Stiri 14 aprilie 2020, prima parteCURSUL DE SCHIMB 14.04.2020

1 EUR 4.8327

1 USD4.4150

Prognoza meteo: Se strică vremea. Unde lovesc ninsorile şi de când se încălzeşte 14 aprilie 2020, 07:56 de Ionela Stănilă

Frigul pune stăpânire pe România începând de marţi noapte. O răcire accentuată, dar de scurtă durată, se va semna în România. Marţi, în Crişana, Maramureş şi Transilvania maxima zilei nu va depăşi 7 grade. Această răcire se va resimţi de miercuri în toată ţara. Meteorologii anunţă temperaturi scăzute şi precipitaţii, iar la munte ninsori.

Prognoza meteo în fiecare regiune până pe 26 aprilie:  

Precipitaţii în Muntenia   Prima săptămână a intervalului de referinţă va fi caracterizată de variaţii termice importante; astfel, debutul perioadei va fi cu o vreme deosebit de caldă, cu maxime în medie de 20...22 de grade şi minime de 4...8 grade. Va urma însă o răcire de scurtă durată, dar accentuată, cu valori în jurul datei de 15 aprilie mult sub mediile multianuale ale datei. Ulterior, vremea va fi din nou în încălzire, spre un regim uşor peste cel normal. Pentru a doua săptămână sunt estimate variaţii termice mici de la o zi la alta, temperaturile urmând a fi în marea lor majoritate apropiate de cele obişnuite perioadei, cu 16...20 de grade ziua şi 3...7 grade noaptea, mediat regional. În data de 14 aprilie vor fi precipitaţii moderate cantitativ, ziua averse de ploaie şi posibil descărcări electrice, iar seara şi noaptea local şi precipitaţii mixte, în special în zona deluroasă. Apoi, probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată după data de 20 aprilie.  

Răcire de scurtă durată în Oltenia   Prima săptămână a intervalului de referinţă va fi caracterizată de variaţii termice importante; astfel, debutul

1

perioadei va fi cu o vreme caldă, cu maxime în medie de 17...22 de grade şi minime de 5...8 grade. Va urma însă o răcire de scurtă durată, dar semnificativă, cu valori în jurul datei de 15 aprilie mult sub mediile multianuale ale datei. Ulterior, vremea va fi din nou în încălzire, spre un regim uşor peste cel normal. Pentru a doua săptămână sunt estimate variaţii termice mai mici de la o zi la alta, temperaturile urmând a fi în marea lor majoritate apropiate de cele obişnuite perioadei, cu 16...20 de grade ziua şi 4...8 grade noaptea, mediat regional. În data de 14 aprilie vor fi precipitaţii moderate cantitativ, ziua averse de ploaie, iar seara şi noaptea local şi precipitaţii mixte, în special în zona deluroasă. Apoi, probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată după data de 20 aprilie.  

Minime de minus 2 grade în Moldova   În perioada 14-15 aprilie valorile termice vor scădea accentuat, la început în nordul şi în centrul regiunii, apoi şi în sud, vremea devenind mult mai rece decât în mod obişnuit în această perioadă din an; în medie, maximele vor fi de 9...14 grade, iar minimle de -2...3 grade. Apoi vremea se va încălzi apreciabil, valorile diurne vor ajunge, în data de 17 aprilie, la o medie de 20...22 de grade, iar cele nocturne de 3...8 grade. Ulterior, temperaturile vor scădea uşor, dar în general se vor menţine până la finalul intervalului de referinţă apropiate de cele caracteristice în a doua jumătate a lunii aprilie, cu maxime de 14...17 grade şi minime de 2...7 grade. În data de 14 aprilie, pe arii extinse vor fi precipitaţii sub formă de ploaie, iar în zona subcarpatică trecător şi lapoviţă sau ninsoare. Ploi slabe, pe spaţii mici vor fi şi în jurul datei de 18 aprilie, iar în cea de-a doua săptămână estimările prognostice indică o probabilitate relativ ridicată de ploaie.  

Ploi slabe în Dobrogea   Intervalul va debuta cu o vreme deosebit de caldă, în special în partea continentală a regiunii, cu maxime termice de 18...20 de grade şi minime de 5...8 grade, urmat de o perioadă scurtă, în jurul datei de 15 aprilie, cu temperaturi ce se vor situa sub cele normale pentru acea dată, ziua urmând a se înregistra 11...14 grade, iar noaptea 1...4 grade. Ulterior vremea va redeveni mult mai caldă decât climatologic specific, cu temperaturi maxime de 17...20 de grade şi minime de 6...10 grade. Pentru cea de-a doua săptămână, estimările indică menţinerea unui regim termic în general apropiat de cel obişnuit perioadei din an. În data de 14 aprilie se vor semnala ploi slabe şi moderate cantitativ, mai ales averse şi posibil descărcări electrice. Probabilitatea de ploaie va fi ridicată şi în perioada 20-21 aprilie.  

Variaţii termice în Banat   Răcirea accentuată a vremii din data de 14 aprilie va determina înregistrarea unor valori de temperatură cu mult sub cele normale la mijlocul lunii aprilie, cu o medie a maximelor de 9...12 grade şi a

2

minimelor de -2...2 grade. Începând din 16 aprilie, vremea va intra într-un proces de încălzire, chiar semnificativă, valorile diurne ajungând la 21...23 de grade, iar cele nocturne la 4...9 grade, mediat regional. După data de 19 aprilie sunt estimate variaţii mici în regimul termic, acesta urmând a fi caracterizat de valori în general apropiate de cele normale pentru a doua jumătate a lunii aprilie; într-un ecart mediu, maximele se vor situa între 16 şi 19 grade, iar minimele între 4 şi 7 grade. În data de 14 aprilie va ploua pe arii extinse, apoi probabilitatea de ploaie va creşte după data de 20 aprilie.  

Frig în Crişana   Vremea va deveni mult mai rece decât normal la mijlocul lunii aprilie în zilele de 14 şi 15 aprilie, când temperaturile diurne vor fi de 7...12 grade, iar cele nocturne de -3...2 grade, în medie. Din 16 aprilie, însă, temperaturile vor creşte apreciabil, până la valori maxime, mediat regional, de 19...22 de grade, în timp ce minimele vor fi de 4...8 grade. Estimările pentru cea de-a doua săptămână indică un regim termic fără oscilaţii importante, cu valori apropiate de cele climatologic specifice în a doua jumătate a lunii aprilie, astfel că, în medie, vor fi maxime de 14...19 grade şi minime de 3...7 grade. În intervalul 13-14 aprilie vor fi ploi moderate cantitativ. Probabilitatea de ploaie va creşte din nou după data de 20 aprilie.

Anormal de frig în Transilvania   Răcirea accentuată a vremii din data de 14 aprilie va determina înregistrarea unor valori de temperatură cu mult sub cele normale la mijlocul lunii aprilie, cu o medie a maximelor de 8...10 grade şi a minimelor de -4...0 grade. Începând din 16 aprilie, vremea va intra într-un proces de încălzire, chiar semnificativă, valorile diurne ajungând la 18...23 de grade, iar cele nocturne la 1...5 grade, mediat regional. După data de 19 aprilie, sunt estimate variaţii mici în regimul termic, acesta urmând a fi caracterizat de valori în general apropiate de cele normale pentru a doua jumătate a lunii aprilie; într-un ecart mediu, maximele se vor situa între 13 şi 17 grade, iar minimele între 1 şi 4 grade. În data de 14 aprilie vor fi precipitaţii în general moderate cantitativ (ploaie şi trecător lapoviţă sau ninsoare). Ulterior, probabilitatea de ploaie va creşte, în special după data de 20 aprilie.  

Precipitaţii şi în Maramureş   Răcirea accentuată a vremii din data de 14 aprilie se va concretiza prin înregistrarea unor valori de temperatură cu mult sub cele normale la mijlocul lunii aprilie, cu o medie a maximelor de 8...10 grade şi a minimelor de -3...1 grad. Ulterior, chiar începând din 16 aprilie, vremea se va încălzi din nou, iar de la o zi la alta temperaturile vor creşte semnificativ, cele diurne ajungând la 20...22 de grade, iar cele nocturne la 3...7 grade, mediat regional. După data de 19 aprilie nu sunt estimate variaţii importante în regimul termic, acesta urmând a fi caracterizat de valori în jurul celor normale pentru a doua jumătate a lunii aprilie; într-un ecart

3

mediu, maximele se vor situa între 16 şi 19 grade, iar minimele între 3 şi 7 grade. În intervalul 13-14 aprilie vor fi precipitaţii în general moderate cantitativ (ploaie şi trecător lapoviţă sau ninsoare). Ulterior, probabilitatea de ploaie va creşte, în special după data de 20 aprilie.  

Ninsori la munte   Vremea va fi rece în perioada 14-15 aprilie, cu valori termice de 0...5 grade ziua şi -9...-2 grade noaptea. În celelalte zile ale primei săptămâni vremea va fi relativ caldă, cu maxime ale temperaturii aerului de 6...12 grade şi minime de -3...2 grade, în medie. Pentru a doua parte a intervalului de referinţă estimările indică un regim termic apropiat de cel normal în ultima decadă a lunii aprilie, respectiv valori negative noaptea şi între 4 şi 8 grade ziua. În jurul datei de 14 aprilie precipitaţiile, predominant ninsori, vor fi frecvente şi moderate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii va creşte din nou după data de 20 aprilie.

APIA si SUBVENTII

PLĂŢI FERMIERI. Câţi bani a plătit APIA din SUBVENŢIILE pentru TEREN şi ANIMALE pe 2019! Ferma  14 aprilie 2020 În perioada 16 octombrie 2019 - 10 aprilie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 2,59 miliarde de euro pentru subvenţii aferente anului de cerere 2019. Vă prezentăm sumele plătite pentru fiecare schemă de plată, conform răspunsului transmis de conducerea APIA la solicitarea FERMA.

În perioada 16.10.2019 - 10.04.2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată suma de 2,71 miliarde euro, din care 2,59 miliarde euro - Campania 2019 din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) + cofinanţare de la BN1 (Bugetul Naţional) şi BN (Bugetul Naţional) şi 116,77 milioane euro - Măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovare produse agricole şi Ajutoare de stat.

4

Astfel, situaţia sumelor autorizate la plată în Campania 2019, atât pe fondurile de finanţare, cât şi pe scheme/măsuri, la data de 10 aprilie 2020, era următoarea:

Schema/Măsura - Total sumă autorizată la platăSchema de Plată Unică pe Suprafaţă SAPS – 958,32 milioane euroSchema de Plată redistributivă – 99,93 milioane euroSchema de plată pentru practici agricole benefice pentru clima şi mediu (plata pentru înverzire) – 552,33 milioane euroSchema simplificată pentru tinerii fermieri – 22,12 milioane euroSprijinul cuplat în sectorul zootehnic – 164,25 milioane euroTOTAL FEGA - 1,797 miliarde euro

Măsura 10 - Agromediu şi climă – 125,25 milioane euroMăsura 11 Agricultură ecologică – 51,95 milioane euroMăsura 13 Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – 270,74 milioane euroMăsura 14 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor – 111,76 milioane euroTOTAL FEADR + BN 1 – 559,70 milioane euro

Ajutor Naţional Tranzitoriu în sectorul vegetal – 93,61 milioane euroAjutor Naţional Tranzitoriu în sectorul zootehnic – 144,04 milioane euroTOTAL Buget Naţional - 237,65 milioane euroTOTAL CAMPANIA 2019 - 2,594 miliarde euro

Agenţia de Plăţi "continuă să autorizeze la plată fermieri care au depus cererea unică de plată în Campania 2019", se mai arată în răspunsul transmis de conducerea APIA la solicitarea FERMA.Singura schemă de plată pentru care APIA nu a plătit până acum nici un ban fermierilor pentru anul de cerere 2019 este sprijinul cuplat vegetal, pentru care sunt alocate 85,5 milioane euro, dar cuantumurile nu au fost stabilite până în acest moment.

31 martie 2020 a fost ultima zi pentru depunerea la APIA a documentelor justificative pentru fermierii care au solicitat sprijinul cuplat pentru soia, lucernă, cânepă şi orez în 2019.

Pe 7 aprilie 2020, directorul general al APIA, Adrian Pintea, declara, pentru AGROINFO, referitor la subvenţiile pe anul 2019 pe care APIA mai are să le plătească fermierilor că „doar ce mai sunt ici, colo, resturi. Aşteptăm să facem plăţile pe sprijinul cuplat şi se cam încheie”.

5

Pentru Campania 2020, APIA a reluat, din 6 aprilie, depunerea cererilor unice în sistem electronic.DETALII aici: Mesajul APIA pentru FERMIERI: NU LĂSĂM PE NIMENI ÎN URMĂ! Câte cereri au fost depuse pentru SUBVENŢIILE pe 2020!

APIA incepe plata unei noi subventii pentru animale. Cine va beneficia Aprilie 14, 2020

APIA aduce la cunostinta opiniei publice ca incepand cu data de 13 aprilie 2020, efectueaza platile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, dupa cum urmeaza:

Plata diferentelor aferente lunii septembrie si trimestrului III 2019 / plata diferentelor aferente lunii decembrie si trimestrului IV 2019 .

Pentru diferentele aferente lunii septembrie si trimestrului III 2019, suma totala autorizata la plata este de 123.985,57 lei pentru un numar de 51 de solicitanti iar pentru  diferentele lunii decembrie si trimestrului IV 2019, suma totala autorizata la plata este de 1.441.536,27 lei pentru un numar de 18 de solicitanti, sprijin acordat fermierilor care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Plata pentru cererile  aferente serviciilor prestate in luna ianuarie a anului 2020.

Suma totala autorizata la plata este de 3.858.859,78 lei si se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru un numar de 29 de solicitanti care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

6

AFIR si FINANTARI

IMM-urile pot depune online cereri de finanţare prin programul guvernamental IMM Invest Romania din 17 aprilie

Peste 40.000 de întreprinderi mici şi mijlocii sunt aşteptate să se înscrie în programul guvernamental IMM Invest România, lansat pe 17 aprilie, prin care firmele pot obţine finanţări garantate de stat pentru derularea activităţii curente şi pentru investiţii. Valoarea maximă a creditelor poate fi de 10 milioane lei pentru  investiţii şi 5 milioane lei pentru capital de lucru.

Programul permite obţinerea unei finanţări rapide, fără costuri de finanţare şi de garantare, beneficiind de garanţia statului  pentru toate categoriile de credite. Dobânda si comisionul de garantare sunt suportate integral de la bugetul de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice. Roxana Roşu

Incepand cu 17.04, peste 40.000 de IMM-uri pot lua online credite garantate de stat In apr. 13, 2020

Peste 40.000 de intreprinderi mici si mijlocii sunt asteptate sa se inscrie in Programul guvernamental IMM INVEST ROMÂNIA. Potentialii beneficiari isi vor putea asigura lichiditatile pentru derularea activitatii curente sau pentru investitii, prin accesarea de finantari garantate. Inscrierea in program va fi posibila, incepand cu data de 17.04.2020, ora 10.00, cand portalul www.imminvest.ro, va deveni operational.

Pentru accesarea programului, intreprinzatorii trebuie sa parcurga cativa pasi simpli:

IMM-ul intra in aplicatia disponibila pe portalul www.imminvest.ro; Completeza online datele de identificare, ataseaza declaratia IMM in

format pdf; Solicita unul sau mai multe credite/ linii de credit; Aplicatia va genera automat solicitantului un mesaj de confirmare a

efectuarii inregistrarii; FNGCIMM emite acordul de principiu privind eligibilitatea in cadrul

programului si un numar de inregistrare, dupa verificarea informatiilor furnizate de potentialul beneficiar;

FNGCIMM pune on line la dispozitia institutiei de credit selectate, documentele inregistrate de IMM, precum si acordul de principiu privind eligibilitatea beneficiarului aplicant;

7

Institutia de credit analizeaza cererea de finantare si adopta intern decizia de acordare a creditului de investitii/creditului liniei de credit, conform solicitarii beneficiarului;

Instituţia de credit aproba creditul si transmite F.N.G.C.I.M.M. solicitarea privind acordarea garanţiei de stat.

Detalii privind caracteristicile programului si conditiile de eligibilitate se regasesc pe site-ul FNGCIMM  https://www.fngcimm.ro/.

Principalul avantaj al Programului IMM INVEST ROMÂNIA este ca asigura o finantare rapida, fără costuri de finanțare și de garantare, având avantajul  garanției  statului  pentru toate categoriile de credite, dobanda si comisionul de garantare fiind suportate integral de la bugetul de stat, prin Ministerul Finantelor Publice. Subventionarea totală a costurilor cu dobânzile și comisioanele se aplica de la data acordarii creditului pana la 31 martie 2021, cu posibilitati de prelungire.

ALTELE

Ministrul Marcel Vela clarifică: ”Le spun românilor că pot merge să-și lucreze pământul!” agrointeligenta.ro - 14 aprilie 2020

Foto: Facebook.com/Eugen Tech Tips

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a explicat faptul că Ordonanțele Militare nu îngrădesc dreptul cetățenilor de a-și efectua munile agricole.

”Am văzut foarte multe discuții, interpretări, analize cu privire la mersul cetățenilor la muncile agricole. Vreau să le spun românilor că pot merge să-și lucreze pământul. Vreau să le spun românilor că pot merge la țară sau unde au aceste terenuri, livezi, activități de apicultură etc.

8

În Ordonanța Militară sunt exceptați cei care fac activități economice și este scris negru pe alb că pot efectua munci agricole.”, a spus Marcel Vela, citat de stiripesurse.ro.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Ministrul Oros confirmă ordinul MAI! Românii cu grădină sau livadă la țară nu se pot deplasa, numai PRODUCĂTORII AGRICOLI! agrointeligenta.ro - 13 aprilie 2020

Ion şi Paraschiva Amărăscu cultivă în fiecare an roşii uriaşe de grădină

Ministrul Agriculturii Adrian Oros confirmă faptul că numai producătorii agricoli se pot deplasa în această perioadă pentru a efectua lucrările de sezon. Într-o intervenție avută la Digi24, ministrul Oros a întărit cele comunicate de Ministerul Afacerilor Interne: nu sunt permise în această perioadă deplasările persoanelor care nu au venituri din agricultură, ci doar dețin o proprietate în mediul rural.

”Noi am prins în Ordonanța 3 cele două articole privind producătorii agricoli care se pot deplasa la câmp și în ferme, precum și cei care se deplasează să își vândă produsele în piețele agroalimentare sau în altă parte, și ne-am gândit la cei care au venit – unicul sau principalul venit dina ceastă activitate. Acest articol din Ordonanță nu poate fi folosit ca pretext pentru a efectua deplasări de către orice persoană care are în proprietate un teren. Această interzicere a deplasării care a fost stipulată încă de la începutul declarării stării de urgență practic dorește să prevină răspândirea infecției, limitarea contactelor, mai ales cu cei care sunt asimptomatici și sunt cei mai periculoși pentru răspândirea coronavirusului. Lumea trebuie să înțeleagă că

9

doar cei care din asta trăiesc, la care activitatea principală este agricultura sau industria alimentară, beneficiază de aceste articole”, a declarat ministrul Oros.

Foto: Eco Ruralis

Șeful de la MADR spune că pe perioada stării de urgență, o parte din cetățeni trebuie să facă eforturi speciale: ”Doar așa ca să ieșim că avem o proprietate undeva eu zic că o lună, o lună jumătate până va trece această criză ne putem abține. Toți trebuie să facem niște eforturi și să facem lucruri pe care până acum nu le-am făcut”.

Condiția pentru deplasările în scop agricol rămâne dovada statutului de producător agricol: ”Dacă până acum…ei trebuie să demonstreze că sunt producători agricoli. Este simplu! Trebuie să demonstreze că principalul sau unicul venit este agricultura sau industria alimentară. Aceste excepții sunt pentru cei care activează”.

Vă reamintim că ieri, Ministerul Afacerilor Interne a publicat pe pagina de Facebook o serie de răspunsuri la mai multe situații punctuale. Între acestea, una viza situația unei familii care deține o casă la țară la o distanță de 500 de kilometri De Capitală. Răspunsul MAI referitor la această situație îl găsiți mai jos:

Iată, integral, declarațiile făcute de ministrul Adrian Oros despre deplasările permise în această perioadă pentru efectuarea lucrărilor agricole de sezon:

https://youtu.be/mv72fimlOik

10

E groasă rău, am avut dreptate! Comisarul pentru Agricultură bate obrazul României pentru interzicerea exporturilor de cereale! Vlad Macovei - 13 aprilie 2020

Comisia Europeană s-a manifestat în termeni de extrem de duri față de ordonanța militară care interzice exporturile de cereale și alte produse agroalimentare.

Termenii folosiți de oficialii de la Bruxelles sunt extrem de direcți și categorici, ceea ce arată că autoritățile române au comis-o grav. Se spune negru pe alb că interzicerea exporturilor la cereale nu are nicio legătură probleme de aprovizionare din piață.

”Comisia Europeană nu are nicio informație care să indice că România se confruntă sau se va confrunta în viitorul apropiat cu o penurie de produse agricole destinate consumului uman. Măsura de interzicere a exportului pare a fi disproporționată” a spus comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, citat de Bloomberg. Articolul complet îl puteți citi AICI: https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-04-11/eu-objects-to-romania-s-move-to-ban-agriculture-exports

Semnalul de alarmă al Comisiei Europeană poate fi interpretat astfel:

Comisia se întreabă dacă autoritățile de la București au mințit cu privire la motive. Scuza că ar urma o penurie de alimente nu stă în picioare. Care este atunci motivul real pentru interzicerea exporturilor de cereale?

Faptul că intervine comisarul pentru Agricultură și nu cel pentru Comerț, de exemplu, este un semnal că există un risc major ca fermierii din România să fie afectați de această de măsură. Chiar dacă unii producători agricoli au aplaudat această măsură populistă, avertismentul de la Bruxelles este că interzicearea exporturilor va însemna o lovitură de bumerang chiar împotriva celor care au fost de acord cu decizia

Deloc paradoxal, s-ar putea chiar ca această decizie să afecteze securitatea alimentară a României, atenție mare!

11

Despre ce este de făcut pentru a repara eroarea comisă de Guvernul României, care a fost bine intenționat, sunt convins, puteți AICI: https://agrointel.ro/139082/vrand-sa-faca-bine-guvernul-a-facut-mai-mult-rau-fermierilor-cu-interzicerea-exporturilor/

APPR: Prețul cerealelor a scăzut deja cu 10-15% de la anunțarea măsurii de interzicere a exporturilor! agrointeligenta.ro - 14 aprilie 2020 Prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15% de la anunțarea măsurii de interzicere a exporturilor săptămâna precedentă, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă, arată Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Pe piața mondială, grâul se scumpește, analiștii așteptându-se ca grânele să atingă din nou pragul de 200 de euro pe tonă.

APPR a trimis conducerii MADR o pozitie oficială legată de măsurile de intrezicere a unor exporturi de produse ago-alimentare, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Referitor la măsura instaurată prin Ordonanța militară nr. 8, APPR spune. ”Considerăm că această măsură nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de altă parte, va

12

produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, afectând pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra- și extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze”, se arată în documentul semnat de președintele APPR, Nicolae Sitaru.

Prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15% de la anunțarea măsurii săptămâna precedentă, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă. ”La grâu, pentru care consumul anual total este de circa 4,2-4,5 mil. tone, analiza ar trebui să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă.

Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern, guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. În acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului; cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de tranport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare. In vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli membri APPR (și, evident, orice alte structuri și societăți interesate)”.

În cazul porumbului, fermierii din România depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există capacitate internă de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul micșorarii efectivelor de animale (în sectorul de creștere a porcului au fost sacrificate peste 600.000 animale din cauza pestei porcine africane), arată APPR.

”Din producția de circa 16 mil tone a anului de piață 2019/2020, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de de circa 2 mil tone, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5-7 mil tone

13

porumb boabe, din care 50% în UE si 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii. Orice măsură nejustificată si disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali din România”, explică APPR.

Nu în ultimul rând, organizația condusă de Nicolae Sitaru arată că ”România ocupă o poziție de top în UE la producția de semințe, care este o activitate deosebit de importantă pentru agricultura națională, deoarece asigură o valoare adăugată mare pe hectar (în funcţie de cultură, fermierii multiplicatori pot obține venituri de cca. 3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura comercială)”.”În consecință, și comerţul României cu semințe a înregistrat un trend ascendent în ultimul deceniu. La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare, de aceea interzicerea exporturilor de semințe va crea un excedent care va depăși mult nevoile fermierilor din România și va împiedica realizarea unor venituri importante pe filieră, inclusiv încasarea de către România a veniturilor din taxele aferente”, indică analiza APPR.

”Apreciem eforturile pe care le-ați făcut pentru a permite fermierilor afectați de seceta pedologică extremă din acest an să irige și sperăm să putem beneficia de apa care a început să curgă pe canale, deși suntem încă extrem de afectați de carantina din zona orașului Țăndărei și din alte zone, pentru care v-am solicitat măsuri care să permită fermierilor să efectueze muncile agricole.

Apreciem și acțiunile pe care ați început să le intreprindeți legate de constatarea daunelor provocate de secetă și așteptăm cu îndreptățită nerăbdare să avem un program funcțional de despăgubire a fermierilor.

Totuși, vă rugăm să aveți În vedere consultarea urgentă a tuturor actorilor de pe filiera cerealelor și oleaginoaselor pentru elaborarea unor măsuri de redresare a neajunsurilor provocate de măsura de interzicere a exporturilor acestor produse, astfel încât să se evite situații care pot avea avea costuri foarte mari pe termen mediu și lung pentru producătorii agricoli din România”, se încheie adresa APPR către ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

14

Clubul Fermierilor Români: Fermierii care au stocat grâul din recolta trecută au pierderi de 20 de euro/tonă! agrointeligenta.ro - 14 aprilie 2020

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă sprijinul pentru acțiunile inițiate de Guvern în vederea limitării impactului economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii. Într-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Clubul face o analiză amplă a efectelor prevederilor Ordonanței Militare nr. 8/9.04.2020 în economia românească.

Propunerile transmise de asociația noastră către Guvern, rezultat al consultării membrilor, urmăresc asigurarea unui cadru favorabil fermierilor și procesatorilor agro-alimentari pentru continuarea activității, asigurarea securității alimentare a cetățenilor României, sustenabilitatea economică a operatorilor din agricultură și menținerea competitivității țării noastre pe piața globală a cerealelor.

Ne exprimăm preocuparea în legătură cu prevederile Ordonanței militare nr. 8 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19 prin care, printre altele, se interzice/suspendă exportul a numeroase produse agroalimentare, iar comerțul intracomunitar cu acestea este semnificativ restricționat.

Considerăm că este necesară o analiză economică amplă, care să identifice impactul imediat și pe termen mediu generat de restricționarea exportului de cereale, inclusiv în ceea ce privește menținerea competitivității producătorilor și procesatorilor care ar fi afectați de o astfel de măsură.

În acest sens, am sintetizat mai jos elemente de analiză privind evoluțiile anticipate pe piața cerealelor din România ca urmare a aplicării Ordonanței militare 8/2020 în privința interzicerii exporturilor de cereale și a unor produse agro-alimentare, cu evidențierea riscurilor semnificative care pot afecta puternic afacerile fermierilor și procesatorilor, cumulate cu impactul negativ deja generat de epidemia de CORONAVIRUS.

Evidențiem în cadrul analizei preliminare impactul asupra fermelor (costuri financiare adiționale și penalizări; probleme logistice; presiune pe prețuri; risc insolvență), asupra exportatorilor, asupra industriilor conexe (terminale;

15

transport; silozuri; certificare calitate), asupra pieței interne (reducere competitivitate; termene plată extinse), asupra poziției României pe piețe externe.

Am inclus, totodată, la diverse secțiuni, propuneri de măsuri de avut în vedere cu privire la porțiunile unde s-ar păstra măsurile de suspendare/interzicere a exporturilor.

Pe baza acestei analize de impact preliminare, prezentată în cele ce urmează, propunem, printre altele, ca:

1. Măsurile de interzicere a exporturilor să fie limitate în timp și aplicabile stocurilor din recolta 2019 (în baza analizei Ministerului, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populației).

2. Aplicabilitatea Ordonanței 8 să nu privească recolta nouă 2020, lăsând procesul de contractare traderi-fermieri să se desfășoare nealterat, pentru a evita influențarea negativă artificială a pieței cerealelor în România și pierderea de către țara noastră a unor contracte importante.

3. Autoritățile să aibă în vedere impactul acestor măsuri și costurile suplimentare/adiacente acestora (descrise în analiza de mai jos) și menținerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale și sistematice cu sectorul economic.

Având în vedere consecințele asupra mai multor actori ai sectorului agricol, cu impact previzibil asupra stabilității și sustenabilității acestora, propunem crearea cu maximă celeritate de către MADR a unui Grup de Analiză Operativă a evoluțiilor legate de valorificarea pe piață a cerealelor românești, la care să participe, alături de reprezentanții Ministerului, specialiști desemnați de asociații de producători, furnizori de servicii din agricultură, traderi de cereale.

Analizele rezultate din activitatea Grupului să fie puse la dispoziția factorilor decidenți pentru securitatea și stabilitatea economică a țării, în vederea elaborării planurilor de acțiune anticipative în vederea gestionării riscurilor legate de valorificarea eficientă a producției cerealiere a României.

Timpul este esențial și fiecare zi aduce pierderi iremediabile (și fără justificare obiectivă) unui întreg sector al economiei naționale.

Analiză preliminară privind impactul măsurilor de interzicere a exporturilor de cereale asupra pieței și activității agricole în România:

16

1. România produce anual circa 9-9,4 milioane tone grâu:

- Consumul intern (agregat: grâu panificabil și grâu furajer): 3,1 milioane tone grâu are destinație consumul intern (cca. 260.000 tone/lună);

- Rezerva de stat a României: aprox. 300.000 tone grâu, cu obligativitatea reîmprospătării între 3-7 ani maxim (acest lucru se efectuează numai prin concomitență / se scoate din Rezerva de Stat doar după recoltă).

2. România este exportator net de grâu în destinații extracomunitare (Orientul Mijlociu; Nordul Africii) cu următoarea balanță comercială actuală:

- Total estimat export grâu anual: 5,5 milioane tone grâu (pe baza analizei datelor istorice; estimare sezon Iulie 2019 – 15 Iunie 2020);

- Export grâu (estimat) până în prezent: 4,2 – 4,4 milioane tone grâu (aprilie 2020) (conform datelor statistice de la traderi de cereale; pe baza analizei datelor istorice);

- Stocuri de grâu ce rămân de la un sezon la altul (pe baza analizei datelor istorice): 300.000 – 700.000 tone de grâu, în funcție de volumul exporturilor;

- Stocuri estimate rămase în prezent la fermieri: 600.000 tone grâu nevândute, planificate să se vândă parțial până la noua recoltă.

3. Piața internă este caracterizată de următoarele:

- Este o piață spot – dictată de cererea și oferta pe termen scurt – nu pot fi achiziționate cantități ce asigură necesarul pentru un an întreg sau măcar pentru șase luni;

- Acest proces este definit ca flotabilitate; este generat de lipsa spațiilor de depozitare, reluctanță la volatilitatea prețurilor cerealelor, lipsa cash flow-ului în industrie (ex. creștere pui; panificație; ferme porci; fabrici furaje etc.), aceasta având un cash flow blocat în ceea ce produce, până la încasare;

- Procesatorii de materie primă (grâu în această analiză) au capacitate logistică de transport a mărfurilor foarte redusă, ei rezumându-se în general la a cumpăra în paritatea CPT, adică livrat la unitatea de procesare/producție;

17

- Este o piață de credit, procesatorul plătește fermierul cu termene de plată între 30 – 120 zile:

Ex: fermele de pui plătesc la 90 de zile, justificând că ciclul lor reproductiv este situat la 42 zile, la care se adaugă fazele operaționale și încasarea târzie.

Același model de lucru se aplică și relației dintre fermierul vânzător de grâu și toată industria procesatoare, industria furajeră și a premix-urilor, fermele de porci și vite de carne și lapte.

Este o piață cu cerințe speciale în privința calității materiei prime. Foarte multe loturi de marfă sunt penalizate în preț și/sau refuzate, aceste lucruri sunt unilateral introduse în contracte, fără a avea un mecanism real de negociere și verificare din partea fermierilor.

4. Piața exportului

- Generează competiție în piață, prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT – Chicago Board of Trade), prețurile României fiind astfel aliniate la prețurile mondiale;

- Generează cash flow imediat în ferme, datorită facilităților de plată: Cash-Against-Documents (CAD) în 48 ore sau Certificat de depozit în fermă cu plata a 90% din contravaloarea mărfurilor;

- Au condiții calitative mai relaxate: loturile de marfă sunt achiziționate ca și medie calitativă, în foarte multe cazuri trimit companii independente de survey pentru certificarea calității în ferme, cu instrumentarul fermei respective;

- Operatorii au capacități logistice superioare, nu numai pentru transport, ci și facilități de depozitare (angajează flote mari de camioane, vagoane – cale ferată și barje/navigație, permanent la dispoziția traderilor);

- Generează anual un flux de vânzări de circa 3,2 – 3,4 miliarde euro, fiind un contributor foarte important la PIB-ul României.

5. Impactul în ferme

- Lipsa de opțiuni în ceea ce privește vânzarea mărfurilor, prin stoparea exporturilor extracomunitare, va genera pierderi financiare importante pentru fermieri;

18

- Condițiile calitative superioare (vezi punctul 3) vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piața internă;

- Termenele de plată de 30 – 120 zile (mai mari pe piața internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanța de venituri și cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel pe lângă o decapitalizare evidentă (conform celor de mai sus) și depășirea scadențelor la inputuri, pierderea discount-urilor, rate depășite la credite/utilaje, greutăți foarte mari în retenția de personal, limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme;

- Costuri financiare și penalizări din partea creditorilor;

- Riscul insolvenței fermelor se poate materializa rapid în condițiile -menționate;

- Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze urgent magaziile pentru a efectua dezinsecția pentru primirea noii recolte. Această dezinsecție a spațiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim 1 lună de zile înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul și a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calității însemnând pierderea mărfii);

- Chiar în condițiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit Ordonanței militare nr. 8, logistica transportului din zona de Vest a României către Constanța (principalul hub de export) nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spațiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020;

- Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preț (vor câștiga din această pierdere intermediarii cu posibilități de depozitare);

- Fermierii nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preț adecvat, deoarece nu își asumă nimeni contracte fără posibilitate de export;

- Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă;

- Fermierilor care încă au marfă în stoc necontractată li se va oferi un preț mult prea mic, neacoperind costurile producției.

19

Imediat după emiterea Ordonanței 8, prețul grâului la intern deja a manifestat tendință de scădere importantă (ex. de la 920-950 Ron/tonă la 700-730 Ron/tonă).

6.Impactul asupra exportatorilor (traderii de cereale)

Mărfurile achiziționate și stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante datorită apropierii de momentul recoltării când se șterge efectiv diferența de preț între recolta veche și recolta nouă, pierdere estimată de circa 20 euro/tonă;

Pierderi financiare identificate pentru exportatori, cauzate de:

- nelivrarea de mărfuri, clauza de wash-out: anularea contractului de export atrage după sine o penalizare platită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro /tonă grâu;

- plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare;

- costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export;

- costuri logistice din cauza angajării și a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil): “Take-or-Pay”;

- operarea și costurile cu angajații în terminalele portuare, precum și în silozurile interioare;

Costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziționate (plătite la fermieri) și nelivrate (către cumpărătorul extern): neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadențe.

7.Impact asupra poziției României pe piețele externe de grâu (extracomunitare):

- România riscă foarte mult să piardă o poziție importantă, câștigată în foarte mulți ani, pe piețele internaționale, în particular pe piața extracomunitară;

- Cota României de piață doar în destinația Egipt este de 18 % (aprox. 1 milion tone grâu) din totalul furnizat către acest stat de țările din Bazinul Mării Negre: România: 1-1,2 mil tone; Rusia: 4-4,3 mil. tone; Ucraina: 500.000 tone);

- Cele 3 țări mport în Egipt aprox. 6 milioane de tone de grâu, jumătate din ceea ce mport Egiptul de pe piețele externe annual.

20

8. Impact în industrii conexe

- Terminalele portuare cu circa 200-250 de angajați nu vor mai avea venituri - și nu vor mai putea susține costurile minim 8 terminale;

- Terminalele dunărene vor fi în aceeași situație de risc;

- Flotele de transport cu 30-200 unități de transport nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile cu angajații, precum și cele de întreținere;

- Silozurile interne fără activitate nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține angajații, circa 15-30 angajați pe unitate;

- Companiile de certificare a calității nu vor mai avea venituri să își susțină cheltuielile cu angajații.

9.Impact pe piața națională

- Lipsa competivității va genera o subapreciere a prețurilor mărfurilor, acestea urmând a fi achiziționate la un nivel de preț redus, prin absența mecanismelor de reglare generate de bursele de mărfuri (prin trader și exportatori), fără certitudinea că se va reflecta într-un preț mai redus pentru beneficiarul final (populația României);

- Condițiile de calitate ridicate impuse de piața internă vor cauza penalizări contractuale aplicate fermierilor (vânzătorilor de cereale);

- Există tendința ca termenele de plată către fermieri (în prezent termenele sunt de 30 – 120 de zile) să fie extinse până la dublarea acestor termene, generând astfel venituri suplimentare pentru procesatori, dar producând un impact negativ asupra cash flow-ului fermierilor (asupra capitalului de lucru din fermă);

- Eventualele costuri în depozite terțe (ale fermierilor) vor fi diminuate, sau chiar șterse, în ontextual actual (absența pieței externe) și vor fi convertite în venituri pentru procesatori.

10.Impactul financiar

- Termenele de plată de 30-120 de zile vor conduce la un blocaj al capitalului de lucru al fermelor;

- Se vor înregistra credite scadente neplătite ce vor genera dobânzi și penalizări în contul fermelor și ale industriilor conexe;

21

- Contribuția la PIB-ul României a exportului se va diminua: exportul generează circa 3,2 – 3,5 miliarde de Euro anual, pentru circa 17 – 18 milioane de tone de cereale exportate.

11. Măsuri luate de principalii competitori ai României (din Bazinul Mării Negre) pe piețe extracomunitare:

RUSIA

Exporturile de grâu anuale ale Rusiei se cifrează în jurul a 38 – 40 milioane de tone;

Până la această oră Rusia a exportat cca 34,5 milioane de tone;

Rusia a acordat o cotă maximă de export până la noua recoltă de 7 milioane de tone;

Agregat cu ceea ce a exportat deja, Rusia va ajunge la 41,5 milioane de tone, deci peste media anuală de export;

Rusia a aplicat acest plafon din cauza devalorizării rublei cu 18 % în raport cu dolarul american, consecință a războiului țițeiului cu Arabia Saudită. În această situație, procesatorii ruși pentru piața internă nu mai sunt competitivi d.p.d.v. a conversiei valutare Rubla – USD și nicidecum din cauza protecției stocurilor.

ROMÂNIA

Este o țară net exportatoare de cereale, oleaginoase și produse rezultante (șroturi);

Nu a atins potențialul de export cifrat pe anul 2019 – 2020 (estimat la 5.5 milioane tone grâu);

Procesatorii interni au stocuri care le acoperă necesarul până la recolta nouă 2020 (bazat pe date istorice).

JOACA DE-A EXPORTUL Guvernul vrea să relaxeze exportul de produse agricole, după ce l-a interzis Ziarul BURSA #Politică / 14 aprilie

După ce, la mijlocul săptămânii trecute, ministrul de interne, Marcel Vela, a emis Ordonanţa Militară nr. 8 prin care, la solicitarea premierului Ludovic Orban a interzis, în perioada stării de urgenţă, exporturile de cereale şi produse agricole din ţara noastră, în urma datelor primite din teren, ministrul agriculturii, Adrian Oros, vrea o

22

nouă ordonanţă care să dea "la loc, comanda". Ministrul de resort doreşte relaxarea dispoziţiilor anterioare, prin ridicarea interdicţiei de export în afara Uniunii Europene a produselor procesate de panificaţie, deoarece Guvernul este interesat să rămână în ţară produsele de bază: cereale, ulei şi zahăr.

Ministrul Adrian Oros a declarat: "Noi acum evaluăm care sunt consecinţele Ordonanţei Militare nr. 8. Vrem să ne asigurăm că există produsele alimentare de bază pentru populaţie. Vrem să ne asigurăm că până la noile recolte sunt suficiente stocuri în România. În fiecare zi analizăm ceea ce se întâmplă. S-ar putea ca în noua ordonanţă militară unele produse din acea ordonanţă să dispară, s-ar putea să adăugăm altele. Am avut date mai exacte după ce am dat ordonanţa. Noi ne-am bazat pe buna credinţă a celor care raportau cifrele. De când am dat ordonanţa militară, cifrele s-au schimbat un pic. Vom reevalua ceea ce se întâmplă şi vom lua o decizie ca în noua ordonanţă să facem unele retuşuri. La produsele procesate, la produsele de panificaţie care sunt procesate. Ne interesează să rămână cereale, ulei, zahăr, deci produsele de bază. Avem instrumentul ordonanţelor militare şi putem în fiecare săptămână să actualizăm".

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seară, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr. Măsura este cuprinsă în ultima ordonanţă militară. Decizia a fost luată după ce premierul Ludovic Orban a susţinut că prin Portul Constanţa au fost exportate în ultima lună peste 700.000 de tone de cereale.

Legat de interzicerea exporturilor de cereale, Petre Daea, fost ministru al Agriculturii în guvernele PSD în perioada decembrie 2016-noiembrie 2019, a declarat: "Noi facem export de cereale spre Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord. Se ştie că România are nevoie de 5,5 milioane de tone de grâu. Din rezultatul de producţie din ultimii trei ani, România a realizat în jur de 10-11 milioane de tone. Iată un excedent pe care trebuie să îl valorifici, că altfel blochezi fermierul. Asta în condiţiile în care România trebuie să aibă o suprafaţă strategică pentru cultivarea grâului".

Fostul ministru de resort susţine că interzicerea exporturilor de cereale a fost o măsură inutilă, atât timp cât există în stocuri rezerva necesară consumului intern până la strângerea recoltei din acest an.

23

Interdicția la export a grâului românesc ajută Rusia Gabriel Nițulescu 14 April 2020 Prețul grâului din Rusia a crescut, pe fondul interzicerii exportului de grâu din România și Ucraina, dar și al aprecierii rublei față de dolar, relatează Reuters, citat de Mediafax.România a interzis săptămâna trecută exportul de cereale în afara Uniunii Europene, până la mijlocul lunii mai, Ucraina a stabilit împreună cu comercianții o cantitate maximă de grâu pentru export, în timp ce Rusia a impus o cotă le exportul de cereale pentru aprilie-iunie.

Grâul rusesc la Marea Neagră costă mai mult cu 3 dolari, ajungând la 225 de dolari tona, la finele săptămânii trecute.

Prețul orzului a rămas stabil, la 177 dolari pe tonă.

IKAR, o altă companie de consultanță în domeniul agriculturii din Moscova, avansează un preț de 227 de dolari tona.

Primăvara secetoasă începe să trezească îngrijorări cu privire la recolta acestui an printre fermierii și analiștii ruși.

Rusia a exportat 32,1 milioane de tone de cereale între 1 iulie 2019 și 9 aprilie 2020, cu 15% mai puțin decât anul anterior, a anunțat SovEcon, citând date vamale. Din aceasta, exporturile de grâu au reprezentat 27,6 milioane de tone.

Ordonanța Militară 8: Pentru producătorii de cereale ruși, mumă, pentru cei români, ciumă ECONOMIE Florin Rusu scris astăzi, 18:00

Producătorii interni par a fi principalele victime ale Ordonanței Militare 8, care interzice exportul de cereale, prețurile de pe piața autohtonă micșorându-se cu 10-15% în urma emiterii acesteia. Principalii câștigători ai Ordonanței par a fi producătorii ruși, care beneficiază deja de un preț cu 3 dolari pe tonă mai ridicat la producția exportată. Potrivit Reuters, prețul de export ale grâului rusesc a crescut în acestă săptămână cu 3 dolari pe tonă ca urmare a interzicerii exportului de către România, dar și a limitării exporturilor de către ceilalți doi mari producători din zona Mării Negre, Ucraina și Rusia. În România, situația este una contrară.

N-a trecut nici măcar o săptămână de la Ordonanța Militară nr. 8/10 aprilie 2020 și prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15%, înregistrându-se

24

o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă, susține, într-un comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). CITEȘTE ȘI TABEL Pe cine lovește interzicerea exporturilor românești de cereale.

Cel mai mare exportator este din China, cei mai mulți jucători majori sunt americani Guvernul liberalo-militar a decis ca pe perioada stării de urgență să interzică/suspende exportul pentru produsele agroalimentare: grâu, orz, ovăz, orez, soia, dar și făină de grâu, turte, produse de panificație și patiserie, biscuiți, ulei de semințe, zahăr. Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare enumerate se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

România a fost primul stat care a adoptat o decizie atât de radical-protecționistă. Ucraina a optat pentru limitarea cantităților exportate, nu pentru interzicerea totală a acestuia, iar Rusia a impus la rândul ei cote de export. Așa se face că producătorii din statele vecine, care încă pot exporta oriunde, nu doar în interiorul Uniunii (și condiționat de obținerea unor documente birocratice că produsele sunt destinate exclusiv consumului intern?!) au beneficiat de pe urma reducerii ofertei globale de cereale.

Astfel, potrivit Reuters, prețul grâului rusesc cu 12,5% conținut proteic încărcat din porturile de la Marea Neagră, cu livrare imediată, a crescut cu 3%, ajungând la 225 de dolari pe tonă. Acesta este un preț Free on Board al mărfii (FOB - prețul la ieșirea din țara exportatoare, format din valoarea mărfii, cheltuielile de transport intern și costurile și taxele încărcării pe navă). Prețurile grâului rusesc cu livrare la finalul lunii iulie a crescut cu 4 dolari, până la 202 dolari pe tonă. Majorări de prețuri au fost înregistrate și la exportul de seminițe de floarea soarelui și la uleiul de floarea soarelui. Fermierii și analiștii ruși consideră că nu numai criza Coronavirusului, ci și vremea cu puține precipitații anunțate în următoarele două săptămâni va pune o presiune pe oferta globală de cereale, ca urmare a unei producții în scădere.

Între 1 iulie 2019 și 9 aprilie, Rusia a exportat 32,1 milioane de tone de cereale, o cantitate cu 15% mai redusă decât cea din anul agricol precedent. Din această, exporturile de grâu au reprezentat 27,6 milioane de tone. Și fermierii români sunt îngrijorați, însă nu în primul rând din cauza producției, ci a Ordonanței Militare 8. „Considerăm că această măsură nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de altă parte, va

25

produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, afectând pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra și extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze”, susține președinte APPR, Nicolae Sitaru.

În opinia acestuia, ar fi trebuit efectuată o analiză care ar fi trebuit să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă.

„Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern (de 4,2-4,5 milioane de tone în cazul grâului), guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. În acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului. Totodată, cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de transport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare.

În vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli”, precizează comunicatul APPR. În ceea ce privește porumbul, APPR susține că din producția de circa 16 milioane tone a anului de piață 2019/2020, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de de circa 2 mil tone, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5-7 mil tone porumb boabe, din care 50% în UE si 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii.

"Orice măsură nejustificată și disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali din România”, susține președintele APPR. Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicție îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieței unice.

România a exportat, în primele zece luni din 2019, cereale în sumă de 2,145 miliarde de euro, cu 16% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. În

26

țările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menționată, cereale în valoare de 764,5 milioane euro, adică mai puțin de jumătate din valoarea totală. Principalele destinații au fost Spania (183,4 milioane de euro), Italia (152,9 milioane de euro) și Olanda (93,8 milioane de euro).

În afara UE, cel mai mare importator de cereale românești este Egiptul. România s-a situat în 2019 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată și producția realizată de porumb boabe și floarea soarelui, potrivit aceleiași surse. La grâu, România s-a situat pe locul patru, atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia.

Clubul Fermierilor Români a analizat impactul interzicerii exporturilor asupra fermelor: costuri financiare adiţionale, probleme logistice, presiune pe preţuri şi risc insolvenţă Iulian Tenchiu ,   Florentina Niţu 14.04.2020,

Clubul Fermierilor Români, o asociaţie formată din membrii importanţi din domeniu, consideră că Ordonanţa Militară 8, din 9 aprilie, privind interzicerea exportului de cereale şi alte alimente de bază în spaţiul extracomunitar, adică în afara UE, ar putea duce la costuri financiare adiţionale şi penalizări pentru agrobusiness-urile româneşti, probleme logistice, presiune pe preţuri şi risc insolvenţă.

„Considerăm că este necesară o analiză economică amplă, care să identifice impactul imediat şi pe termen mediu generat de restricţionarea exportului de cereale, inclusiv în ceea ce priveşte menţinerea competitivităţii producătorilor şi procesatorilor care ar fi afectaţi de o astfel de măsură”, spun reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

Ei au efectuat o analiză preliminară din care reiese că asupra fermelor impactul va însemna costuri financiare adiţionale şi penalizări, probleme logistice, presiune pe preţuri şi risc insolvenţă. De altfel, asupra exportatorilor şi industriilor conexe efectele se vor simţi la nivel de terminale, transport, silozuri şi certificarea calităţii, asupra pieţei interne, măsura luată de autorităţi va reducere competitivitate, iar termenele de  plată vor fi extinse, şi, totodată, va impactul va fi vizibil şi asupra poziţiei României pe pieţele externe.

„Având în vedere consecinţele asupra mai multor actori ai sectorului agricol, cu impact previzibil asupra stabilităţii şi sustenabilităţii acestora, propunem crearea de către ministerul Agriculturii a unui Grup de Analiză Operativă a evoluţiilor legate de valorificarea pe piaţă a cerealelor româneşti, la care să

27

participe, alături de reprezentanţii ministerului, specialişti desemnaţi de asociaţii de producători, furnizori de servicii din agricultură şi traderi de cereale”, adaugă reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

Fermierii români fac front comun împotriva interzicerii exporturilor: Nu se justifică această măsură  Luiza Paraschivu 14.04.2020,

Interzicerea exporturilor de cereale în afara statelor UE ar putea fi o catrastrofă pentru agricultori. Măsura va afecta şi imaginea fermierilor români în faţa partenerilor străini. Fermierii spun că producţia de grâu şi de porumb e de patru ori mai mare decât se consumă.

Interzicerea exporturilor le dă emoţii fermierilor. Pentru cei mai mulţi dintre ei măsura e păguboasă.

„Eu cred că sunt destule rezerve în ţară, n-ar fi trebuit să se ajungă aici pentru că fermierii din România se tem că nu va fi ridicată această măsură în mai şi atunci, dacă ajungem să vină recoltatul la păioase, orz, grâu şi rapiţă şi nu va fi ridicată această măsură, fermierii nu au ce să facă cu cerealele, nu au depozitare şi atunci va fi un dezastru pentru fermieri”, a spus, pentru MEDIAFAX, fermierul Cornel Stroescu.

Producătorii pierd clienţi odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei militare.

„Avem şi noi contracte pe care va trebui să le anulăm în cazul în care interdicţia va funcţiona sau (...) ne va afecta, înainte de toate, ca imagine, atât pe noi ca producători şi exportatori cât şi la nivel de ţară”, a explicat producătorul Mihai Anghel.

„Ştim foarte bine că zootehnia la noi este la pământ şi marea majoritate a producţiilor de porumb, rapiţă se duc către export. (…) Nu ştim în momentul acesta ce o să se întâmple. Bănuiesc că o să rămânem cu ele dacă nu se reglementează într-un fel reluarea exporturilor”, a subliniat vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, ing. Ilie Popescu.

Pe piaţa internă, preţul porumbului este de în jur de 700 de lei pe tonă, iar grâul se vinde cu 900 de lei pe tonă.

Prin Ordonanţa Militară numărul 8 s-a interzis, pe perioada stării de urgenţă, exportul pentru produsele agroalimentare: grâu, orz, ovăz, orez, soia, dar şi făină de grâu, turte, produse de panificaţie şi patiserie, biscuiţi, ulei de seminţe, zahăr.

28

Reuters: primele efecte dupa ce Romania a interzis exporturile de grau. Rusia creste preturile Aprilie 14, 2020

Pretul graului din Rusia a crescut, in contextul in care Romania si Ucraina au suspendat exporturile pentru aceasta cereala dar si in conditiile in care rubla s-a apreciat usor fata de dolar, noteaza agentia de presa Reuters.

Romania a interzis complet exportul de cereale catre Uniunea Europeana, pana la mijlocul lunii mai, in timp ce Ucraina a limitat cantitatea de grau exportata. In acest context, Rusia a impus o cota la cantitatea de grau exportata.

Cu cat s-a scumpit graul rusesc

Graul rusesc la Marea Neagra costa mai mult cu 3 dolari,  ajungand la 225 de dolari tona, la finele saptamanii trecute. Pretul orzului a ramas stabil, la 177 dolari pe tona. IKAR, o alta companie de consultanta in domeniul agriculturii din Moscova, avanseaza un pret de 227 de dolari tona.

Seceta, motiv de ingrijorare pentru fermierii rusi

Primavara secetoasa incepe sa trezeasca ingrijorari cu privire la recolta acestui an printre fermierii si analistii rusi. Rusia a exportat 32,1 milioane de tone de cereale intre 1 iulie 2019 si 9 aprilie 2020, cu 15% mai putin decat anul anterior, a anuntat SovEcon. Din aceasta, exporturile de grau au reprezentat 27,6 milioane de tone.

Scad prețurile la poarta fermei, odată cu interzicerea exporturilor Mihaela PrevendaAsociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) îi cere ministrului Agriculturii, Adrian Oros, consultarea urgentă a tuturor actorilor de pe filiera cerealelor și oleaginoaselor pentru elaborarea unor măsuri de redresare a neajunsurilor provocate de măsura de interzicere a exporturilor de cereale și a altor produse agroalimentare, luată prin ordonanță militară, astfel încât să se evite situații care pot avea costuri foarte mari pe termen mediu și lung pentru producătorii agricoli autohtoni.„Considerăm că această măsură nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de altă parte, va produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, afectând pe termen lung credibilitatea

29

României de furnizor intra și extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze”, precizează Nicolae Sitaru – președinte APPR.N-a trecut o săptămână de la Ordonanța Militară nr. 8/10 aprilie 2020 și prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15%, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă, susțin producătorii. La grâu, pentru care consumul anual total, în țara noastră, este de 4,2 – 4,5 milioane de tone, analiza ar trebui să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă. „Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern, guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. În acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului. Totodată, cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de transport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare. În vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli membri APPR (și, evident, orice alte structuri și societăți interesate)”, transmit fermierii membri APPR, prin vocea președintelui Nicolae Sitaru.În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există capacitate internă de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul micșorării efectivelor de animale. De pildă, în sectorul de creștere a porcului au fost sacrificate peste 600.000 de animale din cauza pestei porcine africane. Din producția de vreo 16 milioane tone de porumb a anului de piață 2019/2020, se consumă intern aproximativ șapte milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de aproximativ două milioane de tone. Așadar, disponibilul pentru export este substanțial.Anual, România exportă între cinci și șapte milioane tone de porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii. „Orice măsură nejustificată și disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își

30

vor pierde încrederea în partenerii comerciali de la noi”, punctează Nicolae Sitaru.La producția de semințe, țara noastră ocupă o poziție de top în Uniunea Europeană. Producerea de sămânță este o activitate deosebit de importantă pentru agricultura națională, deoarece asigură o valoare adăugată mare pe hectar, având în vedere că, în funcție de cultură, fermierii multiplicatori pot obține venituri de circa trei ori mai mari în cazul loturilor semincere față de cultura comercială. În consecință, comerțul României cu semințe a înregistrat un trend ascendent în ultimul deceniu. La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare, de aceea interzicerea exporturilor de semințe va crea un excedent care va depăși mult nevoile fermierilor autohtoni și va împiedica realizarea unor venituri importante pe filieră, inclusiv încasarea de către România a veniturilor din taxele aferente.

Peste un sfert din exporturile de produse de brutărie merg în ţări din afara UE. „Interzicerea exporturilor nu este o măsură necesară. Producătorii pot acoperi necesarul de consum intern, dar şi să facă livrări la export.“   Mădălina Panaete 14.04.2020,

Peste 30% din exporturile de produse de brutărie, de patiserie şi biscuiţi din 2019 s-au înregistrat în afara Uniunii Europene, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, din cele 77.000 de tone de produse exportate anul trecut, 24.500 de tone au fost livrate către ţări precum Serbia (3.300 de tone), Republica  Moldova (1.500 de tone) Turcia (1.500 de tone), Macedonia (1.300 de tone). Produsele de brutărie nu sunt o categorie importantă la export având în vedere că în top 500 exportatori din România îşi face loc loc doar producătorul de croissante Chipita, care deţine o fabrică lângă Bucureşti.

31

Ionuț Cercel, președintele GAL Crivățul de Sud-Est: Decizia de a interzice exportul este eronată și va provoca mari daune fermierilor români Ramona Dascălu - 14 aprilie 2020

Decizia guvernului României de a interzice exporturile nu este văzută cu ochi buni de Ionuț Cercel, președintele Grupului de Acțiune Locală Crivățul de Sud-Est, care spune că acest demers va provoca mari daune fermierilor români. În acest context, Ionuț Cercel îi cere ministrului Agriculturii Adrian Oros să își revizuiască de urgență decizia întrucât va conduce către o ieftinire a grâului și o scumpire a pâinii.

Ionut Lucian Cercel

„Cred că domnul Ministru al Agriculturii Adrian Oros, împreună cu domnul prim ministru al României Ludovic Orban, au bune intenţii în această situaţie dificilă prin care trece ţara noastră. Cu toate acestea, decizia luată prin ordonanţa militară numărul 8, articolul 7, alin 1), de a interzice exportul, în special la grâu, este eronată şi va provoca mari pagube fermierilor români. Este posibil să mă înşel şi acest demers totuşi să fie cu impact pozitiv pentru agricultura românească cât şi pentru economie. România a produs în anul 2019 peste 7 milioane de tone de grâu. Consumul intern este estimat undeva la 2 milioane de tone anual. Diferenţa, an de an se exportă pe pieţele externe din UE şi ţările din afara comunităţii europene. Asta înseamnă că materia primă pentru a produce făina şi implicit pâinea, există suficientă în ţară”, a explicat pe pagina sa de Facebook Ionuţ Cercel, preşedintele Grupului de Acţiune Crivăţul de Sud Est.

Președintele Grupului de Acțiune Locală Crivățul de Sud-Est explică și ce urmări ar putea avea interzicerea exporturilor: „Prin interzicerea exportului la grâu se va crea următorul fenomen: traderii ce operează în România făceau fix în această perioadă contracte futures cu fermierii autohtoni. În acest moment, vor bloca activitatea în România şi îşi vor muta interesul către alte state. În plus, mulţi fermieri, de talie mică şi medie, nu sunt capitalizaţi, nu au spaţii de depozitare şi astfel îşi cumpără inputuri garantând cu recoltele viitoare, vânzându-şi produsele agricole direct de pe câmp. Aşa cum funcţionează o economie de piaţă normală, cererea fiind

32

mică în comparaţie cu oferta, va duce la o scădere drastică a preţului. Aici vorbesc de „grâu” ca şi materie primă, nu şi a produselor finite ce vor trece prin întreg lanţul alimentar (procesator, distribuitor, consumator final), unde tot procesul nu se întâmplă în mod controlat sub activitatea unor cooperative mixte ce pot genera plus valoarea în domeniul panificaţiei şi morăritului„.

În încheiere, acesta face și un apel către ministrul Agriculturii Adrian Oros, pe care îl roagă să-și revizuiască de urgență decizia de interzicere a exporturilor: „Cheia securităţii alimentare este de a asigura stabilitate financiară producătorilor agricoli, pentru a fi sustenabili şi eficienţi şi după finalizarea acestei stări de criză. Vom vinde un grâu ieftin şi vom mânca o pâine scumpă! Domnule Ministru Adrian Oros, vă rog, revizuiţi de urgenţă această decizie!„

Producătorii de PORUMB depind de pieţele de export. Consumul intern este sub JUMĂTATE din producţia anuală! Nicoleta Dragomir 13 aprilie 2020 "Considerăm că această măsura de interzicere a exporturilor nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de alta parte, va produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare", scrie Nicolae Sitaru, preşedinte APPR, într-o scrisoare adresată MADR.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România spune că va fi afectată pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra- si extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze.

Care sunt argumentele aduse de fermierii membri APPR:

Prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15% de la anunțarea măsurii săptămâna precedentă, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă. La grâu, pentru care consumul anual total este de cca 4.2-4.5 mil. tone, analiza ar trebui să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă.

 Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern, guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. In acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului; cumpărătorul

33

trebuie să-și asume implicit costurile de transport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare. In vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli membri APPR (și, evident, orice alte structuri și societăți interesate).

Procesare pentru porumb nu avem, consumul intern este sub jumătate din ceea ce se produce. Singura şansă este EXPORTUL!

În cazul porumbului, fermierii din România depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există capacitate internă de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul micșorarii efectivelor de animale (in sectorul de cresterea porcului au fost sacrificate peste 600 000 animale din cauza epidemiei de pestă porcină africană). Din producția de cca 16 mil tone a anului de piață 2019/2020, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de de cca 2 mil tone, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. In mod tradițional, România exportă anual 5-7 mi tone porumb boabe, din care 50% în UE si 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii.

Orice măsură nejustificată si disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali din România.

Interzicerea exporturilor va afecta şi piaţa autohtonă de seminţe

Nu în ultimul rând, România ocupă o poziție de top în UE la producția de semințe, care este o activitate deosebit de importantă pentru agricultura națională, deoarece asigură o valoare adăugată mare pe hectar (în funcţie de cultură, fermierii multiplicatori pot obține venituri de cca. 3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura comercială). În consecință, și comerţul României cu semințe a înregistrat un trend ascendent în ultimul deceniu.

 La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare, de aceea interzicerea exporturilor de semințe va crea un excedent care va depăși mult nevoile fermierilor din România și va împiedica realizarea unor venituri importante pe filieră, inclusiv încasarea de

34

către România a veniturilor din taxele aferente.

"Vă rugăm să aveți in vedere consultarea urgentă a tuturor actorilor de pe filiera cerealelor și oleaginoaselor pentru elaborarea unor măsuri de redresare a neajunsurilor provocate de măsura de interzicere a exporturilor acestor produse, astfel încât să se evite situații care pot avea avea costuri foarte mari pe termen mediu și lung pentru producătorii agricoli din România", precizează Nicolae Sitaru în scrisoarea adresată ministrului Adrian Oros.

Agricultura nu stă acasă, așa că nu o încurca In apr. 14, 2020 CAtalin Lenta

Nu pentru că nu vrea, ci pentru că nu poate să se oprească. Și, la fel ca multe alte domenii din economie, ar cam avea nevoie de o mână întinsă din partea statului. Stat care, din grabă, neștiință sau lipsă de bani, o cam trece cu vederea, ba chiar, din grabă, uneori o și încurcă.

Acum am aflat că este prelungită starea de urgență cu încă o lună, cu interdicțiile în vigoare. Adevărat că există câteva excepții pentru țărani și fermieri, dar tot nu văd nici un fel de ajutor financiar concret și substanțial pentru agricultură.

Aștept, și nu doar eu, declarații serioase în acest domeniu. Sigur vă amintiți că, acum puțin timp, Comisia Europeană transmitea că nu se opune de nici un fel ca fermele românști să primească sprijin direct de până la 100.000 de euro fiecare, sau chiar și mai mult în anumite domenii. Care dintre noi a

35

auzit că Guvernul măcar se gândește la asta? O informație ”îngropată” și evitată apoi devine irelevantă, de parcă nici nu ar fi fost. 

Cred că problema este că sumele respective ar fi urmat să fie date din bugetul național, care, nu-i așa, e extrem de strâmtorat și numai la agricultură nu se gândește acum. Întrebați oficialii din domeniu care este stadiul acestei idei, dacă măcar iau în calcul această posibilitate, dar acum, nu peste zece ani. Aflu, în schimb, aproape triumfalist, că și anul acesta continuă câteva programe de sprijin în agricultură, de exemplu cel pentru tomate, cel pentru usturoi sau cel pentru câteva rase autohtone de porci. Și ce mare realizare e asta, când știam lucrul ăsta de ceva vreme, chiar din vremea când se făcea bugetul pe 2020? Care sunt reacțiile rapide pe care ar trebui să le aibă autoritățile? Și nu numai pentru micul producător, pentru care ordonăm păstrarea piețelor deschise, cu toate riscurile sanitare care vin la pachet? Unde e viziunea de ansamblu, dincolo de promisiuni?

Evident că ținem la micul producător, îl respectăm și îi cumpărăm produsele, dacă ieșim din casă sau dacă există vreo inițiativă de distribuție direct la ușă. Dar cel mare ce să facă atunci când vede că vechea lui ”prietenă”, seceta, nu se dă bătută nici anul acesta și se vede obligat să iasă public și să strige că acele comisii care să-i constate paguba nu există nici măcar pe hârtie? Acum vin valuri de asigurări dinspre minister că o să li se plătească despăgubiri. Când, că bugetul a mai strâns câteva găuri la curea și nici nu dă semne că se va ”îngrășa” peste noapte?

Ba mai vii și cu tot felul de decizii care dau peste cap activitățile pur comerciale ale unora. Rămân la ideea că nu ne paște nici un fel de criză alimentară, că decizia de interzicere a unor exporturi agricole a fost pripită și neavenită. După ce m-ai făcut să cred că în România vor lipsi biscuiții și pufuleții, acum se încearcă a fi dres busuiocul. Dar contractele în derulare, brusc suspendate de o recentă ordonanță militară? Cine plătește despăgubiri celor ce au avut de pierdut, și nu puțin? Mi se spune că deciziile au fost luate pe baza unor date transmise (posibil eronat) de cei în măsură să o facă, iat decizia cu interdicții a venit în consecință, iar acum este reanalizată. Repet, cine plătește totuși pierderile, că uite, Rusia atât a așteptat și exportă grâu la greu?

Și, după ce ai noștri reușeau, de bine, de rău, să trimită produse de panificație în Spania, Italia, Marea Britanie sau chiar Australia și Noua Zeelandă, acum vii tu, oficial, și anunți că interzicerea a fost o greșeală și că o să o repari? Sunt cazuri în care o săptămână de întârziere face diferența între a continua afacerea și a da faliment. Sunt oameni și firme care s-au

36

chinuit ani de zile să intre pe o piață externă sau alta, cu mari cheltuieli, că, sincer, nu mureau australienii după pufuleții românești. Ba poate nici nu știau că există. Cred că, dacă apare o problemă, o să exporte ministerul pufuleți și eugenii. Din producția proprie.

Statistică şocantă. Concentrarea terenurilor agricole este astăzi mai mare decât în 1930. 0,4% din ferme deţin azi 50% din suprafaţa agricolă, pe când în 1930 deţineau doar 28%

Cultivăm terenul şi creştem animale, dar importăm produse agro-alimentare

Dacă ar fi să privim rezultatele activităţii comerţului exterior cu produse agricole prin prisma valorii medii a soldului comercial pe o persoană medie convenţională, pentru un an va trebui să apelăm la o interpretare adecvată a datelor reprezentate în graficul din figura 1.

Tudorel Andrei 14.04.2020,

La nivelul unui an, persoana medie a înregistrat în urma activităţilor de export şi de import cu cereale un câştig de 19,3 euro şi al comerţului exterior cu Seminţele şi fructele oleaginoase, plantele industriale şi medicinale, paiele şi furajele de 9,6 euro. În fiecare an, din această perioadă, persoana medie convenţională a plătit pentru import, mai mult decât a încasat din exportul Fructelor cu 6,6 euro, pentru Cafea şi ceai cu 4,2 euro, pentru Legume cu 3,1 euro şi pentru Plante vii şi produse de floricultură cu 1,9 euro.

Cu ce a mai rămas din excedentul de 19,3 euro înregistrat în urma activităţilor de comerţ exterior cu produse vegetale? În medie, în fiecare an, cu aproximativ 11,2 euro.

Din prezentarea acestor rezultate, se ridică firesc două întrebări: a) Este suficient acest excedent realizat de persoana medie convenţională pentru acoperirea nevoilor de consum pentru celelalte produse agro-

37

alimentare?  b) Este eficient acest comerţ, ţinând seama că, persoana medie convenţională mai are nevoie şi de multe alte produse pentru satisfacerea consumului zilnic, precum şi pentru achiziţionarea de produse de folosinţă îndelungată şi de ce nu şi pentru dezvoltarea unor activităţi care să îi asigure creşterea nivelului de educaţie şi cultură, se mai adaugă şi nevoia de asigurare a nivelului de trai şi a sustenabilităţii în activităţile economice pe care le desfăşoară? 

Putem spune că, în pofida potenţialului mare de care dispune, pentru a obţine cantităţi însemnate de cereale şi un număr cât mai mare de animale care să fie valorificate pe pieţele externe, importăm cantităţi însemnate de produse alimentare necesare consumului de alimente, care, de cele mai multe ori sunt supuse unui proces de prelucrare!

Figura 1. Soldului înregistrat pe întreaga perioadă, pentru comerţul exterior cu produse din categoria Produselor vegetale raportat la populaţia medie anuală

Fărâmiţarea excesivă sau masificarea terenurilor agricole

La nivelul anului 1930 exista o fărâmiţare excesivă a suprafeţei agricole pe proprietăţi. Mai mult, “proprietatea, aşa mică cum se găseşte, este împărţită în loturi mărunte, aşezate la diferite distanţe de sat şi între ele [...] Sunt proprietăţi de câte 4-5 ha, împărţite în câte 10-25 parcele” [Vasiliu C.I., în lucrarea Aspecte ale economiei româneşti, Consiliul Superior Economic,

38

Bucureşti, 1939, pag. 64, ]. Tabelul 1 prezintă o situaţie comparativă a datelor înregistrate la nivelul anului 1930 şi la trei cercetări statistice organizate de Institutul Naţional de Statistică în 2010, 2013 şi 2016.  

Pe baza datelor de la ultimul recensământ general agricol organizat la nivel European în anul 2010, s-a relevant faptul că România deţinea peste o treime din numărul total de exploataţii agricole înregistrate la nivelul UE. În graficul din figura 2 se prezintă frecvenţele cumulate crescător privind repartizarea numărului de exploataţii şi suprafaţă pe proprietăţi definite în raport cu dimensiunea acestora. 

Ce ne arată aceste date? Existenţa unui număr mare de proprietăţi agricole care au terenuri agricole sub 1 ha.

Astfel, peste 55,8% dintre exploataţiile agricole deţin numai 5,3% din terenurile agricole. Exploataţiile ce utilizează suprafeţe cuprinse între 1 şi 5 ha reprezintă 37,3% din numărul total de exploataţii agricole şi au în total aproape o pătrime din totalul suprafeţei utilizate. Numărul exploataţiilor agricole având suprafaţa cuprinsă între 10 şi 50 ha este unul relativ redus, acestea reprezentând doar 1,6% din numărul de exploataţii şi au în folosinţă 8,4% din suprafaţă. Trebuie reţinut faptul că la nivel naţional există o concentrare mare a suprafeţelor agricole utilizate la un număr mic de exploataţii agricole. Astfel, terenurile agricole care constituie exploataţii agricole mai mari de 50 ha reprezintă peste 52% din suprafaţa agricolă utilizată a României şi sunt administrate de numai 0,55% din numărul total de exploataţii agricole.

 Figura 2. Frecvenţe cumulate crecător pentru caracterizarea gradului de concentrare a terenurilor agricole pe proprietăţi, definite după dimensiune

39

 Datele din tabelul 1, care prezintă comparativ situaţia repartăzării exploataţiilor şi a suprafeţelor agricole în anul 1930 şi în perioada de după anul 2000 relevă trei aspecte importante în cee ace priveşte fragmentarea terenurilor agricole:

1. în primul rând, se observă o creştere a gradului de fărâmiţare a terenurilor agricole la nivelul exploataţiilor de dimensiuni mici, de până la 5 ha. Astfel, ponderea acestora în anul 2010 a crescut la aproape 92%, deţinând aceeaşi pondere de aproape 28% din suprafaţa agricolă;

2. s-a redus considerabil ponderea exploataţiilor şi suprafaţa utilizată de exploataţii având suprafaţa cuprinsă între 10 şi 100 ha. Dacă în 1930, 7,6% din exploataţiile agricole deţineau aproape o pătrime din suprafaţa agricolă, în anul 2010 numai 2,2% exploatau suprafeţe agricole cuprinse între 10 şi 100 ha iar aceste suprafeţe reprezintă 13,1% din suprafaţa agricolă a ţării;

3. la nivelul anului 2010 exista o concentrare mult mai mare a terenurilor agricole având suprafaţa de peste 100 ha în raport cu situaţia existentă în perioada interbelică. Astfel, dacă înainte de al doilea Război Mondial 0,4% dintre exploataţiile agricole din România administrau 27,7% din suprafaţa agricolă, astăzi 0,4% din numărul de exploataţii exploatează aproape jumătate din suprafaţa agricolă a României.

Tabelul 1. Repartizarea suprafeţei agricole şi a numărului de exploataţii în raport cu dimensiunea exploataţiilor

  1930* RGA 2010** ASA 2013** ASA 2016**

  Nr. exploataţii Suprafaţa Nr.

exploataţii Suprafata Nr. exploataţii Suprafaţa Nr.

exploataţii Suprafaţa

Sub 5ha 2460000 5535000 3593834 3948295 3347072 3725605 3140768 3588410

5-10 560000 3955000 182444 1210512 193871 1295181 194200 1304357

10-100 247800 4790000 69108 1646534 75645 1735301 74748 1636315

Peste 100 12200 5470000 13657 6500787 13068 6299762 12310 5973453

Total 3280000 19750000 3859043 13306128 3629656 13055849 3422026 12502535

40

* Ministerul Agriculturii 1930; ** Prelucrate de autor pe baza datelor din Ancheta structurală în agricultură 2016, INS

Tabelul 1. (continuare)

  1930 RGA 2010 ASA 2013 ASA 2016

 Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Sub 5ha 75.0 28.0 93.1 29.7 92.2 28.5 91.8 28.7

5-10 17.1 20.0 4.7 9.1 5.3 9.9 5.7 10.4

10-100 7.6 24.3 1.8 12.4 2.1 13.3 2.2 13.1

Peste 100 0.4 27.7 0.4 48.9 0.4 48.3 0.4 47.8

Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

 

Pentru exploataţiile mici, care au mai puţin de 5 ha dimensiunea medie a unei exploataţii a scăzut cu 2,3 ha/exploataţie, valoarea înregistrată în anul 1930, fiind în jurul a 1,1 ha/exploataţie la nivelul anului 2010. În schimb, pentru celelalte trei categorii de exploataţii s-au înregistrat schimbări relativ mici în raport cu dimensiunea unei exploataţii medii.

La categoria de exploataţii având între 5 şi 10 ha s-a înregistrat o scădere de la 7,1 ha/exploataţie la 6,6 ha/exploataţie, la cele având suprafaţa între 10 şi 100 ha s-a înregistrat o creştere a exploataţiei medii de la 19,3 ha/exploataţie la 23,8 ha/exploataţie. La exploataţiile de dimensiuni mari, de peste 100 ha dimensiunea medie a unei exploataţii s-a menţinut relativ constantă în jurul valorii de 450 ha/exploataţie.

Practic, datele de mai sus ne arată o fârâmiţare a terenurilor agricole existente în exploataţiile agricole de dimensiuni mici şi relativă concentrare a terenurilor agricole care sunt gestionate în exploataţii de dimensiuni mari. Fiecare din cele două categorii de exploataţii trebuie tratate diferit. Dacă în prima categorie avem exploataţii care produc în mare parte pentru

41

autoconsum, în a doua categorie sunt exploataţiile agricole care produc pentru piaţă şi implicit pentru exportul de produse agro-alimentare.

Tudorel Andrei este preşedintele INS

……………………….

LEGISLATIV

Președintele Klaus Iohannis: Starea de urgență, prelungită cu încă 30 de zile. Pericolul nu a trecut! agrointeligenta.ro - 14 aprilie 2020

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, 14 aprilie, că a decis prelungirea stării de urgență pentru alte 30 de zile. Decretul semnat de președinte trebuie aprobat de Parlamentul României în termen de 5 zile, votul fiind programat să aibă loc joia aceasta.

Șeful statului a precizat că decretul pe care l-a emis prevede prelungirea stării de urgență cu 30 de zile și include mai multe măsuri se pot fi luate în această perioadă, inclusiv cu privire la plafonarea prețurilor la alimentele de strictă necesitate.

Despre sectorul agroalimentar, Președintele a declarat: ”Am hotărât, de asemenea, prin decretul pe care l-am emis că Guvernul va lua toate măsurile astfel încât să fie asigurată securitatea alimentară a cetățenilor prin continuarea aprovizionării, producției, procesării, transportului și furnizării către oameni a bunurilor de strictă necesitate. Pe durata stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică”.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă inserează integral declarația șefului statului:

”Am emis astăzi decretul de prelungire cu 30 de zile a stării de urgență pe întregul teritoriu al României pentru a putea fi luate în continuare cele mai eficiente măsuri de combatere a epidemiei COVID-19. În pofida restricțiilor fără precedent adoptate de statele lumii, nu există semne certe ale unei eventuale încetiniri a ritmului evoluției pandemiei la

42

nivel global. Dimpotrivă, numărul persoanelor infectate cu coronavirus, cât și numărul deceselor provocate de acesta cresc zilnic într-un ritm alert.

Este absolut evident că ne luptăm cu o epidemie extrem de greu de controlat, chiar și în contextul adoptării încă de acum o lună a unor măsuri de distanțare socială fără precedent, prin instituirea stării de urgență. Cu siguranță că fără aceste măsuri de izolare ne-am fi confruntat cu o explozie a cazurilor imposibil de gestionat de sistemul nostru de sănătate. Este tocmai scenariul negru pe care, împreună cu Guvernul Orban și cu specialiștii din domeniul medical, ne-am propus încă de la primele semne ale epidemiei să îl evităm. Acțiunea fermă și timpurie salvează vieți și produce efecte pozitive în plafonarea curbei infecțiilor. Pericolul nu a trecut, iar o relaxare a restricțiilor în perioada următoare, cum văd că cer cu inconștiență unii politicieni, ar duce la o creștere vertiginoasă de noi cazuri de infectare, suprapopularea spitalelor și o presiune uriașă pe sistemul nostru sanitar.

Stați acasă pentru a nu ajunge pe un pat de spital! Stați acasă pentru a ne putea recăpăta viața cât mai repede, altfel vom avea un val de îmbolnăviri și de decese foarte mare. Ar însemna că toate eforturile, toate sacrificiile pe care le-am făcut până acum ar fi fost în van. Nu putem permite niciun pas înapoi în contextul în care avem de-a face cu o răspândire intracomunitară, deocamdată limitată, dar foarte periculoasă.

Ca atare, se impune prelungirea stării de urgență, ceea ce înseamnă menținerea aplicării măsurilor deja adoptate, precum și noi reglementări, care să permită autorităților publice să intervină decisiv și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei. Pe perioada acestei stări excepționale sunt necesare prevederi care să faciliteze funcționarea neîntreruptă a administrației publice, a justiției și a altor servicii publice, a unor infrastructuri care asigură servicii esențiale pentru populație, stat și operatorii economici.

Astfel, în mod evident, școlile rămân închise și se suspendă toate activitățile didactice care presupun prezența fizică în instituțiile de învățământ. Se organizează, în măsura posibilităților, activități didactice online. Am hotărât, de asemenea, prin decretul pe care l-am emis, că Guvernul va lua toate măsurile astfel încât să fie asigurată securitatea alimentară a cetățenilor prin continuarea aprovizionării, producției, procesării, transportului și furnizării către oameni a bunurilor de strictă necesitate.

Pe durata stării de urgență, se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică, precum energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate ori carburanți. Am adăugat în decret însă o mențiune specială

43

pentru situația în care se va constata o scădere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pe piețele regionale.

În acest caz, Guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte în prețul plătit de consumator. În decretul emis astăzi, am menținut măsura ca, pe durata stării de urgență, pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, să se poată lua măsuri de urgență, până la demitere, împotriva celor care ocupă funcții de conducere în unități sanitare, direcții de sănătate publică, case de asigurări de sănătate, servicii de ambulanță, precum și autorități și instituții publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul lor.

Decretul menționează explicit și posibilitatea ca, pe durata stării de urgență, managementul unităților sanitare publice civile să poată fi asigurat de către personalul detașat din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

În această perioadă critică, termenele de preaviz în cazul demisiei personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale se suspendă pe întreaga durată a stării de urgență. Un alt domeniu pe care am ținut să-l consolidez este cel al protejării suplimentare a unor categorii vulnerabile.

Astfel, în această perioadă, este interzisă încetarea sau suspendarea activității centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, a centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, publice și private. Este însă permis ca aparținătorii sau reprezentanții legali ai beneficiarilor acestor servicii să îi poată transfera la propriul lor domiciliu sau reședință, dacă își asumă, pe propria răspundere, că au condiții corespunzătoare ocrotirii temporare a acestora.

În domeniul justiției, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgență deosebită. În domeniul transporturilor și infrastructurii, Guvernul stabilește condițiile specifice de asigurare a serviciilor de transport, de călători și de marfă, astfel încât să fie asigurată cu prioritate protecția populației și a bunurilor. De asemenea, am prevăzut în decretul semnat că furnizorii de servicii de comunicații electronice au obligația de a asigura integritatea rețelelor de comunicații electronice și de a evita posibilele situații de întrerupere a traficului în rețelele publice de comunicații electronice.

44

Acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate prin noul decret, măsuri obligatorii pentru a depăși, cu pierderi cât mai puține, criza gravă în care ne aflăm. Fiecare dintre noi suntem datori să punem umărul, cu responsabilitate, la trecerea peste această grea încercare la adresa întregii omeniri. Cu toții vrem să ne recâștigăm viața pe care am avut-o înainte de izbucnirea acestei pandemii, dar cât de repede se întâmplă acest lucru depinde doar de respectarea acestor restricții. Sunt măsuri care ne afectează temporar o parte dintre drepturi și libertăți, dar care salvează vieți.

Fac un apel la toți cei care cred că lucrurile nu sunt atât de grave și continuă să ignore reglementările autorităților. Nu păcăliți instituțiile statului, vă păcăliți singuri! Îi păcăliți pe cei dragi vouă, pe copiii, părinții și bunicii voștri pe care îi puneți în pericol pentru că nesocotiți măsuri luate pentru protejarea vieții voastre și a semenilor voștri. Orice pas făcut dincolo de liniile trasate de aceste reglementări poate însemna îmbolnăvirea voastră și, mai departe, a celor dragi. Nu vă expuneți și nu îi expuneți pe cei de lângă voi! Fiți responsabili și solidari!

346 de oameni au pierdut bătălia cu acest virus nemilos. Durere și neputință, un gol imens în familiile din care 346 de oameni au dispărut fulgerător. Vreau să transmit condoleanțe familiilor îndoliate și multă putere să treacă prin această perioadă extrem de dificilă. Dacă restricțiile sunt respectate de fiecare dintre noi, putem salva vieți. În vremurile acestea, toți, repet, toți suntem vulnerabili dacă ignorăm măsurile impuse de autorități. Criza aceasta nu poate fi depășită decât împreună.

Vreau să mă adresez acum în mod special medicilor și personalului medical. Vă mulțumesc încă o dată fiecăruia dintre voi pentru munca extrem de grea depusă în toate aceste zile. Lupta însă continuă și noi toți avem nevoie de profesionalismul și dedicarea voastră. În mod inevitabil, restricțiile severe destinate protejării sănătății cetățenilor au afectat sectoare economice întregi. Guvernul Orban a adoptat deja un set de măsuri care să vină în sprijinul angajaților, dar și al firmelor aflate în dificultate, care este doar o componentă a strategiei guvernamentale menite să ofere premisele reconstrucției economice și sociale a României după ce vom depăși această criză.

Va fi nevoie de infuzie de capital, de continuarea proiectelor de infrastructură, de accelerarea procesului de digitalizare, de un audit extins la toate nivelurile administrației publice locale și centrale, de reconversie profesională. Guvernul Orban va pregăti și implementa aceste măsuri. Orice criză, oricât de dificilă ar fi, aduce cu sine și oportunități. Vom avea șansa de a fi mai buni în ceea ce facem, de a fi empatici, solidari și hotărâți ca

45

împreună să construim cu adevărat acea țară pe care ne-o dorim. Doar uniți putem trece cu bine peste această perioadă dificilă! Vă doresc multă sănătate!”, este mesajul transmis de Klaus Iohannis.

...........................................................................

Legislaţie românească

Ordinul nr. 46/2012 privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 64/2020 la 13.04.2020

Procedura de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică din 05.03.2012 , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 64/2020 la 13.04.2020

Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Publicat în Mof I nr. 307 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la 13.04.2020

Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024, Institutul Naţional de Statistică - INS Publicat în Mof I nr. 307 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la 13.04.2020

Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024, Ministerul Finanţelor Publice - MFP Publicat în Mof I nr. 307 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la 13.04.2020

Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 307 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la 13.04.2020

Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 307 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la

46

13.04.2020

Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Publicat în Mof I nr. 307 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la 13.04.2020

Ordinul nr. 64/2020 privind modificarea Procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 46/2012, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 306 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la 13.04.2020

Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - ANCPI Publicat în Mof I nr. 307 din 13.04.2020. A intrat în vigoare la 13.04.2020

..........................................................................

NOUL REGISTRU AGRICOL! ORDIN PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL! Agroinfo 13 aprilie 2020 -ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII! REGISTRUL AGRICOL 2020-2024! Ordinul ministrului agriculturii pentru aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024 a fost publicat ASTĂZI în Monitorul Oficial. Noul registru agricol va conține date, informații detaliate despre gospodării, exploatații agricole, terenuri arabile, pășuni, grădini familiale, animalele deținute în gospodării și ferme, utilaje agricole, clădiri, atestate de producător, carnete de comercializare.

Potrivit Ordinului, Registrul agricol constituie documentul ofical de evidență primară unitară în care se înscriu date cu privire la gospodăriile populației și la societățile/asociațiile agricole precum și la orice alte persoane fizice și/sau entități juridice care au teren în proprietate/folosință și/sau animale, și anume:

a) componența gospodăriei/exploatației agricole fără personalitate juridică;

b) terenurile aflate în proprietate sau în folosință, identificate pe parcele, pe categorii de folosință, intravilan/extravilan;

47

c) terenurile agricole aflate în folosință și modul de deținere a respectivelor suprafețe agricole;

d) modul de utilizare a suprafețelor agricole, respectiv: suprafața arabilă cultivată cu principalele culturi, suprafețele de teren necultivat, ogoarele, suprafața cultivară în sere, solarii și alte spații protejate, suprafața utilizată pentru culturi succesive în câmp, culturi intercalate, culturi modificate genetic pe raza localității și suprafața cultivată cu legume și cartofi în grădinile familiale, numărul pomilor răzleți, suprafața plantațiilor pomicole și numărul pomilor, alte plantații pomicole aflate în teren agricol, viile, pepinierele viticole și hameiștile, suprafețele efectiv irigate în câmp;

e) animalele domestice și/sau animale sălbatice crescute în captivitate, respectiv situația la începutul semestrului, evoluția efectivelor de animale în cursul anului aflate în proprietatea entităților cu personalitate juridică, care au activitate pe raza localității;

f) echipamentele, utilajele și instalațiile/agregatele pentru agricultură și silvicultură, mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică existente la începutul anului;

g) aplicarea îngrășămintelor, amendamentelor și produselor de protecția plantelor, utilizarea îngrășămintelor chimice la principalele culturi;

h) clădiri existente la începutul anului pe raza localității;

i) atestatele de producător și carnetele de comercializare eliberate/vizate;

j) mențiuni cu privire la sesizările/cererile pentru deschiderea procedurilor succesorale înaintate notarilor publici;

k) înregistrări privind exercitarea dreptului de preempțiune;

l) înregistrări privind contractele de arendă;

m) înregistrări privind contractele de concesiune/închiriere;n) alte mențiuni.

Registrul agricol constituie sursă de date pentru elaborarea pe plan local a unor politici în domeniile: fiscal, agrar, protecție socială, cadastru, edilitar-urbanistic, sanitar, școlar, servicii publice de interes local.

Legea anti-secetă 2020: Schemă de ajutor de stat pentru fermierii care au culturi afectate de lipsa ploilor agrointeligenta.ro - 13 aprilie 2020

48

Alexandru Stănescu a inițiat un proiect de lege care să vină în ajutorul fermierilor afectați de secetă

Lege pentru despăgubirea fermierilor ale căror terenuri au fost afectate de secetă. Președintele Comisiei de Agricultură din Parlament, deputatul PSD, Alexandru Stănescu, a finalizat un proiect de lege care urmează să fie depus în această săptămână la Parlament, pentru toți producătorii agricoli care au terenurile afectate mai mult de 30 la sută din cauza secetei sau a altor fenomene meteo extreme.

”Pierderile financiare înregistrate de producătorii agricoli ca urmare a calamităţilor naturale, pot periclita în multe cazuri, reluarea procesului de producţie şi determină mari dificultăţi în rambursarea creditelor angajate de aceştia. Seceta excesivă, inundaţiile şi temperaturile scăzute produc importante pabuge în agricultură. Pentru a veni în sprijinul agriculturii este necesară elaborarea unui act normativ care să prevadă mecanisme economice specifice pentru protejarea producătorilor agricoli confruntaţi cu aceste fenomene. Sectorul agricol din România este puternic afectat de secetă. Fenomenul s-a agravat începând cu luna ianuarie 2020 și a avut diferite intensități la nivelul țarii. În conformitate cu datele furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în perioada ianuarie-aprilie 2020 cantitatea de precipitații s-a redus drastic. Pe aproape 40% din teritoriul României se manifestă seceta pedologică extremă”, specifică Alexandru Stănescu în expunerea de motive pentru proiectul de lege.

Acesta completează că potrivit orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, fenomenele meteorologice nefavorabile pot fi asimilate calamităţilor naturale.  ”Având în vedere situația extraordinară creată se impune luarea unor măsuri de sprijinire a producătorilor agricoli pentru a reduce impactul pierderilor de venit asupra continuării activității producătorilor agricoli, prezenta lege prevede instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv acordarea de compensații producătorilor agricoli afectați de efectele fenomenelor meteorologice nefavorabile. Faţă de cele prezentate, am iniţiat propunerea legislativă, pe care o supunem spre

49

dezbatere şi adoptare Parlamentului în procedură de urgenţă”, mai specifică deputatul social-democrat.

Schema de ajutor se va aplica pe tot teritoriul țării

Legea va stabili cadrul legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologic nefavorabile. Schema se aplică pe întreg teritoriul României și tuturor fermierilor, indiferent dacă aceștia au încheiate asigurări pe suprafețe sau nu.

Ministerul agriculturii si dezvoltării rurale prin Direcțiile județene agricole, reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei.

În sensul legii, expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) schemă de ajutoare – orice act pe baza căruia, fără să mai fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului în mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și pentru o valoare nedefinită;

b) producția agricolă primară – producția de produse ale solului și ale creșterii animalelor, prevăzute în anexa nr. I la Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, fără a se efectua nicio altă operațiune de modificare a naturii produselor respective;

c) fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamități naturale – condițiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi: secetă excesivă care afecteaza terenurile neirigate, inundaţii şi temperaturii excesiv de scăzute sub limita biologica de rezistenţă a plantelor.

Cine va putea beneficia de despăgubiri în baza noii legi:

Beneficiarii schemei sunt producătorii agricoli care își desfășoară activitatea în producția agricolă primară, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a

50

Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii.

Pentru a fi eligibili schemei de ajutor de stat, beneficiarii prevăzuți mai sus trebuie să dețină proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat de către o comisie formată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, şi în care să fie cuprinse cultura şi suprafaţa afectată si gradul de afectare.

Atenție! Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli ale căror culturii au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pînă la data producerii fenomenului.

Modalitatea de acordare a ajutorului

Beneficiarii sprijinului ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile și care îndeplinesc condițiile de eligibilita depun la DAJ, o cerere de acordare a ajutorului, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului mandatat;

b) copie a atestatului de producător, după caz;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului/reprezentantului legal;

d) copie a procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor;

e) numărul contului deschis la instituții de credit.

Documentele prevăzute mai sus sunt prezentate și în original, în vederea certificării de către reprezentantul DAJ, prin înscrierea pe copie a sintagmei „conform cu originalul” sau pot fi transmise in format electronic insotite de declaratie pe proprie raspundere a beneficiarului semnata electronic privitoare la “conformitatea cu originalul”. Mai departe, DAJ-urile verifică,

51

stabilesc sume și beneficiari, întocmesc și transmit la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale situații centralizatoare lunare.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale transmite Ministerului Finanțelor Publice, pe baza situatiilor centralizatoare lunare transmise de DAJ, cereri de deschidere a creditelor bugetare însoțite de situații centralizatoare a ajutorului de stat. După aprobarea cererilor pentru deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Finanțelor Publice, din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se alimentează contul DAJ, care virează sumele cuvenite în conturile solicitanților ajutorului de stat, potrivit legislației în vigoare. Resursele financiare necesare aplicării prezentei scheme de ajutor de stat se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare”, Titlul 40 „Subvenții”, Articolul 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli”.

Controalele se vor face pe un eșantion de 5 la sută

Conform proiectului de lege,  DAJ efectuează controale pe teren la beneficiari pe un eșantion de 5%. În situația în care, în urma controalelor rezultă diferente între suprafețele sau culturile declarate care au făcut obiectul schemei de ajutor de stat se va proceda la calcularea si recuperarea sumelor plătite în plus, necuvenite. Acestea se recuperează, cu dobânzi și penalități calculate de la data încasării ajutorului, conform legislației specifice.

Sumele astfel recuperate se vor vira de către DAJ după cum urmează:

a) creanța bugetară se virează în conturile corespunzătoare de cheltuieli bugetare;

b) dobânzile și penalitățile aferente creanțelor bugetare se vor vira în contul de venituri ale bugetului de stat.

În baza prevederilor prezentei legi, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va elabora proceduri de verificare și control, aprobate prin ordin de ministru.

Schema de ajutor de stat va fi notificată Comisiei Europene. În situația în care, anterior emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeană solicită modificări privind schema de ajutor de stat, prevederile prezentei legi pot fi modificate in mod corespunzator. In cazul in care Comisia Europeana nu emite o decizie de aprobare a schemei de ajutor de stat sumele platite

52

beneficiarilor vor ramane definitiv suportate de la bugetul de stat si nu vor fi solicitate spre returnare de catre beneficiari.

Textul prezentei scheme se publică integral pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pe adresa www.madr.ro.

………………….

INTERNE

Dumitru Manole: Lipsa de precipitații, o problemă mai acută la acest moment în ferme decât coronavirusul Ramona Dascălu - 14 aprilie 2020

Lipsa de precipitații reprezintă o problemă mai acută la această oră în fermă decât coronavirusul, susține fermierul constănțean Dumitru Manole. Acesta spune că până în acest moment nu a întâmpinat nicio problemă pe fondul epidemiei de coronavirus și îi sfătuiește pe toți fermierii să fie optimiști și să execute lucrările agricole la timp.

”Totul decurge normal. Sperăm să depășim perioada aceasta cu coronavirusul, în rest lucrările agricole se desfășoară normal. Nu întâmpinăm niciun fel de problemă în momentul de față, asta poate și pentru că în ceea ce privește inputurile, semințele au fost făcute comenzile mai din timp și avem deja totul în fermă. Îi sfătuiesc pe toți fermierii români să fie optimiști și să respecte regulile de igienă impuse și să execute lucrările agricole la timp”, a declarat Dumitru Manole, președintele Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui.

Dumitru Manole consideră că lipsa precipitațiilor reprezintă o problemă mai mare decât coronavirusul, cel puțin în Dobrogea: ”Deocamdată, primul tratament pentru culturile păioase de toamnă este asigurat. Din cauza lipsei acute de pricipitații, din cauza asaltului secetei asupra Dobrogei, oamenii sunt mai sceptici în ceea ce privește al doilea tratament la păioase, și mă refer aici la fungicide. Din cauza lipsei de precipitații, nivelul de producție trebuie coroborat cu cheltuielile. Lipsa de precipitații reprezintă o problemă mai acută la aceast moment în fermă decât coronavirusul. Această lipsă de precipitații afectează optimismul fermierilor”.

53

Cu toate că activitățile fermei nu-i sunt afectate de coronavirus, cel puțin în momentul de față, fermierul constănțean și-a luat toate măsurile de precauție și îi îndeamnă și pe ceilalți fermieri să procedeze la fel.

”Măsurile în ceea ce privește coronavirusul au fost luate la nivel de fermă. În primul rând, am pus un punct de dezinfecție la intrarea în fermă, asigurat cu alcool sanitar, cu clor, cu biocide. În plus, fiecare operator mecanizator are la îndemână toate aceste substanțe pentru dezinfecție, plus spălatul pe mâini, bineînțeles. Toți angajații știu ce au de făcut, să se ferească, să stea acasă, când vin la fermă aplică instrucțiunile de rigoare privind spălatul pe mâini, mănuși, măști și toate cele necesare. E o pandemie și trebuie să respectăm toate instrucțiunile, dar pot să vă spun că pe noi ne afectează mai mult seceta decât coronavirusul. Agricultura românească este afectată în primul rând de lipsa irigațiilor și de lipsa precipitațiilor”, a spus Dumitru Manole.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

”Dacă nu plouă masiv în două săptămâni, veți avea șansa să salvați sau să puneți pe butuci agricultura” Ramona Dascălu - 11 aprilie 2020

Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, județ afectat foarte puternic de seceta pedologică, îi transmite un amplu mesaj ministrului Agriculturii, atenționându-l că în perioada imediat următoare va avea de luat niște decizii care vor hotărî soarta agriculturii din zonele din România cu cel mare potențial agricol. Totodată, fermierul brăilean vine și cu o serie de propuneri menite să salveze agricultura românească.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a fost contactată de fermierul brăilean Ștefan Gheorghiță, care își dorește ca prin intermediul nostru să fie făcut public acest mesaj în speranța ca măcar în cel de-al 12-lea ceas autoritățile

54

competente vor lua măsurile care se impun în această perioadă de secetă cumplită.

”Odată cu situaţia din ce în ce mai gravă, datorată secetei pedologice extreme, pentru fermierii din Moldova, Bărăgan şi Dobrogea, au apărut tot soiul de pareri care ar reprezenta solutiile universale împotriva acestei calamităţi. Nu mă refer la cele formulate de părerologii de meserie, care nu lipsesc nici măcar din unele organizații profesionale, ci mă refer la persoane care au maximă responsabilitate pentru agricultură, unul dintre ei fiind chiar domnul Adrian Oros, ministrul  Agriculturii.

Ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, în luna ianuarie la Cluj recunoştea existenţa secetei şi îndemna fermierii să irige suprafeţele, având în vedere că apa este gratuită şi totul este sub control la ANIF. Cu o altă ocazie, tot domnul ministru Oros îndemna fermierii să facă asigurări la secetă, având în vedere că se vor deconta până la 70% din primele de asigurare. Mai nou, avem şi ultima afirmaţie pe care o voi avea în vedere, în expunerea de mai jos, anume să cultivăm fiecare palmă de pământ, îndemn întărit şi de alţii, inclusiv de domnul prim-ministru Orban.

Opiniile şi principiile exprimate de domnul ministru în sine sunt corecte, dar sunt depăşite de realitate pe zonele afectate de secetă, iar colaboratorii de specialitate ai domniei sale ar fi trebuit să îl pună pe domnul ministru la curent cu evoluţia situaţiei.

Prin acest articol îmi permit să atrag atentia asupra acestei situatii, deci nicidecum nu poate fi vorba de un articol de cancan. Îmi place să cred ca domnul ministru nu a fost informat cu privire la realitatea din teren și nicidecum că ştie realitatea şi nu face nimic. Nu cred şi nici nu consider necesar sau obligatoriu ca cineva să se priceapă la toate într-un domeniu, mai ales aşa vast cum este agricultura, dar cred că atunci când primeşti o informare ai obligaţia să faci o analiză asupra ei. Acesta este scopul prezentului material scris.

Conform comunicatelor periodice ale INMH (apar din 3 în 3 zile), pe cca 4-4,5 milioane de hectare (sunt judeţele si regiunile afectate din hartă cu rezerva de apa a solului şi cu suprafaţa agricolă de la INS) avem secetă pedologică extremă si puternică. În cazul secetei extreme care este majoritară pe aceste suprafeţe, se poate considera că rezerva de apă disponibilă plantelor este aproape zero sau chiar zero (conform INMH se considera secetă pedologică extremă cantitatea de apa din sol intre coeficientul de ofilire  si 350 mc/ha).

55

1. IRIGAŢIILE – aşa cum se face afirmaţia, într-adevăr sunt necesare şi binevenite, dar sunt câteva aspecte de menţionat:

Din cele cca 4-4,5 milioane de hectare doar 1-1,2 milioane de hectare pot fi aprovizionate cu apă de irigaţii (conform ANIF), iar irigate sunt în general în jur de cca 900.000 ha.

Restul de suprafaţă de cca 3-3,5 milioane de hectare afectate de secetă pedologică extremă nu pot fi irigate.

O cultură de floarea soarelui şi/sau porumb pentru a face o producţie corectă (adică cca 3-3,2 to/ha floarea-soarelui si cca 7-8 to/ha porumb), are nevoie de un consum de 350-450 mm apă/ha, în funcţie de specie, hibrizi, tehnologie, etc. Acest necesar într-un an ,,normal’’ se asigură din rezerva solului + precipitaţii + irigaţii (acolo unde sunt posibile) şi trebuie pusă la dispoziţia plantelor în proporţie de 80-90%, între semănat şi 20 iulie -1 augus, după care începe pierderea apei din boabe. În acest interval de 3 luni, nici o exploataţie agricolă nu cred că poate asigura 10-12 udări de 40 l/mp, sau pot fi câteva excepţii, iar costurile chiar cu apă gratuită pe canale nu sunt mici deloc. În plus dacă verificaţi şi la INMH, precipitaţii de 350-450 mm în următoarele 3 luni nici statistic nu sunt posibile pe areale foarte mari (nu vorbesc de ploi torentiale punctuale pe un areal mic).

Concluzie irigaţii : Dacă Dumnezeu nu ne va ajuta cu nişte ploi foarte serioase, adică minim 350-400 l/mp, iar din acestea ar trebui urgent (în maxim 2 săptămâni) să cadă cca 60-80 l/mp pentru a putea semăna şi răsări culturile, putem să trecem la constatarea calamitătii acestor suprafeţe, ceea ce ar reprezenta cca 35% din suprafața agricolă a tării. În aceste conditii, avem o strategie pentru un astfel de scenariu ? Anticipează cineva acest scenariu care devine posibil pe zi ce trece?

Păstrând proportiile, irigatul în aceste condiţii de secetă pedologică extremă are cam acelasi efect  ca dezăpezitul în condiţii de viscol puternic.

2. ASIGURĂRILE – aici observaţiile sunt mai puţine şi mai simple:

Pentru culturile de toamnă şi cele de primăvară, altele decât floarea-soarelui şi porumb, nu au fost şi nu sunt disponibile oferte de asigurare la secetă.

Pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui există un singur asigurator care si-a anunţat intenţia de a face aceste asigurări, dar astfel:

Până pe 05.04.2020 fermierii au făcut cerere de ofertă cu suprafeţele pe care intenţionează să le asigure ;

56

După această dată fermierii vor primi oferta de asigurare (când nu se ştie !) , dar cu o fransiză de minim 30% (adică ce v-a suporta fermierul dintr-o eventuala pagubă). Dar maxim cât va fi si cum se va stabili ? Nu stim.

Actul adiţional pentru asigurarea la secetă se va face până la 15.05.2020, când franşiza pentru judeţe ca Brăila sau Ialomiţa de exemplu să fie fixată poate de ce nu, la 50 sau 60% suportat de fermier. Atunci pentru ce să mai facem asigurare ?

Imi pun si intrebarea de ce nu a fost anunţată prima de asigurare pentru acest tip de asigurări, mai ales că vor fi rambursate 70% dintre ele, sau tocmai ăsta este raspunsul ?

Concluzie asigurări: sunt bune dar cam lipsesc, fiindcă aici în această ţară nimeni nu reglementează domeniile unde activează mari companii multinaţionale şi nu este singurul domeniu în care fiecare multinaţională face cum considera. Dar oare cine a făcut legislaţia?

3. CULTIVAŢI ORICE BUCATĂ DE TEREN – corectă afirmaţia, dar pentru zonele afectate de secetă se impun câteva observaţii.

În acest moment, rezerva de apă (aşa cum am arătat mai sus) este aproape zero, deci orice însămânţare implică urmatoarele riscuri:

Sămânţa să nu răsară la timp dacă seceta se va prelungi pentru urmatoarele 2-3 săptămâni, iar apoi dacă v-a ploua torential şi se formează crustă să răsară foarte târziu, neuniform, plante epuizate, etc.

Sămânţa să fie ,,minţită’’ de niste ploi insuficiente si care să ducă la pierderea acesteia;

Eventualele poliţe de asigurare pentru secetă şi alte riscuri generale nu despăgubesc astfel de riscuri, ci doar pe cele după ce cultura este răsărită şi a fost făcută inspecţia de risc.

Concluzie semănat: Personal nu îmi permit să spun nici unui coleg ce să facă, mai ales în această situaţie, dar având în vedere riscurile care există, îmi permit să spun tuturor ca orice decizie ar lua, să mai analizeze odată şi să se gandească foarte bine DACĂ LUCRURILE VOR IEŞI PROST, DISPUN DE RESURSE FINANCIARE SĂ O IAU DE LA CAPĂT?

Deci îmi permit să vă rog, când solicitaţi aceste lucruri mai sus menţionate, într-un astfel de an, asigurați-vă că fermierul în caz de calamitate are un cadru legal şi financiar la care să apeleze şi să-l ajute să repornească

57

activitatea, iar asta îl va ajuta în decizia lui, oricare ar fi aceasta. Unul din foștii miniștri ai agriculturii, Decebal Traian Remeş, a rămas ca unul dintre cei mai buni miniștri în opinia fermierilor fiindcă într-un moment de criză, care nu se ridica la amploarea celui din prezent, a gândit pentru nevoile fermierilor un set de măsuri care i-au ajutat să repornească activitatea. În curând, dacă nu plouă masiv în două săptămâni (iar previziunile meteo nu sunt încurajatoare la acest moment), veţi avea această şansă, poate nedorită, de a salva sau pune pe butuci agricultura din zonele cu cel mai mare potențial agricol.

În acest context avem în vedere următoarele măsuri, la care merită macăr să vă gânditi:

acordarea de cupoane valorice pentru inputuri (metoda REMEŞ) pentru cca 30% din valoarea costurilor directe ale culturilor calamitate; se poate face o medie pe o tehnologie stabilită de ASAS ca să fie simplu de aplicat;

acordarea de linii de credit garantate de stat cu durata de 36 luni si dobandă subvenţionată pentru 24 luni pentru 70 % din valoarea costurilor directe a culturilor calamitate calculate ca mai sus;

emiterea unui ordin pentru aprobarea unui Regulament de functionare a comisiilor de calamitate formate în baza HG 557/2016 privind gestionarea riscurilor de calamitate. Poate cu ocazia aceasta merită întrebaţi Prefectii din aceste judeţe de ce doar Brăila are ordin de Prefect pentru constituirea comisiei de constatare a calamităţilor, chiar dacă are cea mai mare suprafaţă irigată?

modificarea art 31 din OUG 3/2015, privind invocarea riscurilor de forta majoră la APIA, astfel încât si culturile calamitate înainte de depunerea cererii să fie luate în calcul la diversificare şi înverzire.

derogări pentru controlul şi înregistrarea suplimentară de loturi semincere pentru asigurarea necearului de seminţe de grâu şi orz în special, dar şi mazăre sau lucernă;

În incheiere, îmi doresc ca realitatea să mă contrazică, iar natura să revină la normalitate și eu să rămân doar un nebun care a proiectat un scenariu apocaliptic pentru anul agricol 2019/2020. Dar dacă nu va fi aşa?”, se întreabă fermierul brăilean.

Seceta prelungită și restricțiile existente, cele două pietre de încercare pentru agricultură. Se va ajunge la o criză alimentară? 14.04.2020 Este o perioadă dificilă și pentru agricultori pe de o parte din cauza

58

restricțiilor impuse de starea de urgență, iar pe de altă parte din cauza secetei prelungite din multe zone din țară. Agricultorii se plâng că sute de mii de hectare, în special cele  cultivate cu grâu sunt în pericol și cer guvernului creșterea subvențiilor pentru irigaţii.

Climatologul Roxana Bojariu a explicat la Digi24 că ploile din ultimele luni nu s-au distribuit uniform, astfel în est și sud-est există deficit de apă în sol.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/seceta-prelungita-si-restrictiile-existente-cele-doua-pietre-de-incercare-pentru-agricultura-se-va-ajunge-la-o-criza-alimentara-1291749

"Ploile care vin nu pot reduce semnificativ acest deficit. Vor fi importante, dar avem nevoie de o reîncărcare mai serioasă a resursei de apă din sol", a spus Bojariu.

La rândul său, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a afirmat la Digi24 că, la ora actuală, România nu are probleme cu producția de cereale.

"Chiar dacă am produce doar la jumătate, nu ar fi o problemă cu alimentația populației.

La carnea de vacă și de pasăre stăm bine, la cea de porc stăm prost din cauza pestei porcine.

Că începe deșertificarea știam de ani.

Suntem pe o piață comună, europeană, putem suplini ce ne lipsește prin cumpărare de pe alte piețe și putem vinde ce ne prisosește. Nu cred că va f o criză alimentară", a afirmat Minea.

Totodată, Minea a precizat că pandemia a schimbat unele obiceiuri alimentare.

59

"Există o scădere dramatică a consumului acum, mai ales la lapte. Oamenii au schimbat modul de alimentație. Epidemia a dus la scăderea cumpărăturilor.

Nu văd creșteri sau scăderi dramatice de prețuri, când se produce puțin, când sunt probleme de climă și de bani nu poți scădea prețuri, trebuie înțeles că oamenii ar trebui să cumpere cât au nevoie și lucruri mai de calitate.

Dacă risipa de 40% ar fi înlăturată, ne-am permite să cumpărăm lucruri bune.

Ieftinirea și promoțiile duc la risipă", a mai spus președintele Romalimenta.

..........................................

Fermierii reînvie COȘUL SĂPTĂMÂNAL! Legume de sezon, ouă, carne de pui și miel, toate se livrează direct din ferme! Angelica Lefter - 14 aprilie 2020

Coșul Săptămânal reprezintă o inițiativă care a cunoscut un mare succes în urmă cu câțiva ani, dar care ulterior a fost abandonată. Confederația Asociațiilor Țărănești din România (CATAR) a decis să readucă la viață acest concept și a reunit mai mulți producători din apropiere de Capitală, fermieri care cultivă legume, cresc păsări de curte sau au vaci, și care pot furniza produse proaspete pentru livrări la domiciliu.

Proiectul se numește ”Hambarul Românesc” și, din data de 15 aprilie, pune la dispoziția doritorilor o întreagă listă de alimente proaspete, reunite în Coșul Săptămânal. Președintele CATAR, Gheorghe Vlad, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că ideea este una mai veche, din vremea când agricultorii ajunseseră să arunce marfa, dar reluată în aceste vremuri dificile atât pentru fermieri cât și pentru consumatori.

60

”Inițiativa coșului cu alimente a pornit în anul 2000. Primul coș i l-am dat domnului ministru al Agriculturii de la vremea aceea, Ilie Sârbu. Am lucrat cu SAPARD, cu Agenția pentru Domeniile Statului, duceam direct la ei. De atunci am mai fost solicitați, am mai avut inițiative, dar între timp ideea a murit, n-am mai activat-o. Acum am zis că e oportun să o activez din nou. Livrăm în București și până la Ploiești și Pitești. Un coș mare este cu aproximație 160 de lei, altul, mai mic, la jumătate, 80 de lei. Avem din 16 aprilie o ofertă specială  – la coșul mare 130 de lei, la cel mic, 70 de lei. Prețul variază în funcție de ceea ce dorește cumpărătorul să achiziționeze. Pentru kilogramul de miel tăiat prețul este de 27 de lei, iar la găină de 25 lei. Aproximativ 9 fermieri sunt implicați în această acțiune, ei asigură carnea și verdețurile, dar și legumele”, ne-a declarat Gheorghe Vlad, la rândul său legumicultor.

Legumele livrate sunt toate proaspete, culese din ferme aflate în Bazinul Legumicol Vidra, iar carnea este furnizată de producătorii autohtoni. Fermierii care încă nu aparțin CATAR, se pot înscrie oricând în acest program gândit să ajute orășenii să mănânce mai sănătos, iar pe fermieri să își vândă produsele la un preț mai bun, spune Gheorghe Vlad.

”Fermierii pot deveni și în acest moment membri CATAR, trebuie doar o cerere de aderare și o cotizație de 50 de lei pe an, una simbolică. Toți fermierii care se ocupă de coșul respectiv sunt din Bazinul Legumicol Vidra. Pentru că lucrurile nu se mișcă, am încercat această acțiune, ca un debușeu de valorificare. Acum în piață nu există cerere. Înainte se arunca, acesta a fost motivul, era atunci multă risipă. Acum am găsit această soluție deoarece nu mai este cerere, este simplu, avem public telefonul la care doritorii ne pot contacta și pagina de Facebook. Coșul poate cuprinde și ouă și semințe de ovăz pentru canari”, a menționat Gheorghe Vlad, președintele CATAR, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

61

Aveți mai jos oferta pentru Coșul Săptămânal, cu mențiunea că pentru carnea de găină, prețul corect este 25 de lei pe kilogram!

Fermier din Botoșani: ”Am fost lăsați fără lichidități! Banca nu vrea să ne amâne cu plata creditelor!”Ramona Dascălu - 14 aprilie

Nu mai avem bani să ne plătim ratele la bănci, Ministerul Agriculturii trebuie să facă ceva, este semnalul de alarmă primit de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pe adresa redacției de la un fermier din Botoșani.

Fermierii români se confruntă cu o problemă gravă. Aceștia nu primesc de la bănci o amânare a rambursării creditelor dacă nu prezintă un certificat de suspendare a activității agricole sau un certificat care să arate că încasările s-au redus cu cel puțin 50%. Ambele documente sunt imposibil de obținut, din moment ce fermierii se află în plină campanie de însămânțare a culturilor de primăvară, iar încasări în această perioadă nu sunt.

”Avem probleme mari cu achitarea creditelor. Se promit credite cu garanție de stat, tot așteptăm. Am depus cerere pentru amânarea rambursării și mi s-a

62

cerut să duc certificat de la Ministerul Economiei cum că am suspendat activitatea sau certificat potrivit căruia am redus încasările cu cel puțin 50%, cu toate că se știe clar că în agricultura încasările au loc începând cu luna august pentru că noi nu încasăm nimic în primăvară, noi acum avem doar cheltuieli cu inputurile și cu tot ce trebuie pentru lucrările de primăvară. Deci, nu avem cum să obținem astfel de certificate. Cine îmi dă mie actele acestea? Ministerul Agriculturii să facă ceva că dacă nu o să se intre într-o criză alimentară fără ieșire. Mulți fermieri au leasinguri. Cum să achiți leasingul în perioada asta? De unde bani dacă noi nu avem producție la ora asta?”, se întreabă fermierul.

Contractele în avans aduceau lichidități în această perioadă

S-a ajuns în această situație de imposibilitate de plată din cauză că agricultorii nu mai primesc avansuri pe contractele futures de teama epidemiei de coronavirus.

”Nu le mai pot achita pentru că angrosiștii, procesatorii nu vor să mai dea avansuri. Am contract futures la porumb și am rămas cu el, fără să îmi mai dea banii. Deci, la momentul ăsta am semnat un contract futures și într-un an normal mi-ar fi dat banii în mod ritmic, adică în momentul în care venea rata la bancă, el îmi dădea cât aveam nevoie. Și la recoltat îi dădeam producția. Acum problema este că se teme să îmi mai dea banii, zice că dacă unul din noi ne îmbolnăvim și murim din cauza coronavirusului… E legal, nu poate fi tras la răspundere pentru că omul spune că atunci când o să-i dau marfa, atunci îmi dă și el banii. Asta era doar o înțelegere pentru că aceste contracte sunt făcute ca o obligație reciprocă. Și nici ei nu au de unde să ne mai dea bani pentru că ei în baza contractului pe care l-am încheiat eu cu el, el se duce și ia credite pentru achiziții viitoare și la momentul ăsta nici lor nu ne le dau băncile bani. Probabil și banca se teme de coronavirus, că mai am un cont deschis la o bancă și cei de acolo mi-au spus că s-au blocat toate finanțările”, povestește fermierul.

Fermierul din Botoșani mai spune că nu știe la ce o să se ajungă dacă nu se schimbă aceste condiții impuse de bănci pentru amânarea rambursării creditelor: ”Dacă nu se amână rambursarea creditelor așa cum s-a promis, nu știu ce o să se întâmple. Ceea ce ni se cere de la bănci, normele de aplicare pentru această amânare sunt imposibile pentru că nu am cum să îmi iau certificat cum că mi-am suspendat activitatea în agricultură pentru că eu trebuie să semăn acum. Sunt foarte mulți fermieri în situația asta”. 

Rapița MATIF 2020: Preț de 371,75 de euro/tonă la contractele încheiate pentru luna mai agrointeligenta.ro - 13 aprilie 2020

63

Rapița este cultura ce poate salva veniturile unei ferme în acest an. La acest moment, prețul rapiței MATIF este unul simțitor mai mare decât în urmă cu un an, cu o cotație de 371,75 de euro pe tonă pe Bursa Euronext de la Paris.

Prețul rapiței în contractele cu livrare în luna mai a crescut de joia trecută cu 0,2%, până la 371,75 euro pe tonă, cu 3,0% mai mare decât nivelul din urmă cu un an. În cursul săptămânii trecute, prețul la rapiță a crescut cu 2,2%.

Prețurile rapiței canadiene au scăzut joi cu 0,5% și a ajuns la 463,60 de dolari canadieni pe tonă, în creștere cu 1,8% față de cotațiile din urmă cu un an.

Prețul la soia CBoT a crescut pe Bursa de Mărfuri de la Chicago cu 1,1%, ajungând la finele săptămânii la 317,28 de dolari americani pe tonă. În ultima săptămână, cotația la soia a crescut cu 1,1%, dar este cu 4,3% mai mic decât în urmă cu un an.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Adama, unul dintre cei mai mari traderi de inputuri agricole: Am schimbat modelul de aprovizionare, nu se mai lucrează pe stoc de la lună la lună, ci avem transporturi mai rare, dar cu volum mai mare Florentina Niţu 14.04.2020,

64

Dimitrios Drisis, CEO al Adama Agricultural Solutions din România: Sperăm că ne vom putea întoarce cât de curând pe teren

„Piaţa de agrobusiness va ieşi din criză mult mai consolidată.“

Adama Agricultural Solutions, unul dintre cei mai importanţi comercianţi locali de materii prime agricole destinate protejării recoltei, cum ar fi ierbicide, pesticide sau fungicide, şi-a schimbat modelul de aprovizionare în contextul pandemiei de COVID-19, deoarece unele camioane cu inputuri au fost blocate la graniţe, iar şoferii erau insuficienţi pentru a face faţă creşterii substanţiale a cererii, astfel că acum face transporturi mai rare, dar cu volum mai mare.

„Suntem în contact cu fermierii prin sisteme de telecomunicaţii. Din cauza dificultăţilor ivite, am schimbat modelul de aprovizionare, cu riscul de a avea costuri mai ridicate: nu se mai lucrează pe stoc de la lună la lună, ci avem transporturi mai rare, dar cu volum mai mare, pentru a ne asigura că fermierii îşi vor primi produsele la timp“, a spus pentru ZF Dimitrios Drisis, CEO al Adama Agricultural Solutions din România.

ANSVSA, recomandari pentru lucratorii din industria agroalimentara in contexul pandemiei de coronavirus Aprilie 14, 2020

ANSVSA a centralizat o serie de recomandari, in contextul pandemiei de COVID-19, destinate atat producatorilor agroalimentari cat si operatorilor comerciali din aceasta industrie. Iata continutul acestor ghiduri.

Ghiduri privind siguranta alimentelor adresate operatorilor din domeniul alimentar, publicate de Comisia Europeana si Organizatia Mondiala a Sanatatii in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie, in contextul evolutiei COVID-19

In zilele de 7 si 8 aprilie 2020 au fost publicate ghidul „Covid-19 si siguranta alimentelor: ghid pentru operatorii din industria alimentara”

65

elaborat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)  in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) si Ghidul Comisiei Europene privind „Covid-19 si siguranta alimentelor”.

Ghidurile OMS/FAO si ale Comisiei Europene sunt elaborate in colaborare autoritatile competente si asociatiile de profil si au ca scop detalierea masurilor suplimentare recomandate in contextul evolutiei COVID-19 si a bunelor practici de igiena aplicabile de catre operatorii din domeniul alimentar, astfel incat sa se asigure mentinerea functionarii si integritatii lantului alimentar cat si a faptului ca cetatenii beneficiaza de alimente sigure.

Recomandarile cuprinse in ghiduri vizeaza minimizarea riscului transmiterii Covid-19, gestionarea situatiilor in care s-a identificat o persoana infectata COVID-19 si se adreseaza personalului din unitatile de productie si vanzare cu amanuntul si a celor care realizeaza transportul si livrarea alimentelor. De asemenea, sunt furnizate recomandari pentru consumatori in ceea ce priveste prepararea si consumul de alimente la domiciliu.

ANSVSA subliniaza urmatoarele aspecte:

– pana la aceasta data nu exista evidente ca virusii care cauzeaza imbolnaviri respiratorii se transmit prin alimente sau alimente ambalate; coronavirusurile nu se pot multiplica in alimente;

– regulile stricte de igiena ce sunt aplicabile deja operatorilor din domeniul alimentar au ca scop prevenirea contaminarii alimentelor de orice fel de patogen, incluzand astfel si prevenirea contaminarii alimentelor de virusul responsabil pentru COVID-19;

– in contextul evolutiei COVID -19, operatorii din domeniul alimentar trebuie sa ia masuri de prevenire a raspandirii virusului, precum mentinerea distantarii fizice, limitarea contactelor externe la cele absolut necesare dar si reguli suplimentare de igiena, acolo unde este cazul, in special cand un angajat este depistat pozitiv la acest virus;

– in unitatile de vanzare cu amanuntul, o atentie deosebita trebuie acordata  masurilor de igienizare sporite, in special in zonele in care se identifica puncte de atingere cu risc ridicat (carucioare de cumparaturi, manerele usilor, cantarul utilizat de catre clienti) si in vitrinele cu alimente, deschise spre vanzare (salata, vitrinele cu produse proaspete si produse de panificatie); la dispozitia consumatorilor trebuie puse produse pentru dezinfectarea a mainilor, la intrarea si iesirea din spatiile alimentare.

66

VIDEO – Strainii fug de oile romanesti! ”Exista un blocaj la export” In apr. 14, 2020 Efectele pandemiei de coronavirus se fac simțite la exportul de ovine pe întreg mapamondul. Țări cu tradiție consumatoare de oi par să fie mai prudente atunci când discută de importul de animale vii în această perioadă, chiar dacă acest comerț nu este sistat. Un important fermier din județul Tulcea afirmă că există un mic blocaj la exportul de ovine, iar piața o să își revină în cel mult o săptămână.

https://youtu.be/cB1hggEEnJ0

VÂNZĂRILE LA MIEI! OIERII, ÎNGRIJORAȚI!Agroinfo 14 aprilie 2020 - sursa: Euromeat News

SCĂDERE DRAMATICĂ! Piața cărnii de miel se prăbușește în toată Europa din cauza crizei COVID-19. Prețurile și cifrele de sacrificare au scăzut în aproape fiecare țară, în ciuda faptului că suntem în plin sezon de Paște.

În Grecia, unul dintre statele membre ale UE renumite pentru tradiția sa în creșterea și consumul de ovine, prețul mielului a scăzut cu 20% din cauza cererii interne scăzute, potrivit AFP. De obicei, 7 din 10 greci obișnuiau să consume miel, dar anul acesta raportul se schimbă dramatic din cauza restricțiilor de circulație a populației și blocajului impus în Grecia pe fondul pandemiei COVID-19.

Franța va reduce cifrele de sacrificare a mielului cu 500.000 de capete în acest an, deoarece cererea internă este scăzută, exporturile chiar către UE și Orientul Mijlociu au scăzut și importurile din Noua Zeelandă concurează împotriva produselor locale. O sursă a asociației profesionale Interbev a recunoscut că importurile din Noua Zeelandă au fost comandate în urmă cu câteva luni din cauza îngrijorărilor conform cărora producția locală ar putea să nu fie suficientă pentru a răspunde cererii interne. Cu toate acestea, din cauza blocării și a închiderii serviciilor alimentare stocurile importate s-au dovedit a fi mai mult decât suficiente.

67

Chiar și Noua Zeelandă simte acum durerea restricțiilor COVID-19, cifrele de sacrificare au fost reduse la jumătate, la 150.000 de miei / săptămână, comparativ cu cifrele raportate pentru un sezon obișnuit de Paști (300.000 de miei / săptămână).

În Spania, păsările de curte au înlocuit mielul în comenzile primite de măcelari, spune Carnemad, asociația profesională a măcelarilor din Madrid

Carnea cea mai solicitată de consumatori în aceste zile este puiul, potrivit tuturor profesioniștilor. Clientul cere carne de pui în aproape 50% din vizitele la unitățile alimentare, restul de 50% fiind împărțit între carne de vită și carne de porc.

Carnea de miel și carnea de vită premium sunt cu greu vândute în aceste zile, deoarece sunt considerate ca fiind destinate sectorului HoReCa, se arată într-un comunicat.

Chiar și pe piața britanică, în ciuda creșterii vânzărilor de 12% raportată în primele patru săptămâni ale lunii martie, mielul nu este la mare cerere în această perioadă de criză.

În prima săptămână a lunii aprilie, au fost sacrificați 172.000 de miei, cel mai mic număr din ultimii trei ani. De obicei, în săptămâna pascală, sacrificam mai mult de 260.000 de miei. Odată cu scăderea prețurilor înainte de Paște, a existat o mare preocupare pentru piața post-Paște. Vânzările de miel în Marea Britanie se confruntă în special cu trecerea de la serviciile alimentare la cererea de vânzare cu amănuntul, a comentat Rebecca Wright, Red Meat Analyst, AHDB.

VIDEO – Livezi distruse de vremea rece! Ce pomi sunt cei mai afectati In apr. 14, 2020 Și anul acesta este unul cu multe probleme pentru sectorul pomicol. Înghețurile înregistrate în ultima perioadă au produs mari pagube în livezi, dar au afectat și unele culturi de câmp. Și dacă pentru culturile anuale situația mai poate fi remediată, producătorii de fructe, a căror livezi au fost grav afectate, nu vor mai avea recoltă.

68

https://youtu.be/taZNrI47WOY

EXCLUSIV! Produsul traditional romanesc, recunoscut la nivel european. Cum poti accesa fonduri UE pentru promovare? In apr. 14, 2020

În perioada starii de urgenta, producatorii locali sunt afectati direct de restrictiile impuse. Targurile reprezentau o șansă pentru a valorifica produsul tradițional românesc și o oportunitate pentru producătorii români de a se întâlni cu consumatorii, însă acum singura posibilitate este aceea de a-i găsi în mediul online.

În cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” al televiziunii AGRO TV, Ovidiu Ghinea a discutat despre situația produselor românești în această perioadă de criză, care sunt problemele fermierilor, dar și cu ce soluții  ar putea veni statul pentru a susține și a valorifica produsul românesc. Invitații acestei ediții au fost atât reprezentați ai producătorilor locali, precum și un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, secretarul de stat Aurel Simion care se ocupă de industria alimentară.

69

Produsul românesc este deja recunoscut la nivel european, a spus fostul vicepreședinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, actualul secretar de stat.

„Din iunie, atunci când să sperăm că scăpăm și de COVID, producătorii vor putea accesa fonduri pentru promovarea produsului românesc. Este vorba de fonduri europene. Ca să poți să accesez fonduri europene de promovare trebuie să ai produsul notificat la Comisia Europeană și acceptat. Acest lucru s-a întâmplat în decembrie-ianuarie. Suntem țara cu un singur produs acceptat și notificat, care este produsul tradițional românesc, în condițiile în care în Austria de exemplu are peste 100 de produse notificate și acceptate”, a declarat Aurel Simion secretar de stat la MADR în exclusivitate pentru MADR.

Acesta a afirmat că în prezent mai sunt în lucru trei scheme, două dintre ele sunt avansate, fiind pe avizare la Ministerul Sănătății și ANPC, iar a treia schemă este dată deja în lucru.

Echipa Agro TV își propune să susțină producătorii locali și produsul tradițional românesc, împreună cu proiectul asdar.ro – Agricultura o șansă pentru România.

Investitorii francezi în România prevăd un impact limitat al crizei asupra cifrei de afaceri C.B.Miscellanea / 13 aprilie Companiile membre ale Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România percep un impact limitat al crizei asupra cifrei de afaceri, însă consideră că acest impact se va prelungi mult după ce criza se va termina, potrivit unui sondaj realizat de CCIFER.

"Impactul crizei asupra cifrei de afaceri este perceput de companiile membre CCIFER ca fiind destul de limitat, în măsura în care majoritatea companiilor nu consideră că vor fi impactate cu mai mult de 30% pierdere pe cifra de afaceri. Însă, companiile sunt de părere că acest impact nu se va opri după ce criza se va termina şi că va dura mult mai mult decât atât", se arată într-un comunicat al organizaţiei remis luni AGERPRES.

Potrivit sursei citate, prima preocupare pe care au manifestat-o managerii care au răspuns la anchetă se referă la limitarea impactului acestei crize asupra resursei umane, atât din punct de vedere sanitar, cât şi al măsurilor legate de protecţia veniturilor şi chiar a locurilor de muncă. Foarte puţini respondenţi au vorbit despre concedieri sau despre oprirea totală a activităţii. Majoritatea s-au concentrat asupra măsurilor de flexibilizare, iar unii dintre ei au venit chiar cu noi linii de business şi reconversie a activităţii astfel

70

încât să poată securiza locurile de muncă pe durata crizei, subliniază comunicatul.

Astfel, 82% dintre respondenţi afirmă că au luat măsuri sanitare pentru a proteja personalul (telemuncă, anularea călătoriilor, echipamente de protecţie), 52% au luat măsuri de stand by (îngheţarea angajărilor, salariilor şi bonusurilor etc.), 45% au luat măsuri de flexibilizare a timpului de lucru (anticiparea concediilor plătite, recurgerea la şomajul tehnic) iar 6% au luat măsuri colective de concediere.

"Tendinţa generală este mai degrabă una pozitivă. Moralul antreprenorilor este la un nivel stabil, de 3.6 pe o scară de la 1 la 5. Deşi realizată într-un moment de mare incertitudine, mai puţin de 20% dintre participanţii la anchetă se declară pesimişti. Marea lor majoritate fie nu au încă vizibilitate asupra a ceea ce se va întâmpla, fie sunt mai degrabă optimişti pe termen mediu privind evoluţia business-ului pe care îl conduc", se mai arată în document.

Totodată, sondajul arată că situaţia de criză pune o presiune foarte mare pe trezorerie iar companiile în situaţie mai favorabilă sunt cele care aveau rezerve în timp ce companiile care vin din zona de antreprenoriat şi companiile mici sunt foarte expuse. 33% dintre respondenţi au făcut un avans de trezorerie pentru a asigura continuitatea activităţii.

În ceea ce priveşte perspectivele post-criză, companiile prevăd deja mai multe oportunităţi. De altfel, multe dintre acestea au avut reconversie de activitate, pentru a produce servicii şi produse care au devenit esenţiale în contextul actual.

"Alte oportunităţi sunt legate de tot ceea ce înseamnă digitalizarea, schimbarea comportamentului de muncă, o deschidere mult mai mare pentru munca de la distanţă, agilitatea în procesul de lucru: reechilibrarea forţei de muncă; eficientizarea companiilor prin agilizare, telemuncă şi digitalizare; dezvoltarea de noi activităţi (reconversie, cumpărare de companii aflate în dificultate etc.); relocalizarea liniilor de producţie în Europa. Pentru a răspunde acestor preocupări şi a realiza oportunităţile, sunt aşteptate mai multe măsuri: accesul la echipamente de protecţie - simplificarea procedurilor de punere pe piaţă şi stimularea producţiei locale; flexibilizarea relaţiei cu statul - acordarea şomajului tehnic şi adoptarea de măsuri de flexibilizare a timpului de lucru, cum ar fi reducerea timpului de lucru (existent), kurz arbeit (în curs de studiu); acordarea de facilităţi fiscale - bonificare, finanţarea IMM-urilor, subvenţie de dobândă pentru împrumuturi garantate (în vigoare pentru IMM-uri)", precizează CCIFER.

71

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România a efectuat, în perioada 27 martie - 3 aprilie, un sondaj în rândul companiilor membre cu privire la impactul economic al crizei COVID19. În cadrul anchetei, CCIFER a consultat peste 1.000 de persoane din cele 600 de companii membre. Dintre acestea, 540 de persoane au răspuns la întrebări. Respondenţii provin din companii cu profiluri diverse în ceea ce priveşte mărimea şi sectorul de activitate. Astfel, 33% dintre respondenţi sunt din sectorul serviciilor, 13% din industrie, 8% din sectorul comerţului şi al distribuţiei, 8% IT şi telecom, 7% construcţii, 7% agricultură, 3% turism, 5% din alte sectoare.

52% dintre respondenţi reprezintă IMM-uri sau filiale ale marilor grupuri, 22% reprezintă mari grupuri, 19% TPE/ startup-uri/ antreprenori, iar 7% ONG-uri şi instituţii şcolare.

"CCIFER, camera dumneavoastră de comerţ şi industrie franco-română, s-a reinventat în această criză sanitară pentru a vă ajuta să o traversaţi şi să ieşiţi din ea cât mai bine. În primul rând, după cum vedeţi, aducem nevoile companiilor noastre în dialogul public cu autorităţile. Obiectivele acestui sondaj sunt, pe de o parte, de a le permite companiilor să se poziţioneze mai bine în contextul economic actual în raport cu furnizorii şi clienţii lor. Pe de altă parte, sondajul îşi propune să identifice principalele priorităţi de intervenţie în spaţiul public şi să le coreleze cu măsurile economice necesare în situaţia actuală, dar şi după criză", a declarat Francois Coste, preşedintele CCIFER.

CCIFER reuneşte peste 550 de companii franceze şi române care reprezintă 18 miliarde de euro şi peste 125.000 de locuri de muncă.

....citeste si partea a doua....

72