11. Cavitatea toracica. Sistemul respirator

Cavitatea toracică imprumuta forma toracelui osos, fiind delimitată deabdomen prin diafragm (peretele inferior al cavitatiii toracice).Forma boltita cu convexitatea superioara a acesteia determina o patrundere a organelor din cavitatea abdominala spre torace. Contine organe de importantă vitală: plămanii, cordul,vasele mari de sange, esofagul, timusul, cuprinse in 3 regiuni topografice viscerale : -2 regiuni laterale (regiunile pleuropulmonare) - o regiune mediana, incadrata de precedentele (regiunea mediastinala). Fiecare din aceste regiuni isi are limitele, raporturile si continutul ei si intra in relatii topografice importante cu peretii cavitatii toracice.

Mediastinul este regiunea topografica mediana, usor deplasata spre stanga,situata intre cele doua regiuni pleuropulmonare. El contine organe importanteinconjurate de o atmosfera conjunctivo-grasoasa care le solidarizeaza. Este limitat :- lateral de cele 2 pleure mediastinale;- anterior de fata posterioara a sternului;- posterior de corpurile vertebrelor toracice;- in sus de planul conventional oblic al orificiului superior al toracelui- in jos de fata superioara a diafragmei ..Mediastinul este divizat printr-un plan oblic dinainte inapoi si de sus in jos careuneste unghiul sternal cu marginea inferioara a vertebrei T4, intr-un etaj superiorsi unul inferior.Mediastinul superior raspunde anterior manubriului sternal iar posteriorprimelor 4 vertebre toracice. Formatiunile continute sunt dispuse pe 4 planuri,respectiv: timusul, venele brahiocefalice, vena cava superioara, nervii frenici, nodurilimfatice mediastinale, arcul aortic si ramurile sale, portiunea toracica a traheei,esofagul, ductul toracic, noduri limfatice .Mediastinul inferior prezinta 3 compartimente: anterior, mijlociu siposterior.

Mediastinul anterior este un compartiment ingust, turtit anteroposterior,interus intre fata posterioara a muschiului transvers al toracelui si fata anterioara apericardului. Contine: - timusului (copil) si tesut conjunctiv adipos de inlocuire (adult) ; - ramuri ale arterei toracice interne; - noduri limfatice - tesut conjunctiv lax si adipos.

Mediastinul mijlociu este compartmentul cel mai mare, intins intre planulprepericardic si cel pretraheal. Contine : - pericardul cu inima; - portiunea inferioara a venei cave superioare; - aorta acendenta; - trunchiul pulmonar; - nervii frenici; - plexul cardiac.

Mediastinul posterior este compartimentul cuprins intre planul pretraheal sicoloana vertebrala. Contine: - pediculii pulmonari - esofagul si nervii vagi; - noduri limfatice, ductul toracic ; - aorta toracica;

SISTEMUL RESPIRATORI. Notiuni introductive .

Ocupant al extremitătii cefalice si al cavitătii toracice, sistemul respirator este format dintotalitatea organelor ce servesc la efectuarea respiratiei pulmonare prin care se elimină CO2 din sange si se utilizează O2 din aerul ambiant.

Aparatul respirator este alcătuit din:

1. căi respiratorii reprezentate de nasul extern si cavitatea nazală (cu sinusurile paranazale), laringe, trahee, bronhii principale. Acestea se ramifica in bronhii de dimensiuni din ce in ce mai mici, formand arborele bronsic situat intrapulmonar.2. organe respiratorii : plamanii;

II. Nasul extern. are formă de piramidă triunghiulară si este alcătuitdin rădăcină, dosul nasului cu două fete laterale si aripile nasului.

Cavitatea nazală se află in centrul maxilarului superior pană la portiuneanazală a faringelui.

Segmentul inferior al cavitătii se numeste vestibul nazal,deschiderea spre exterior realizandu-se prin orificiile nărilor. Peretele lateral alcavitătii nazale corespunde aripii nasului, iar peretele medial este reprezentat deseptul nazal, care separă fosele nazale. Cavitatea nazală comunică cu sinusurileparanazale.Fosa nazală are un perete medial format de septul nazal care este osos,cartilaginus si membranos si un perete lateral format din mai multe oase dispuse antero – posterior ; pe el se prind cornetele nazale.Peretele superior se mai numeste aracadă a foselor nazale, avand menirea dea separa cavitatea craniană de fosele nazale.Peretele inferior desparte cavitatea nazală de cavitatea bucală si este formatdin componente al osului maxilar.Cornetele nazale sunt componente ale peretelui lateral al fosei nazale,avand aspectul unor lame osoase. Se impart in cornet nazal superior, cornet nazalmijlociu si cornet nazal inferior.

III. Sinusurile paranazale sunt cavitati pneumatice atasate foselor nazale, cucare comunică.1)Sinusul etmoidal 2)Sinusul frontal este in raport cu orbita si cu osul etmoid.3)Sinusul sfenoidal este in raport cu saua turcească (glanda hipofiză).4)Sinusul maxilar.IV. Laringele este situat in regiunea antero-mediană a gatului, in dreptulultimelor patru vertebre cervicale, sub osul hioid, inaintea portiunii laringiene afaringelui, posterior de tiroidă si se continuă cu traheea. Laringele este un organ cudublu rol : in respiratie si in fonatie.Laringele are forma unei piramide triunghiulară trunchiată cu baza mare sus si baza mică jos. Baza mare comunică cu faringele si poartă numele de aditusul laringelui, princare in inspiratie intră aer din faringe in laringe, iar in expiratie iese aerul dinlaringe spre faringe. FeŃele laringelui sunt: -antero - laterale reprezentate de cartilajul tiroidian, membrana tirohidiană si cartilajul cricoid- posterioară - proemină in faringe, cu care delimitează recesul piriform al faringelui.Baza mică reprezintă varful laringelui care se continuă cu traheea si este formată decartilajul cricoid.Conformatia interioară - fiind organ cavitar, laringele are un schelet cartilaginos, articulatii, ligamente, muschi motori, vase si nervi.Cavitatea laringelui are aspectul a două palnii unite prin varf ci contine coardele vocale- dreaptă si stangă intre care se delimitează fanta glotică, si se prind pe cartilajul si cartilajele aritenoide. Plicelor vocale li se atasează ligamentul vocal si muschiul vocal.Segmentul laringian cuprins intre plicele vocale (jos) , vestibulare (sus) si varfreprezintă sediul apartului de fonatie si respiratie (glota)..In inspirul profund – plicele vocale se depărtează,- fanta glotică estedeschisă.

In fonaie plicele vocale se ating medial, iar fanta glotică este inchisă.Structura laringelui. Prezinta un schelet alacatuit din cartilaje si ligamente ;la nivelul cartilajelor se insera muschi ; in interior ese tapetat de o mucoasa.a) scheletul cartilaginos Epiglota contribuie la inchiderea orificiului laringian, dirijand astfel lichidelesi bolul alimentar spre faringe si esofag.b) muschii laringelui: c) aparatul ligamentard) articulatiile laringeluie) mucoasa laringelui

V. Traheea este un organ tubular aflat in continuarea laringelui, se bifurcă incele două bronhii principale. Are formă de tub cilindric cu peretele posterior turtit,lungime de situata posterior de glanda tiroidă.Prezinta două portiuni: cervicală sitoracică.Portiunea cervicală se află anterior de esofag, iar lateral de ea se găsesc lobiitiroideiPorŃiunea toracică se găseste in torace - posterior de arcul aortic - anterior de esofag - lateral vine in raport cu pleuraStructura traheei:a) schelet fibrocartilaginos ( 15-20 de arcuri cartilaginoase elastice, unite intre ele prin inele fibroelastice si incomplete in partea posterioară unde prezinta un perete membranos) la care se adaugă adventice si mucoasă.b) adventicea este situată superficial si este alcătuită din tesut conjunctivo- adipos.c) mucoasa căptuseste cavitatea traheei, sI este formată din epiteliu cu cili (au rolulde a elimina secretia).

VI. Bronhiile principale sunt două, dreaptă si stangă; rezultă din bifurcareatraheei la nivelul vertebrei toracale T4. De aici se indreaptă lateral in jos, formanduseintre cele două bronhii principale un unghi de 75 - 85 grade si se ramifică intrapulmonar. Bronhia dreaptă este mai scurtă si mai voluminoasă.Structura : inele cartilaginoase.

VII. Plamanii sunt organele principale ale respiratiei, situati in cavitateatoracică, continuti in cele două seroase pleurale. Greutatea plămanului este de aproximativ 1200 g, iar capacitatea pulmonară totală este de 4500- 5000 cm 3. Au oconsistenta moale, spongioasă si foarte elastică.Conformatia exterioară: - o bază - fata diafragmatică care se mulează pe diafragm -un varf -apex ce depăseste cu 2-3 cm orificiul superior al toracelui - o fata costală convexa - urmează curba descrisă de coastă -o fata medială - intre cei doi plămani, in raport cu mediastinul; contine hilulpulmonar pe unde trec elementele pediculului pulmonar - o margine anterioară - separă fata costală de cea medială - o margine inferioară - circumscrie baza plămanuluiPe fetele plămanilor există fisuri sau scizuri care impart plămanul in lobi.Plămânul stâng prezintă fisura oblică :doi lobi- superior si inferiorPlămânul drept prezintă fisura oblică si fisura orizontală :trei lobi –superior, mijlociu si inferiorPediculul pulmonar cuprinde elementele anatomice care vin sau pleacă dela plăman, la nivelul hilului pulmonar: bronhii principale, artera pulmonară, douăvene pulmonare, artere bronhice, vene bronhice, plexul nervos pulmonar.

Structura plămanilor include:- componenta bronhială- componenta parenchimatoasă- stroma- vase si nervi

Componenta bronhială : bronhiile intrapulmonare grupează in jurul lor: parenchimul, stroma, vase, nervi care alcătuiesc teritoriul bronhopulmonar.

La intrarea in plăman bronhia principală se ramifică in trei bronhii lobare (indreapta) si două bronhii lobare (in stanga), care se distribuie lobilor pulmonari.Bronhiile lobare se continuă cu bronhii segmentare care deservescteritoriile bronhopulmonare numite segmente brohhopulmonare care au aeratieproprie, pedicul arterial propriu, stromă. Pentru plămanul drept sunt zece bronhiisegmentare pentru zece segmente bronhopulmonare, iar pentru plămanul stangsunt opt bronhii segmentare.Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare sau terminale caredeservesc unitatile morfologice ale plămanilor reprezentate de lobulii pulmonari.Bronhiile lobulare se continuă cu bronhiolele respiratorii care se ramifică in ductealveolare terminate prin dilatatii denumite săculeti alveolari compartimentati inalveole pulmonare.

Bronhiola respiratorie impreună cu ramificatiile lor, cu ducte alveolare sI cualveolele pulmonare formează acinii pulmonari, care reprezintă unitateamorfologică a plămanului. Totalitatea aciniilor pulmonari formează parenchimulpulmonar (componenta parenchimatoasă).Bronhiile mari sunt formate din arcuri cartilaginoase; bronhiolele lobulare aupereti fibroelastici si fibre musculare netede care dispar la bronhiolele respiratorii, iarin ductele alveolare găsim membrana fibroelastică si epiteliu respirator unistratificat.

Alveolele prezintă un epiteliu alveolar asezat pe o membrană bazală.Peretele alveolar + septuri conjunctive (stroma) + capilare pulmonare = complexul alveolo - capilar. Dinspre cavitatea alveolară spre capilarulsanguin acest complex este alcătuit din- epiteliu alveolar unistratificat- membrana bazală a epiteliului- surfactantul- membrana bazală a capilarului- endoteliu capilar (endoteliu)

Vascularizatia plămânilor este dublă - functională sI nutritivă.

a) vascularizatia functională (mica circulatie/ circulatia pulmonara)Are originea in ventriculul drept de unde pleacă artera pulmonară cu sangesărac in oxigen; aceasta se distribuie la nivel pulmonar urmărind ramificaŃiilearborelui bronhic, pană la nivel alveolar, unde are loc schimbul de gaze. De la acestnivel pornesc capilare venoase care se colectează in venele pulmonare ce se deschidin atriul stang.

b) vascularizatia nutritivăEste asigurată de arterele bronhice, ramuri ale aortei toracice, cu traseu prinperetii bronhiilor, permitand aportul sangelui oxigenat la nivelul parenchimuluipulmonar; aici isi are originea sistemul venos bronhic care se deschide in sistemulvenos cav superior.

VIII. PleuraEste o seroasă formată din două membrane (foite) care invelesc plămanii.Pleura plămanului stang nu comunică cu pleura plămanului drept fiind separate prinmediastin.Fiecare pleură are două foite : viscerală (fixată la suprafata plămanului) si parietala (căptuseste peretele toracic); delimitează intre ele cavitatea pleurală ce contine o peliculă de lichid pleural care asigură adeziunea celor două foite si mobilitatea plămanilor. Cavitatea pleurală este virtuală, devenind reală numai cand in ea apare aerul sau unele revărsate patologice. Foita viscerală - pătrunde prin fisurile pulmonare tapetand feele interlobare ale plămanilor..