Stiri 5 octombrie 2020, partea a patra

Mare brânză! Ghid de brânzeturi tradiționale românești de Andreea Dinu 28 septembrie 2020 Telemea rasă peste cartofi prăjiți. „Ninsoare“ de brânză de Horezu peste o farfurie cu spaghete fierbinți. Cașcaval gratinat, care se întinde languros ca o starletă de cabaret. Urdă proaspătă întinsă pe o felie de pită. Să nu ziceți că românii nu au brânză. Chiar au. Mare brânză!

Evident, nu ne vom putea compara cu francezii, numeric, cel puțin. Căci dacă e să așezăm sortimentele noastre lângă cele 1.600 ale lor, pierdem „meciul“. Dar, cum buturuga mică răstoarnă carul mare, în gastronomia românească există câteva brânzeturi tradiționale care pot concura cu „surorile“ lor maturate (sau nu) prin pivnițe italiene și franceze.

Brânzeturile sunt un produs alimentar obținut prin coagularea cazeinei (proteina din din lapte) cu ajutorul cheagului, prin fermentație lactică și precipitare la căldură. Principalele tipuri de lapte folosite sunt cel de vacă, de oaie, de capră și de bivoliță. După natura tehnologiei folosite pentru producerea lor pot fi brânzeturi proaspete (brânza de vaci, urda, cașul) și brânzeturi maturate (telemea, cașcaval, burduf etc.).

Brânzeturi proaspete Brânza proaspătă de vaci are o textură cremoasă, ușor granulată și un gust ușor acrişor, cu aciditate slabă. Corespondentul ei internațional este cottage cheese, pe care o găsim și magazinele din România, în special sub forma perlelor de brânză cu smântână.

Fotografie creată de Karolina Grabowska, de la Pexels

1

Cașul este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate sortimente de brânză tradițională românească și, totodată, este baza pentru alte brânzeturi: cașcaval, cașcavea, brânză de burduf. Cașul se prepară din lapte de oaie sau de vacă, în care se adaugă cheag. Când laptele este coagulat, se strecoară printr-un tifon și se lasă la scurs 1-2 zile. Cașul proaspăt este ușor dulceag.

Urda este un alt tip de brânză tradițională proaspătă, dar mult mai puțin cunoscută decât „geamăna“ ei din Italia, brânza ricotta. Urda este obținută prin coagularea zerului ramas de la fabricarea cașului, la fel ca ricotta. De altfel, ricotta se traduce prin „coaptă de două ori“, deoarece pentru obținerea ei se folosește, a doua oară, zerul rămas de la alte brânzeturi.

Brânzeturi maturate

Cașcavalul este și el nelipsit de pe mesele românilor, dar se face în mai multe țări din Europa (în special în zona Balcanilor), ba chiar are și un „omolog“ italian: caciocavallo. Se prepară, de obicei, din lapte de vacă sau de oaie, este sărat și maturat perioade mai scurte sau mai lungi. Cu cât e maturat mai mult, cu atât are o textură mai densă și un gust mai intens. Cașcavalul maturat de Horezu poate să stea pe orice masă alături de parmezan (din lapte de vacă) sau pecorino (din lapte de oaie), sortimente de brânzeturi italiene maturate și poate concura cu succes cu acestea.

Photo by Katrin Leinfellner/Unsplas

Cașcaveaua, un sortiment specific Văii Doftanei și este produsă în zonă după rețete vechi de sute de ani. Caşul dulce se taie mărunt şi se pune în apă fiartă, după care este aşezat în forme speciale, rotunde. Când se răceşte și prinde o formă, este pus în saramură, apoi afumat și maturat două luni, produsul final fiind celebra cașcavea.

2

Brânza feta nu mai e de mult un bun național al grecilor, ci unul dintre cele mai folosite și apreciate produse alimentare din lume. Puțin nedrept față de telemeaua românească maturată, care nu numai că poate concura cu aceasta, ci o și poate învinge. Mai cremoasă și, de multe ori, cu un conținut mai mare de grăsime decât feta, telemeaua maturată de oaie are un gust unic, dat de hrana oilor crescute pe pășunile alpine.

Totuși, există mai multe sortimente de brânză telemea, proaspătă sau maturată, din lapte de vacă, oaie, bivoliță, capră sau amestec. Este o brânză sărată și cu gust puțin acid, care se păstrează în saramură. Perioada minimă de maturare este de trei săptămâni, iar cele maturate câteva luni sunt printre cele mai bune sortimente.

Citește și

Brânza de putină este o varietate specifică Moldovei și un motiv în plus să vrem Moldova în farfurie, alături de o mămăliguță fierbinte. Se face numai din caș de oaie, care, după zvântare, se lasă la fermentat o săptămână, se dă prin mașina de tocat, se frământă cu sare, se pune  în putini de lemn închise ermetic și se maturează 30-60 de zile.

Brânza de burduf  se obține după exact aceeași procedură, tot din caș de oaie, cu diferența că este conservată în burduf (un săculeț), în membrană naturală (bășică de oaie sau de bovine) sau în coajă de brad, care îi dă o aromă inconfundabilă. Perioada de maturare a burdufului este între o lună și șase luni.

Foto: Wikimedia Commons / Vlad Saileanu

3

Brânza de Năsal este sortimentul de top al românilor și este unică în lume. Acest caș moale este maturat între 18 și 25 de zile într-o grotă, la Ţaga (județul Cluj), unde există o bacterie care nu se mai găseşte în altă zonă din lume. Dacă brânzeturilor franceze cu mucegai nobil li se injectează mucegaiul respectiv, la Țaga întreg procesul este natural. Bacteria Brevibacterium Linens, care trăieşte în roca peşterei, acționează asupra bucăților de caș puse la maturat pe rafturi. Acestea sunt întoarse zilnic, de pe o parte pe alta, și capătă o crustă care duce la transformarea produsului din exterior spre interior, obţinându-se o brânză moale cu un gust intens, picant.

Lucruri inedite despre brânză

E nevoie de 7-8 litri de lapte pentru a obține un kilogram de telemea. Celebrele faze din desene animate, în care Tom îl ademenește pe Jerry

cu o bucată de șvaițer pusă în capcană, sunt legendă. La fel ca versul „Și șoarecii la brânză“, din cântecelul copilăriei „Țăranul e pe câmp“. În realitate, șoarecilor nu le place brânza. Bine, o mănâncă daca e singura opțiune, dar dacă au de ales preferă oricând carbohidrați și dulciuri.

Francezii au inventat brânzeturile cu mucegai, însă italienii îi fac să pară amatori. Casu marzu („brânză putrezită“ în sardă) este un sortiment italian care trece de stadiul tipic de fermentare și  ajunge într-un stadiu avansat de descompunere, cu viermi. Pentru localnici e delicatesa supremă.

Prima brânză din lume a fost făcut în China, în anul 1.600 î.Hr, și era asemănătoare brânzei cottage.

Ne drogăm cu o pizza? Oamenii de știință au descoperit că proteina din brânză, cazeina, dă dependenţă şi activează aceleaşi regiuni cerebrale ca morfina. Iar pizza, de obicei acoperită cu un strat generos de brânză, este una dintre cele mai adictive mâncăruri.

Iar ca să demonstreze că brânza chiar dă dependență, statisticile spun că acesta este cel mai furat produs alimentar din lume. 4 % din întreaga cantitate de brânzeturi pusă anual în vânzare pe tot Globul ajunge să fie furată.

Cum şi-au schimbat românii obiceiul de consum al cafelei în pandemie Andra Stroe Postat la 02 octombrie 2020

Potrivit unui studiu desfăşurat de Philips împreună cu echipa Cult Market Research, pe timpul pandemiei au existat o serie de schimbări în comportamentul românilor în ceea ce priveşte consumul de cafea: 95% s-au (re)obişnuit cu prepararea cafelei acasă; 24% au schimbat brandul de cafea; 21% sunt mai preocupaţi de ritualul preparării

4

cafelei şi cel al consumului de cafea; 16% au achiziţionat un aparat de cafea; 5% au schimbat modul de preparare a cafelei şi 8% consumă mai multă cafea.

De altfel, rezultatele acestui studiu arată că în pandemie a crescut uşor şi proporţia celor care preferă să îşi bea cafeaua la espressorul automat (de la 12% la 15%).

Profilul socio demografic al băutorilor de cafea în România arată astfel: 58% sunt femei si 48% bărbaţi; din punct de vedere al vârstei 23% au între 18 şi 34 ani, 29% - 35-49 ani, 31% - 50-64 şi 17%, peste 65 de ani; ca stare civilă, 65% sunt căsătoriţi, 28% singuri, 5% locuiesc cu partenerul şi 2% locuiesc singuri, iar ca mediu de provenienţă, 57% sunt din mediul urban şi 43% din cel rural.

Studiul arată şi faptul că, printre cele mai importante criterii de selecţie ale unui espressor se numără, în principal: preţul, uşurinţa de preparare a cafelei, brandul de provenienţă, dar şi funcţia care să permită spumarea laptelui.

Remarcând, în urma studiului, o creştere în dorinţa consumatorilor de a bea specialităţi de cafea cu lapte în confortul propriei case, reprezentanţii Philips spun că au hotărât să lanseze două serii noi de espressoare automate dotate cu „sistemul LatteGo, singura carafă din doar 2 părţi, fără tuburi sau alte componente, care se curăţă în mai puţin de 15 secunde”, 5400 şi 4300. Noile espressoare sunt produse în fabrica de la Orăştie, singura fabrică de espressoare Philips din lume, şi au preţuri cuprinse între 2.528 de lei şi 3.497 de lei.

DOSAR

Ce legătură există între vin şi încălzirea globală. Studiu cu impact european realizat de cercetătorii români 3 octombrie 2020, 04:32 de Alina Batcu Cercetările efectuate de specialiştii de la USAMV Iaşi au evidenţiat

5

modificarea profilului climatic al mai multor podgorii, din toată Europa, studiate, ca efect al creşterii temperaturilor.

Struguri la staţiunea ieşeană FOTO Arhivă

Cercetători din cadrul Facultăţii de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi au studiat, timp de şase ani, impactul schimbărilor climatice asupra unora dintre cele mai importante podgorii europene. Printre acestea se numără: Bordeaux şi Valea Loirei (Franţa), Valea Rhinului (Germania), La Rioja (Spania), Cotnari (România) - şi arealului South Sussex din S Marii Britanii. „În contextul schimbărilor climatice, ne-am propus să studiem, alături de partenerii noştri din instituţii europene, impactul acestui fenomen global asupra podgoriilor, să elaborăm prognoze privind evoluţia viticulturii în următoarele decenii, să identificăm soluţii de adaptare la acest fenomen şi de diminuare a impactului său asupra viticulturii.

Cercetările efectuate de noi au evidenţiat modificarea profilului climatic al tuturor podgoriilor studiate, ca efect al creşterii temperaturilor, cu consecinţe pozitive pentru cele din zona temperată, mai răcoroasă, precum Valea Rinului, Cotnari, Valea Loirei, dar şi preocupante pentru podgoriile mai apropiate de climatul mediteranean, precum Bordeaux şi La Rioja”, a punctat prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia, decanul Facultăţii de Horticultură din Iaşi, cercetător principal în cadrul proiectului. În cadrul proiectului LIFE ADVICLIM, lansat în 2014 şi coordonat de Universitatea Rennes 2 din Franţa, au fost dezvoltate tehnologii adaptabile podgoriilor europene. Potrivit unui comunicat de presă al USAMV Iaşi, au fost dezvoltate reţele de senzori de temperatură pentru fiecare podgorie şi o platformă web care permit viticultorilor să evalueze impactul schimbării climatice asupra propriilor parcele, să experimenteze metode de adaptare şi să măsoare emisiile de gaze cu efect de seră, pe care le generează propriile lucrări de întreţinere.

6

„Concret, USAMV Iaşi a coordonat în cadrul proiectului ADVICLIM activitatea Demonstraţii pe site-urile pilot europene, a efectuat spaţializarea şi analiza indicilor bioclimatici din perioadele 1951-1990 şi 1991-2010 din cele şase podgorii, a stabilit prognoza evoluţiei potenţialului viticol al podgoriei Cotnari pentru perioada 2020 – 2100 şi a studiat comportamentul viţei de vie în diferite contexte de mediu şi tehnologice din arealul Cotnari”, a mai punctat prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia. Cercetările au reunit universităţi şi instituţii de cercetare de mare prestigiu din Europa: CNRS, INRA, IFV şi Bordeaux Science Agro din Franţa; Universitatea Geisenheim din Germania, Universitatea Publică Navarra din Spania, Plumpton College din Marea Britanie şi USAMV Iaşi, din România.

* * *

Tânărul fermier Ciprian Olteanu, noul primar al comunei Unirea din județul Călărași Mihaela Prevenda

Anul acesta, dificil pentru agricultură, tânărul fermier Ciprian Olteanu s-a hotărât să intre în politică și să se arunce în lupta pentru Primăria comunei Unirea din județul Călărași, o comună formată din satele Oltina și Unirea, așezată în estul județului, pe malul stâng al Dunării și pe malurile brațului Borcea, cu o populație de peste 2.600 de locuitori. În urma alegerilor din 27 septembrie 2020, Ciprian Olteanu, candidat din partea Partidului Național Liberal, este primarul comunei călărășene Unirea.

Fermierul și-a bazat campania pe idei și proiecte, nicidecum pe aruncatul cu noroi. Și a câștigat. „Este victoria întregii echipe și a celor care au decis să ne sprijine la aceste alegeri locale, iar în scurt timp și cei ce au sprijinit echipa adversă or să realizeze că și ei au câștigat. Cum spuneam la începutul campaniei mele, din această luptă câștigă doar cetățenii comunei Unirea, iar noi acum trebuie să demonstrăm asta. Le mulțumesc tuturor! A fost o luptă în adevăratul sens al cuvântului, un carusel emoțional din care această echipă tânără și cu prea puțină experiență a ieșit câștigătoare”, a declarat Ciprian Olteanu, care, însă, comparativ cu politica, are o experiență de peste

7

zece ani în administrarea afacerii de familie, în care s-a implicat încă de mic copil.

Tânărul de 29 de ani s-a prezentat în fața locuitorilor comunei cu o listă de zece proiecte: accesarea fondurilor europene, care vor reprezenta principala sursă de finanțare pentru toate proiectele comunei; sprijinirea antreprenorilor locali, cu condiția angajării forței de muncă locale; asfaltarea în totalitate a străzilor din Unirea și Oltina; racordarea la sistemul național de gaze naturale atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentruu cei industriali; extinderea sistemului de canalizare; mărirea capacității de pompare a apei, pentru asigurarea presiunii tot timpul anului și îmbunătățirea calității apei; cadastrarea comunei Unirea intravilan și extravilan, toți proprietarii de teren și toate gospodăriile primind gratuit cărți funciare; refacerea bazei sportive și construirea unei săli de sport multifuncțională; crearea de condiții optime în școli (căldură, toalete interioare), dotarea acestora cu echipamente didactice de ultimă generație și deschidere de After School; organizarea crescătorilor de animale într-o asociație care va crea noi oportunități pentru aceștia.

Să-l cunoaștem pe Ciprian Olteanu

E născut pe 2 decembrie 1990, este căsătorit, are doi copii mici (fată și băiat), iar soția, Marilena, îi este alături și în afacerea agricolă.

Tânărul primar are un master în contabilitate la Academia de Studii Economice din București, unde în 2012 a absolvit Facultatea de Administrare a Afacerilor (engleză). De asemenea, a urmat cursurile Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În prezent, urmează cursurile din programul de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, lansat de Clubul Fermierilor Români.

Ferma familiei Olteanu are în exploatare 2.900 de hectare. Principala responsabilitate a tânărului fermier este maximizarea productivității terenurilor, asigurându-se că activitățile de zi cu zi sunt bine planificate și că totul este pregătit în avans pentru diferite activități agricole. „Coordonez activitățile de implementare a noilor tehnologii, precum rata de însămânțare variabilă, utilajele ghidate GPS, software-ul de gestionare a agriculturii pentru o mai bună planificare și o mai bună urmărire a consumului de intrare. Coordonez echipa din fermă, dezvolt relațiile dintre clienți și furnizori, negociez contractele și supraveghez livrările. Din 2016 sunt președintele Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Unirea Călărași și prin această organizație am accesat două proiecte europene, în valoare totală de două milioane de euro, 100% nerambursabile. Am

8

dezvoltat un sistem de irigare pentru 750 de hectare și am implementat noi tehnologii, cum ar fi: sistem GPS, monitorizare prin satelit, monitorizare automată a consumului de combustibil, software și monitorizare input-uri aplicate, stație meteo cu senzori subterani care monitorizează umiditatea solului”, ne-a spus fermierul Ciprian Olteanu.

Experiența propriei afaceri, cu siguranță, îl va ajuta pe tânărul primar Ciprian Olteanu să facă față cu succes viitoarelor responsabilități.

* * *

„Doar în România mai găsești parfumul Evului Mediu tîrziu” - interviu cu Marius BOSTAN Marius CHIVU

Aparut in Dilema veche, nr. 857, 10 - 16 septembrie 2020

Licențiat în matematică și cu pregătire postuniversitară în management, Marius Bostan este acționar în mai multe companii și acționează ca investitor în serie și pe piața de capital. A fost în board-ul Fondului Român de Dezvoltare Socială, fondator și Președinte al Fundației Naționale a Tinerilor Manageri, a coordonat mai multe proiecte cu impact în mediul rural din România și Republica Moldova. Este membru al Romanian Business Leaders, iniţiatorul proiectului „RePatriot” și este implicat în proiectul „Antreprenorești – Adoptă un Sat”.

 Credeți că există un trend de migrare/reîntoarcere către mediul rural?

În general, satele României trec printr-un proces de depopulare și foarte mulți locuitori din mediul rural au migrat în alte țări sau au plecat la oraș. Dar, în ultimul timp, din ce în ce mai multe persoane revin la țară sau din străinătate. Cei mai mulți care au plecat în străinătate sînt din mediul rural, dar mulți mai au încă o casă la țară și o îngrijesc. Apoi, mulți orășeni au o a doua casă la țară. Mă număr și eu printre aceștia și împreună cu frații mei mergem cît putem de des în locul de baștină din Ruginești, Vrancea. Aproape de fiecare dată întîlnesc și consăteni reveniți după ce au lucrat o perioadă în străinătate.

Cred că putem vorbi mai mult de începutul unui trend, alimentat din mai multe direcții: români plecați din țară care revin, orășeni care se întorc la

9

țară, corporatiști care se opresc din alergare, români cu a doua casă la țară, români care se bucură de pensie și doresc să revină în natură și să trăiască mai sănătos.

De ce se întorc cei care se întorc?

În primul rînd, dorul de casă al celor plecați nu dispare ușor. Locul în care te-ai născut și ai crescut o perioadă din viață este important. Mulți au plecat cu gîndul să revină. Au realizat ceva, au strîns bani, dar nu au putut umple golul. În plus, a apărut și o altă categorie, a celor care doresc să facă o schimbare în viață, să trăiască fără stres, fără ca timpul să-i certe secundă de secundă. Cum ar zice Blaga: „Aici orice gînd e mai încet, şi inima-ţi zvîcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adînc în pămînt undeva”. În plus, în urmă cu ceva timp, aproape toți eram niște țărani și asta s-a transmis cumva, se păstrează undeva în noi. E un trend de downshifting, dar bazat pe o profunzime regăsită și pe noua tehnologie care micșorează distanțele.

Ce caută și ce așteptări așteptări au oamenii prin retragerea la țară?

Cred că pe undeva ascunsă e tentația să atingi bolta cerească, cumva e nevoia de a avea o parte din Rai pe Pămînt. Pe de o parte, te lipsești de un oarecare confort orășenesc, de proximitatea unor servicii și utilități moderne, dar cumva urci pe verticală, spre Dumnezeu, spre mîntuire. Fiecare cum o simte. Eu cred că asta e marea tentație, e cumva eshatologică, chiar dacă nu e foarte explicită în mintea tuturor. Imaginea idilică a unor case tradiționale frumoase pur și simplu, spinările de deal colorate de anotimpuri, cu turla bisericii înaintînd spre cer, triluri de păsări, dangăt de clopot, muget de animale, istoria vie a bunilor noștri și multe alte lucruri de o atracție irezistibilă. În plus, o siguranță suplimentară în aceste timpuri de pandemie, o scădere posibilă a costurilor, alături de o simplitate profundă, la care se adaugă un sentiment de bine.

Ce greutăți presupune mutarea la țară?

În primul rînd, dacă ai copii te gîndești că nu ar putea avea parte de o educație bună. Nu e chiar așa. Acum sînt accesibile foarte multe resurse online și distanțele devin mai ușor de parcurs. Accesul la serviciile de sănătate poate deveni o problemă, dar prin prevenție și prin avansul telemedicinei, prin apariția metodelor de testare rapidă și, de ce nu, a laboratoarelor de analize rurale, poate fi surmontată. Internetul și comunicațiile pot fi o barieră importantă, dar rezolvabilă în perspectivă apropiată în aproape orice loc. Am încercat personal să ajut, să corectez cumva lucrurile prin conectarea la Internet a cîtorva sute de comunități

10

izolate printr-un program special. Suplimentar, avansul tehnologiei fotovoltaice și de stocare a energiei aduce un confort chiar în zone izolate. O altă barieră poate deveni comunitatea în sine dacă a fost afectată cultura locală sănătoasă. Viața poate fi mai aspră iarna, pe lîngă casă și în grădină e mereu de lucru, dar, de obicei, toate acestea sînt făcute cu plăcere și bucurie. În multe locuri sînt probleme de infrastructură greu de surmontat, dar mirosul fînului proaspăt cosit, al brazdei proaspete, atingerea mărului din livadă, gustul de fagure, de mure, de zmeură sau de nucă proaspătă, aerul curat, toate acestea te ajută mult să treci greutățile.

Ce ar putea cîștiga comunitățile rurale de pe urma acestui trend?

Ar cîștiga, în primul rînd, demografic, ar fi o cale de evitare a dispariției pe termen lung. Aportul cultural poate fi însemnat, dacă cei care se mută în mediul rural se implică, de exemplu, în educație, sănătate sau civic, ajutînd la rezolvarea și corectarea deficiențelor de infrastructură și la stoparea afectării mediului. În plus, un bun spirit antreprenorial este foarte necesar pentru menținerea comunităților la un nivel de prosperitate acceptabil. O mentalitate diferită poate fi sursă de inovare pentru comunitatea existentă și un exemplu de apreciere a unor bogății mai puțin prețuite de cei care locuiesc acolo.

 Acțiuni de recuperare

În ce fel v-ați implicat dvs. prin proiectele dedicate satelor?

Întotdeauna am insistat pe inovare și spirit antreprenorial, pentru că asta a distrus comunismul. Eu, personal, am încercat să repar acest lucru în mai multe locuri din țară și am remarcat valoarea adăugată. Fundația Națională a Tinerilor Manageri a avut o activitate remarcabilă pentru stimularea spiritului întreprinzător în foarte multe locuri din țară. Apoi, programul „Antreprenorești – Adoptă un Sat” al Romanian Business Leaders a implicat mai mulți antreprenori care încearcă un transfer de know-how antreprenorial. Un exemplu extraordinar putem vedea la Corbi, în Argeș, unde Mihai Ungurenuș, alături de primar și de un grup de oameni entuziaști, au generat o comunitatea efervescentă, care prețuiește mai mult tradiția, dar unde spiritul antreprenorial și inovarea aduce bunăstare pentru toți. În plus găsim o ospitalitate remarcabilă. Există un mic turism de nișă, foarte valoros într-o zonă cu un mix fantastic de populație, istorie, credință și o luptă anticomunistă care ne face mîndri. Oamenii din această zonă, Muscel, Nucșoara, Făgăraș, au avut o rezistență remarcabilă în fața răului instaurat de comuniști, similar cu oamenii din zona Vrancei sau din multe alte zone submontane, care s-au opus colectivismului forțat. Exemplul Elisabetei

11

Rizea din Argeș este cel mai cunoscut, dar au fost mii de astfel de oameni drepți și frumoși, eroi care pe mine mă fac mîndru că sînt român.

Implicarea oamenilor de afaceri și a companiilor poate fi deci o soluție?

În mod sigur este cel puțin o parte a soluției, să încercăm să aducem valoare și să salvăm ceea ce putem salva pînă nu e prea tîrziu. Mă gîndesc la oamenii aflați la limita de jos a sărăciei, mă gîndesc la patrimoniu, la tradiții pierdute. Tehnologia folosită bine ar putea ajuta enorm la recuperarea și protejarea mediului rural românesc. În plus, foarte mulți români în curs de retragere din alte țări sînt tentați și chiar se localizează în mediul rural. Avem semnale clare în cadrul proiectului RePatriot.ro și sîntem implicați încurajînd asta.

Aș remarca activitatea extraordinară a lui Indrei Rațiu la Turda, fiul lui Ion Rațiu. Indrei a susținut mișcarea slow food, a renovat și pus în valoare patrimoniul. Fratele său, Nicolae Rațiu, s-a implicat în Pro-Patrimonio, a investit în România, iar familia are o activitate caritabilă și civică extraordinară care ar trebui remarcată, poate și în conjuncție cu opera Prințului Charles în România.

Un grup senzațional de folositor a creat Andy Hertz, revenit acasă din străinătate, generînd „Mutat la Țară – Viața fără ceas”. Dragoș Anastasiu, prin investițiile din Deltă și din alte locuri, sprijină experiența turistică autentică și de ajutor pentru comunitățile locale. Felix Pătrășcanu, unul dintre fondatorii FAN Courier, este din Vrancea și sprijină revigorarea satului românesc prin RePatriot și Antreprenorești.

Mai sînt și alte acțiuni extraordinar de bune de recuperare a tradițiilor, de dezvoltare a turismului rural. Prevăd o mare creștere a turismului cultural de nișă, a turismului rural, gastronomic. România este singura destinație completă, complexă și foarte profundă din Europa, unde mai găsești parfumul Evului Mediu tîrziu, dar și oameni extraordinari. Încă mai poți să mergi în comunitățile din Maramureș, Banat, în Deltă, în Bucovina, în Țara Vrancei și în alte mii de locuri din România cu specificitate și originalitate, care fac experiența inegalabilă. Avem și satele din Basarabia, aș aminti Văleni din Lunca Prutului, la cîțiva kilometri de Galați, un colț de rai pe malul Lacului Beleu, o comunitate inclusă în Antreprenorești.

Cred că alături de oamenii de afaceri vizionari și inteligenți, românii din străinătate pot aduce exact ce ar avea România nevoie. Și cum ar fi ca mai mulți români din străinătate să aducă în vizită, în ospeție, cum zic basarabenii, cîțiva prieteni din țările de adopție?! Am ajuta europenii să se

12

înțeleagă mai bine între ei, să aibă o experiență ziditoare, unii poate chiar s-ar îndrăgosti iremediabil de România.interviu realizat de Marius CHIVU

* * *

VIDEO Vloggerul nr. 1 în lume, cucerit de mâncarea din Transilvania. Cu ce preparate a fost servit americanul 4 octombrie 2020, 08:43de

Ionela Stănilă https://youtu.be/JCWm3Oo2wiA

Mark Wiens, unul dintre cei mai cunoscuţi vloggeri culinari din lume a ajuns în Transilvania. Cu 5 milioane de urmăritori pe canalul său de YouTube şi peste 1 milion de fani pe pagina de Instagram, Wiens călătoreşte în întreaga lume şi vânează cele mai interesante destinaţii culinare, iar fanii care îi urmăresc fiecare mişcare îşi aleg obiectivele turistice în funcţie de recomandările lui.

FOTO mihaiemiescutrust.ro

Mark a fost invitat timp de o săptămână într-o aventură culinară a României, iar între Braşov, Sibiu, Delta Dunării şi Bucureşti, a ajuns şi în Transilvania, la invitaţia Fundaţiei Mihai Eminescu Trust. Aici, Mark Wiens a experimentat senzaţii dintre cele mai diverse: de la culesul legumelor din grădină pentru prepararea bunătăţilor de către gazdele sale, până la tăierea cocoşului, frământatul pâinii, dar şi pregătirea tăieţeilor de casă. Tot aici

13

Mark a primit în dar o cămaşă tradiţională ţesută cu motive populare specifice zonei Sibiului, el transformându-se pe loc într-un român adevărat. 

Adevărată bucurie a fost în faţa platourilor imense cu mâncăruri care de care mai apetisante. Următoarea destinaţie a fost satul Floreşti, la Stâna de pe Coline, unde Mark a trecut direct la mulsul căpriţelor. Balmoşul, ceaunul de viţel şi tipurile de brânză cu care a fost servit au fost foarte apreciate de Mark, care a avut doar cuvinte de laudă pentru mâncărurile de Transilvania.

Seara s-a încheiat cu o cină îmbelşugată la Conacul Apafi din Mălâncrav, acolo unde Mark a avut parte de preparatele la a căror pregătire luase parte în jurul prânzului: supă de cocoş şi tăiţei de casă, ceaun de viţel cu mămăligă şi varză călită, murături de casă, plăcinte şi lichiu. Mark nu a plecat din Mălâncrav înainte de a lua parte la o degustare de siropuri şi dulceţuri tradiţionale, amenajată ad-hoc în atelierul de ţesătorie al Elenei Pascu, un meşteşugar local. De asemenea, Mark a fost invitat la un picnic în livadă, cu slănină pe jar, brânză de burduf, ceapă roşie şi pâine de casă, toate acompaniate de un rachiu de-al locului.  

* * *

World Marketing Summit 2020: 80 de lideri in domeniu, 48 de ore de prezentări online Evenimente 05/10/2020

În perioada 6-7 noiembrie are loc cel mai mare eveniment global de marketing marca Phillip Kotler & Partners: World Marketing Summit. Anul acesta summitul se desfășoară online și oferă acces la prezentările a 80 de lideri în domeniu. +150,000 de specialiști în marketing, CEO și manageri din 101 țări vor avea acces la 48 ore de webinarii pe subiecte profesionale.

14

Foarte interesant: dacă participați, aveți posibilitatea de a urma un curs de câteva ore, în cadrul Kotler Impact University, cu profesori celebri și veți obține un certificat digital de absolvire, cu credite ECTS (European Credit Transfer & Accumulation System).

Mai multe detalii și bilete găsiți aici: http://e-wms.eu/p/ro/. Până pe 10 octombrie biletele au prețuri speciale, cu o reducere de 25%.

Oameni și Companii este partener oficial de marketing și comunicare în România pentru Electronic World Marketing Summit 2020 organizat de Phillip Kotler & Partners.

* * *

Două plante exotice, descoperite în apropierea sitului Sărăturile. Cum arată buruienile care invadează ecosistemele acvatice şi cât sunt de periculoase 5 octombrie 2020, 08:14 de Ionela Stănilă

Sărăturile Gura Ialomiţei- Mihai Bravu FOTO SOR/Matis Attila

Două plante exotice, descoperite în apropierea sitului Sărăturile. Cum arată buruienile care invadează ecosistemele acvatice şi cât sunt de periculoase Buruienile exotice, descoperite de biologii SOR în apropiere se situl Natura 2000

Două plante exotice au fost descoperite de biologi în apropierea sitului Natura 2000 Sărăturile de la Gura Ialomiţei – Mihai Bravu. Cele două specii, care nu aparţin florei din zonă, spun specialiştii de la Societatea

15

Ornitologică Română(SOR), produc pagube serioase în ecosistemele acvatice.

Heteranthera reniformis şi Najas graminea, două specii de plante acvatice alohtone (care nu aparţin florei din zonă) au fost observate de biologii Szabó József, Dénes Anna şi Mátis Attila, la nici 2 kilometri distanţă de limita sitului ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu. Prezenţa acestora este o ameninţare care trebuie luată în serios, mai ales în cazul Heteranthera reniformis, aparent foarte prolifică în orezăriile de lângă aria naturală protejată.

Face parte din familia zambilelor de apă (Pontederiaceae), care mai include câteva specii invazive periculoase, cum ar fi Eichhornia crassipes, specie care produce pagube serioase în ecosistemele acvatice din multe ţări în care a ajuns, afectând transportul pe apă şi producţia de peşte. Heteranthera reniformis este originară din zonele umede de apă dulce din America de Nord, Centrală şi de Sud. Este o plantă anuală, care apreciază zonele deschise cu apă puţin adâncă, însorite şi este capabilă să germineze de la începutul primăverii până toamna târziu, dar nu rezistă la îngheţ. Deşi este puternic termofilă, schimbarea climei, cu ierni din ce în ce mai blânde, o favorizează, planta beneficiind de un interval de timp mai îndelungat ca să se dezvolte şi să se răspândească.

Conform specialiştilor SOR, deoarece este o plantă acvatică ornamentală populară în Europa, este posibilă o răspândire excesivă în habitate adecvate în viitorul apropiat. Totuşi în ţări ca Italia, Spania şi Portugalia Heteranthera reniformis este considerată foarte dăunătoare pentru culturile de orez. Din cauză că produce o cantitate substanţială de biomasă într-un timp relativ scurt, este o buruiană care poate afecta până la 70% randamentul orezăriilor.

Seminţele sale înaripate sunt dispersate de vânt, dar se răspândeşte şi pe cale vegetativă, fiindcă înrădăcinează la nodozităţi şi bucăţile de tulpină cu rădăcini pot fi duse de apă sau de păsări. Pot fi periclitate habitatele păsărilor Întrebată despre ameninţarea care o reprezintă Heteranthera reniformis pentru situl Natura 2000 Gura Ialomiţei – Mihai Bravu, botanista Havadtői Krisztina a declarat: „Având în vedere că situl se află pe ruta păsărilor migratoare este un pericol real ca planta să ajungă şi în alte lacuri cu apă de

16

mică adâncime cu ajutorul păsărilor de apă (bucăţi de tulpină agăţate ori seminţe în noroiul uscat de pe picioarele lor). Astfel pot fi periclitate habitatele cu apă de mică adâncime ale lacurilor cu apă dulce, de unde ar putea elimina prin competiţie Marsilea quadrifolia sau Hippurus vulgaris, specii native, rare şi protejate, care preferă acelaşi tip de habitat: apă dulce de 20 – 25 cm, bogată în nutrienţi, fără stufăriş, păpuriş sau pipiriguţ.”

Exemplare din cea de-a doua specie, Najas gramineea, au fost identificate într-un singur loc, în una din orezăriile din apropierea sitului. Am aflat de la botanistul Mátis Attila că este o specie adventivă, care până recent apărea mai rar în Europa, fiind nativă în Africa, Asia şi Australia. Najas gramineea a fost semnalată ca naturalizată în Spania, Italia, Bulgaria, Crimeea şi California. Deoarece şi această specie este o plantă acvatică ornamentală, folosită în acvaristică, riscul de contaminare a habitatelor naturale de la noi este în creştere. Fiind o plantă tropicală, botaniştii se aşteaptă la o răspândirea a ei odată cu schimbarea climei. Şi această specie are potenţial pentru impact negativ, prin competiţie cu specii submerse native, cum ar fi Najas minor. Acţiuni rapide pentru stoparea răspândirii Specialiştii avertizează că este necesar să se acţioneze cât mai repede pentru a opri răspândirea celor două specii exotice invazive. Eliminarea acestor plante din bazine trebuie făcută de fermieri pe cale mecanică şi biomasa rezultată, împreună cu nămolul, să fie transportate şi eventual compostate undeva departe de habitatele umede.

Însă efortul de eradicare nu se opreşte în acest stadiu. Fermieri locali, biologii, precum şi pasionaţii de păsări şi natură care ajung în zonă sunt îndemnaţi să verifice zona pe o rază cât mai largă şi să semnaleze administratorului ariei naturale protejate dacă detectează alte focare. Monitorizarea va fi o acţiune continuă, nu numai în acest an, pentru că, din cauza ciclului de viaţă, este posibil ca Heteranthera reniformis şi Najas graminea să reapară. Conservarea habitatelor şi protejarea speciilor autohtone este responsabilitatea tuturor. Acţiuni aparent inofensive pot provoca daune, care uneori sunt foarte greu de reparat şi cu mari eforturi. Dacă vă plictisiţi de acvariu, nu eliberaţi animalele exotice, vărsând conţinutul bazinului în râuri, bălţi sau lacuri. Sau dacă vă gândiţi să

17

amenajaţi un iaz cu plante decorative, cumpăraţi specii autohtone – nufăr, plutică, bumbăcăriţă, stânjenel galben, crin de baltă – care sunt plante cultivate, dar care au originea în flora de la noi. Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călăraşi, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei” este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

* * *

INCDM organizează o expediţie pentru evaluarea stocurilor de melci rapana din Marea Neagră A.P. Miscellanea / 05 octombrie

Biologii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) "Grigore Antipa", din Constanţa, au lansat programul naţional de evaluare şi determinare calităţi şi cantităţii stocurilor de melci rapana (Rapana venosa), finanţat de Comisia Generală pentru Pescuit din Marea Mediterană (GFCM) prin proiectul european BlackSea4Fish, informează un comunicat de presă al instituţiei remis Agerpres.

Potrivit directorului general al INCDM, Simion Nicolaev, actualul program de cercetare, derulat de cele şase state riverane, marchează primul pas către gestionarea raţională a populaţiei de rapana venosa, gasteropod invaziv ce a devenit o resursă economică importantă pentru regiune, determinările ştiinţifice urmând a fi realizate pe baza datelor colectate pe parcursul a peste 300 de traulări.

În urma expediţiilor de cercetare din apele teritoriale se vor colecta date ce vor oferi o estimare a distribuţiei, abundenţei, dimensiunii şi structurii de vârstă a populaţiei şi stocurilor de rapana din Marea Neagră.

"Având în vedere variabilitatea ridicată a capturilor şi a structurii populaţionale înregistrate în diferite zone ale Mării Negre, România a susţinut ideea aprofundării cunoaşterii stocurilor, structurii populaţionale,

18

distribuţiei şi etologiei rapanei, în baza căreia să fie fundamentate măsurile adecvate unei exploatări durabile a speciei. Astfel, în baza propunerii Grupului de Lucru pentru Marea Neagră, GFCM a adoptat Recomandarea GFCM/42/2018/9, prin care s-a stabilit programul de cercetare a stocurilor de rapana, la care astăzi participăm alături de ceilalţi parteneri de la Marea Neagră. În România, expediţia de toamnă a demarat la începutul lunii octombrie, la bordul navei de cercetare a INCDM Steaua de Mare 1, acoperind o reţea de 50 de staţii, situate pe întreg litoralul românesc", a declarat, pentru AGERPRES, Simion Nicolaev.

Traulere de pescuit rapane (melci de mare) în Portul Tomis (Constanța)

Conform specialiştilor, în prezent, în apele teritoriale româneşti există resurse pentru capturarea sustenabilă a circa 10.000 de tone de rapana, anual.

Pentru anul 2020, specialiştii INCDM "Grigore Antipa", din Constanţa, au în plan desfăşurarea a 12 expediţii ştiinţifice pe Marea Neagră, pentru evaluarea stocurilor de peşti pelagici şi demersali, al biodiversităţii marine şi planurilor de management al zonelor protejate de mare şi de mică adâncime, etc., conchide Agerpres.

* * *

Primarul din Ciugud, Alba: Când intru în curtea școlii și 50 de copii îmi spun că vin fericiți la școală, când văd că școala a devenit neîncăpătoare pentru copiii noștri, în condițiile în care eram pe desființate, e clar că e o investiție bună / Descentralizarea în pandemie există Mihai Peticila 5 octombrie 2020

Când intru în curtea școlii și 50 de copii sar pe

19

mine și îmi spun că vin fericiți la școală, când văd că școala a devenit neîncăpătoare pentru copiii noștri, în condițiile în care eram pe desființate, e clar că e o investiție bună, spune Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, din județul Alba, cel care a construit prima școală smart din mediul rural.

Acesta a anunțat în cadrul dezbaterii online “Ziua Educației: Lecțiile pandemiei“, organizată de World Vision România, că va construi o nouă școală în comună pentru a putea primi copiii care nu mai încap în școala veche. Natalitatea a crescut în Ciugud, spune primarul, iar multe familii s-au mutat din orașele din jur, în Ciugud, inversând astfel fenomenul de migrație.

Gheorghe Damian: “Există o descentralizare dacă e să vorbim de această perioadă de pandemie în care într-adevăr în funcție de dotările din școală, de spațiul pe care-l avem la școală, primarul și consiliul de administrație, împreună cu directorul școlii, pot lua decizii asupra cărui scenariu vor începe copiii sau își vor desfășura copiii orele. Și asta este bine, însă în ceea ce privește resursele de care dispunem noi, la local, aș spune că nu avem resurse. Sau cum am spune din 1990 încoace, ne-a obișnuit să transmitem foarte multe sarcini fără local fără asigura și resursa necesară. Și dacă e să ne referim punctual la anumite perioade de timp în care trebuia să asigurăm transportul elevilor dar nu avem microbuzele, apoi trebuie să asigurăm transportul, dar șoferul lui angajatul nostru, că suntem obligați să decontăm transportul pentru cadrele didactice de la domiciliu spre instituția de învățământ și înapoi spre casă, dar fără să ne întrebe cineva oare avem noi bani suficienți pentru decontare?

Și aici aș vrea să aduc în discuție o problemă extrem de importantă, educația ca și sănătatea sunt problemele națiunii și nu putem face experimente în această zonă.

Din experiența noastră, atunci când ne-am ambiționat să construim această școală smart în mediul rural și să demonstrăm că școala de la țară poate să aibă viitor și că nu o putem lăsa să moară, taman școala, am constatat că nu prea există o viziune la vremea respectivă. La vremea respectivă ministerul nu prea avea o viziune asupra a ceea ce însemna învățământul online. Noi nu știam că vine pandemia, dar ne tot doream să dotăm această școală cu tehnologie, cu platformă educațională, cu supraveghere audio-video în așa fel încât părinții copiilor care din varii motive lipsesc se poate să fie prezenți la orele respective. Dezamăgirea noastră a fost destul de mare să constatăm că în minister nu am găsit un sprijin și cumva noi am fost nevoit să bâjbâim în a implementa anumite soluții.

20

Având în vedere că, în opinia mea, Educația este problema noastră a națiunii și a guvernului, aș începe din fașă: atunci când în mintea unui primar se naște ideea de a reabilita o școală se impun niște standarde minime, mai ales că sunt bani acum și au fost diverse programe pentru reabilitarea școlilor, nu doar să ne reducem la a schimba o centrală, două calorifere și trei corpuri de iluminat, ci să aducem acel confort necesar copilului pentru ca părintele să nu mai fie cu tendința de a-și duce copilul la oraș.

De unde luați bani suplimentari pentru investiții în școală?

Haideți să vă dau un exemplu: la reabilitarea școlii noi am început cumva cu pași mici și am scris un proiect cu finanțare europeană prin care am luat 500 de mii de euro, după care din mers, din cu capul de tot felul de alte probleme, am fost nevoiți să luăm încă 500 de mii de euro din bugetul nostru pentru a ne duce proiectul la bun sfârșit. În opinia mea, în educație nu trebuie să avem limitare de buget. Sigur că tot timpul când ne facem bugetul suntem constrânși de anumite aspecte, de dorința unora de a dezvolta alte investiții, însă cred că ar trebui ca să dezvoltăm la nivel local ceea ce faceți dumneavoastră și felicitări, ong-urile, să deschidem o dată mintea tuturor locuitorilor acestei țări cât de importantă este investiția în Educație. Și trebuie să mai înțelegem un lucru că investiția în Educație nu dă roade la următoarele alegeri, iar va da roade la peste 10-20 de ani. Ori un leu pe care eu îl investesc acum în clasa pregătitoare va aduce plus-valoare cand copilul acela va termina facultatea.

Când intru în curtea școlii și 50 de copii sar pe mine și îmi spun că e vin fericiți la școală, când văd că școala a devenit într-una neîncăpătoare pentru copiii noștri în condițiile în care eram pe desființate pentru că marea majoritatea copiilor a părinților alegeau să-și ducă copiii la școlile din Alba, clar că este o investiție.

Am ajuns să construim o nouă școală pentru că nu mai avem spațiu, școala noastră a devenit încăpător neîncăpătoare. Datorită migrației populației tinere din Alba și din alte zone spre comuna noastră avem nevoie de un spațiu de învățământ mai mare și atunci da, dacă aceasta a fost prima școală smart, noi vrem să construim școala viitorului, școala inteligentă. Unde copilul să nu mai fie cumva obligat doar să memoreze. Acolo ne dorim să aducem tot ceea ce înseamnă tehnologia viitorului pentru ca ei să fie pregătiți pentru viitor .

Să știți că de când am pus bazele acestei școli smart și înainte am adoptat un buget important pentru “cursarea” lor, pentru formarea cadrelor didactice, pentru a-i pregăti inclusiv pentru acest învățământ online. Deși nu știam că vine pandemia, noi a trebuit să ne pregătim cadrele didactice. Așa cum eu,

21

ca primar, citesc în fiecare zi, învăț în fiecare zi, particip la cursuri, sunt convins că asta va da roade și în zona aceasta educațională. Pe de altă parte încercăm să dezvoltăm și cred că am reușit să dezvoltăm acest spirit de echipă și să înțelegem că nu venim la lucru doar pentru bani, ci venim la lucru să ne bucurăm de ceea ce lăsăm în urma noastră la cele opt ore, patru ore cat stăm la serviciu.

Vezi aici LIVE VIDEO conferința online.

https://www.g4media.ro/video-primarul-din-ciugud-despre-noua-scoala-pe-care-o-va-construi-datorita-migratiei-populatiei-tinere-spre-comuna-noastra-scoala-a-devenit-neincapatoare-vrem-sa-aducem-tehnologia-viitorului.html

* * *

Profilaxia şi combaterea rozătoarelor ca vectori de răspândire a unor boli transmisibile la oameni şi animale Luni, , 05 Octombrie 2020, Lumea Satului, Zootehnie-Medicina veterinara

Transmiterea şi răspândirea unor agenţi patogeni (virusuri, bacterii, rickettsii, paraziţi) şi implicit a unor boli la animale, la oameni şi de la animale la om sau dintr-un loc în altul, sunt cauzate de contactul cu vectori contaminaţi, reprezentaţi de

22

artropode (ţânţari, muşte, gândaci, căpuşe), dar şi de animale, în special de rozătoare (şobolani, şoareci, sau alte rozătoare din mediul silvatic).

Rozătoarele fac parte din clasa mamifere şi reprezintă, ca răspândire, circa o treime din fauna globului pământesc.

În ţara noastră, conform unor date statistice, se pot întâlni un număr mare de rozătoare, grupate în şase familii, cu peste 35 de specii şi subspecii, caracterizate prin însuşiri de viaţă specifice, care explică rolul dăunător sub aspect economic şi al menţinerii şi răspândirii unor boli deosebit de grave.

În afara pagubelor economice, rozătoarele venind în contact permanent cu animalele domestice din exploataţii sau cu animalele sălbatice pot fi considerate ca purtători de germeni şi vectorii principali în transmiterea a numeroase boli infecto-contagioase şi parazitare deosebit de grave, dintre care unele sunt transmisibile la oameni, dintre care amintim: leptospiroza, antraxul, turbarea, rujetul, bruceloza, tularemia, trichineloza, teniazele, ricketsiozele, toxiinfecţiile alimentare etc.

Înmulţirea şi răspândirea rozătoarelor este strâns legată de particularităţile lor de hrană (au un regim variat de hrană, atât de origine vegetală cât şi de origine animală) și de viaţă, fiind influenţată de condiţiile geoclimatice şi sociale, respectiv existenţa de locuinţe şi adăposturi insalubre, lipsa apei potabile şi a canalizării, schimbările de mediu, comerţul internaţional, practicile agricole noi etc.

Cele mai frecvente rozătoare întâlnite în ţara noastră

Şobolanul cenuşiu de casă preferă cu predilecţie locurile cele mai umede ale locuinţelor sau alte spaţii cu umiditate, subsoluri, canale, pivniţe, magazii, grajduri etc.). Este un animal omnivor (consumă orice aliment), distruge cerealele, legumele din magazii, risipeşte ce nu consumă şi murdăreşte alimentele cu urină şi fecale, făcându-le improprii consumului pentru alte specii. Întrucât incisivii le cresc toată viaţa, ei rod permanent, distrugând mobile, textile, conducte, şi alte obiecte. Sunt lacomi şi își fac provizii de hrană. Se înmulţesc foarte activ; au o longevitate de 3-5 ani, cu 6-7 gestaţii pe an (în medie 30 zile fiecare gestaţie), cu 7-8 pui la naștere. Prezenţa lor poate fi identificată prin urmele lucioase lăsate de către labele lor prin circulaţie, prin excrementele proaspete de culoare brun-negru şi prin stricăciunile şi pagubele pe care le produc.

Şoarecele de casă este foarte răspândit; trăieşte în locurile mai uscate ale locuinţelor ca: poduri, magazii, bucătării, cămări sau alte spaţii unde găsesc hrană.

23

Are un regim de hrană cu preferinţă pentru hrana vegetală (cereale sau legume şi fructe de orice fel), dar consumă, când găsește şi produse de origine animală.

Înmulţirea acestei specii se produce pe tot parcursul anului; femela naşte de 5-7 ori pe an, câte 4-8 pui Prezenţa lor se identifică prin mirosul specific al urinei sale, „miros de şoarece“. Este un mare dăunător, producând pagube materiale prin distrugerrea diferitelor obiecte şi prin deprecierea produselor alimentare.

Alte tipuri de rozătoare care vieţuiesc în ţara noastră sunt şoarecele de câmp, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp şi şobolanul de apă.

Toate speciile de rozătoare au o acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii oamenilor şi a animalelor prin pagubele materiale, prin disconfortul cauzat ca prezenţă şi miros, dar în mod special prin transmiterea unor boli infecto-contagioase şi parazitare.

Din aceste motive, profilaxia şi combaterea rozătoarelor constituie o ţintă cu importanţă majoră pentru toţi factorii din zona administrativă şi de specialitate implicaţi, stabilindu-se în acest scop programe cu acţiuni specifice care să genereze reducerea numerică prin limitarea înmulţirii si a răspândirii acestora.

Acţiunea de prevenire şi combatere a rozătoarelor cuprinde o serie de etape condiţionate de particularităţile bioecologice şi alţi factori importanţi, respectiv:

cunoaşterea amănunţită a modului lor de viaţă şi de hrană; pregătirea profesională, instruirea şi atestarea specialiştilor

deratizatori; delimitarea suprafeţei infestate; selectarea metodei de combatere; stabilirea spaţiilor de distribuire a momelilor; aplicarea metodelor de deratizare; inspectarea rezultatelor obţinute şi distrugerea cadavrelor rezultate; continuarea măsurilor de combatere performante şi preventive.

Combaterea rozătoarelor se poate realiza prin:

Măsuri profilactice generale care urmăresc:

salubrizarea permanentă a colectivităţilor urbane şi rurale;

24

limitarea posibilităţilor de hrănire prin blocarea accesului acestora la alimente, cereale, deşeuri alimentare, gunoaie etc.;

depozitarea alimentelor pe rafturi în recipiente etanşe pe care nu le pot roade (sticlă, metal emailat etc.);

împiedicarea pătrunderii rozătoarelor în clădiri, imobile prin: fundaţii şi pavimente impermeabile, prin aplicarea de sifoane la pardoseală şi la canalizări etc.);

deratizarea şi igienizarea vecinătăţilor pentru distrugerea focarelor instalate deja;

îndepărtarea depozitelor de gunoaie, a resurselor de hrană şi ambalaje din subsoluri, podurile locuinţelor din depozitele de lemne, de alimente sau de furaje.

Măsuri de combatere mecanică

Prin utilizarea de curse şi capcane din lemn sau metalice, tubulatură sau spaţii închise prevăzute cu orificii, in care se pot aplica momeli rodenticide sub formă de pastă sau pulberi.

Măsuri de combatere biologice

Prin prezenţa duşmanilor naturali ai rozătoarelor, respectiv animalele carnivore (câine, pisică, lup, vulpe, viezure, jder, dihor, nevăstuică), alături de păsările răpitoare (uliu, bufniţă, cucuvea, coţofană, stârc, barză), asigurându-se un mediu propice pentru înmulțirea prădătorilor naturali, măsură care trebuie evaluată ca atare, în ansamblul metodelor de luptă împotriva acestor specii de rozătoare.

Măsuri de combatere chimică

Prin utilizarea unor substanţe chimice, cu acţiune de intoxicare rapidă sau lentă, care trebuie să întrunească anumite calităţi și eficacitate, respectiv:

să fie toxice numai pentru rozătoare, fără a afecta alte specii de animale şi păsări sau oameni;

să fie în termene de garanţie şi valabilitate, să prezinte date despre denumirea comercială, substanţa activă, formularul de avizare, firma producătoare, grupa de toxicitate, numărul avizului şi data eliberării;

să fie absorbite repede şi în totalitate în organismul rozătoarelor şi să se elimine cât mai greu pentru ca moartea lor să se producă lent, după câteva zile, pentru a nu crea panică sau să-i alarmeze pe ceilalţi şobolani ori şoareci care astfel sesizaţi nu mai consumă substanţele toxice sau părăsesc spaţiul supus deratizării;

25

să fie uşor de preparat şi aplicat ca pulbere pentru prăfuirea galeriilor sau ca momeli alimentare;

momelile se aplică pe suport alimentar: carne, salamuri, grăunţe etc. aplicate pe căile de acces al rozătoarelor și puse în serie la distanţe unele de altele;

Acţiunile de deratizare trebuie executate de operatori economici şi persoane instruite, testate şi autorizate, iar persoanele de execuţie să fie dotate cu echipament de protecţie adecvat şi să facă dovada examenelor medicale periodice.

Ţinând cont de modul de trai, hrană şi înmulţire a rozătoarelor, precum şi de nivelul posibilităţilor actuale economice, sociale şi de combatere, trebuie reţinut faptul că aceste specii nu pot fi distruse total, iar prin metodele uzuale se poate reduce doar proliferarea şi răspândirea lor în teritoriu, inclusiv limitarea posibilităţii de răspândire a bolilor transmisibile.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

* * *

Târnafesul - tusea cronică a cailor , Luni, 05 Octombrie 2020 , Lumea Satului

26

Emfizemul cailor sau boala obstructivă a căilor respiratorii, denumită popular tignafes sau târnafes, este o afecțiune destul de des întâlnită în rândul cailor. Boala determină apariția unei tuse puternice, dificultăți în respirație și rezistență diminuată la efort. Caii cu emfizem pulmonar tușesc des și sec, la eforturi mici obosesc repede, respirația devine greoaie, nările se dilată „în trompetă“, iar cutia toracică se mărește. Această boală apare în urma unei exploatări necorespunzătoare a cailor, prin folosirea îndelungată a acestora la efort intens și lipsa pauzelor pentru refacere și odihnă, cu precădere atunci când deja există afecțiuni cronice respiratorii.

Manifestarea bolii

În cazul în care boala este cronică, animalele prezintă simptomatologie mai puțin vizibilă. Doar în cazul supunerii la efort se observă că animalele obosesc mai repede și respiră greu. La debutul bolii, caii prezintă apetit, cu o stare de întreținere bună, iar la nivelul nărilor se observă serozități mucoase. Volumul plămânilor duce la modificarea cutiei toracice ca aspect, în formă de butoi, iar insuficiența cardiacă duce la dilatarea venelor, în mod deosebit cea a pintenului. În cazul complicării emfizemului pulmonar cu alte afecțiuni respiratorii (bronșite), urinarea se face sacadat din cauza presiunii abdominale.

Această boală, deseori exprimată prin bronșită recidivantă, cu caracter asmatiform, induce de cele mai multe ori emfizem pulmonar secundar cronic.

Factori agravanți

Pe lângă o anumită predispoziție, pot interveni și factori ocazionali, cu efect iritativ sau alergic care agravează boala: praful, sporii de mucegaiuri sau alți compuși poluanți ai aerului, care se regăsesc, în principal, în adăposturi. Praful din grajduri (din furaje și așternuturi) trebuie eliminat prin înlocuirea fânului cu furaje granulate, pășunat, cositură, însilozare. Astfel, se evită împrăștierea sporilor de mucegaiuri și a prafului. Este recomandat ca, înaintea distribuirii fânului în grajd, să se înlocuiască paiele de așternut cu fâșii de hârtie, talaș sau turbă. În cazurile de microbonșită și astm, pentru a se evita inducerea emfizemului pulmonar cronic, este necesar tratamentul medicamentos timp de 4-6 săptămâni cu expectorante, antibiotic, antiinflamatorii nonsteroidiene sau steroidiene, cu înalte proprietăți antihistaminice (antialergice).

Din punct de vedere economic, emfizemul pulmonar înseamnă o problemă gravă întrucât animalele nu mai pot fi folosite la efort. În cazul în care nu se renunță la expunerea la efort, emfizemul pulmonar va duce la moartea

27

animalului prin edem pulmonar acut și insuficiență cardiacă. În tratamentul tusei acute, un rol important îl au condițiile igieno-dietetice preferențiale, evitarea eforturilor fizice și a eforturilor depuse de organismul cailor pentru adaptarea la solicitările climatice. Se recomandă ventilația strictă a adăposturilor sau chiar întreținere în libertate, eventual la pășune.

Prevenția

Prevenirea îmbolnăvirii se face prin pauzele de refacere si odihnă după efort, prin supravegherea animalelor și observarea semnelor timpurii de alte boli respiratorii și prin furajarea cu nutrețuri calitative. De asemenea, igienizarea grajdurilor trebuie făcută corect, pentru a evita contaminarea căilor respiratorii cu mucegaiuri sau bacterii și ventilația grajdurilor trebuie asigurată la un nivel corespunzător.

Tratamentul

Tratamentul emfizemului pulmonar se face cu antibiotice, precum Pandrom 1ml/10 kg, antiinflamatorii – Dexametarom 5-10 ml, administrat timp de 2-5 zile, antitusive și expectorante Tusifug, Pneumoguard (pe lângă proprietățile de antiseptic pulmonar și fluidifiant al secrețiilor bronșice, susține și funcția inimii); Vitahorses, pulbere hidrosolubilă 10 g/10 kg furaj sau 10 g/10 litri apă. Tratamentul aplicat nu duce la vindecarea totală a bolii, dar poate ameliora evoluția acesteia, prin încetinirea ei.

Dr. Diana OPRIȘIU, Romvac Company SA

* * *

Primul program european de tip Executive MBA destinat tinerilor fermieri , Luni, 05 Octombrie 2020, Simona David

Pentru ca viitorul să dea roade bogate, oamenii trebuie să fie bine pregătiți și să ia cele mai bune decizii. De altfel, programele de pregătire sunt investiții pe termen lung, la fel de importante ca investițiile în tehnologie și utilaje de ultimă oră, sisteme de irigații, forță de muncă, tratamente pentru plante sau animale. Iar cine

28

înțelege importanța acestor cursuri și are șansa de a le urma cu siguranță va ști cum să rezolve probleme apărute și, mai ales, să prevină situații delicate.

Primul program pentru pregătirea tinerilor fermieri este o veste excelentă pentru 36 de cursanți, fermieri din partea de sud-est a țării care, în data de 15 septembrie, au început cursurile, la Slobozia.

Programul Master în Business of Agriculture este de tip Executive MBA, va dura 6 luni, și are ca scop transformarea fermelor din România în afaceri profitabile și sustenabile. Curricula academică a programului de tip master-class cuprinde patru domenii principale de business – agricultură, management și financiar, vânzări și trading, precum și tehnologie. Informațiile sunt completate și prin sesiuni de networking, schimburi de experiență în ferme performante, vizite în cadrul centrelor de cercetare și reuniuni cu asociațiile din industrie.

„După cunoștințele noastre, proiectul Master in Business of Agriculture este primul de acest gen din Uniunea Europeană. Acest proiect este primul master aplicat dedicat fermierilor noștri în care un număr de 36 de fermieri din sudul și sud-estul țării iau parte la o serie de cursuri aplicate, în baza cărora ei se pot întoarce în propriile ferme pentru a le dezvolta ca pe afaceri. Este un master în care îi învățăm pe fermieri cum să facă trecerea de la agricultură la business“, explică Laurențiu Asimionesei, fondatorul platformei Amazag și creatorului acestui prim program destinat tinerilor fermieri.

Care au fost criteriile de selecție

Cursanții au fost selectați în urma unui interviu, unul dintre criteriile de selecție fiind potențialul și dimensiunea fermei. Au mai contat și zona în

29

care sunt fermele (targetul fiind zona de sud și sud-est), precum și posibilitatea de a participa la cursuri de două ori pe lună.

„În cadrul interviurilor de admitere, ne-am concentrat pe oameni dornici să schimbe ceva, să aibă și posibilitatea să participe la cursuri – nu doar să vrea; ne-au interesat ferme care să poată crește performanța rapid, între 800 și 2.000 de hectare, dar nu am ales doar ferme de la 800 de hectare în sus. Avem și ferme de 350 de hectare, de exemplu. De asemenea, am avut în vedere absolvenți de studii superioare, astfel încât informația să poată fi asimilată cu ușurință, dar ne-a interesat și cum sunt ei construiți ca oameni. Am reușit să avem atât tineri absolvenți de facultate – unii au terminat facultatea chiar în acest an – fete și băieți; avem atât cursanți de 20 de ani, cât și cursanți trecuți de 40 de ani. Ne-am focusat cumva pe oameni dornici să schimbe, să facă ceva”, a mai explicat Laurențiu Asimionesei.

Pentru fermierii cu experiență, acest interviu a fost floare la ureche – indiferent de exigențele criteriilor de selecție. Pentru un tânăr inginer agronom și fermier cu experiență în ferma familiei, cum este cazul lui Cosmin Iancu, interviul a fost fără emoții. Tânărul fermier a venit pentru a afla informații de calitate și pentru a învăța de la practicieni, deși el însuși este un practician.

„Admiterea la acest curs a fost pe bază de interviu, unde ni s-au adresat câteva întrebări legate de activitatea pe care noi o desfășurăm în fermă. Aici vom învăța practic despre protecția plantelor, despre managementul eficient al fermei, despre digitalizare, despre cum putem aduce plusvaloare în propriile fermei“, spune Cosmin Iancu.

Fără emoții s-a desfășurat interviul de admitere și pentru tânăra Ana Maria Cristache, la rândul său fiind fermier și absolvent de studii superioare de profil.

„În cadrul interviului, (membrii comisiei de admitere – n.red.) au vrut să se convingă că sunt pasionată de agricultură. Sunt interesată de aceste cursuri și vreau să învăț despre modul în care pot crește rentabilitatea fermei, dar și despre calitatea recoltei“, ne spune Ana Maria Cristache. În opinia sa, marile atuuri ale acestui curs sunt partea de business și managementul care nu se învață în școală.

Potrivit tinerei, una dintre cele mai mari provocări este managementul fermei, care este destul de complex deoarece implică și abilități de comunicare pentru lucrul cu oamenii – fie că vorbim de angajați, fie că vorbim despre clienți și potențiali clienți. După 15 ani de banking, Ovidiu Bucătaru s-a gândit că acest curs îl va ajuta să „fie mai prezent“ în agri-

30

business, chiar dacă formarea sa de finanțist îi arată, practic, imaginea de ansamblu a businessului.

„Interacționând în trecut cu diverși fermieri, în urmă cu trei ani am decis să mă alătur unei ferme inovative – Grup Șerban Holding deoarece fiecare interacțiune a fost o provocare. Acest program (Master in Business of Agriculture – n.red.) este dovada că avem nevoie de astfel de cursuri și este o oportunitate de networking, de a interacționa mai repede cu oameni care pot împărtăși din experiențe și îmi pot oferi o perspectivă corectă, reală, cu pași concreți care trebuie făcuți“, afirmă Ovidiu Bucătaru.

De asemenea, mai spune Ovidiu Bucătaru, este foarte important să se știe cum pot fi valorificate produsele cu un preț care să însemne câștig pentru toate părțile.

Valorificarea, una dintre necunoscutele ecuației în agri-business

Vânzarea mărfii a fost și va rămâne o mare provocare, mai ales într-o lume în continuă schimbare în care regulile „jocului“ se schimbă des. Unele ar fi motivate – pandemia de COVID-19, spre pildă. Cum ajung produsele pe piață, ce se întâmplă în vânzări – inclusiv pe burse, ce înseamnă calitatea mărfii, reguli ce trebuie urmate în agricultura bio (dar nu numai) și cât de important este contractul comercial sunt alte provocări de care fermierii trebuie să țină cont dacă vor să facă bani din afacerea începută, în unele cazuri, de generații. Vestea bună este că toate acestea vor fi clarificate în modulul ce îi va introduce pe cursanții-fermieri în lumea tradingului. „Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine piața și implicațiile pe care le au ei în acest lanț. În facultate se învață lucruri teoretice, astfel că noi venim cu lucrurile practice. Toți colegii mei care vor fi speakeri la acest proiect sunt cei care se ocupă concret la departamentele respective. Practic, cursanții vor avea informații actualizate la primă mână de la practicieni, care le vor împărtăși din experiența dobândită în ani de muncă“, Mădălina Anton, managerul proiectului din partea Cargill. După acest program-pilot urmează un altul în zona de vest a țării și chiar peste granițe, în restul Europei.  Simona Nicole David

* * *

Cum verificăm dacă măslinele sunt colorate artificial și conțin chimicale! Test ușor de făcut! Lefter Angelica4 octombrie 2020

Măslinele colorate artificial, cu coloranți chimici, sunt o modalitate de a înșela consumatorii. Marii producători de măsline duc o veritabilă luptă cu contrafacerea acestui aliment care nu întotdeauna ajunge în piață în stare

31

naturală, oferind beneficiile așteptate pentru sănătatea celor care aleg să îl consume.

Grecii: Măslinele negre sunt colorate artificial

Orice grec poate spune că există acele măsline închise la culoare, dar ele nu sunt negre, ci maronii. Potrivit specialiștilor în chimie alimentară, măslinele negre pe care le găsim în comerţ sunt colorate artificial. Ei spun că multe dintre aceste măsline sunt pline de chimicale menite să le schimbe culoarea, însă clienților le este dificil să facă deosebirea între produsul natural și cel cu aditivi. Mai mult, măslinele colorate cu chimicale, consumate un timp îndelungat, spun medicii, pot duce la apariția cancerului gastric.

Europenii de est sunt cei mai mari consumatori ai măslinelor negre

”În partea de est a Europei sunt preferate măslinele negre, iar producătorii mari de măsline recurg la acest proces tehnologic pentru a face faţă cererii. Pentru înnegrirea artificială se folosesc doi stabilizatori de culoare care în prezenţa aerului dau această oxidare şi implicit această schimbare de culoare. Vorbim despre gluconatul feros şi lactatul feros”, spune Costel Stanciu, preşedintele Asociației Pro Consumatori citat de adevărul.ro.

Colorarea măslinelor, trădată de etichetă

Cei care vor să afle mai multe despre ce conțin măslinele conservate, ar trebui să consulte etichetele, atunci cân acestea sunt etichetate corect. Astfel, aflăm că în unele cutii avem măsline, apă, sare, ulei, chiar şi un corector de aciditate, un aditiv alimentar, acidul acetic, care este de fapt oţet.

Pe etichete mai pot să apară aditivii alimentari, pentru prelungirea termenului de valabilitate, chiar și coloranții artificiali.

”De pe etichetă ne putem da seama ce conţin. Vedem că au apă, sare, gluconat de fier, acid lactic. Deci, e clar că acel sortiment a fost înnegrit artificial de către producător. Este aproape imposibil să nu găseşti aditivi alimentari în aceste produse. Aditivii măresc termenul de valabilitate al

32

produsului respectiv şi poate sta mai mult la raft. Aici se încadrează şi sorbatul de potasiu”, a mai precizat preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

De regulă, specialiștii recunosc că sunt foarte puține situații când măslinele sunt etichetate corect. Mai mult, în marile hipermarket-uri, unde se vând vărsate, ar fi imposibil de consultat eticheta unora stfel de produse.

Cum deosebești măslinele negreu autentice de cele colorate fortat

Test pentru a vedea dacă o măslină e colorată artificial

Preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, Costel Stanciu, spune că este foarte simplu de verificat:  “Striviţi o măslină şi dacă observaţi că pulpa este consistentă, cărnoasă, acel sortiment conţine mai puţini aditivi. Dacă au fructul mai mic, lasă o urmă de culoare neagră pe degete, iar pulpa nu este la fel de cărnoasă, cel mai probabil acestea au fost înnegrite artificial”, menționează specialistul.

Ni se spune foarte des că prea multă sare dăunează organismului. Unele măsline, pentru a  fi păstrate cât mai mult timp, stau într-o soluție salină foarte concentrată. Sfatul specialistului este ca oamenii să fie atenţi la conţinutul de sare. Măslinele recomandate sunt cele care au doar 2 grame de sare la suta de grame de produs.

”Când citesc eticheta, consumatorii trebuie să fie atenţi în primul rând dacă măslinele sunt înnegrite artificial, dacă acea culoare este obţinută cu ajutorul acestor aditivi alimentari, gluconatul feros şi lactatul feros. Să fie atenţi, apoi, să nu conţină conservanţi sau alţi aditivi alimentari, adică să reducă pe cât posibil numărul acestor aditivi alimentari din compoziţie”, a concluzionat Costel Stanciu.

Statisticile arată că, în medie, fiecare român consumă aproximativ 2 kilograme de măsline pe an. De menționat că în magazine putem găsi și pasta de măsline, un produs apreciat, dar care, la fel ca și măslinele, poate conține mulți aditivi. Cea mai bună metodă de a scăpa de chimicalele din acest produs este că poate fi preparat și acasă.

33

Vinul de azi: Sole Chardonnay 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Intens, onctuos, cu arome de lemn care se suprapun natural și echilibrat peste aromele untoase, tipice, cu un supliment de senzații citrice și izuri vagi minerale.

În ciuda aromelor mature, pline, cu greutate, atacul gustativ este extrem de proaspăt, cu o aciditate răcoritoare și un impuls de boabe mici și dulci de strugure tânăr. Cărnos, cu note de coajă de pepene verde, un strop de fum și senzații glicerice, vinul propune un joc continuu între notele proaspete și cele mature, între complex și tânăr, între greutate și ușurință. Atrăgător, impresionant, cu un discurs bine închegat și expresiv. Naturalețea de care dă dovadă în a baleia între prospețime și maturitate îl face potrivit pentru orice ocazie. Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank: „Agricultura românească trebuie să treacă de la exportul materiei prime la procesare” Vlad Andriescu2

Octombrie 2020 Agricultura de Mâine https://youtu.be/JUrUfsS4rM4

34

Agricultorii din România investesc în tehnologie și au nevoie să treacă de la o economie bazată doar pe recoltarea materiilor prime la una înspre procesare pentru a crește valoarea adăugată la economie. Am vorbit despre acest domeniu strategic alături de Bogdan Neacșu, CEO al CEC Bank.

”Agricultura de Mâine” este un proiect start-up.ro, powered by CEC Bank, dedicat antreprenorilor care fac lucrurile să se miște în agricultura românească și care au găsit modalități de a folosi tehnologia pentru a crea viitorul încă de acum. Acestea sunt poveștile și sfaturile lor.

Țara noastră creează una dintre cele mai mici valori adăugate la hectar. Producem 600 de euro la hectar față de 1.000 de euro la hectar în Vestul Europei. Tehnologia face agricultura competitivă și ajută antreprenorii să fie mai profitabili.

CEC Bank e una dintre băncile care au făcut din acest domeniu unul strategic de-a lungul timpului prin soluții de finanțări și educație inclusiv pentru cei din echipa sa pentru a oferi soluții adaptate nevoilor antreprenorilor.

Citește primul articol publicat în seria „Agricultura de Mâine”, o discuție cu Liviu Zăgan, cofondator al Holde Agri Invest, o cooperativă agricolă ce a crescut mult în ultimii doi ani în România.

Economia românească prin ochii CEC Bank

Perioada această a pus presiune pe economie și a transformat nevoile antreprenorilor. Cu toate acestea, există și semnale optimiste.

„Vedem o mobilizare remarcabilă din partea antreprenorilor pentru a ține economia într-un ritm de creștere satisfăcător. Nu tot timpul trebuie să fim în plus, dar să nu pierdem ce am obținut până acum”, spune Bogdan Neacșu.

„Vedem ca niciodată, comparativ cu criza anterioară, că sunt preocupați de business-ul lor, toate segmentele. De modalitatea în care, respectând restricțiile pe care trebuie să le respectăm, cum să-și deruleze în continuare business-ul ca să nu fie foarte mult afectați și să creeze valoare în business-ul lor”, mai spune CEO-ul CEC Bank.

Din punctul de vedere al CEO-ului CEC Bank, în momentul acesta economia e stabilă din prisma bancherilor. Adică o economie care dispune de lichidități semnificative, un curs valutar stabil în condițiile date și modalități de finanțare cu dobânzi într-o mică scădere.

35

„Vedem antreprenori care au trecut granița și vor să consolideze afaceri în afara României, dar și o preocupare de a câștiga cote de piață semnificative în interiorul acestei țări”, mai spune Neacșu.

Startup Spotlight: 40 de startup-uri selectate. Lista completă cu acestea

Domeniile strategice pe care le vede CEC Bank sunt construcțiile, agricultura, industria. Dar, de asemenea, trebuie avute în vedere și domeniile care au avut de suferit.

„Mă aștept ca în următoritorii ani de zile să revină la un nivel pe care l-au cunoscut în 2019, vorbim de hotelieri, vorbim de industria de manufactură, transporturi. Așa se vede la acest moment, până să ajungem la acest nivel confortabil, am văzut și antreprenori disperați și antreprenori care aproape nu aveau o soluție la acel moment, am văzut cetățeni preocupați pentru respectarea normelor”, spune Bogdan Neacșu.

Direcții strategice ale CEC Bank

Pentru CEC Bank, principalul obiectiv e să crească și să ducă lichiditățile în economia reală. Neacșu spune că trebuie să crească incluziunea și intermedierea financiară și să asigure resursele necesare economiei reale.

„Suntem o bancă mare, vrem să creștem și mai mult. Avem un rol important în economia românească și în rândul antreprenorilor români și ca atare ăsta e obiectivul nostru principal. Asta înseamnă să ne facem treaba. Chiar și învățând ce înseamnă apetitul pentru risc, trebuie să finanțăm această economie în aceste condiții”, a mai spus Bogdan Neacșu în cadrul interviului din seria „Agricultura de Mâine”.

În plus, tehnologizarea e importantă pentru CEC Bank. „Digitalizarea și investițiile în tehnologie sunt la fel de importante. Perioada aceasta a accelerat aceste proiecte, pentru că am simțit că și comportamentul clientului se schimbă. Nu mai vrea să vină să acceseze produsele bancare din agenția unei bănci. Schimbăm acum ATM-urile, bancomatele și multifuncționale. Investim în înrolarea clienților persoane juridice de la distanță și servicii pentru ei de la distanță”, spune CEO-ul CEC Bank.

Din punctul de vedere al clienților, Neacsu spune că așteptările acestora nu s-au schimbat foarte mult: vor credite rapide, mai puține garanții, fără prea multe condiții de creditare. Dar ce e important pentru reprezentantul CEC Bank e componenta de educație financiară care trebuie făcută în momentul finanțării clienților.

36

Cum se face educația? Ei bine, pe teren, cu reprezentanți CEC peste tot prin țară care să vorbească împreună cu antreprenorii.

„Clienții ne-au preferat în ultima perioadă pentru că utilizând totuși rețeaua acestei bănci, am fost în contact cu ei și am putut să finanțăm mai repede decât alte bănci în aceste condiții”, a spus Bogdan Neacșu.

Agricultura din România, între prezent și viitor

Bogdan Neacșu spune că de câțiva ani CEC finanțează antreprenoriatul din agricultură.

„Agricultura a presupus o consolidare masivă a terenurilor și încă sunt probleme în această problemă. Dar încă nu s-a trecut la zona de procesare, de unde practic ar presupune să câștigăm multă valoare adăugată în viitor”, a spus acesta.

„Agricultura e un segment încă deficitar din perspectiva balanței comerciale. Ne interesează ca bancă, și ca o bancă a statului, e să contribuim la a întoarce acest rezultat. Asta înseamnă pe lângă faptul că-l declarăm ca obiectiv strategic pentru noi este efectiv să intervii punctual în acest domeniu și să fii alături de acești antreprenori”, explică Neacșu.

Conform acestuia, agricultura e un domeniu marcat foarte mult de export al cerealelor și materiilor prime. Deși e un lucru bun, România trebuie să încurajeze și mai mult procesarea materiei prime.

„Au fost tot felul de programe guvernamentale care au sprijinit coagularea de suprafețe agricole și la care noi am participat masiv și am văzut cum antreprenori mici, fermieri mici au consolidat, le lucrează, dar trebuie să treacă la pasul următor”, spune Bogdan Neacșu despre momentul când au decis să facă din agricultură domeniu strategic. Acest lucru a însemnat să investească în resursa umană din cadrul CEC Bank care să înțeleagă diferite domenii ale agriculturii, cum ar fi creșterea animalelor, cultivarea de terenuri și procesarea de materii prime.

37

„Perioadele de finanțare sunt importante. Știm că sistemul bancar nu a fost mereu foarte flexibil pentru a acorda finanțări pe termen lung. Ei bine, în agricultură nu doar finanțarea de teren presupune un credit de investiții pe un termen lung, dar și investițiile în capacitatea de procesare”, spune Bogdan Neacșu.

Astfel, CEC Bank a creat produse de finanțare care trec de 10 ani de zile ca termen de finanțare pentru a putea să se adapteze nevoilor din teren ale antreprenorilor.

„Vorbim de structuri de garanții care ajută antreprenori care se află încă la început în acest zone. E foarte important, pentru că nu toți antreprenorii pot să aducă terenul sau să vină cu o fidejisiune pentru a sprijini domeniul acesta. Atunci e nevoie de completare”, spune Neacșu.

Abordarea CEC Bank e să ofere produse clasice, fără să facă niște customizări extraordinare din birou.

„Eu vorbesc în general de linii de credit, capital de lucru, credite de investiții și revin la problema personală a fiecărui antreprenor, trebuie să te adaptezi la business-ul respectiv”, a spus Bogdan Neacșu în cadrul interviului.

„Unii au investit mult în echipamente, le-au luat în leasing și sunt cu echipamente de ultimă generație. Sau când vorbim de investiții în silozuri sau alte capacități de stocare și producție trebuie să vii cu un produs customizat pentru nevoia lui”, a adăugat acesta.

Ce e esențial pentru o finanțare corectă în agricultură? „Trebuie să te mulezi pe business-ul lui, să înțelegem la firul ierbii. Trebuie să înțelegi și cash flow-ul și garanțiile pe care le au acești antreprenori. O altă particularitate domeniu a acestui domeniu sunt încasările. Țin de momentul în care se rambursează APIA, momentul în care ei își vând materia primă obținută sau către key accounts când vând produsul finit. Sunt anumite termene pe care trebuie să le acomodezi în structura de finanțare”, spune Bogdan Neacșu.

Tendințele în agricultura din România

Am vorbit în cadrul interviului și despre tendințele observate în agricultura românească.

Bogdan Neacșu menționează de trei aspecte importante:

38

Vorbim de investiții în infrastructura agricultură, irigații și alte echipamente care să ajute la performanțe mai bune în exploatarea agricolă primară.

Capacitatea de procesare. Vedem un apetit crescut din partea unor antreprenori să dezvolte aceste capacități de procesare.

Educație. Trebuie să fim foarte conștienți că aici ne trebuie personal calificat, fie că se duc la școli, fie că învață cum să proceseze, fie că fac cursuri și investesc în eficiență. Ce vedem noi la acest moment e că antreprenorii investesc în aceste trei lucruri.

Tehnologia și agricultura românească

Din ce în ce mai mulți agricultori investesc în tehnologie.

„Am văzut antreprenori care investesc în sisteme GPS de monitorizare a suprafeței și control al calității al producției vegetale. Antreprenorii investesc mult în echipamente de ultimă generație, nu doar tractoare și combine. Apetitul investițional se exprimă de câțiva ani de zile”, spune Neacșu.

El se așteaptă ca antreprenorii să investească și în capacități de procesare de ultimă generație, fiind un teritoriu foarte larg unde se pot dezvolta.

„Ce apreciază piețele? Calitatea. Și când zicem de calitate, nu zicem cât de bio e un produs sau altul, ci calitatea care trebuie să satisfacă normele europene de securitate, de standard al alimentului sau al produsului finit oferit”, explică Neacșu și orientarea care trebuie avută în vedere de actualii antreprenori.

Cum ajungem competitivi și pe piața din Europa? Soluția nu e miraculoasă, ci chiar simplă: tehnologie, logistică și investiții.

„Nu doar în Germania trebuie să oferi un pui de foarte calitate”, spune zâmbind Bogdan Neacșu.

Construcțiile și sănătatea, alte domenii strategice

E un vid mare în infrastructură, rutieră, ferată, navală. Trebuie să înceapă să investim în acest domeniu, crede Neacșu.

„Ne-am specializat colegii și în zona de construcții și am specializat structurile de finanțare. Câștigăm cotă de piață în această zonă, în lumina faptului că sunt proiecte de infrastructură importante, în zona de capacități de producție și logistică”, explică managerul CEC Bank.

39

„Economia reală la acest moment este condusă de agricultură, construcții, sănătate unde sunt investiții semnificative, vorbim de industrie. Sunt și în segmente care trebuie ajutate mult în spate - HoReCa, industria de manufactură, zona de transporturi care încă nu pot să zic că a revenit la un nivel semnificativ și satisfăcător”, mai spune acesta.

Educație financiară necesară

Fie că vorbim de antreprenori din agricultură, construcții, sănătate sau finanțări prin IMM Invest, Neacșu spune că esențială e educația financiară a clienților.

„Noi bancherii trebuie să o asigurăm în mod continuu și la un standard din ce în ce mai ridicat. Nu trebuie să ne mire faptul că anumiți antreprenori în cadrul programului, după ce au fost precalificați, să spună „dați-mi banii”, explică acesta.

„Dacă vorbim de o companie cu capitaluri negative sau fără cifră de afaceri în ultimii doi ani de zile e mai greu să vii să ceri credit prin IMM Invest. Credibilitatea se construiește prin lucruri dovedite”, încheie reprezentantul CEC Bank.

* * *

Robotul pe care îl vrea orice viticultor Liviu GORDEA 05 octombrie 2020 -

Se numeşte Ted şi este proprietatea companiei franceze Naïo Technologies, una dintre cele mai ambiţioase şi inovatoare startup-uri din domeniul producţiei de roboţi agricoli.

Creat în urmă cu trei ani şi ajuns între timp la a doua generaţie, Ted este primul robot autonom 100% electric, cu o gardă mare la sol, specializat în combaterea mecanică a buruienilor din plantaţiile de viţă-de-vie. A fost prezent şi anul trecut la Agritechnica, unde a generat un interes puternic din partea viticultorilor profesionişti, care văd în acesta o soluţie interesantă pentru viitorul afacerilor lor. De altfel, Naïo Technologies, un pionier în dezvoltarea de tehnologii agricole inteligente, a obţinut chiar şi o medalie de argint pentru inovaţie la Hanovra, datorită lui Dino, un robot pe roţi complet autonom, care combate buruienile dintre rânduri în culturile de câmp, un fel de frate al lui Ted.

40

 

 Interes pentru marii jucători din industrie

 Primul robot pentru viticultură are toate şansele să ajungă un adevărat star, deoarece noua sa versiune va lucra pentru Hennessy şi Bernard Magrez, două branduri de renume mondial în domeniul vinificaţiei. Peste 20 de roboţi Ted sunt deja activi în diverse podgorii din Franţa. „Bernard Magrez (proprietarul mai multor domenii din regiunea Bordeaux - n.r.) este convins că robotizarea va juca un rol fundamental în întreţinerea mecanică a terenurilor în următoarele câteva decenii. Energia electrică, absenţa emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluării fonice sunt principalele obiective ale angajamentului nostru faţă de mediu. În acest sens, am dezvoltat un parteneriat de patru ani cu Naïo Technologies pentru a perfecţiona un robot capabil să efectueze majoritatea lucrărilor de întreţinere a solului în viţa-de-vie”, a declarat Arnaud Delaherche, manager de cercetare şi dezvoltare pentru Bernard Magrez.

  Precizie de până la 1 cm

 Capabil să funcţioneze complet autonom, Ted menţine şi întreţine eficient rândurile de viţă-de-vie. Este suficient de uşor (cântăreşte în jur de 900 kg) pentru a limita compactarea solului şi datorită acţionării mecanice de

41

îndepărtare a buruienilor, elimină complet dependenţa de erbicidele chimice, o practică uzuală în producția de struguri. În plus, având propulsie electrică, este prietenos cu mediul înconjurător. Autonomia de lucru poate ajunge până la 8 ore. Ted îndepărtează plantele nedorite din cultură cu o precizie de până la 1 cm, datorită sistemului de ghidare GPS cu receptor RTK. Suprafeţele sunt cartografiate în timp real cu ajutorul unei camere de înaltă rezoluţie. Robotul comunică prin SMS şi este echipat cu un dispozitiv de urmărire antifurt.

 Plivitul mecanic - alternativa la combaterea chimică

 Naïo Technologies este convinsă că roboţii pot gestiona mai bine decât omul sarcinile repetitive din agricultură iar Ted este soluţia pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a rentabilităţii sectorului viti-vinicol. În contextul actual al reglementărilor din ce în ce mai stricte în ceea ce priveşte combaterea buruienilor, cu multe substanţe chimice interzise, pe lângă creşterea deficitului de muncă manuală, plivitul mecanic automatizat este ca o gură de oxigen pentru cultivatorii de viţă-de-vie.

 Compatibil cu principiile viticulturii durabile

 „În contextul angajamentelor sale în ceea ce priveşte cultivarea sustenabilă şi pentru a sprijini producătorii de vin parteneri, compania Hennessy testează diferite soluţii în podgoriile sale. Parteneriatul cu Naïo Technologies este pe deplin compatibil cu această abordare. Dezvoltarea robotului Ted este, prin urmare, o alternativă inovatoare pentru controlul buruienilor. Faptul că e uşor, capacitatea de adaptare, precum şi funcţionarea electrică sunt elemente importante pentru viticultura durabilă în regiunea Charente”, precizează Mathilde Boisseau, manager responsabil proces Vinificaţie la Hennessy.

FIŞA TEHNICĂUtilizare: Ted a fost proiectat pentru combaterea mecanică a buruienilor (distanţa dintre rânduri 150 cm)Dimensiune: lungime - 230 cm, lăţime - 150-200 cm (reglabil), înălţime -

42

150-200 cm (reglabil)Greutate (fără unelte): 900 kgPropulsie: 100% electric - baterii cu litiuAutonomie: până la 8 oreTracţiune: pe patru roţiNavigare: GPS RTKSuprafaţa de lucru: până la 40 haViteză: până la 4 km/h

ROBOTIZARE ŞI DIGITALIZARE De câţiva ani, agricultura trece printr-un proces de automatizare, în primul rând din cauza constrângerilor legate de forţa de muncă, iar acum, pe fondul pandemiei Covid-19 şi a restricţiilor cu privire la libera circulaţie a muncitorilor sezonieri, această tranziţie către robotizare şi digitalizarea proceselor este accelerată. Naïo Technologies, companie cu sediul în Toulouse, fondată în 2011 de Gaëtan Séverac şi Aymeric Barthes, are deja în portofoliu trei roboţi electrici specializaţi în controlul mecanic al buruienilor - Oz, Dino şi Ted. Până în prezent, au fost comercializate circa 150 de astfel de echipamente, destinaţia fiind exploataţiile agricole şi viticole din Europa de Vest, America de Nord şi Japonia.

un articol de LIVIU GORDEA

* * *

* * *

43