Stiri 15 februarie 2021, a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

„Profitul meu este de 1 leu/litru de lapte, iar dacă aş da către un procesator ar fi doar de 0,3 lei/litru“ Florentina Niţu 15.02.2021,

Numărul automatelor de vânzare a laptelui crud a ajuns la 625 la finalul anului trecut, arată datele de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). În ultimii ani tot mai multe ferme de subzistenţă, mici sau de familie au mizat pe vânzarea laptelui „fără intervenţie“, datorită creşterii cererii din partea cumpărătorului pentru produse mai sănătoase şi pentru că pot obţine un preţ mai bun decât dacă l-ar da către procesatori.

„Spre deosebire de laptele din comerţ, laptele crud are o valabilitate de 48 de ore, astfel calitatea lui este mai ridicată. Totuşi, laptele crud nu e neapărat mai scump decât cel de consum, un litru costând 5 lei. Preţul este accesibil şi cererea este mare şi pentru fermele de familie aceste automate sunt de mare ajutor. Profitul meu, de exemplu, este de 1 leu/litru de lapte, iar dacă aş da către un procesator ar fi doar de 0,3 lei/litru“, explică Cristian Lungu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România. El are o fermă cu circa 100 de capete de vaci în comuna Dascălu, judeţul Ilfov. Cele mai multe automate de lapte se află în judeţul Alba, în număr de 80, iar acolo sunt crescute peste

1

60.000 de capete de bovine anual, în top cinci judeţe după efective, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

INS: Producția de lapte și lactate în decembrie 2020, meatmilk , 15 februarie 2021

În luna decembrie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 2,8% faţă de luna noiembrie 2020 și cu 1,5% faţă de luna decembrie 2019.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 1,1% în anul 2020 faţă de anul 2019.

Decembrie 2020, comparativ cu noiembrie 2020

În luna decembrie 2020, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2344 tone (+2,8%).

Producţia a crescut în luna decembrie 2020 comparativ cu luna noiembrie 2020 la unt cu 446 tone (+41,1%), smântână de consum cu 837 tone (+14,6%), lapte de consum cu 2568 tone (+8,6%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 86 tone (+0,5%). Producția a scăzut la brânzeturi cu 20 tone (-0,3%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna decembrie 2020 faţă de luna precedentă cu 556 tone (+4,5%).

Decembrie 2020, comparativ cu decembrie 2019

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 1237 tone (+1,5%).

2

Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 433 tone (+39,4%), smântână de consum cu 311 tone (+5,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 801 tone (+4,8%) și lapte de consum cu 1055 tone (+3,4%). Producţia a scăzut la brânzeturi cu 239 tone (-3,4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna decembrie 2020 cu 1161 tone (+9,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Anul 2020, comparativ cu anul 2019

În anul 2020, comparativ cu anul 2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 12572 tone (+1,1%).

Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt cu 1510 tone (+14,2%), lapte de consum cu 26728 tone (+8,1%), brânzeturi cu 575 tone (+0,6%), smântână de consum cu 206 tone (+0,3%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 223 tone (+0,1%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 26426 tone (+24,4%) în anul 2020 faţă de anul 2019.

Vizibilitatea în online a mărcilor de lactate şi carne, în luna ianuarie 2020, meatmilk , 15 februarie 2021

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii în on-line a mărcilor de lactate și carne, pentru luna ianuarie 2020. 

Potrivit datelor analizate din piața de lactate, pentru categoria Expresii, clasamentul primelor cinci locuri este următorul:  Muller, Danonino, Olympus, Hochland și Actimel.

În categoria Top Players, primele locuri sunt ocupate de:  Muller România, Nucet Bunătăți Mânăstirești, Olympus Food România, LaDorna și Covalact De Țară.

3

În privința mărcilor de carne și mezeluri, top-ul categoriei Expresii plasează pe primele cinci locuri: CocoRico, Scandia Sibiu, Ana și Cornel, Pate Bucegi și Transavia, pentru ca primele locuri din categoria Top Players să fie ocupate de: Matache Măcelaru, Pate Bucegi, Scandia Sibiu, CocoRico și Kosarom. Clasamentele complete le puteţi consulta pe Iqads.ro.

Purcari Wineries Group, la a 3-a aniversare de la listarea la bursă , A.B. Piaţa de Capital / 15 februarie

Astăzi, 15 februarie 2021, Purcari Wineries Group ("Purcari") sărbătoreşte trei ani de la listarea în cadrul Bursei de Valori din Bucureşti, transmite un comunicat de presă.În toată această perioadă, Purcari a lansat 15 produse noi la nivel de grup şi rămâne cel mai mare exportator de vinuri din Republica Moldova, brandurile sale fiind desemnate cu 121 medalii la cel mai prestigios concurs de vinuri din lume, Decanter World Wine Awards. Conform raportului ARIR din ianuarie 2021, Grupul a înregistrat cel mai înalt scor VEKTOR în anul 2020, obţinând 10 puncte din 10 la indicatorul privind comunicarea cu investitorii.

Pe 15 februarie 2018, managementul Purcari alegea să treacă "la o nouă etapă de dezvoltare", prin decizia de listare la Bursa de Valori din Bucureşti. Astăzi, Grupul continuă să fie susţinut de investitori de top, printre care: Fiera Capital, Horizon Capital, East Capital, Conseq, Franklin Templeton, Aberdeen şi SEB. În 2021, Purcari rămâne singura vinărie din Europa de Est care a intrat în competiţia de la bursă la secţiunea acţiunilor internaţionale din sectorul producţiei de vinuri (simbol bursier - WINE), dar şi una din Top 10 companii cu cel mai înalt scor VEKTOR.

4

Eugen Comendant, COO Purcari Wineries Group, a declarat: "În trei ani de listare la bursă, Grupul Purcari a cunoscut o dezvoltare extraordinară atât în activitatea operaţională, cât şi în ceea ce ţine de comunicarea cu partenerii şi investitorii. Responsabilităţile pe care ni le-am asumat faţă de comunitate şi investitori odată cu înregistrarea la BVB ne-au maturizat, ne-au făcut să înţelegem regulile pieţei de capital şi să îmbunătăţim procesele din cadrul grupului. Astăzi, privind înapoi spre 2018, ne dăm seama că am făcut un progres colosal, dar nu ne oprim aici. Vom continua să muncim pentru a creşte şi mai mult."

În 2018, listarea Grupului la bursă a început cu preţul de 19 RON/acţiune şi, spre deosebire de alte sectoare, în care s-au devalorizat dramatic acţiunile pe timp de Covid, acţiunile Purcari au cunoscut o fluctuaţie moderată. Cea mai înaltă evaluare a acţiunilor Purcari s-a înregistrat în data de 3 februarie 2020, înainte de pandemie, ajungând la cotaţia de 25,86 RON/acţiune. Pe 15 februarie 2021, acţiunile Grupului au început tranzacţionarea la preţul de 24,70 RON, ceea ce reprezintă o creştere de 30% faţă de preţul de la începutul listării. Vinurile Purcari, atât cele deja consacrate, cât şi cele lansate în perioada de după listarea la BVB continuă să fie înalt apreciate de către amatorii de vinuri de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi de către experţi mondiali de top, în cadrul concursurilor internaţionale de vinuri. Vinul Viorica de Purcari 2019 a fost apreciat în 2020 cu 97 din 100 puncte la degustarea în orb, fiindu-i desemnat titlul de "Best in Show" la Decanter World Wine Awards 2020, alături de Traminer de Purcari, care a fost evaluat la rândul său cu 97 puncte din 100 şi premiat cu medalia "Platinum" în cadrul aceluiaşi concurs.

Creşte cererea pentru laptele „fără intervenţie“ produs în fermele de familie. Numărul automatelor de vânzare a laptelui crud a sărit de 600. Fermier:

5

Grafic ZF: Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din industria tutunului în 2019

Grafic ZF: Peste 14.000 de tone de lapte crud se vinde prin automate

Cursa pentru ciocolată vegană se încinge după ce Nestle a anunţat că va lansa napolitane KitKat pe bază de orez 15 Februarie 2021

6

Grupul alimentar Nestle SA a decis să adauge prima ciocolată cu lapte vegan la gama sa de produse, în continuarea strategiei companiei de a se extinde dincolo de alternativele la carne, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Directorul diviziei de dulciuri de la Nestle, Alexander von Maillot, a precizat că grupul elveţian va începe să ofere napolitane KitKat pe bază de plante, denumite KitKat V, în acest an. În prima fază, produsul va fi disponibil la vânzare pe Internet şi în unele magazine de pe un număr limitat de pieţe, inclusiv în Marea Britanie, ca un test înainte de a fi lansat la nivel global.

Pentru lansarea viitoarei napolitane vegane, care în loc de lapte va folosi un substitut obţinut din orez, Nestle a avut nevoie de doi ani de cercetări. Principala provocare a fost aceea de a se asigura că alternativele la lapte se amestecă bine cu cacao şi zahărul pentru un amestec cremos. Alţi înlocuitori, precum laptele de soia sau de migdale, nu funcţionează la fel de bine, a spus Alexander von Maillot.

Chiar dacă pe piaţă există deja câteva mărci de ciocolată cu lapte vegane, majoritatea mărcilor populare nu s-au alăturat acestui trend. Alexander von Maillot, firmă renumită pentru iepuraşii de Paşti înveliţi în staniol galben, a început să vândă batoane de ciocolată cu lapte de ovăz sub marca Hello. De asemenea, Mars Inc. a introdus o versiune vegană a baloanelor sale de ciocolată Galaxy pe piaţa din Marea Britanie iar marca Cadbury a grupului Mondelez International şi-a anunţat şi aceeaşi intenţie.

„Cererea pentru produse alimentare pe bază de plante este în creştere peste tot. KitKat a fost alegerea logică deoarece este cea mai mare marcă şi un brand global”, a spus Alexander von Maillot.

Dulciurile sunt ultima categorie de produse pentru care Nestle a lansat o versiune pe bază de plante. Anul trecut Nestle Purina a introdus o linie de alimente pentru animale de companie care combină proteinele din carne cu insecte şi proteine din plante. Tot anul trecut, Nestle a introdus cârnaţii pe bază de plante şi în prezent produce şi carne tocată şi îngheţată pe bază de plante.

7

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Frigonet Logistics a intrat pe piaţa de logistică şi transport naţional cu temperatură dublu controlată, A.P. Companii / 15 februarie

Frigonet Logistics şi-a dublat flota auto la începutul anului, de la 15 la 30 de autospeciale frigorifice, în timp ce numărul de clienţi a ajuns la circa 100, potrivit unui comuni cat de presă al companiei.

Frigonet Logistics oferă servicii de transport cu temperatură controlată, atât pentru alimente congelate, cât şi refrigerate, în toate zonele ţării.

În prezent flota diviziei parcurge circa 300.000 kilometri lunar, iar planurile de dezvoltare includ creşterea numărului de clienţi, din rândul companiilor care au nevoie de servicii de logistică, incluzând depozitare şi transport ale unor produse alimentare, la temperaturi controlate.

Ca obiectiv în 2021, reprezentanţii companiei şi-au propus atingerea unei cifre de afaceri de 1 milion euro, pentru Frigonet Logistics.

"Bistromar la Timona" este constituită din trei divizii de business: Frigonet Logistics, dedicată serviciilor de logistică şi transport naţional al produselor congelate şi refrigerate; Alfredo Seafood, divizia de procesare şi distribuţie a peştelui şi fructelor de mare; BistroMar, restaurant - pescărie pe bază de peşte şi fructe de mare, situat în zona Floresca, din Bucureşti.

Frigonet Logistics asigură transportul pe rute interne şi depozitare în hub-urile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Bacău şi Constanţa. Principalele beneficii ale transportului în camioane cu dublă temperatură controlată constau în conservarea perfectă atât a alimentelor refrigerate, cât şi a celor congelate, astfel fiind posibil transportul de produse variate cu acelaşi autocamion. Frigonet Logistics asigură livrarea către toate supermarketurile din reţeaua IKA, în retailul tradiţional, precum şi către unităţi HoReCa , inclusiv benzinării, dar şi către persoane fizice.

Ce este o „bucătărie ascunsă“, pariul unora dintre marii jucători din HoReCa în pandemie: Cunoscut sub denumiri precum ghost kitchen, cloud kitchen sau dark kitchen, acest spaţiu este dedicat livrărilor, Cristina Roşca 15.02.2021,

8

Radu Tănase

♦ Cunoscut sub denumiri precum ghost kitchen, cloud kitchen sau dark kitchen, acest spaţiu este dedicat livrărilor, mai exact este o bucătărie sau un spaţiu de producţie unde se pregătesc alimentele comandate online.

Unii dintre marii jucători din HoReCa au investit în plină pandemie într-o bucătărie „fantomă“ sau „ascunsă“ - cunoscută drept ghost kitchen, cloud kitchen sau dark kitchen – pentru a-şi eficientiza operaţiunile de livrări într-o perioadă în care acestea au fost cele care au ţinut businessul pe linia de plutire.

Grupul Calif, companie antreprenorială activă pe segmentul de servire rapidă, a mizat pe astfel de investiţii în România chiar în plină pandemie.

NĂSUI: "HoReCa este o industrie ce a fost pusă la grea încercare" J.P. Miscellanea / 15 februarie

Industria HoReCa a fost pusă la grea încercare în această perioadă, a supravieţuit din resurse proprii, şi îşi justifică un ajutor, a declarat luni, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, relatează Agerpres.

"HoReCa este o industrie care a fost pusă la grea încercare, care până acum a supravieţuit extraordinar, şi din resurse proprii mai ales, iar eu consider că îşi justifică un ajutor în perioada aceasta, care nu a fost creată de ei", a spus ministrul la finalul discuţiilor cu reprezentanţii organizaţiilor din turism.

Întrebat dacă există bani pentru a ajuta această industrie, ministrul a afirmat că a solicitat "suma care a fost şi în lege şi în Ordonanţa de Urgenţă pe care a promovat-o, respectiv 2,5 miliarde de lei, dar deocamdată, există în această

9

Ordonanţă credite de angajament de 2,5 miliarde de lei, dar credite bugetare de un miliard de lei, acesta fiind un punct ce va fi discutat în continuare.

În ceea ce priveşte începerea plăţilor, Claudiu Năsui a subliniat că, din momentul în care bugetul şi legislaţia vor fi în vigoare, va putea fi estimat un calendar.

"În momentul acesta, principala frână şi pentru măsurile de ajutorare Covid, 1,2 şi 3, şi pentru aceasta este bugetul, Legea bugetului, care trebuie să apară ca să poţi să începi să faci plăţile", a punctat ministrul Economiei.

Despre posibilitatea de a nu exista bani pentru aceste ajutoare, Năsui a menţionat că "ideea că nu o să fie niciodată bani nu este pe masă", mai ales ca va fi şi o rectificare bugetară.

"Am făcut solicitări, mai există şi un proces de rectificare bugetară, deci ideea că nu o să fie niciodată bani nu este pe masă, cel puţin nu din punctul meu de vedere. Întrebarea este ce o să avem acum, până la prima rectificare bugetară (...) Vedem care este execuţia şi cum procedăm mai departe. Orice ban o să avem pentru HoReCa sau pentru măsurile Covid va fi folosit", a precizat Claudiu Năsui.

Referitor la efectele suspendării voucherelor de vacanţă, acesta a spus că va trebui să discute mai mult cu restul colegilor din Guvern pentru a vedea "cum vom evolua pe această măsură".

Reprezentanţii organizaţiilor din turism s-au întâlnit luni cu ministrul Economiei Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, în contextul ultimelor decizii care afectează sectorul ospitalităţii, respectiv anularea voucherelor de vacanţă, întârzierile în plăţile pe Măsura 2 sau blocajul pe Măsura 3.

Industria hotelieră, de 8 mld. lei în 2019, şi-ar putea reveni abia în 2023. Este o perioadă fără precedent pentru această industrie, Miruna Diaconu 15.02.2021,

♦ Industria hotelieră are o scădere de 60% a cifrei de afaceri faţă de nivelul înregistrat în 2019.

Industria hotelieră din România a ajuns în 2019 la afaceri totale de aproape 8 mld. lei, dar pandemia ar putea trimite în urmă cu aproape zece ani acest sector economic. Şi la nivel european turismul a fost grav afectat, iar o revenire completă a acestei industrii ar putea să se producă abia începând cu anul 2023, conform studiului Deloitte European Hotel Industry.

10

Scăderile de circa 60%  înregistrate în 2020 trimit industria în urmă cu zece ani, perioadă în care turismul s-a aflat pe un trend ascendent, 2019 fiind unul dintre cei mai buni ani în ceea ce priveşte veniturile companiilor. „Industria hotelieră europeană a fost puternic afectată de criza sanitară şi s-a confruntat cu o scădere a apetitului pentru investiţii anul trecut, arată studiul, iar gestionarea lichidităţii a devenit prioritară. Şi România trece printr-o perioadă fără precedent pentru această industrie, marcată de o scădere a numărului de turişti cu aproximativ 60% în decembrie 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică“, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, şi liderul industriei produselor de consum. Criza pandemică i-a afectat atât de mult pe anumiţi operatori economici care nu au reuşit să îşi reorienteze businessul, încât aceştia vor fi nevoiţi să pună lacătul definitiv pe uşi.

Comerţul online a fost motorul de creştere al pieţei de curierat în 2020: curierii au avut creşteri de cel puţin 20% şi au depăşit pentru prima dată miliardul de euro Miruna Diaconu 15.02.2021,

♦ Pentru 2020, piaţa locală de curierat se apropie de o valoare de circa 5 mld. lei, mai exact 4,85 mld. lei (1 mld. euro), conform estimărilor făcute de ZF pe baza datelor din piaţă.

Industria de curierat este unul dintre câştigătorii crizei pandemice, astfel că piaţa a înregistrat o creştere semnificativă în 2020 pe fondul creşterii comenzilor online. Comerţul online a contribuit foarte mult la creşterea pieţei de curierat, pe fondul restricţiilor de circulaţie, astfel oamenii au fost nevoiţi să comande mai mult online. Pentru 2020, piaţa locală de curierat se apropie de o valoare de circa 5 mld. lei, mai exact 4,85 mld. lei, conform estimărilor făcute de ZF pe baza datelor din piaţă. Companiile de curierat au avut creşteri ale afacerilor de cel puţin 20%, în unele cazuri fiind vorba chiar şi de dublări ale veniturilor.

Industria de curierat a cunoscut în ultimii zece ani o creştere considerabilă, astfel că în anul 2008 piaţa de curierat avea afaceri cumulate de 875 milioane lei, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Zece ani mai târziu, industria de curierat avea o valoare de peste 4 miliarde lei, adică de aproape cinci ori mai mare.

11

Grafic ZF: Top cinci al sectoarelor din economie cu cele mai mari salarii în decembrie 2020 (salariul mediu net, lei)

Cora Urban, un magazin de 100 mp situat într-un cartier nou, prima mişcare făcută de francezi în România în ultimii opt ani, Alexandra Matei 15.02.2021,

În urmă cu opt ani, în 2013, s-a lansat serviciul de livrare la domiciliu şi serviciul Cora Drive, acestea fiind ultimele mişcări majore realizate de Cora România, parte a grupului Louis Delhaize.

♦ Cora, care deţine 11 hipermarketuri, a deschis un magazin de 100 mp în complexul rezidenţial Avangarde City din cadrul Militari Residence, un concept care îmbină proximitatea cu online-ul ♦ Alte două locaţii sunt în negociere, grupul având în plan să extindă proiectul pilot în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.

12

Cora România, parte a grupului franco-belgian Louis Delhaize, vine după opt ani cu o mişcare nouă pe piaţa din România, introducând conceptul Cora Urban, care îmbină proximitatea cu online-ul, oferind consumatorilor acces la peste 40.000 de produse pe care le pot comanda pe site-ul hipermarketului şi pe care le pot ridica apoi din magazinul fizic deschis în cartierul rezidenţial

Avangarde City din Bucureşti. Totodată, pe lângă produsele comandate, clienţii au acces în magazinul Cora Urban şi la alte 1.000 de produse la raft care pot fi cumpărate şi fără să se fi efectuat în prealabil o comandă online.

Piaţa de ţigarete din România, evaluată la 21 miliarde de lei: circa 80% din preţul de vânzare al unui pachet de ţigări reprezintă accize şi taxe, Florentina Niţu 15.02.2021,

Piaţa de ţigarete, evaluată la 21 de miliarde de lei în 2019, a ajuns la 2% din PIB, tutunul fiind al doilea cel mai solid contribuabil la buget, susţin cei mai mari jucători din piaţă. Anul trecut, piaţa de ţigarete a înregistrat o uşoară creştere datorită majorării preţului ţigărilor, iar volumului pieţei negre a ţigaretelor a scăzut între 9,4% şi 10% din piaţa totală, odată cu securizarea graniţelor şi a măsurilor de siguranţă luate pentru pandemia de

13

COVID-19.

♦ Românii cumpără în prezent cele mai scumpe ţigări din Uniunea Europeană raportat la puterea de cumpărare.

„După o creştere a volumelor comercializate pe piaţa ţigaretelor în anul 2019, piaţa totală a revenit în anul 2020 la nivelul înregistrat în anul 2018. Este posibil ca acest nivel să se menţină şi în anul 2021, dar este prea devreme pentru a face o previziune în acest sens. Cu toate acestea, dacă discutăm despre valoarea pieţei ţigaretelor, având în vedere creşterile anuale de preţuri ale acestor produse, conform estimărilor noastre, piaţa a înregistrat o mică creştere în 2020, comparativ cu anul 2019”, spune Dragoş Bucurenci, director communications în cadrul Philip Morris România.

Afaceri de la zero. Cosmin Tiriplică s-a inspirat din arhitectura minimalistă şi a deschis o unitate de cazare în apropierea Transalpinei. Urmează investiţii de 40.000 de euro în două căsuţe noi, 15.02.2021, Miruna Diaconu

♦ Tiny House BF se află în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj, iar construcţia pentru unitatea de cazare a început în 2019 şi primii turişti

14

au sosit anul trecut în luna iulie ♦ Preţul pe o noapte de cazare diferă în funcţie de sezon şi perioada săptămânii, dar tariful proneşte de la 350 lei pe noapte şi poate ajunge şi la 600 lei pe noapte.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-cosmin-tiriplica-s-a-inspirat-din-arhitectura-19917285

Cosmin Tiriplică şi-a deschis o unitate de cazare sub numele de Tiny House BF în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj, în apropierea Transalpinei, iar anul acesta doreşte să mai construiască încă două case în care va investi circa 40.000 euro. În prima fază, antreprenorul a construit casa pentru familia sa, astfel încât să aibă o casă de vacanţă unde pot merge să se relaxeze, dar ulterior a luat decizia să îşi deschidă un business şi să le ofere turiştilor ocazia de a-şi petrece timp în natură.

„Iniţial noi am căutat un loc în care să ne refugiem, unde să ne petrecem timpul liber şi după ce am văzut cât de frumos este acolo ne-am gândit să oferim această experienţă şi altor oameni. Atunci am zis să transformăm această posibilitate într-un business. După ce am văzut opotunitatea, ne-a venit ideea să dezvoltăm şi să facem un mic resort, dar acest lucru în anii următori“, spune Cosmin Tiriplică.

Construcţia căsuţei sub numele de Tiny House a început în 2019 şi a fost gata în 2020, iar în luna iulie a anului trecut au sosit şi primii turişti. De la deschiderea unităţii de cazare, rata de ocupare a fost destul de bună, astfel că în lunile de vară a ajuns chiar şi la 90% din capacitate. „Am avut o rată de ocupare destul de bună, adică nesperat de bună pentru zona în care ne aflăm acolo, ne-a luat prin surprindere şi asta ne-a făcut să ne gândim să dezvoltăm acest business în viitor“, adaugă Cosmin Tiriplică.

Antreprenorul a investit 50.000 de euro în unitatea de cazare, astfel 30.000 de euro a fost suma investită în construcţia casei, iar 20.000 euro a fost costul terenului. Unitatea de cazare are o suprafaţă de 54 mp, cu o capacitate de patru persoane, fiind construită într-un stil minimalist.

15

„După mai multe idei am vrut ceva minimalist, cât mai puţin invaziv pentru natură şi să punem accent foarte mult pe partea de amenajare a curţii, pe spaţiul liber şi pe timpul petrecut mai mult în exterior, am vrut ca turiştii să se bucure cât mai mult de natură“, spune antreprenorul.

Totuşi, căsuţa este decorată şi cu elemente tradiţionale româneşti printre care se află şi un covor vechi de 40 de ani.

Preţul pentru o noapte de cazare diferă în funcţie de sezon şi perioada săptămânii, dar tariful proneşte de la 350 lei pe noapte şi poate ajunge şi la 600 lei pe noapte. Antreprenorul spune că nu poate estima un nivel al afacerilor pentru anul acesta, neavând încă un an de experienţă.

„Noi avem un tarif pe noapte care se schimbă în funcţie de sezon, de weekend, mi-ar fi greu să fac o estimare în momentul de faţă mai alesă că suntem în primul an de activitate, nu pot trage încă o concluzie financiară“, precizează antreprenorul.

Cosmin Tiriplică îşi doreşte să mai construiască încă două unităţi de cazare, crescând astfel capacitatea de cazare cu încă cinci persoane. Una dintre căsuţe va avea o capacitate de cazare de 3 persoane, iar cealaltă 2 persoane.

„Ambele sunt proiecte diferite, de aceea a durat mai mult, până am găsit un proiect care să se potrivească şi nevoilor şi în acelaşi timp să avem şi ceva diferit faţă de acum. Pe termen lung, toate căsuţele care vor fi construite în această locaţie vor fi diferite, fiecare cu designul ei“, spune Cosmin Tiriplică.

Antreprenorul se gândeşte ca în viitor să îşi construiască şi o unitate de cazare pe un munte, într-un loc izolat.

Totodată, el este de părere că pandemia a reprezentat un avantaj pentru businessul său deoarece mulţi dintre cei care nu şi-au mai petrecut vacanţele în afara ţării, s-au reorientat către România.

16

„Eu cred că pandemia pentru noi a fost un avantaj, multe persoane care nu au mai călătorit în afară şi-au organizat excursiile în România, probabil anul acesta, dacă se vor redeschide graniţele, vom aveam o mică scădere“, explică Cosmin Tiriplică.

Lidl inaugurează primul magazin cu acoperiș verde din Ploiești 15 Feb 2021 | Simona Popa

Lidl continuă investițiile în România și inaugurează primul magazin cu acoperiș verde din Ploiești, al 12-lea de acest tip din portofoliul companiei.

Noul magazin este situat pe strada Apelor, nr. 2, are o suprafață de vânzare de peste 1.300 metri pătrați și dispune de peste 110 locuri de parcare, precum și de o stație de încărcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta câte două mașini simultan.

Orarul de funcționare a magazinului va fi de luni până sâmbătă, între 7:30 și 21:00, iar duminică între 8:00 și 20:00.

Odată cu deschiderea noii unități, se vor crea 35 de noi locuri de muncă.

Lidl optimizează constant formatul magazinelor, astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, iar noul magazin din Ploiești dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică.

Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de ventilație, stația de încărcare pentru automobile electrice, dar și acoperișul verde. Acesta contribuie în primul rând la eficiența energetică a clădirii, prin menținerea unei temperaturi constante pe parcursul întregului an.

În același timp, vegetația amplasată pe acoperiș are rolul de a filtra în mod natural apa pluvială, datorită multiplelor straturi componente, și de a reduce în același timp cantitatea de apă deversată în sistemele de canalizare.

17

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 11.200 de magazine. La acestea se adaugă și peste 200 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial.

În prezent, Lidl are aproximativ 310.000 de angajați, dintre care peste 8.000 în România, unde retailerul german are deschise 290 de magazine și 5 centre logistice.

DIVERSE

Trei farmacii veterinare din Brăila, amendate cu aproape 8.500 lei, Ionel Vaduva, 15 februarie 2021

Ivermectina, „bat-o” vina. Conform precizărilor purtătorului de cuvânt al DSVSA Brăila, Dragoș Frigioiu, trei farmacii veterinare au fost amendate de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județeană.

Și asta ca urmare a faptului că ar fi comercializat antiparazitarul Ivermectină fără prescripție de la medicii veterinari, scriu corespondenții locali ai Agerpres.

Reprezentanții instituției citate au demarat un control la farmaciile veterinare pentru a verifica condiţiile în care se comercializează medicamentul de uz veterinar Ivermectină, în contextul în care, în spaţiul public, au apărut informaţii cu privire la faptul că acest produs ar putea fi folosit în tratamentul împotriva infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.

„În prezent, se desfăşoară controale care vizează modul în care a fost comercializat antiparazitarul pe bază de Ivermectină în perioada 25-31 ianuarie. În urma controalelor efectuate, la trei farmacii veterinare verificate s-a constatat abatere de la normele sanitar-veterinare, având în vedere că antiparazitarele şi antibioticele nu pot fi eliberate din farmacii decât pe bază de reţetă eliberată de către un medic veterinar.

Drept urmare, pentru nerespectarea regimului de comercializare, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în cuantum de 2.100 lei, respectiv 700 de lei pe fiecare punct farmaceutic”, a declarat Dragoş Frigioiu.

18

Controalele care vizează comercializarea de către farmacii veterinare a antiparazitarului pe bază de Ivermectină se vor încheia luni, 15 februarie.

Rețetele de Ivermectină nu pot fi eliberate prin rețetă emisă de medic uman

Medicamentele veterinare care conţin Ivermectină se eliberează doar pe bază de reţetă veterinară, iar prescrierea se face exclusiv de către un medic veterinar cu drept de liberă practică care a examinat animalul şi a pus un diagnostic prezumtiv.

În plus, medicii veterinari nu pot onora şi elibera medicamente veterinare în baza reţetelor emise de către un medic uman.

Medicii veterinari care eliberează prescripţii medicale veterinare cu regim special menţionează seria şi numărul acestora în registrul de consultaţii şi tratamente şi trebuie să utilizeze parafa prevăzută în Statutul Medicului Veterinar şi să deţină un atestat de liberă practică valid.

Cei din CMV mai spun că medicul veterinar este obligat să prescrie doar cantitatea necesară pentru efectuarea completă a tratamentului în cauză, în funcţie de specie, greutate, doza şi durata tratamentului.

Heineken renunță la 10% din angajați la nivel global, 15 Feb 2021 , Fulvia Meirosu

Heineken a anunțat că renunță la nivel global la 8.000 de angajați, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din totalul forței de muncă la nivel global, de 85.000 de angajați, în contextul în care per ansamblu, producătorul de bere așteaptă în 2021 o situație economică oarecum similară cu cea de anul trecut.

 Reprezentanții producătorului estimează că prima parte a acestui an va fi dominată de pandemia de coronavirus, cu toate consecințele sale pentru industria berii. CEO-ul companiei, Dolf van den Brink, se așteaptă la o îmbunătățire graduală a situației în a doua parte a anului. La sfârșitul lunii ianuarie 2021, doar 30% din clienții Heineken din HoReCa la nivel global

19

își reluaseră operațiunile, așadar, 2021 nu va fi un an grozav, iar veniturile și profitul progonozate sunt sub nivelul celor din 2019.

În acest context, Heineken va implementa reducerile de costuri anunțate în octombrie 2020. Cele 8.000 de joburi în minus înseamnă cheltuieli reduse cu 350 milioane de euro. Inițial, reprezentanții companiei estimau că vor fi nevoiți să aplice o reducere de personal de 20%.

În 2020, cifra de afaceri a Heineken a scăzut cu 17%, până la 23,8 miliarde de euro. Cum marja de profit pe canalul de vânzare HoReCa era mai mare decât pe celelalte canale de vânzare, profitul operațional s-a redus cu aproape 80%, până la 778 milioane de euro.

Planurile de viitor ale companiei arată un focus pe eficientizarea producției, pe vânzările online, dar și pe ajustarea portofoliului. Producătorul intenționează să își întărească poziția pe segmentul premium, dar și pe cel al berii fără alcool.

De asemenea, până în 2023 compania are în plan economii de 2 miliarde de euro.

Mall-ul viitorului: cum se pot adapta centrele comerciale la noul normal impus de pandemie Angela Alexandru  15 Feb 2021

Centrele comerciale au traversat o perioadă dificilă în timpul izolării din 2020, iar multe dintre schimbările impuse încă influențează modul în care se fac cumpărăturile. În ciuda încercărilor la care au fost supuși retailerii în perioada pandemiei, mall-urile pot să supraviețuiască și chiar să evolueze, odată cu aceștia. Iar acest lucru este posibil atât timp cât proprietarii de mall-uri învață să se adapteze vremurilor și optează pentru integrarea unor atracții unice pentru vizitatori.

Dacă centrele comerciale vor să își păstreze clienții sau să îi aducă înapoi pe cei de dinainte de pandemie, există câteva soluții de adoptat. Câteva inovații care pot ajuta, așa cum sunt notate de publicația online Pymnts, care citează liderul unei companiii de consultanță imobiliară din SUA, se pot dovedi strategii câștigătoare care vor modela viitorul de succes al mall-urilor. Aceeași publicație notează că milenialii și cei din generația Z vor fi cei care vor asigura cel mai mare trafic în centrele comerciale, în următoarele decenii, ținând cont de faptul că aceștia sunt motivați de factorul de distracție și au așteptări pentru ceva mai puțin tradițional. 

20

Retailerii și mall-urile încă se luptă cu repercusiunile pandemiei Covid-19, pe măsură ce sunt anunțate tot mai frecvent închideri de magazine. Însă, la fel de bine mulți comercianți își accelerează planurile și dezvoltă noi direcții pentru a rămâne relevanți în noul normal. Iar acest lucru este cu atât mai dificil cu cât clienții optează pentru livrări la domiciliu și cele mai multe oferte - de la sectoarele alimentare, de modă, home&deco și nu numai - sunt acum disponibile online, iar piața de eCommerce pentru bunuri și servicii este în continuă creștere. Pe scurt, criza pandemiei a forțat cei mai mulți retaileri să se transforme cu o viteză nemaivăzută până acum în industrie. 

Citește cum a afectat pandemia centrele comerciale din România. În 2020 au fost livrate doar trei noi mall-uri la nivel național, iar oferta de spații noi va scădea considerabil în acest an.

Câteva alternative la oferta mall-urilor tradiționale, al căror mix este compus din magazie, food court și poate un salon de înfrumusețate, s-au dovedit a fi responsabile de creșterea traficului din centrele comerciale. Acestea sunt prezentate mai jos și pot fi considerate noi modele de business în contextul pandemiei: nu doar că pot repopula un mall, dar pot aduce vizitatori și în afara orelor obișnuite.

Soluții pentru a atrage vizitatori 

Dacă într-un mall tradițional cele mai multe vizite sunt în weekend, în baza unui studiu realizat pe cinci locații de mall cu centre de fitness integrate, s-a ajuns la concluzia că în astfel de centre lucrurile stau invers. Mai exact, în acestea 15,6% din vizite sunt din timpul săptămânii, comparativ cu doar 11,1% câte sunt în weekend. Traficul crește, de asemenea, între orele 9:00 și

21

10:00 și din nou în jurul orei 18:00 - perioade atipice pentru traficul tradițional al unui centrul comercial. 

O altă noutate care se poate dovedi eficientă este includerea unei clinici medicale sau chiar conceptul de walk-in pentru clinicile de sănătate. Acesta presupune o vizită fără programare pentru o discuție și un plan de tratament, atunci când nu este necesară spitalizarea, pentru simptome minore. Astfel de unități medicale se pot dovedi niște chiriași populari pentru proprietarii de mall-uri pentru că semnează contracte de închiriere pe termen lung. În plus, sunt șanse mari ca pacienții să facă cumpărături la magazinele din apropiere, înainte sau după vizita la doctor. 

Alte cercetări au descoperit că traficul de mall a crescut acolo unde s-au deschis spații de lucru sau de birouri pentru diverse companii, iar în unele cazuri frecvența clienților chiar s-a dublat în prima lună. De altfel, procentul a rămas stabil și la un număr ridicat pe parcursul întregului an. 

Mall-urile pot servi și ca “suport” pentru micro-centre disponibile pentru diverse activități, în cazul firmelor concentrate pe oferte digitale sau retailerilor cu electronice. O astfel de unitate este, în principiu, un centru destinat activităților de vânzări online, locație pentru a se accepta retururile și magazin - toate în același timp.

Magazinele pop-up sunt un răspuns pentru brandurile care au nevoie de prezență puternică în vremuri complicate și presupune deschiderea temporară a unei unități. Aceasta implică costuri reduse și riscurile sunt limitate. Pe lângă faptul că o companie are de câștigat de pe urma acestei expuneri, magazinele pop-up fiind un bun instrument de marketing, același lucru se poate întâmpla și cu mall-ul care pune la dispoziție spațiul. Poate fi vorba despre locuri pentru produse de frumusețe, pentru îmbrăcăminte sau diverse alte articole, fiind mai degrabă un loc de unde se pot afla informații sau de interactivitate cu brandul.

GLOBAL

Nestle va lansa pe piață ciocolata vegană KitKat V, 15 feb, 2021 | Agerpres Grupul alimentar Nestle a decis să adauge prima ciocolată cu lapte vegan la gama sa de produse, în continuarea strategiei companiei de a se extinde pe piață produselor fabricate din extracte vegetale, după ce a început în anii trecuți să producă alimente care să reprezinte o alternativă la produsele din carne, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

22

Directorul diviziei de dulciuri de la Nestle, Alexander von Maillot, a precizat că grupul elveţian va începe să ofere batoane de ciocolata KitKat pe bază de plante, denumite KitKat V, în acest an. În prima fază, produsul va fi disponibil la vânzare pe Internet şi în unele magazine de pe un număr limitat de pieţe, inclusiv în Marea Britanie, ca un test înainte de a fi lansat la nivel global.

Pentru lansarea viitoarei ciocolate vegane, care în loc de lapte va folosi un substitut obţinut din orez, Nestle a avut nevoie de doi ani de cercetări.

Principala provocare a fost aceea de a se asigura că alternativele la lapte se amestecă bine cu cacao şi zahărul pentru un amestec cremos. Alţi înlocuitori, precum laptele de soia sau de migdale, nu funcţionează la fel de bine, a spus Alexander von Maillot.

Chiar dacă pe piaţă există deja câteva mărci de ciocolată cu lapte vegane, majoritatea mărcilor populare nu s-au alăturat deocamdată acestui trend. Cu toate acestea, câteva firme mari au făcut deja pasul: Lindt & Spruengli AG, firmă renumită pentru iepuraşii de Paşti înveliţi în staniol galben, a început să vândă batoane de ciocolată cu lapte de ovăz sub marca Hello, Mars Inc. a introdus o versiune vegană a baloanelor sale de ciocolată Galaxy pe piaţa din Marea Britanie, iar marca Cadbury a grupului Mondelez International şi-a anunţat şi aceeaşi intenţie.

"Cererea pentru produse alimentare pe bază de plante este în creştere peste tot. KitKat a fost alegerea logică deoarece este cea mai mare marcă şi un brand global", a spus Alexander von Maillot.

Dulciurile sunt ultima categorie de produse pentru care Nestle a lansat o versiune pe bază de plante. Anul trecut Nestle Purina a introdus o linie de alimente pentru animale de companie care combină proteinele din carne cu insecte şi proteine din plante.

Tot anul trecut, Nestle a introdus cârnaţii pe bază de plante şi în prezent produce şi carne tocată şi îngheţată pe bază de plante.

23

UNIUNEA EUROPEANA

CE: Accent pe etichetarea nutrițională complementară armonizată în Europa, By RO.aliment , February 15, 2021

Comisia Europeană și-a început lucrările pregătitoare pentru o posibilă armonizare a etichetării nutriționale complementare tabelului nutrițional (de tipul Nutri-Score). EFSA a fost rugată să sprijine alegerea viitorului sistem european.

Comisia Europeană și-a stabilit ca obiectiv, în strategia Farm to Fork, să prezinte până la sfârșitul anului 2022 o propunere de etichetare nutrițională armonizată obligatorie pentru partea frontală a ambalajelor alimentare. Aceasta ar face ca etichetarea obligatorie să fie complementară tabelului nutrițional de tipul Nutri-Score.

„Obiectivul este de a permite consumatorilor să facă alegeri alimentare ținând cont de criteriul„ sănătății ”, spune Comisia.

Propunerea va trebui să convingă însă unele țări deocamdată foarte reticente, precum Italia.

Pentru a avansa în acest proces, organismul european tocmai a solicitat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în vederea furnizării acesteia de date științifice cu privire la:

nutrienți importanți pentru sănătatea publică, gruparea alimentelor care joacă un rol preponderent în dietele

populațiilor europene și ale subgrupurilor acestora.

Comisia a publicat un raport privind utilizarea formelor complementare de exprimare și prezentare care îndeplinesc cerințele Regulamentului Inco (UE 1169/2011 ) cu referire specială la cele nouă sisteme, deja implementate sau în curs de implementare în Europa.

24

„Comisia este obligată să prezinte un astfel de raport în conformitate cu articolul 35 din regulamentul Inco”, precizează expertul Olivier Rondouin de la Doceor.

EFSA are, de asemenea, sarcina de a defini criteriile care ghidează alegerea nutrienților și a altor componente non-nutritive ale alimentelor pentru profilarea nutrițională. Acest aviz va contribui astfel la definirea condițiilor de utilizare a mențiunilor nutriționale și de sănătate ale produselor alimentare.

Cu toate acestea, EFSA nu va avea un rol consultativ în ceea ce privește modelele de profilare deja existente în statele membre. Experții vor trebui să-și prezinte avizul științific până în martie 2022, iar o consultare publică asupra proiectului de aviz va fi organizată înainte de sfârșitul anului 2021.

În „Acordul verde”, Comisia Europeană își propune să promoveze reformularea nutrițională a alimentelor procesate. În plus față de etichetarea suplimentară, Comisia a elaborat un calendar care include până la sfârșitul anului 2021 stabilirea nivelurilor maxime pentru anumiți nutrienți, dar și stabilirea profilurilor nutriționale prin limitarea promovării comunicării pentru produsele bogate în zahăr, sare și grăsimi până în 2022.

Seminar with Third Countries on Farm to Fork –International DimensionVideo-conference, 20.01.2021

Environmental Concerns in MRL SettingDG Health & Food Safety (DG SANTE)European Commission

Chair: Ms. Nathalie Chaze, Director Food sustainability, international relations-DG SANTEAGENDA

25

Farm to fork strategy: Public hearing on improving the EU’s food system  03-02-2021

Ways to make the EU’s food system more sustainable, resilient and fairer will be debated by experts and MEPs from the Agriculture and Environment committees on Thursday.

The public hearing on the role, outlook and challenges of the Farm to Fork strategy will be divided into two parts. The first panel will focus on food systems and food policy, the second one on healthy diets and sustainable production.

MEPs will have a chance to discuss with academics, farmers’ representatives, NGOs and the Commission the added value of a food policy, the protection of geographical indications and what farmers want from the new strategy. They will also debate how to improve lifestyles, health and reduce the environmental and climate footprint of the EU food system from farm to fork.

WHEN: Thursday, 4 February, at 9.00 CET

WHERE: European Parliament, Paul-Henri Spaak building, room 1A002, Brussels (remotely)

The draft programme of the hearing is available here. The hearing will be web-streamed here (Parliament’s Multimedia Centre).

Members of the Committee on Agriculture and Rural Development and of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety will be able to participate and intervene remotely.

26

Background. Members of the Agriculture and Environment committees debated the Farm to Fork strategy together for the first time on 25 January 2021. The debate focused on the draft report prepared by Parliament’s co-rapporteurs Herbert Dorfmann (EPP, IT) and Anja Hazekamp (GUE/NGL, NL) and how it could be improved.

The Green Deal-related Farm to Fork and new Biodiversity strategies were presented by the EU Commission on 20 May 2020. The strategies are supposed to work in tandem and are closely linked to the Common Agricultural Policy (CAP), which is currently being reformed.

In his initial reaction, the Agriculture Committee Chair said that the strategy must build on the lessons learnt from the COVID-19 crisis and give farmers the support they need to guarantee food security all across the EU. For his part, the Environment Committee Chair insisted that farming-related commitments in the Farm to Fork and EU 2030 biodiversity strategies must be implemented, including through the CAP reform.

The Farm to Fork strategy recognises the links between healthy people, healthy societies and a healthy planet and aims to accelerate the transition to more sustainable, fairer and more resilient food systems.

Information to the media

In an effort to reduce the spread of COVID-19, Parliament is reducing the need for physical meetings on its premises, without compromising its role of democratic scrutiny and its ability to approve the necessary legislative measures to combat the virus and support the public, consumers, businesses and emergency services.

The meeting will take place remotely. It will be web-streamed and can be followed by the media without requiring their physical presence on EP premises.

Farm to fork strategy: Debate on Parliament’s reaction on Monday   22- 01-2021 - 09:19  

Parliament’s response to the Commission’s Green Deal-related Farm to Fork strategy will be debated by MEPs from the Agriculture and Environment committees on Monday.

27

The debate will kick off with presentation of the draft report prepared by Parliament’s co-rapporteurs Herbert Dorfmann (EPP, IT) and Anja Hazekamp (GUE/NGL, NL). MEPs from all political groups and both committees will then debate the presented text and propose amendments.

WHEN: Monday, 25 January, at around 17.00 CET

WHERE: European Parliament, Paul-Henri Spaak building, room 3C050, Brussels (remotely)

The draft agenda of the meeting programme is available here. The hearing will be web-streamed here (Parliament’s Multimedia Centre).

Members of the Committee on Agriculture and Rural Development and of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety will be able to participate and intervene remotely.

Background

The Green Deal-related Farm to Fork and new Biodiversity strategies were revealed by the EU Commission on 20 May 2020. Both strategies are supposed to work in tandem and are closely linked to the Common Agricultural Policy (CAP), which is currently being reformed.

In his first reaction, the Agriculture Committee Chair said that the strategy must build on the lessons learnt from the COVID-19 crisis and give farmers the support they need to guarantee food security all across the EU. The Environment Committee Chair for his part insisted that farming-related commitments in the Farm to Fork and EU 2030 biodiversity strategies must be implemented, including through the CAP reform.

The Farm to Fork strategy recognises the links between healthy people, healthy societies and a healthy planet and aims to accelerate the transition to a more sustainable, fairer and more resilient food systems.

Information to the media In an effort to reduce the spread of COVID-19, Parliament is reducing the need for physical meetings on its premises, without compromising its role of democratic scrutiny and its ability to approve the necessary legislative measures to combat the virus and support the public, consumers, businesses and emergency services.

The meeting will take place remotely. It will be web-streamed and can be followed by the media without requiring their physical presence on EP premises.

28

Policy Departments’ Monthly Highlights: focus on biodiversity and zoonotic diseases , 15-02-2021 - 08:23 , zoonotic diseases © European Union 2021 - European Parliament

Over the last decades, a variety of novel infectious diseases have had zoonotic origins. In this edition of the Policy Departments’ Monthly Highlights, ENVI committee Chair Pascal Canfin argues that biodiversity protection and conservation can play a crucial role in reducing the risk of such diseases by providing additional habitats for species and reducing potential contact between wildlife, livestock and humans.

Other issues featured in this edition of the Monthly Highlights include transport infrastructure, ethics and transparency, Horizon 2020, and the use of pesticides. Forthcoming publications and events are also announced........................................................................

ITALIA

O parte din Italia intră din nou în lockdown , Ionuț Fantaziu, feb. 15, 2021

Patru regiuni din Italia trec din nou în zona portocalie și intră în lockdown parțial, din cauza creșterii numărului de cazuri noi de coronavirus. Localnicii din Toscana, Liguria, Abruzzo și Trentino nu pot părăsi zona în care locuiesc, iar restaurantele, cafenelele și barurile se închid.

Restricţiile vor fi în vigoare timp de 15 zile într-o primă fază, a informat ministerul italian. Majoritatea regiunilor Italiei sunt considerate în prezent zone galbene, adică restricţiile au fost relaxate. Totuşi, în întreaga ţară continuă să fie în vigoare restricţii de circulaţie pe timp de noapte.

De la începerea pandemiei de coronavirus, în Italia au fost contabilizate 2,7 milioane de cazuri de coronavirus, din care 13.500 de cazuri au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.

29

În Italia se va testa un vaccin autohton. Rottapharm-Takis va fi testat pe 80 de voluntari începând cu 1 martie la spitalul San Gerardo din Monza, spitalul Sallanzani din Roma și Institutul Pascale din Napoli.

Directorul Centrului din Monza, Marina Cazzaniga, a declarat că strângerea adeziunilor pentru experimentarea vaccinului a început în august, iar acum studiul a primit autorizația AIFA și a Comitetului de Etică al Institutului Spallanzani.

Potrivit profesorului Paolo Bonfanti, expert la Institutul de cercetare al bolilor infecțioase al Universității Bicocca din Milano, vaccinul este inovator pentru că, spre deosebire de altele testate, nu folosește un vector viral pentru producerea de anticorpi, cum ar fi un adenovirus inactiv, ci este alcătuit dintr-un fragment de ADN care, odată injectat în mușchi, stimulează o reacție imună care previne infecția.

De asemenea, vaccinul ar putea deveni important în contextul în care există posibilitatea modificării acestuia prin adaptarea la apariția variantelor noi de virus.

SUA

Nevoia te învață: un bucătar-șef din New York specializat în meniuri sushi a salvat afacerea în timpul pandemiei prin livrări la domiciliu în sistem omakase By lantulalimentar, 2021-02

Când a lovit pandemia Covid-19 , bucătarul-șef al celor patru restaurante Kissaki, Mark Garcia, avea nevoie de o soluție pentru a evita să pună lacătul pe afacerea sa din New

30

York, specializată în prepararea de meniuri sushi. Tot frământându-se, i-a venit ideea de a livra meniurile în sistem omakase, deși inițial a ezitat, temându-se că cererea ar fi redusă și că ar fi pus în situația de a afecta calitatea produselor sale, notează publicația americană eater.com.

Spre surprinderea bucătarului cu rădăcini mexicane, treaba a mers strună. „Nu ne-a trecut niciodată prin cap că într-o singură noapte vom fi atât de solicitați încât să vindem până la 300 de cutii”, a spus Garcia.

Când echipa Kissaki s-a hotărât să treacă la acțiune, au comandat 10.000 de cutii, iar acestea au fost epuizate imediat. În trimestrul următor au comandat 40.000 de cutii și gata să nu le fie nici acestea de ajuns.

Bucătarul mexicano-american folosește adesea arome influențate de cultura sa de origine, umplând cutiile, frumos lucrate și ambalate cu grijă, cu bunătăți precum kamasu ( o specie de pește, numit și barracuda ) acoperit cu tomatillo ( legumă mexicană ) prăjit și yuzu kosho ( o pastă vegetală pe bază de lămâie ), aji ( un sos picant peruan ) acoperit cu ierburi și sos miso, akami roșu ( file de ton ) completat cu shiitake ( o specie de ciuperci din Asia ) și multe altele .

„Restaurantele Kissaki au evoluat mult în timpul pandemiei”, spune Garcia. „Sunt dispus să fac față tuturor dificultăților, în fiecare zi, înainte să fim obligați să închidem din cauza pandemiei”.

Sistemul „sushi omakase” nu est echiar atât de vechi precum am fi tentați să credem. A fost aplicat în Japonia după 1990 și înseamnă în traducere liberă ”mă las pe mâna ta să alegi ce e mai bun pentru mine”. Cu alte cuvinte, clientul permite restaurantului să stabilească detaliile unei comenzi.

Sistemul a fost introdus când noii îmbogățiți ai Japoniei au luat cu asalt restaurantele cu ștaif unde bucătarii obișnuiau să prepare meniuri sushi pentru o clientelă rafinată și cunoscătoare. Noii clienți nu se pricepeau să comande meniurile, nu aveau cunoștințe despre speciile de pește și caracteristicile gustative ale cărnii acestora, așa că, pentru a evita situațiile penibile, dar și pentru a nu rata încasările, patronii și bucătarii au introdus acest sistem: ”ok, nu știi ce anume să comanzi, lasă-ne pe noi să stabilim meniul și vei fi mulțumit”. Mai mult, restaurantele au diversificat oferta, adăugând la meniuri și alcool, după pofta inimii, în condițiile în care vechea clientelă bea foarte puțin, din respect pentru priceperea bucătarilor, notează siteul livejapan.com.

31

Sistemul omakase le-a convenit bucătarilor japonezi, fiindcă puteau folosi peștele și ingredientele avute la dispoziție, nu erau puși în situația de a dezamăgi clienții care cereau o anumită specie de pește. Totodată, s-au bucurat și clienții, fiindcă nu au mai fost obligați să-și bată capul și să riște să-și arate ignoranța.

DOSAR

Insectele, tot mai aproape de farfurii. Vor putea românii să înlocuiască sarmalele şi alte mâncăruri tradiţionale cu astfel de alimente?, Alex

Ciutacu , 13 februarie 2021

Ca sursă dovedită de proteine într-o lume care aleargă după sustenabilitate, insectele sunt deja consumate în mai multe ţări în diferite forme. Vor putea românii să treacă peste bariera culturală înspre hrana cu acestea?

Entomofagia defineşte hrana cu insecte, iar românii sunt pe cale să înveţe acest termen după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a emis o opinie pozitivă faţă de viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Telebrio Molitor sau mealworm.

32

Opinia autorităţii deschide calea la nivel european spre aprobarea pentru vânzarea unor gustări, batoane proteice, fursecuri sau a altor preparate care conţin insecte. În acelaşi timp, insectele ar putea deveni doar o componentă mai des întâlnită în industria alimentară sub forma unor aditivi sau coloranţi.

Aceasta a fost prima analiză de risc asupra insectelor ca nou aliment derulată de autoritatea europeană. Bloomberg notează că pe masa autorităţii mai stau încă 14 aplicaţii în curs de analiză, care vizează mai multe soiuri de insecte, de la greieri şi până la lăcuste.

Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populaţia planetei este într-o continuă creştere. Estimările Naţiunilor Unite atrag atenţia de mai mulţi ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.

Cu toate acestea, românii ar putea fi departe de entomofagie din punct de vedere cultural, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

„Toate obiceiurile de consum ţin de nişte tradiţii, iar cum noi mâncăm sângerete, adică sânge într-o combinaţie cu carne, există diverse obiceiuri pe care le au popoarele şi care ţin de patrimoniul gastronomic al fiecăruia. Cu siguranţă şi noi când mergem în afară în destinaţii exotice alegem să mâncăm poate crocodil sau chiar lăcuste. Nu cred că va deveni un obicei de consum larg răspândit”, a comentat Ştefan Pădure, expert în industria alimentară şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

El a explicat că bariera psihologică poate fi un mare obstacol în cazul românilor, iar exemplul care scoate în evidenţă acest lucru este cel al cărnii de cal.

 „La noi în ţară nu se consumă calul, deşi este o carne curată, cu proprietăţi foarte bune. Dar românul a folosit calul pentru activităţi, acesta i-a fost de ajutor şi logica este că nu îţi poţi mânca prietenul”, a adăugat Ştefan Pădure.

 Un document publicat de Parlamentul European, care ridica pentru studiu ipoteza consumului de insecte, citează mai multe studii ştiinţifice care arată că respingerea entomofagiei este un comportament învăţat. Asta înseamnă că nu ne naştem cu o repulsie pentru consumul de insecte.

Astfel, bariera culturală ar putea fi depăşită. Spre exemplu, în alimentaţia românilor există deja produse care conţin resturile unei insecte. Colorantul alimentar cunoscut drept carmin este extras din resturile insectei cunoscute

33

drept coşenilă. Carminul se regăseşte în mai multe alimente, printre care în anumite salamuri şi în parizer. „Ar putea exista denumiri codificate. A şti că ai aditivi bazaţi pe insecte va duce la o respingere din partea consumatorului şi probabil că va exista o formă foarte lentă de tranziţie, luând în calcul anumite posibilităţi de efecte benefice în partea de aport, proteine sau ce rol vor avea ele în compoziţia viitoarelor produse. (…) Vor exista cu siguranţă şi segmente de populaţie care vor consuma şi care vor promova astfel de produse”, a explicat o sursă cu experienţă din industria alimentară locală pentru Business Magazin.

În ţări precum Marea Britanie, Olanda, Belgia şi Finlanda, astfel de alimente pot fi găsite chiar şi în supermarketuri, notează The Guardian. Totodată, în alte ţări europene precum Franţa, Italia şi Spania, acestea sunt interzise în mod explicit.

În Germania, clienţii lanţului de retail Kaufland au găsit încă din 2019 pe rafturi viermi de făină cu gust de usturoi şi ierburi şi alte produse similare, potrivit Euractiv. Circa 6.000 de tone de proteină din insecte sunt produse în fiecare an în Uniunea Europeană, iar estimările asociaţiei europene pentru producătorii de insecte (IPIFF) arată că volumul ar putea creşte până la 2-5 milioane de tone în următorii zece ani. La nivel global, circa 2,5 miliarde de oameni consumă insecte, adică mai mult de o treime din populaţia planetei. Cele şapte ţări în care consumul de insecte este răspândit sunt: Mexic, Brazilia, Ghana, Thailanda, China, SUA şi Olanda.  

Firma de cercetare Arcluster estimează că piaţa fermelor de insecte va creşte de 10 ori până în 2025 şi va depăşi 4 miliarde de dolari la nivel global, notează Bloomberg. Piaţa a început să atragă finanţări semnificative pe plan internaţional din partea unor jucători precum Nestlé. În acest context, România ar putea avea şansa de a deveni un producător la nivel european, dacă jucătorii din industrie şi-ar dori să capitalizeze oportunitatea.

Dar în piaţa locală producătorii nu au început nici măcar discuţiile, conform surselor Business Magazin.

„Nu există discuţii între producători pe aceasta temă. Nu am auzit să fie interesaţi nici măcar în vederea exportului către Europa sau chiar către Orientul Îndepărtat, unde există cerere. Momentan, în piaţa locală această idee este în fază embrionară, poate doar pe zona de cercetare să existe activitate. Este şi o reacţie foarte recentă a Europei de a deschide puţin porţile. (…) Nu m-ar mira să vedem în Europa două-trei state care vor deveni jucători mondiali în această zonă”, a declarat o sursă din industria alimentară. Aceeaşi sursă se îndoieşte că România ar putea deveni un

34

producător important, întrucât industria alimentară locală a dovedit că nu depăşeşte de multe ori percepţia.

„România avea un potenţial fabulos de a fi producător de organisme modificate genetic (GMO), respectiv soia până în 2006, înainte să devenim stat membru (al UE – n. red.). România era mare producător de soia GMO, dar imediat după aderare a fost oprită producţia. Când legislaţia a devenit mai permisivă şi Uniunea Europeană a spus că fiecare stat membru îşi hotărăşte singur soarta pe GMO-uri, România nu a mai continuat pentru că a luat în calcul aspectele pro şi contra implicate în a deveni un producător de soia GMO. La fel văd lucrurile şi aici, dacă devenim celebri că folosim în consum insecte, percepţia nefiind încă suficient de bine aşezată, s-ar putea să ţină în frâu orice astfel de oportunitate. (…) Va fi o piaţă, va fi o producţie, dar vom vorbi de cifre nesemnificative”.

România a mai înregistrat diferite trenduri în producţia alimentară care nu au rezistat. Ca „modă” trecătoare, au existat în piaţa locală culturi de nişă precum struţi, cai sau ferme de melci.

* * *

Politici Europene pentru Noua Economie, EM360 , 9 februarie 2021 ,

35

NOUA ECONOMIE a Uniunii Europene și implicit NOUA ECONOMIE a României este una orientată masiv pe dezvoltare durabilă și cea care va construi o Românie Durabilă. Această NOUĂ ECONOMIE are nevoie de POLITICI EUROPENE EFICIENTE pentru toate statele membre, politici europene care să fie foarte realist conectate cu resursele, capabilitățile și oportunitățile fiecărui stat membru în parte.

Pandemia de COVID-19 a reconfirmat importanța investițiilor în proiecte sustenabile care să consolideze economiile cu impact minim asupra biodiversității și schimbărilor climatice și care totodată să îndeplinească condițiile pentru atingerea obiectivelor impuse de Green Deal. Premisa construirii unei economii durabile stabilită prin sistemul de clasificare al activităților economice sustenabile ”EU Taxonomy” poate genera o relansare puternică a economiei. Condiția esențială este ca, deopotrivă, factorii decidenți și simpli cetățeni să înțeleagă rolul major pe care îl vor juca politicile europene orientate către schimbare creativă, către aducerea în practica curentă a celor mai avansate și mai îndrăznețe idei și tehnologii ce vor transforma fundamental relațiile dintre mijloacele de producție.

ROMÂNIA DURABILĂ și EM360 vă propun evenimentul online ”Politici Europene pentru Noua Economie‘’, o discuție interactivă, unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Dată & oră: marți, 16 februarie 2021, 11.30 am – 13.30 pm.

Tematica evenimentului abordează subiecte precum:

Importanța Taxonomiei UE in contextul finanțărilor sustenabile Status quo-ul formulării poziției României și proceselor ulterioare Reglementări propuse, concept tehnic și aplicabilitatea criteriilor

tehnice Green Deal – Pactul ecologic European: izvorul politicilor europene

pentru Noua Economie Predictibilitatea pachetelor de politici europene și impactul acestora

asupra economiei Prioritățile strategice pentru dezvoltarea durabilă în Noua Economie Instrumente și surse de finanțare specifice politicilor europene pentru

Noua Economie Viitorul în transporturi

Evenimentul va fi moderat de Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360 Group.

36

Agendă:

11.30 – 12.30 Puncte de vedere ale Membrilor Parlamentului European

12.30 – 13.00 Puncte de vedere ale experților și reprezentanților mediului de afaceri invitați

13.00 – 13.30 Sesiune Q&A și concluzii

Au fost invitați să se alăture discuțiilor:

Membri ai Parlamentului European

Carmen AVRAM – CONFIRMAT Adrian-Dragoș BENEA – CONFIRMAT Tudor CIUHODARU – CONFIRMAT Daniel BUDA – CONFIRMAT Maria GRAPINI – CONFIRMAT Victor NEGRESCU – CONFIRMAT Marian-Jean MARINESCU – CONFIRMAT

Reprezentanți ai mediului de afaceri

Radu CĂPRĂU, Vice-președinte, Confederația Patronală Concordia – CONFIRMAT

Franck NEEL, Președinte FPPG – CONFIRMAT Petru RUȘEȚ, Managing Director, Siemens – CONFIRMAT Livia STAN, Director of Public Affairs, E.ON – CONFIRMAT

În audiență vor participa factori de decizie, manageri, antreprenori, consultanți și specialiști din toate sectoarele de activitate ale economiei românești, alături de reprezentanți ai autorităților de stat, mass media și alții.

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține dialogul permanent între mediul decident și mediul de afaceri. ROMÂNIA CU ECONOMIE DURABILĂ are nevoie de o cât mai bună definire, comunicare, popularizare și înțelegere a politicilor europene care vor afecta viitoarele generații ale UE. Noua Economie invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

* * *

Vinul de azi: Ducato Sannita Greco di Tufo 2019 - 91 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

37

Ducato Sannita Greco di Tufo este un vin realizat din soiul de struguri Greco, struguri proveniți din podgoriile de viță de vie din regiunea Campania, o zonă viticolă binecunoscută în Italia și nu numai. Galben pai strălucitor, vinul este unul intens, cu o mineralitate pronunțată și o structură bine delimitată. Notele olfactive amintesc de citrice, caise, piersici și ananas, în vreme ce, pe palat, vinul își conturează frumos mineralitatea, dar și eleganța, prin notele catifelate care se simt și pe finalul persistent. Vă recomandăm degustarea acestui vin la 8-10 grade Celsius. Îl puteți asocia cu diverse supe, fructe de mare, pește prăjit sau risotto.

* * *

Milioane de tone de CO2 provin de la examenele de permis picate – studio, : Lidia Neagu in Poluare 15 February 2021

Un studiu a constatat că, între aprilie 2019 şi iulie 2020, examenele de permis de conducere picate din Marea Britanie au emis peste 2 milioane de kilograme de CO2 – echivalentul a 449 de călătorii dus-întors de la Londra la Melbourne, scrie Euronews, care citează site-ul Save On Energy.

Anularea examenelor de conducere în urma pandemiei COVID-19 a dus la scăderea emisiilor cu 77,5% pe trimestru. Dar experții în energie sunt încă îngrijorați de implicații.

38

Ce soluţii există

Împiedicarea tinerilor de oportunitatea de a conduce, în numele emisiilor reduse, nu este atât de simplă pe cât pare, spune Stuart Capstick, director adjunct al Centrului pentru Schimbări Climatice și Transformare Socială (CAST Center).

„A învăța să conducă este un rit de trecere spre maturitate pentru tineri de mulți ani, dar descoperirile recente din Marea Britanie sugerează că devine mai puțin popular din mai multe motive. Deși nu ar trebui să căutăm să închidem oportunitățile pentru tineri, ar trebui să ne asigurăm că această tendință se deplasează în direcția corectă și din motivele corecte. ”

El continuă, „găsirea propriei libertăți de călătorie este o mare parte a trecerii la maturitate, dar este vital să se facă într-un mod mai durabil în viitor. Obiceiurile pe care le învăţăm în adolescență și la începutul vieţii de tânăr adult pot rămâne alături de noi toată viața și, prin urmare, pe cât posibil, ar trebui să îi ajutăm pe tineri să se deplaseze în moduri care nu repetă greșelile poluante din trecut. ”

Aceast lucru ar putea include subvenții pentru persoanele aflate la vârsta de adolescenței și tinerilor pentru a închiria vehicule electrice sau pentru a cumpăra biciclete electrice și pentru a face spațiile orașului mai sigure pentru călătorii.

Dr. Oytun Babacan, expert la Institutul Grantham pentru Schimbări Climatice și Mediu, este de acord.

Pentru a găsi numărul de teste eșuate pe fiecare centru de testare, autorii studiului au folosit setul de date statistice ale autorităţilor din UK, analizând numărul total de examene picate în Marea Britanie per centru de testare.Folosind calculatorul ComCar, aceștia au aflat apoi cantitatea totală de CO2 produsă în urma examenelor picate în Marea Britanie. Aceasta s-a bazat pe distanța parcursă de la toate aceste examene nereușite între aprilie 2019 și iulie 2020. Distanţa medie parcursă de fiecare candidat este de aproximativ 16 km (10 mile).

* * *

Cum se pregătește un cal pentru drumeții, 15 februarie 2021, Raluca Daria Diaconiuc

39

Nu departe de Iași, o familie care iubește caii a creat un mic centru de echitație. Au nouă cai și trei ponei, iar curtea devine neîncăpătoare când sunt scoși toți pentru ritualul impus de regulile de echitație. Fiecare cal trebuie pregătit cu grijă pentru drumeții. Mai multe informații și, firește, imagini chiar de la fața locului puteți vedea în materialul video de mai jos.

https://youtu.be/FIMxvuIhrHg

* * *

Acuzat de braconaj la doar 19 ani! Care este prejudiciul și ce s-a întâmplat cu ogarii , 15 februarie 2021, Diana Vasilescu

40

Într-un comunicat al IPJ Argeș se arată că în ziua de 12 februarie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului Arme Explozivi și Substanțe Periculoase Argeș au finalizat cercetările într-un dosar privind săvârșirea infracțiunii de braconaj cinegetic.

Din cercetări s-a stabilit că în seara zilei de 31 decembrie 2020, un tânăr de 19 ani, din Stolnici, ar fi braconat un exemplar de căprior – femelă, cu ajutorul a doi câini din rasa ogar, împrejurare în care a fost depistat.

Reamintim că în aceeași seară, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță, de către polițiști, iar ulterior a fost dispusă cercetarea sub măsura preventivă a controlului judicar pentru 60 de zile.

Prejudiciul cauzat prin braconarea exemplarului de căprior este de 2.000 de euro.

Dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Costești, cu propunere de trimitere în judecată.

Cei doi câini din rasa ogar au fost ridicați, la data de 31 decembrie 2020, și predați reprezentanților unui adăpost canin.

Aspecte legale:

Vânătoarea reprezintă acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în Legea 407 din 2006, aflate în stare de libertate. Reamintim că practicarea vânătorii cu laţuri, ogari sau metişi de ogari, constituie infracţiunea de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Cu privire la animalele domestice, au fost instituite noi instrumente legislative, care asigură posibilitatea instituirii de urgență a unui mecanism de protejare a animalelor aflate într-o situație de pericol, prin intermediul O.U.G. 175 din 2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice. 

41

Prin acest act normativ, a fost reglementat ordinul de plasare a animalului în adăpost, acesta constituind un instrument administrativ conferit polițiștilor, în vederea înlăturării unui pericol iminent îndreptat împotriva animalelor.

Conform noilor prevederi legale, polițiștii din cadrul Poliției Române care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situație de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile.

Prin animal aflat într-o situație de pericol se înțelege animalul aflat în oricare dintre următoarele situații: a) animal care a fost rănit sau schingiuit; b) animal care a fost implicat în lupte între animale sau cu animale; c) animal domestic sau animal sălbatic captiv asupra căruia a fost practicat tirul; d) animal folosit pentru dresajul altor animale sau pentru a controla agresivitatea altor animale; e) animal domestic expus forțat la temperaturi foarte ridicate ori foarte scăzute; f) animal din speciile ecvidee, bovine, ovine și caprine aflat, fără supraveghere, pe căile de circulație publică. Polițiștii constată existența situației de pericol pe baza evaluării situației de fapt și a stării fizice a animalului care rezultă, după caz, din: a) constatarea directă și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;

b) declarațiile persoanelor implicate în activitățile desfășurate cu privire la situațiile de pericol sau ale persoanelor care au asistat la activitățile respective sau au cunoștință despre desfășurarea acestora; c) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora; d) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau publicărilor în mediul electronic și/sau de telefonie mobilă; e) fișa de observație clinică întocmită de un medic veterinar.

Ordinul de plasare a animalului în adăpost se pune în executare de îndată de către personalul care asigură prestarea serviciilor publice de adăpostire a animalelor ce fac obiect al ordinului de plasare în adăpost, în prezența polițistului care l-a emis.

Legislația privind protecția animalelor reglementează situația tuturor animalelor, inclusiv a celor sălbatice, consfințind o serie de drepturi și obligații atât în sarcina deținătorilor acestora, cât și în sarcina autorităților și instituțiilor statului.

42

Deținătorii de animale au în mod obligatoriu și responsabilități privind întreținerea și supravegherea acestora, tratamentul aplicat animalelor excluzând orice act de cruzime și violență.

 * * *

43

44

45

* * *

10 sfaturi pentru a păstra apa în sol, Ferma, 15 februarie 2021

Rezerva de apă din sol la momentul însămânțării este decisivă în stabilirea verigilor tehnologice. Iată zece sfaturi simple pentru a economisi apa de la semănat la recoltat!

La desprimăvărare, aprecierea rezervei de apă nu se face după cantitatea de precipitații căzute în perioada de toamnă-iarnă, ci pe baza analizelor de laborator!

 CUM INFLUEȚEAZĂ SEMĂNATUL? 10 VERIGI TEHNOLOGICE ESENȚIALE!

Principalele vergi tehnologice influențate de nivelul rezervei de apă din sol în momentul semănatului sunt:

1. Epoca de semănat. În cazul deficitului de umiditate, se însămânțează mai devreme și mai adânc, pentru a încorpora sămânța într-un strat de sol mai umed. Cu frecventele schimbări climatice, este indicat ca toamna să se însămânțeze mai târziu, iar primăvara mai devreme.

2. Adâncimea de pregătire a patului germinativ. Lucrarea se va efectua cât mai superficial și fără răscolirea solului pentru a evita pierderile de apă. Patul pe care se încorporează sămânța (patul tare) va fi așezat cu densitatea aparentă de 1,3 g/cmc pentru a asigura aportul capilar al

46

apei la nivelul seminței, iar stratul care acoperă sămânța va fi afânat (moale) cu densitatea de 1,0-1,1 g/cmc, pentru a favoriza pătrunderea aerului, a căldurii și a ușura străbaterea tinerelor plăntuțe. Nu se folosește grapa cu discuri în primăvară!

3. Densitatea culturii trebuie să asigure un indice optim al suprafeței foliare care să realizeze o fotosinteză corespunzătoare unei producții maxime. La porumb, de exemplu, la 30.000 plante/ha se realizează 1,9-2,0 mp frunze pe 1 mp de sol și poate capta 90% din energia solară. Depășirea acestei densități se petrece când se asigură apă și hrană pe măsură. Creșterea densității la 50.000 plante/ha necesită un consum suplimentar de 200 mc/ha de apă. Astfel, crește sterilitatea știuleților la 38–44% față de 2-8% în condiții de irigare. Este important să nu existe goluri în cultură pentru a menține o atmosferă umedă care reduce evapotranspirația!

4. Alegerea speciilor: se au în vedere plantele mai rezistente la stresul hidric, precum sorgul, meiul, năutul, şofrănelul, etc. De exemplu, floarea-soarelui realizează 3,4 g substanță uscată la un litru de apă consumat, iar sorgul realizează 6,6 g. Din rezerva de apă a solului, porumbul realizează o producție de 2-3 kg/mm, iar meiul realizează 8-11 kg/mm consumat.

5. Alegerea soiurilor (hibrizilor) cu perioada de vegetație mai scurtă, cu sistemul radicular bine dezvoltat, cu însușirea de creștere mai rapidă și cu un consum specific mai mic astfel încât cu apa existentă să poată ajunge la maturitate iar procesele de polenizare-fecundare să se desfășoare înainte de apariția arșiței și a secetei puternice. Se vor folosi numai hibrizi F1 întrucât cei din generațiile mai vechi pot avea diminuări de producție de 30-40%.

6. Fertilizarea cu azot. În funcție de un anumit nivel de producție, sunt stabilite dozele de azot pentru fiecare cultură. Spre exemplu, pentru 1000 kg de grâu, se aplică 23-24 kg de azot, care se înmulțește cu nivelul producției prognozate. Îngrășămintele cu eliberare controlată sunt recomandate pentru că asigură azot pe întreaga perioadă de vegetație (100 - 120 zile) și evită levigarea acestuia.

7. Corectarea dozelor de azot. Analiza umidității solului în preajma semănatului ne indică modul de corectare a dozelor de azot astfel:

pentru fiecare 10 mm de apă acumulată în plus față de normalul zonei, se vor aplica încă 3 kg de azot; se va diminua doza cu 5 kg de azot pentru fiecare 10 mm în minus;

în funcție de planta premergătoare, se scad 30 kg/ha din doză după leguminoasele boabe și se adaugă 20 kg/ha după premergătoarele târzii;

47

când se aplică azot cu eliberare controlată, se poate reduce doza sa cu o treime sau chiar la jumătate;

în funcție de adâncimea solului la care a ajuns umiditatea:o - la 120 cm adâncime se aplică doza întreagă;o - la 90 cm se aplică 75% din doză;o - la 60 cm se aplică 50% din doză.

 

8. La erbicidare se are în vedere că eficacitatea tratamentului depinde de starea de umiditate a solului. Dacă în momentul semănatului solul are suficientă umiditate, erbicidele nevolatile se pot aplica imediat după semănat (preemergent) la suprafața solului. În situația când solul este uscat la suprafață, erbicidul se aplică la pregătirea patului germinativ (ppi) și se va încorpora în stratul în care găsește umiditate.

9. Efectuarea prașilelor. Pe solurile cu deficit de umiditate, prașilele se vor executa cât mai superficial pentru a nu răscoli solul și a pierde apa. Sunt necesare mai multe prașile pentru a combate buruienile, mari consumatoare de apă, și pentru a astupa crăpăturile - care pierd cu 18% mai multă apă. Totodată, se realizează și un strat izolator la suprafața solului, care asigură acumularea apei din precipitații și împiedică pierderea acesteia prin evaporare.

10. Combaterea bolilor și dăunătorilor: se asigură menținerea aparatului foliar intact și a tulpinilor fără leziuni.

În urma acțiunii de combatere se asigură menținerea aparatului foliar intact și a tulpinilor fără leziuni. Plantele atacate intră într-un stres general și prin porțiunile atacate crește procesul de transpirație și, deci, consumul de apă. În acest fel, prin măsurile luate în funcție de rezerva de apă existentă în sol în momentul semănatului, se pot obține recolte satisfăcătoare și în anii cu un climat dificil.

 CUM DETERMINĂM REZERVA DE APĂ?

48

 Când în stratul de 0-100 cm se găsește apă sub 600 mc/ha, rezerva este insuficientă. La 600-1000 mc/ha, este foarte mică, iar la 1001-1400 m/ha este mică. La 1401-1700 mc/ha este mijlocie și la 1701-2000 mc/ha este mare. Se are în vedere că 1 mm de apă din rezerva solului echivalează cu 2-3 mm de precipitații căzute în perioada de vegetație.

În stabilirea verigilor tehnologice, este indirect să se pornească de la ideea unui regim pluviometric deficitar și să se regleze pe parcursul perioadei de vegetație în situația când regimul precipitațiilor se aproprie de normal!Citeşte AICI și alte recomandări despre cum poți economisi picătura de apă care-ți umple hambarul!

un articol de VASILE POPESCU

* * *

Plante viguroase, de la transplantare la recoltare, Ferma, 15 februarie 2021 - FLOWBRIX® - fungicid cu multiple beneficii - te ajută să previi eficient apariția și răspândirea manei și a agenților patogeni în culturile de legume, convenționale, dar și bio.

Flowbrix® este un fungicid pe bază de oxiclorură de cupru în suspensie apoasă, ce previne apariția și răspândirea manei și a agenților patogeni.

49

CÂND ÎL FOLOSIM?

În cazul culturilor de legume, poate fi utilizat în momente variate (echilibrarea vegetativă a răsadurilor, în situații de stres abiotic, la avertizări de mană), iar eficiența sa este datorată atât substanței active, cât și formulării foarte avantajoase. Dorim să precizăm că Flowbrix® poate fi utilizat în culturile ecologice de legume, mai ales împotriva Phytophthora infestans (mana cartofului și tomatelor), Pseudoperonospora cubensis la cucurbitacee și a agenților patogeni bacterieni la legume.

Foto: Formularea unică Flowbrix oferă o acoperire uniformă superioară

 Condiții prielnice pentru apariția bolilor la legume

Apariția agenților patogeni și proliferarea lor în culturile de legume sunt favorizate de anumite condiții, cărora legumicultorii trebuie să le acorde atenție sporită:

Umiditatea: fie că este în sol, fie că este în aer, cu precădere în spațiile protejate. Excesul de apă predispune cultura la apariția bolilor fungice.

Temperatura: mai ales în combinație cu umiditatea sporită, temperaturile scăzute cresc probabilitatea ca mana să se instaleze în cultură.

Buruienile: plantele dăunătoare, dincolo de consumul de resurse ce ar putea reveni legumelor, împiedică aerisirea optimă a culturilor. Buruienile uscate sunt rezervă de patogeni, pe care îi mențin în teren de la sezon la sezon.

Suprafertilizarea cu azot: dezvoltarea luxuriantă a plantelor împiedică circulația corectă a curenților de aer și favorizează apariția umezelii la nivelul solului, frunzelor și tulpinilor.

50

 CUM ACȚIONEAZĂ?

Având în vedere că nu putem controla în detaliu condițiile de dezvoltare ale culturilor, este prudent să aplicăm preventiv produse care să mențină sănătatea plantelor. Fungicidul Flowbrix® blochează anumite enzime necesare procesului de respirație a patogenilor, inhibă producerea proteinelor, modifică activitatea membranelor celulare. Substanța activă, oxiclorura de cupru, acționează asupra celulelor fungice și bacteriene fără a pătrunde în interiorul celulei. Patogenii eliberează metaboliți ce reacționează cu compușii pe bază de cupru, fapt ce duce la otrăvirea și moartea celulelor.

 Situațiile de stres ce favorizează instalarea bolilor

 Desigur, bolile reprezintă în sine o formă de stres, dar apariția lor este favorizată de anumite condiții ce diminuează vitalitatea plantelor:

1. Stresul la transplantare

În momentul transplantării, este necesară „călirea răsadurilor”, operațiune ce are drept scop creșterea adaptabilității la noile condiții. „Călirea” presupune scăderea treptată a temperaturii din răsadniță, având ca scop atingerea temperaturilor înregistrate la locul plantării. Pentru a nu fi afectat de boli în urma scăderii temperaturilor și pentru o dezvoltare vegetativă echilibrată a răsadului, vă recomandăm să utilizați fungicidul Flowbrix®, care previne instalarea bolilor și stopează dezvoltarea patogenilor ce s-ar putea afla deja pe plăntuțe. De asemenea, aplicat la răsaduri, produsul împiedică alungirea acestora.

2. Stresul abiotic (climatic)

Grindina sau ploile foarte puternice pot duce la vătămarea organelor plantelor, iar zonele ce prezintă o deteriorare a țesuturilor vegetale devin teren propice pentru diverse boli, cum ar fi mana și arsurile bacteriene. De aceea, după momentele de stres, vă recomandăm să utilizați fungicidul Flowbrix® pentru igienizarea și vindecarea plantelor.

 FORMULAREA AVANTAJOASĂ A FUNGICIDULUI FLOWBRIX®

În primul rând, trebuie să precizăm că FLOWBRIX®, dincolo de caracterul antisporulant, care îi conferă eficiență în controlul patogenilor, oferă și alte beneficii culturilor de legume:

• Stimulează mecanismul de apărare al plantei (ajută la formarea vitaminelor B și C de către plantă).

51

• Ajută la îngroșarea pieliței la legume și fructe.

• Echilibrează funcțiile fiziologice ale producției, ducând plantele către faza generativă.

Substanța activă din Flowbrix®, oxiclorura de cupru, prezintă atât avantajul vitezei de acțiune, cât și pe cel al persistenței pe frunze.

• Eficiența produselor pe bază de cupru este influențată de dimensiunea particulelor. Particulele de oxiclorură de cupru din fungicidul Flowbrix® se află în suspensie concentrată și au dimensiunea optimă pentru ca procesele necesare controlului patogenilor (reacțiile cu metaboliții patogenilor) să aibă rată ridicată și să ducă la distrugerea acestora.

• Dimensiunea optimă a particulelor conținute nu periclitează procesul de fotosinteză, contribuind la o calitate ridicată a producției.

• Fiind formulare lichidă, produsul este extrem de miscibil, iar soluția obținută este foarte omogenă.

• FLOWBRIX® este foarte ușor de utilizat și nu necesită neutralizare.

Doza recomandată la culturile de legume este: 2,5 litri/hectar.

 Pentru mai multe detalii privind produsul FLOWBRIX®, vă recomandăm să contactați reprezentanții KWIZDA Agro Romania.un articol realizat de KWIZDA AGRO ROMANIA, Mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro, +40 37 208 97 00

  * * *

Soia, o carte câștigătoare pentru fermieri? Ferma 15 februarie 2021

Mesaj clar de la Comisia Europeană: cultivați plante proteice! Piața Uniunii e plină de importuri. Noi am putea ajuta la reechilibrarea balanței comerciale.

La sfârșitul anului 2020, Comisia Europeană a comunicat tuturor statelor membre recomandările specifice pentru elaborarea, de fiecare țară în parte, a Planului Strategic Național (PNS).

 RECOMANDARE DE LA CEL MAI ÎNALT NIVEL

 Printre recomandările trimise României se află și aceea de a acorda atenție plantelor proteice, întrucât țara noastră dispune de un climat favorabil

52

acestor culturi. Un alt argument adus de forul european este și acela că România performează deja în acest sector, ocupând locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața cultivată cu soia.

 UN PACHET COMPLET DE BENEFICII

 Două ar fi avantajele includerii culturilor proteice în planul de rotație a culturilor: 1. Ar fi îmbunătățită calitatea solului și 2. Ar fi utilizată o cantitate mai mică de fertilizanți. În plus, ar fi înregistrat un avantaj și la capătul lanțului alimentar, pentru consumatorul final, care va dispune de o ofertă mai bogată de proteine vegetale. Toate statisticile indică o creștere a cererii pe piața agroalimentară de produse pe bază de plante. Obiceiurile alimentare ale europenilor sunt în schimbare accelerată, balanța înclinând în favoarea unei diete vegetariene. Soia este materie primă pentru laptele vegetal din care se obține brânza tofu, dar și pentru diferite texturi care imită carnea.

 IMPORTĂM MASIV SOIA MG

 Totodată, soia este utilizată ca hrană în sectorul zootehnic. Țările europene care au un sector zootehnic bine dezvoltat importă marfă din Statele Unite și Brazilia, dar soia cumpărată de pe cele două continente americane este modificată genetic (OMG), în timp ce Uniunea Europeană interzice culturile de soia modificată genetic.

În 2020, fermierii români au cultivat cu soia o suprafață totală de 165.460 de ha. Pe primul loc se situează Italia, cu 256.130 de ha, urmată de Franța, cu 186.000 de ha. Precizez, în context, că fermierii care cultivă soia, una dintre cele mai răspândite și utilizate plante proteice, încasează sprijin cuplat pe unitatea de suprafață, cuantumul fiind anul trecut 212,88 euro/ha. Atenția sporită pe care o acordă Uniunea Europeană culturilor proteice este motivată și de faptul că, în prezent, statele membre sunt dependente de importuri, cu

53

precădere din Statele Unite. De peste Ocean sosesc anual cantități uriașe de soia modificată genetic, aliment de bază pentru furajarea animalelor.

 COMISIA RECOMANDĂ, ROMÂNIA POATE OFERI? CIFRELE VORBESC

 Recomandarea Comisiei Europene privind extinderea culturilor proteice în România ne găsește într-un ușor declin în ceea privește cel puțin cultura de soia. Am notat deja că, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2019 suprafața cultivată cu soia a fost 158.100 ha. Producția totală a fost de 415.900 tone, cu un randament mediu la hectar de 2.630 tone. Datele sunt scăzute față de anul 2018, când suprafața a fost de 169.400 ha, recolta totală de 465.600 t, iar media la hectar de 2.748 t. De altfel, anul 2018, dacă ținem cont de statisticile ministeriale, a fost vârful unei perioade de nouă ani, anul de referință fiind 2010.

 PREȚURI MAI MICI LA EXPORT

 În schimb, în 2019, România a exportat cea mai mare cantitate de soia începând din 2010: 276.497,3 tone, cu o valoare de 97.609.200 euro, mai mică decât în 2017, când valoarea a fost 101.548.100 euro, dar cantitatea exportată a fost mai mică, 273.952,1 tone. Un semn clar că prețurile la export au scăzut, situație reflectată și în diminuarea prețului mediu de livrare de la fermă către comerciant: 1,34 lei/kg în 2017, 1,30 lei/kg în 2019. Vârful a fost atins în 2013, 1,81 lei/kg.

 SUNT CULTURILE PROTEICE O ȘANSĂ PENTRU FERMIERI?

 • Cultură rentabilă, dar cere apăDoru Stoica din comuna Jijila, județul Tulcea, a cultivat anul trecut 50 hectare cu soia și se declară mulțumit de rezultate: ”Este o cultură rentabilă, dar fără irigații nu merge. Am investit în echipamente de irigații, terenurile aproape de Dunăre și astfel am reușit să asigur apa necesară. Producția medie a fost anul trecut de 2.000 t/ha, aceasta poate ajunge și la 4-5000 t.

54

Am vândut cu 2 lei/kg, deci undeva la 4.000 de lei/ha încasări brute, eu zic că e bine”.Sigur, sunt și cheltuieli, atât cu energia electrică necesară pentru echipamentele de irigat, cât mai ales cu tratamentele. Cultura de soia trebuie bine îngrijită. ”Cel mai agresiv dăunător e păianjenul roșu, trebuie să aplici tratament preventiv. Cu toate acestea, avantajele sunt mari: soia e cea mai bună cultură premergătoare, încasăm și sprijinul cuplat, vindem și la un preț bun. Din ce știu, soia noastră e prelucrată în fabrici din țară, mai departe e posibil ca o parte din uleiuri și șroturi să meargă la export”, declară cultivatorul.

• ”Tehnologie prea scumpă, subvenție prea mică”Un alt fermier, Daniel Nica, susține că dintre leguminoase, singura cultură profitabilă este cea de lucernă, întrucât ”știm să o cultivăm, este piață”. ”Ne pricepem să cultivăm și soia, dar tehnologia e prea scumpă, iar subvenția prea mică”. Mazărea, ”dacă nu e însămânțată cât mai din vreme și nu sunt precipitații în aprilie-mai, nu prea se face. Procentul de reușită este de 25%, un an din patru. Și nu e nici piață dezvoltată, automat nu e preț”, spune Daniel Nica.Fasolea ar avea ”ceva piață, prețul este ok, dar nu avem tehnologie pentru recoltat mecanizat. Există combină specială, dar e prea scumpă”. Bobul și lintea? ”Nu avem tehnologie, nu avem piață. Năutul e un dezastru”, încheia fermierul.

 VIITORUL SOIEI ÎN LUME ȘI ÎN UE

Comisia Europeană prezintă date, estimări şi scenarii despre cum va arăta agricultura şi piaţa agricolă în UE şi în întreaga lume în următorii zece ani. Producţia de leguminoase a UE ar ajunge la 6,3 mil. tone. Soia pentru boabe îşi va continua evoluția rapidă în UE până la 1,3 mil. ha în 2030 (+3% pe an). Cu cât îi va crește prețul în următorii 10 ani? Click AICI și vezi care va fi viitorul soiei în lume și în UE? un articol de STELIAN RĂDESCU

* * *

Top 5 probleme în ferma de legume, Nicoleta Dragomir, 15 februarie 2021 - I-am cerut lui Andrei Cocoloş, preşedinte de cooperativă din comuna Cilieni, judeţul Olt, să identifice principalele probleme de care se loveşte direct în activitatea sa legumicolă. 

Tânărul fermier a enumerat cinci dificultăți majore, la care am adus câteva precizări care vizează întreg sectorul.

55

1. Accesul la capital. Ar fi ideal ca băncile din România să ofere credite cu dobânzi de maxim 0,5% printr-un parteneriat direct cu fermierii sau prin garanţii guvernamentale.

2. Verificarea şi limitarea importurilor de legume şi fructe, mai ales din statele non-UE. „Supermarketurile din România solicită certificări pe care importurile din afara Uniunii Europene nu le au! Cerem şi noi drepturi egale cu alţi fermieri europeni, a căror producţie este protejată de către statele membre din care fac parte”, explică tânărul fermier din Olt.

3. Presiune pe marile lanţuri de magazine pentru valorificarea producţiei interne. Încă de la începutul anului trecut, membrii cooperativei din Cilieni au trimis scrisori cu oferte către supermarketuri, însă nu au primit răspuns. E drept, multe mari magazine au deja furnizori de pe piaţa locală şi, în acest caz, ne îndreptăm din nou spre guvernanţi, întrebându-i de ce nu iau măsuri clare de sprijin a producătorilor români, de ce nu umblă puţin pe la procentele nepermis de mari ale importurilor şi de ce nu există, nici până la această oră, un sistem naţional de colectare şi distribuire a legumelor şi fructelor din fermele autohtone?!

4. Noul PNS să fie orientat spre tinerii fermieri şi forme asociative. În mod normal, aceasta este şi strategia declarată a Bruxelles-ului. Dar, ca de obicei, România are libertate destul de mare de decizie atunci când vine vorba de implementarea regulamentelor şi politicilor agricole comunitare. Ori, s-a văzut că nu luăm, ca stat, cele mai bune hotărâri când vine vorba de interesul naţional. Cert este că grupurile de producători, cooperativele agricole şi alte forme asociative recunoscute de MADR vor avea întâietate la fondurile europene. Şi în acest caz, atenţie, România: tinerii fermieri nu trebuie sprijiniţi doar pe hârtie sau prin vorbe goale în timpul campaniilor electorale!

5. Pandemia de Covid-19 a închis o întreagă piaţă de desfacere. Mai exact, tot ceea ce înseamnă Horeca. Foarte mulţi legumicultori îşi

56

vindeau marfa către restaurantele, pensiunile şi hotelurile din zona lor. Închiderea şi limitarea funcţionării acestora a dus la un excedent de producţie care cu greu (sau deloc!) îşi mai găseşte loc pe piaţa locală.

La toate acestea adăugăm lipsa forţei de muncă. Cauzele sunt multe, începând cu educaţia şi terminând cu legile muncii. „Noi plătim ziua de lucru cu 100 de lei, plus 2 mese, apă, sucuri... Şi tot nu avem cu cine lucra”, spune Andrei Cocoloş.

 

un articol de NICOLETA DRAGOMIR

* * *

57

Sat acoperit de spuma mării, după câteva zile de vânt puternic , Editor : Luana Pavaluca

15.02.2021

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/video-sat-acoperit-de-spuma-marii-dupa-cateva-zile-de-vant-puternic-1452433

Satul Bonmahon din regiunea Waterford, în sud-estul Irlandei, a fost acoperit efectiv de spuma mării după ce vântul a bătut cu putere câteva zile. Regiunea resimte efectele „Bestiei din Est”, cum este numit vortexul

polar care a lovit țărmurile din nord-vestul continentului european. Furtuna Darcy a atins pe mare o intensitate capabilă să scufunde nave sau să le zdrobească de țărm. Aici, la țărm, spuma mării a fost purtată de vânt și a

acoperit drumuri și clădiri. Pare că ninge cu fulgi mari de zăpadă sau cu adevărate bucăți de vată. Imaginile, transmise de BBC, au fost filmate de

Jody Sutton:

Un sat din Republica Irlanda a fost acoperit de spuma mării după ce vântul a bătut puternic câteva zile Foto: captură video BBC

* * *

58