprinciare o cálduroasá bunóvenire.

Budapesta, 11 Mail. Dtlegatia austriacaa discutat In sediota plenara budgetul afa-cerilor streine. Toti oratoril al aprobat po-litics contelul Guluchowscki. Germenil o-pozitiel deelarà ca cu toata Increderea ceal ln contele Goluchowseki, vor vota IrisaIn contra budgetulul, pentru motive de poli-tico interna.

Delegatia ungureasca a votat budgetulmarine" in sediat& pleniara. In cursul dis -cutiuuel, d. Kallay a declarat ca guvernulnu urmareste nice un plan de marire a ma-riner de rasboiü, este vorba nuntal de 1m-bunatatirea si de mentinerea starei actuate amarine'.

Budapesta, 11 Maiü. Reproducind unarticol al ziarului Novosti, Pester Lloydarce cd este necuviincios din partea ziaru-lui Frank furter Zeitung de a zice cd nupoate fi vorba de ndscocire, fafd de des -minfirea contelui Golucholvscki. PesterLloyd repetd, o data pentru tot- d'a -una, cdnu existé nisi un tratat austro -rus, nisica acela ndscocit de Francfurter Zeitung,nice alt fol.

lJt(ME kFORMATIVNIIeri azi s'a impartit ln Capitala

urmatoral apel:

Celafenl as Capitales,bau], a doua Capitala a Romîniel, Sind

chiemat a trimite un reprezentant laSenat, a întrunit glasurile sale in per -soana valorosulul nostra frunta>l, Gene -ralul Gherrghe Manu.

Cînd Iaaul, leagannl Unire! Rominilor,a consfintit prin alegerea sa candidaturade protestare in potriva regimulul pre-nunciamentelor ei al tradäret neamululromînesc, este de datori' Bucure §tilor,capitala regatulni anima rominismulnl,a conglasni într'un gînd t}i intr'un anfletcu Iaaul lui Stefan -cal -Mare.

De aceea, se face un apel calduros ce-tätenilor capitale! apre a se întruni Marti,la orale 8 seara la Clubul Conserv itor(Pista Teatruluv) ei a merge de acoloin corpore apre a manifesta bucuria Tor$i multumirt Isaulut in persoana alesu-lui sAil.

Guvernul vrea sá numeascd pa d. Em.Culoglu prefect de polifie al capitales.

D. Culoglu a fort unul din cet mai activaagen f t cari ai uneltit pronunciamentul mi-litdresc.

La d£nsul acasá er fineaa chiar concilia -bulele.

Indatd ce aceastá numire se va face, vomarata rolul pe care 'l -a jucat d. Culoglu inacele evenimente.

Se agita cestinnea ca, fatë mal ales demiserabila campanie duct la Iaal de gu-vern, care a pus lupta Intre Moldoveni.Qi Muateni, clubul conservator din capi-tal& sA dea un banchet monstru in oaoa-rea comitetulul clubalut conservator dinIa:ll.

Ridicolul ministru de justifie a Pleut ob-serva fiuni d-lui judecátor Vlasto, /Und-cd amers de cite-va ori la aosea cu tráaurá cupatru cai.

Din Braila ni se serie cà trebuind sa sefaca unele reparatil la tuburile cart conducapa la Lacul- Sarat, construite anul trecut,s'a constatat ca toate sunt defectuoase, ne-find construite cu material bun.

Administratia locals cauta sA faca aface-rea mucama.

Din Constantinopol ni se telegratìazäcil eu ocazia serbäret nationale romine,d. T. G. Djuvara, ministrul Romtniel, aprimit felicilälile colonie! romine dinConstantinopol ei a pronur,tat un dis-eurs de circralstantA.

D. Djuvara a trimes o telegrama defelicitAri M. S. Regelu! Carol, care abine-voit a räspunde.

Marele vizir ,si ministru] afacerilorstreine aí4 trimes felicitärile lor minis-trulul romin.

D. Djuvara a oferit un dejun functio-narilor Iegatiunel notabilitatilor co-loniel.

Erl, s'a tinut la Hugo a doua sedinta acougresulul medicilor din tara. S'a ales co-mitetul pe anul curent, lar seara a avut loeun banchet presidat d. dr. Màldàrescu.

Al toastat d -cil d ri Malderescu, Atana-sescu, Bàrdescu, Cli rnbach (Dorohoiü),Drugescu, Bestelel, V. Babes pentru presa,Kiriae, Manolescu, Petraacu (Tecuci), Sta-matin, Cercliez (Birlad), studentul In medi-cina Botescu, etc.. etc.

S'a petrecut de minune [Ana la miezulnoptel.

Menlbril partidulul conservator dinBuzä0 s'ait intrunit Duminecä ail pusbazele unul comitet conservator, compusdin 32 de persoane.

S'a ales apol ei un comitet de actiunealcätuit din d-nit Emil Teodoru, pree-dinte ; N. Sibiceanu, C. Boranescu, C.Catuneanu, Barbu Pältineanu,(Bucuresti),N. Cosäcescu, (Bucureetl), N. Persescu,C. Simionescu, I. Niculescu, membri.

Acest comitet va avea conducereaunul ziar ce in curind va apare ln lo-calitate.

Trtdarea lui Sturdza gi presaPresa independentd continua sa se o-

cupe de trddarea sdvIrgitd de DumitruSturdza, primul ministru, in afacerea§coalelor din Transilvania :

Ast -fel Drapelul de as?, sub tiUul«Bahia romine*ti in mina ungurilor»,epune :

«D. Sturdza, care a refuzat ad dea ycoa-lelor yi bisericilor din Transilvania bancala care avecai drept, il di acum ungurilor.

«Guvernul unguresc II primeste cu pláceri yi Poile oficioase de dincolo spun cdel va judeca CUM, CIND si CUI sd -a deadacá mai intU se va convinge cd sunt inTransilvania ?coil ¢i biserici cari aa drep-tul sd -i primeascá.

«lar dacá va gasi cd n'as nier un dreptcum de sigur va cauta ad gdseascá

guvernul unguresc il va lua el, de oare -ced. Sturdza are naivitatea ed -a incredin-leze lui.

«Se merge din gresalá in greaalá. Dupe]ce, prin conduita sa indoelnicd, d. Sturdzaa dai motiv Ungurilor sd poatá puna laindoialá drepturile gcoalelor gi al biseri-cilor din Transilvania de -a primi anu-mite sume de la guvernele rominesti, acum,crez£nd c'o drege, dá fondurile in minaguvernului unguresc $i puna lupul sá ju-dece drepturile oilor.

Aceasta este o adeváratá stare de incon stien f á. Rominii vor pierde act fel ,sibacii fi fcoalele, caci trebue ed aibd cine -va copildria $i lipsa de bun si »tif a d luiSturdza ça sd c,-eadá cd Ungurii vor fiara de naivi ça sd ne serveascd de inter -mediar gratuit gi cinstit in achitarea da-toriilor pe cari la avem peste munii'.

* *

Acela,y ciar primefte o corespondenfddin Bra,gov din care extragem urmd-toarele :

«Guvernul unguresc a cerut mitropoli-tulul din Sibili set rdspundd : Cam aáaians rescriptele sale anni con -ladelufial in monile d -lai TakeIonescu, lIt in genere obiecte dedisculiune tn Parlamentul Ro-miniei ?

<1lfitropoütul, in urma acestora, punaarum in cercetare disciplinará pe pd-rintele protopop V. Voina, pe motiv cdnumai d£nsulut, in calitate de prege-dinte al Efories acoalelor i preot al bi-serices S-tului Nicolas d 'in Bra§ov, ,Fipentru us oficial, i s'ali dat copiale a-celor rescripte fi dea numai de la din -sul ali putut ajunge in alte mains.

Pe alci se sestine, cá atit dinBucuret tl cit §i din Pesta seface mare presiune asupramitropolittllul din l5libiil, casÄ declare, c8 numai de unordill are cunottintá.

Nimeni nu poate îns& presn-pune, d se va obtine o asemeneadeclaratlune de la mitropolit.

Ca nimic pe lomea asta nu semal poate desminti Pianta acelor

ordinatiuni ; tot a §a a chitantelor.Chestiunea e cá unul numai e

trimle de ministrul Vlassics, ceeace nu escinde flinta celai l'alt,

provenienta lui de la baronnlBánffy. Ori e de la Vlassics, oride la Bánffy, tot una e.

** *

«Se cite, cd guvernul unguresc se mul-fumise de -o camdatd sd denumeascá laliceul romin de alci pe profesorii caripropun Timba maghiard fi istoria, inschimbul ajutorului ce 1 va da. Agitaiia etot mare in publicul romin.

«Fuile maghiare nu inceteazá a publicafel fi fel de articole pe aceastd chestiune.Dintre toate Orsztigos Hirlap, loas noud, emai bi£ndá. Aceasta, sub titula : Perfidiavalachá, punindu -ne toate ráutá f ile lumeiacestea la adresá, si ldudind pe d. &inffypentru inisleapta sa politica pe terenutnaf ionalitdfilor, zice cd opini' publicómaghiará cere £ncliiderea ycoalelor, insti emai bine, dace] guvernul puna numailnIna pe ele, ca aya sá ne cucereascá(spof.

Agentura de ghesefturi a lui Melisianu, agäsit iarasi un bun prilej de gheseft cu o-caziunea tnchirierel locurilor din tlrgul Mo-silor.

Mai toate locurile al fost a adjudecate,otova, pe numele cunoscutilor Berechet siCretu de la Obor, cari acum speculeaza pesarmanil uegustori, lutnd preturl lntreite deait acele cu cari le-al luat el la licitatie.

Aceaste speculatie murdarä se face subocrotirea si eu Itrlegerea sefulul afacerilorde acest soil, Melisianu.

Un cousiliü de ministri s'a tinut azi di-mineata Intre orale 10 -12 la ministerul deinterne, sub presidentia d -lui D. Sturdza.

s noie Buznea pentru disciplina de partid, d.Pitre Sion pentru general Manu, d. Gh.Ghib[uescu peutru fcziunea radicalitor eupartidul conservator si peutru redactia zia -rulul Opinia, d. I. Diimandi pentru generaiManu.

D. Petru Missir a vorbit apol pentru isbluda generalului, caci dupa d -sa, alegeread lui generai Manu dovedeste ça ideia alcaria port - drapel a fost candidatul partidu-lui conservator, iesenil al tnteles'o, si s'aiezp,rimat peutru partidul conservator si Incontra p:.rtidului libera.

Iata cum apreciaza*Evenimentul, ziar li-beral, alegerea de la 9 Main:

Alegerea d -lut general Manu se'nnifl'a :Da, guvernul d -lui Sturdre este un guvern

de frauda si de minciuni, care si -a calait tosteangajarnentele fata eu tara.

Aleg rea generalulul Manu 1n IaIl semni-tica : «Da, guvernul lui d. Sturdza a comis of.,pta rea, a demeritat de tara, inaugurin i pro -iunciameutele militare. Alegerea generalululManu In Iasl semn4fi'fl: Da, guvernul d -luiSturdza este un guvern de tradator de neam.care a tradat tara, care a predat ¢eoalrledin Transilvania pe mina Ungurilor.

Alegerea generalului Manu semnifica :Da, guvernul d -lui Sturdza este un guvern

odios, sálbatic, rusinos, pe care ori ce om debine il condamna, pe care ori ce romin iubitorde tara 11 blesteinà.

Generalul Manu ales la Ia,1 Inseamnä nu oalegere de partid, ci tipatul de durere al taretlntregl In contra une1 staptnirl ticaloase, pecare nu este om de bine sa n'o lnflereze eu dis-cret.

oPeutru a se vedea *activitatea desperata

pe care al desfàsurat'u colectivistii, vomreleva sci doua lucrurl:

1) Administratia a adus, eu bilete de liberparcurs, 40 de alegatorl din diferite un-ghiuri ale tare!.

2) Guvernul a facut apel la socialisti cariad dat candidatnlul administratiel vr'o 15voturi. Un alegator socialist a fost adus dela Paris.

Triumful de la IaRiMainte de a parasi Iasul, d. general

Manu a adresat valorosilor alegatorl din adoua capitals a tarit, urmatoarea scrisoaredesk hisà, publicata lu fruntea organulul con-servator local Opinia. tata scrisoarea :

Domnilor Alegatori,1'eputind, in scurtul timp ce -mi rámd-

seae, mainte de a merge sd'mi Indepli-nesc datoria de mandatar al d-voastre inSenat, sa via ca sá vó mulfumesc persnal pentru demonstrafia politics ce all fá-cut prin alegerea mea de la 9 Maiü, per -mileli -mi sä o fac prin aceste cite -va rin-duri publice.

Intrunirile pe cari le -am avut in cilelede 19 Aprilie gi 7 Maiü, fi discursurilece s'as rostit la acele intruniri, ad de-terrninat bine caracterul ce vola parti-dul conservator sá dea acestel importantea'egerl.

Am spur cd luptám pentru a redesteptasimful patriofilor romini, alit de apäsatde guvernul actual ;

Luptám pentru a se recta institufiunilorStatulul respectul si considerafiunea ce lise cuvine, yi la care s'a atentat prin ipo-crizia, nepriceperea $i reaua deprindere aguvernului nostru;

Luptám pentru a protesta in contra ten -dinfei de a se imprástia credinfa cum cdcorpus nostru electoral n'ar ¢ti sá'$í exer-cite dreptul de control ai n'ar indrázni sdspuie cuvintul sáù.

Domnilor alegátori, ne-ati inteles, ne -atiaprobat si ati triumfat.

Iegenia fi in aceastá luptá ate doveditcd, coboritori ai acelora cari as fácut u-nirea Rominilor, nu aü demeritat de ladinyii, si cd yi acum ca yi pe viitor, vor caunirea si prosperitatea Romîniea ad fie tare,si bine ayezatá, in fine cd intervin cu vi-goare cind cine va atenteazá la ele.

Trecem printr'o situafie grecs. Momentulera vault sá vi pronuntati antre cele douépartide. V'at! pronuntat pentru parti-dul conservator.

Yd mulfumeac din inimd, domniloralegdtori, cum mulfumesc tuturor cetáfeni-ler cari s'ai unit intr'un Bind cu not pen-tru a má alege pe mine ca organ al dv.

Data cilei in care va stria ne amin-te,4te o data scumpd. Unifa glasul d voas-cu al me a pentru a striga : Tráiascá Ro-minia ! Tráiascd M. S. Regele !

Primifi, vd rog, domnilor alegátori, re-cunottinfa ,si afectiunea mea.

Iasi, 10 Main 1898.General G. Manu.

Inlediat dupa aflarea rezultatulul desprestràlucita victoria a partidulul conservatordin Iasi, d. general Manu a primat un mareuumar de telegrame de felicitar! dia Bucu-restl si din multe orale ale taret.

Se stie cil, In chiar seara alegerea, dniiLascar Catargil si Gb. Panu al plecat laBucuresti, condusl pitta la gara de tot cepartidul conservator are mal valoros.

Trenul a pornit in mijlocul unes furtunlde urale, cari acopereal sirenele locomo-tive'.

De la gara, manifestantil s'ai Intors laclub.

Obsery o parte din lume, clic' saloaneleclubulul Bunt ara de Intesate in tit e imposi-bila on -ce lniseare, dnii general Mino, Cogll-niceanu, Greceanu, Badarac. Vlàdoianu, P. Mi-sir, I. Diamandi. Sandu Riscanu, Vladoianu,Costea Bals, Leon Ghica, Eug. Ceaur Asian,Petru Sion, Dim. Andre'- Farcasanu, PanaiteBotez, Gheerghe Botez, M. Buznea, Coast.Chirila, dr. Pende, dr. Filipescu, loct.- colonelLipan Cananau, M. Miclescu, dr. Lebell, G.Raduiesru, dr. Puscariu. C. Isacescu. G. Calog-nowu, Tufescu, Gh. Ghibenescu, Gh. Lascar,Christescu, Leon Bogdan, George Bogdan, SavelManu, Draghici, Dun. Zarifopol, cap. Ianculescu,Scorpan, Iancules'u advocat, Crivat, capitanNeagu, Neculan. Giecea, Grigoriu, ManoilescuMladian, Ioan Gri ioriu, Ioan Catargiu, Gr. Butureanu, George Grigoriu, Dim. Grigorovicl,cap. Htrlescu, Dobrovici, G. Movilä, C. Constantinescu, Mareopol, si alti!.

S'a toastat :Al vorbit d -nil Grig. Cogalniceanu peutru

gen. Manu, alesul Iasilor'pentru d. Badarñl,d. Badaraü pentru d. Cogaluiceanu d. Mano-lescu-Mladian pentru general Manu, d. Ma-

Eri se vorbea la Senat cd d. :tftrzeacuar fi hotdr£t sd demisioneze din mandatulde senator al colegiului II de Ia,sï.

In adevdr, la intrunirea liberatd din a-junul alegerea de la 9 Maiü, d. Mir-senti,ca rdspuns la semnificarea pe care con-servatorii aü dat'o acestei alegeri, a de-clarat categoric :

Vd cer yi eta, dlor alegdtori, ad vápronunfafa infra mine alesul d-v. de cecide ani, yi candidatul partidulua conser-vator.

:5i colegiul s'a pronun fat.

Contcariü stirilor date de nui' dia con-trat], d. sublocotenent Slàoescu, vittima ne-cidentulul lntlinplat Slmbata pe platoul dela Cotroceni, se afla cava mai bine.

Medical din spitalul militar, In a carua tn-grijire este d. sublocotenent, ad multe spe-ratite de a-1 scàpa cu viata.

Rànitul are tres coaste rupte si stareaalarmanta de zilele trecute a fost provocatàde o usoara emoragie interna si de o cott-tusiune a ficutulua.

Astazi, starea generala a bolnavulul esteCu mult mas buna.

i7LTIIYA OEAAst:ïzt a venit in sfìr;it, la Senat, rin-

dul interpelaírii d-lui Panu in grava c1tPs-tiune a pronunciamentulul din 1894, fäu-rit de conducàtorü guvernului actual.

Majoritatra s'a aritat de la Inceputfoarto nelinistitá, întrerupand mereir.

In inomentul ei:ntl punem ziarul subpresi, d Pana n'a terminal cu dezvol-tarea interpeliarii.

La editia de seard darea de seamï< conr-pleoti;.

Drogueria BrîndusBUCURETI

27 Strada Clementet ,22(itnes farmacie)

Drogue, Produse ChimiceSpecialiti Franceze

OBIECTE DE PANSAMENTApe Minerale

Dr. MENDELSOHNde la Facnitatea din Paris

Special pentra boale de FemelIli de Copia

Consultai iunl de la 2 4 p. m.45, Strada A.cademlel, 43

(vis-a-vis de Mintsterul de interne)intrsars. viortin emissa %i.t..rri *AL

Dr. D. GerotaSpee+Tallmt e Chirurgie, organele

gPnafto-urinareBULEVARDUL ELISABETA 39

Consul .at un1 de 1+ 6 7

AnuiiiciftMagasinal de Coloniale ei Dhlicateso

Ci eorge V. Pallado((o4 iornelitï Daniiles:u)14, Strada Cinspinranes, No 14Coltul Pasagialnl Bomin

Asortat din nutz eu tot Mut de articola dcoloniale proaspete ; primeste zilnic trufandalegi deli;,at, se, eu preturl modrs'e.

Servi<iul <oniltllncioe

Dr. Nicolae ComlaMedic Romin

Karlsbad, <Veinhauv» Sprudelgasse

Dr. I. T. MeraMedic Romin

Karlsbad, Mark9la +z Tempel

Dr. Ioan CalinciucMarienbad, Vila Co'umba

De arel<idatimediat pe termen de 5 ani mo-ttia FrátilesAi Bádeni din jadetalIalomita întindere 4,200 pogoanearabile, a se adresa d-neT Alex.Vrábiescu, strada sflntii ApostoliNo. 37.

MEDIC IiOM.:.V LV KAHL.sBADMedic Universitar

Dr. Romulus L. Craciun,Medic clinic in spitalul universitar, imper,

reg. din Viena tClinica dornuulul couailier decurte ProfesorNausserl, specia'ist peutru mor -burile interne, mede al asociatiunel pentru In-pr jirea studenVor morbos! din Viena, Protec-tor. MAjestatea Sa Imparatul etc. etc.

De la 1 Aprilie p'nà la i Oetonrbrie, con -sultatiunl de la 6 -9 ore a. m. si 3 -5 p. m.

MtthlbachgasseCasa Mt-hw*rzes -Rosier

DOCTOMII MARCELMedic al Spitalului CARITAS

s'a mutat InCalea Càldralflor, 61

Les Véritables Pastilles de VichyOn sait combien les estomacs

délicats sont parfois gênés authéâtre, en soirée, au concert, parles malaises de la digestion :

bâillements, aigreurs ou pesanteursd'estomac. Quelques Pastilles deVichy -Etat suffisent polir détruireces malaises. Il est vrai que cebonbon, délicieux au goût, estfabriqué avec le sel naturel extraitde l'eau des sources de l'Étatfrançais, à Vichy, et cela expliquequ'il possède les merveilleusesqualités digestives de ces sources,si connues dans notre pays sousles noms ile Vichy- Célestins,Vichy- Hôpital et VichyGrande - Grille.

Paul MarcovicïDoctor in Medieinh tti chirurgie

DENTISTS'a stabilii in Capitalo, intrare Ca-lea Victories No. 42, BulevardulAcademiel No. 1.

Consult. 9 -12 qi 2-6 p. m.

GRADINA

ENSCUStr. SF. IONICA

Lîngiit Palatal Regal

De la 1 illaiù drwchldr.GliÀDl1VA .mI;STJ UIt1Q DIVTULUl

I3IJMI'l'i3,U LNESCiJLocal do I-ul rang

Bucütärie renumitä Fra.cezl, Ge; .nnn I,ii 3umi£a,c"sVISIIRI S!'REiNE Ri INIDIIIir;NEde la ce;lu m:ii b.cao VII DE DRAGA*ANI

PLIETUR) R/;D(ISE

p pra 37--a._ral :GfiJTi rà rï1S1P, D1ABET CrJTti'JSGR.^ S= JE

_

lIlI/IQT1M GUTOSs, +Tl., ',uri; ART31'iri;Cll..OR

É 7,r__ .`. .3-IrticE/K1$

i

DIN CAUZA MARIREI MAGA

De rochi ì r\ á r

nie J LSINULUI 5I ATELIERELOR

corfáeciàBeiii

REGALELEA VICTORIEI No, 27, lauga magasinul

FURNIS. CilleraÌS'a mutat de la .23 Aprilie tot in CA

Universal si Prefectura Polities ocupand I -in si al IIlea etaj.P. S D -na PAUL are onoare de a informa pe onor. sa clientela, cà s'a tutors din

Paris si dl i -an sosit toute nouháfile pentru *.ezonul de Prient rara simat eu seams un mare asortimeut de mátrsyuri yii garnitur -i din Dele niaielegante pentru nunfl, /usad eipeeialitatea easiei.

i

E P O C A

!VITA ZIARITI.t7I >EPOCA

1f,

NICOLAE GOGOL

TARAS BULBA

RO IAN ISTORIO1,I { IATA REPUBLSCE1 CAZACILOR

Andry hätu cu putere In poartä, siea räsunä aaa, in cat se vedea ca din-darätul el se gasea un loe gol ; apoltsunetul se schimbä ca si cum s'ar fi preelungit sub' niate bolte natte. Doua mi-nute in urmä se auzi un sgomot de che-ai pasl de om coborind niate scärT. Por-tita se deschise. Un cälugAr, c'o che!intl'o mina, c'o luminare intr'alta, ledete drumul. Andry se dete indärät fart(voie la vederea unul cäluglr catolic, o-biect de dispret si urä pentru Cazacl,cari II trataü mal räü ca pe jidanl. Ca-lugarul, din partea sa, vAzind un Za-porog, se dete Sndarät eu citi-va pas! ;dar o vorbä ce 'I sopti baba la urechieIl linisti. El inclaise portita in urma for,Yl càläuzi pe scarä, si curind se aflarä

sub bolide malte si intunecoase ale bi-serice!.

lnaintea unuia din altare, lncärcat deluminArl, sedea in genuchi un preot,rugindu-se Yncet. Ltngä el steteaü inge-nuchiati clout diaconl tinerl, imbräcat(in sutane violete si cu cädelnite inmünT. Et cereaü o minune, scapareaorasulul, lnlärirea curagiulul zdruncinat.darul räbdäril, peirea ispititorulul carefl fäcea sa murmure, care i! facea fri-coal si slab!. Cite-va femeT, asemeneaingenuchiate, fa! rezemaü capetele despetezele bancilor de lem. Citi-va bar-bat! steteaü, cufundati intr'o tacere po-somoritä, rezematl de stilpi. Nalta fe-reastra cu slide colorate de d'asupraaltarulul se lumina d'odatä de lucirilezorilor si resfrinse culorile el pe podeauade piaträ a bisericeT. Lumina se revärsäinäuntru ai fumul de tämfe, nemiscat Inaer lull toate fetele cuicubeuluT. Din-tr'un unghiü Intunecos, Andry priveauimit la schimbärile fäcute de lumina.

In acest moment, mugirea solemnäa orge! umplu d'odatä biserica. Suneteleel se umflarä din ce in ce, isbucniräca bubuitul tunetulul, apoT ea isI repetämugetul si tAcu brusc. Mutt dupa aceeavibrärite sguduiad boltile ai Andry rä-mase uiniit d'aceastä musica märeatä.Cine-va îl trase de poale.

E vremea, zise bätrina.El sträbäturä biserica fart a fi zäriti

si esirA í:ntr'o piatA mare. Cerul st, in-rosise de focurile aurore!, ai totul ves-tea räsäritul soarelul. Plata era cudesävirsire goalä. In mijlocul el se gä-

sean o multime de mese de lemn, cariarätad c'aci fusese tirgul provisiilor.Pämintul, nepavat, era acoperit c'unstrat de noroiü uscat, si toatä plata erainconjuratä de case naid de valatucl sicärämizT, a! cäror pereti eran sprijinitide grinzi incrucisate. Aeoperisurite sorascutite eraìf strapunse d'o multime dehociage.

lntr'o parte a pietel, aproape de bi-serica, se ridica o casa deosebitä decele l'alte, care pärea a fi primaria.Piata lntreagä pärea moarta. Totus!lui Andry i se pAru c'aude gemete slabe.Aruncind o privire in juru -!, el zäri ogrupa de oamenl intinsi fArä miacare ;el crezu cA dorm sad sunt morti. In a-cest moment se impiedica de ceva. Eracadavrul une! jidance.

El parea Linar cu toatä contractiuneainspäimintätoare a träsurilor e!. CaputII era invelit c'o basura roaie, inipodo-bIä cu märgäritare : cite -va auvite depar cädeae pe gitul el uscat ; singa dfnsasta culcat un prune care stríngea cuturbare tits sa pe care o st,imbasestorcind -o. Nu mai tipa, nu mai plingea ;numal dupa mi ?carea intreruptä a pin-tecelul se putea vedea ce nu'si daduseinca cea din urma sufl Ira. La cotituraune! strade, el furä opriti de un nebunturbat care, zärind pretioasa povarä alui An try, se aruncä asupra lu! ca untigru strigind :

aPiine ! Mine !»Dar puterile '1 nu eral potrivite cu

turbarea sea ; Andry Yl respinse si elcäzu la pämint. Dar miscat de mila, tl-

närul IT aruncä o bucata de piine, pecare nebunul o apucä ai incepu a oimbuca Cu läcomie ; el muri pe loe, inniste durer! Inspäimintätoare. Aproapela .fie-care pas Sntilneaü victime ale foa-me!. Pe pragul une! case aedea o bä-trina, si nu se putea ati daca träiestesAd e moartA ; ea sedea nemiscatä, cucapul Inclinat pe piept. De coperisul ca-se! vecine spinzura, de cäpätul une!fringhil, cadavrul lung si uscat al untilom care, ne mai putind suferi schingiu-rile foamel, le pusese capät prin moarte.La vederea tuturor acestor grozAvil,Andry nu se putu stapini d-a intreba :

E cu putintä ca in aaa putin limptot! acestl oamenl sä nu mal gäseascäCu ce sa-al tie viata ! La asemenea ne-voie, omul poate sä se nutreasca cu cegäseste, chiar si cu lucrurl oprite de lege.

S'a mincat total, zisebätrina;n'aTputea SA gasestl in tot orasul un cal, undine, un aoarece. Niel o data nu strin-geam provizii ; totul se aducea de lacimp.

Dar, murind de-oast-fel de foame,cum va mal inchipuiti sä putetl aparaorasul ?

Poate cä voevodul ar fi inclainat-o ;dar eri dimineata, polcovnicul din Bu-jany a trimis un soim cu o scrisoarein care ziea sä ma! tie, cad el inaintapentru a despresura orasul, si el nu as-teaptä de cit sosirea inca a unul polkpentru a lucra impreunA; acum astep-täm In fie-care clipä, ajutorul lor. Dariatä-ne ajunsT.

Andry väzuse deja de departe o casa

care nu semana cu cele-l'alte si päreacä fusese ziditä de un architect italian.Era de cäramidä si avea doua rindurl.Ferestrele rindulu! de jos eraü inconju-rate cu ornamente de piatrA in relief,rindul de sus se al;ätuia din bolte midformind o galerie ; intre stilpi si pe lacotituri se vedead zäbrele de fiar, pur-tind marca familie!.

0 scarä larga de cArAmizI zugrävitecobora in piatä. Pe treapta de jos sedeaedol strejerl, tinind c'o YnfnA halebardasi cu cea-l-ältä sprijinindu'sl capul ; elsemänaü ma! mutt a statu! de cit aoameni vii. Strejeril niel nu bägarä inseamä pe ce! ce suiaü scara; la capätulacesteia, Andry si cáläuza sa gäsirä uncavaler acoperit c'o zea bog AA, tinindin mina o carte de rugäciune. El ridicaincet ochiT sal ingreuieati, dar dupa ovorbä a babel, '1 plecä iaräs1 pe carte.E( intrarä lntr'o sala fndestul de marecare trebuia sä serveascä la primiri;ea era plinä de soldats, vin3torl, ser-vitorl, de toate slugile case!. Toti eraücufundati in täcere. Se simtia mirosulune! luminari de curind stinsA, si altedoua ardeaü inca, in mice sfesnice deinärimea unu! om, de ai ziva lumina demult prin larga fereasträ cu grati!.

(Va urma)

Dr. BOTHNo. 3 Calea itahobel No. 8.

lîngá BIserlca d-na Bálaleorele de consultatie 4-a d. a.

1

Bane Minerale, Sairata MonteorioSlaglitnea se decchide la 15 Ieitnie

Apele Isvoarelor din comuna Monteoru, districtul Buzad, graf<ie compozitiuneT for minerale, find constatate, superioara apelor de la Hal pi Creuzenah, se tntrebuinteazä cu mire succes, cele Iolo - Cloro-Alcaliue, contra mala -dielor fern -nine, Limfatiimulut, Strotulo, Tuberculoasel, Reumitismelor pi RichitismuluT,lar apele Cloruro- Alcali-ne $i Suifuroase, contra eruptiunilor cesematice, ancla lielor cronice, ale gituluT, nasulul gi manifestatiuuiler sifllitice.

Ilotelnl Bälilor, ,cnnfortabil mobilat, fnchiriaza camerile eu doua paturl a 100 lei lunar, lar camerile cu ves -tibul pi tret paturt a 150 let.

0 B tie minera'ä calda cu un led in lunile lunie :3i August, iar in cursul lunes Iulie, 1 led pi 50 bans. Baile Mi-nerale reel eu dusT, 1 led.

Rostaurantul HoteluluT serva bucatäria alead; ,i bine preparata, cu pretiurt de lei 3 pe zi, dejan si prtnz la Ta-b'edot, Consurnatiunile cu preturi modeste, fissate peatru tarif. Directiunea medicala a S :abilimentulu1 este lucredintata d -lui dr. Thomeseu, profesor la Universitate, medic primar la Spitalul de copil.

Pentru orrice informatiunl se vor adresa la a lministratia Bailor, comuna Monteoru, districtul Buz?d, sad laDomnnl Doctor THO+11ESCU, Strada Italianas, 16 Buouretti.

es...n.A.4..40suswI.s2as.:.jis.awe.meemCea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la

m.EXANORUctiBUyBREAZU:

IWOR MIMERAI AMARC ZaALEXANDRE LE BBN[AU MINERA1EAMiRt

. `.,....... I.

BREAZUIASI

Autorisatä de Stat.Premiata cu medalia de our la exp. din Bucuresci 1894.

Recomandatit en preferinta de D. nil Medici.Efect prompt si sigur, dosa mica, gust pläcut.

Cereti dar nurnai

APA MINERALA DE BREAZUCare se gäseste la toti vänzatorr de ape minerale din tara.

Propr. C. N. Paraschlvescn & Co. Deposit general: Fratti Kónfa Jas!.-.44.. . .sT411:e.s.111111, :41M41141=.s_.

MANNE AMERICANE pentru BUCATEcu Patent-Tegulator

E.-2 cl t 5 1`01rzi''°°°!".'AO-ACT .41F

t3

12.50 PRIMUS 12.50care arde cu sgomot (urli)

Let 17 SIRI US 1; Leicare arde fili sgomot, fárá funi

fili miros Ili Viri útilSINGURUL DEPOUA. ll E CIIENII Ell G

I3ucuresscí, Strada Doamneï No. 211.eAM9.!..3eM,rs,IwAl1.w,, priqFW/1111111/11111111NOI

VAR HIDRAULICCalitate Superioarg

DIN FABBICA.

ERNEST . NOEL & °BLEDDIN

C IiA-R1oìICCoraoenzile se vor adresa reprezen.

MtrtnivSld, general pentru Matti lara

T. ZWEIFELi3>I7CI1dF..r!TI IIII

Ct+lBeas Molitor, Si. Strada í>l[tttropoittei, S.GALATI, Strada Efgalitatel, 46.

Baite MitraszewschiStrada Po1itiel, No. 4 11 6

Se aduce la cunostinta onor. public, cA acest stabiliment, cel matingrijit vi mat bun, deservä bai cupreturile urmätoare :

Classa IO bac de putina eu duce, lei 2.

Abonament de 10 bal.. c 15.-O bae de abur, complect, 4 2.50

Abonament de 10 bal.. a 20.Classa II

O bac de putina a 1.50Abonament de 10 baI .. e 12.50

Tipografia EPOCA executa tot felul de lucrar! atingatore de acea-sta arta, ou cea mal mare aenrateta $i on pretor! foarte moderato.

malmiumminmar A S O S I 'OS11IA INE ale BIJCÄTÀ.BIE

Siötena AmericanAduc marl economil la lemne

Buna functionare e absolut garantataLtdmpl- Ltinapl- Leistopt

Cele mal foul pi elgante formeARTICOLE DE MENAOIU

Portelannri, Cristalurl de Bacarot"Otsril emailate ver;tabile din

streinatate.Taoìtmar1 do ALPACA `-eriiabile.

BAI DE ZINC, solide, eu i farts' duluriPrefnri foarte eftine

W. SINGER27, Str. I.lpscabl, 27 (in fata str. Selarf)

IIIIIIIMIMIMIIIIIMIIMCEL MAI VECIIIII DEPOIIDE MAINE AGRICOLE l INDUSTRIALEaoHr®T IPTZ'S

BIUROU TECHNIC7, Strada Smirdan, 7. BUCURE TI. 7, Strada Smirdan, 7

In curtea caser Zerlendi.

tellslttttMt

MOBILE de PIATR /CONSTR UCTI UN1

peatru

CA VOUlllgi oil ce lucrare de pia-trä se gaseste gatase executa in ma-cele atelier desculptura din

Caldatrivi frez

179

GranitSyese it

LabradorPorfir

MarmoraIn

MonumenteBloeurl, I'lìïcl,

Searl, Treple,Podeste, Pilaatre.

OGA.SIUNEDin causa plecäre! in strei-

natate, vind eftin casele din Str.Plantelor, 76 lingä BulevardulPache, 10 past tramway elec-tric, (sub -sol) avind G camere,plus dependintl. Chirie anualä1500 lel, färä nisi o sarcinä.

Casele din Strada Traian No.52, tramway ai in Calea Du-desti si in Calea Calaras! a-proape, cu etaj, avind douäprävalil, 6 camere, plus depen-dint!, chirie anualä 4000 lel,puse la credit.

Adresati -vä Strada Traian No. 52,orala 8-12 pi sears.

I. It. Olteniceann-®Adeväratul

VAR ALB GRASmama de Cîmpulung

AU PRIX FIXE70, Str. I.ipscant, Maison Fratii Hasan 70, Str. Lipsnani,

se gäse§te in ori-ce cantit,tTla depoul central :

S. HA1MOVICIMANUFACTURE EN GROS i EN DETAIL 3 3, C a l e a G r i v ite ï, 33

BUCARESTUnde se gdsefte ssi,

Am onoare a anunta numeroasel noastre clientele ai onor. Pu-blic, ÿA zilnic prÿmimvN(.+'iTTATl in

.. Var ldraulicMätasuri i Lallurl de rochi pentru sezonul de primavaraMare aeortiment ta albltar! preculn : ' din renumitele fabric ale D-lui

Olande Chifóne, Madepolóne, etc. din fabricile cele mal renumiteSpeoialitate in CO i"O.f R E de etalon Ri eu metre( E. COSTINESCU

STOFE DE MOBILE, PERDELE, STORIIRI, LINOLEUM, etc. Il>t808PRE T113111 . ,IaiiLTfil[td MODERATE $i FILIE

P. S. Rugam a nota bine adresa noastra, apre a nu cufunda Magazinulnostra cu alte firmo similare. lllll®

1x riznsporfa. abile ji.r,c,

O6lecle.yeulale

D E P O UC'trleaPlevnei 236 ealeaJ osilor59

.:. ,. -7,s a..vs:xr,..

it .4Tuica e `lolIIienLacrìma'de ['rune

Tu-lea de G oi el i(Blaroa ate CoWCe*cdi ea,te aleptil to Tri},aFl,l drt

Tilden e.nte fselbrieiet dim prlaiaß; willa.gari *tievtiim.tóre etiitsstäteit; eel m>61 bum apetir,isunt.

tNu trobnie lipcatsc.ií din >raicll o osaits#.

Mare Depozit la 'Kara Cloletlabs'ertUe 'emirs. en 'r s1 se artreeese ta

ION M. adataLaerCa, "teen.

TEIRICH & C°BUCi7RE TI

No. 9, Strada Berzel, No. 9

TELEGRAF, GAZ, APÄ

INCALZITUL CENTRALLUMINA ELECTRICA

TELEFONE PAR %TONEREFILTRU CHAMBUR!.AN+O PASTEUR

TURUR/Ïde BASALT, PLUMB, FONTA qi FIER

CLOSETSde toate %lurlle (tout à l'époul)

MARE DEPOSIP de tome articolcleatiugìf,toare de aceaetA brangó

BIROU de CONSTRUCTIE.- ExportDIPLOMA DE ONOARE

In E=pozitia din Bucuresca in 1894

La 'typografla EPOCA se aflä de yin-

Ciment de Qortand hirtie maculatarA en 50 ban! killetitiSSIMASSIMINIIKEIS

1

lit?'1BUCURE§T1, Str. DOAlIiNEI 9, BIICIIRE§TI

MAINI INDUSTRIALE DE TOT FELULREZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc.

MARE DEPOZIT de TEFE DE FIER ti ACCESORIÏ

TEVI de sondage in docurile de la Braila, nerïmuiterarvrr'; ice- ;

IPA

Reprfsentan(n Generaiti a easelFIIEUIi'll ;'1U 1EI1d' 4' Co. Berlin

FABRICA de SINE pentra CAI FERATE fi MINE

.

Bucure ti. Tipografia EPOCA Strada Cleinentel N. 3.- Bucuret!