Stiri 3 martie 2020 , prima parte CURSUL DE SCHIMB 03.03.2020

1 EUR 4.8074

1 USD 4.3263

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 04 – 10 MARTIE 2020!Agroinfo 03 martie 2020 -

Caracteristici meteorologice. În această perioadă va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 2...15°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...10°C, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 5...20°C, la nivelul întregii ţări. Temperatura minimă a aerului va oscila între -2...10°C în aproape toate regiunile, valorile cele mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț superficial la sol.

Se întrevăd ploi locale cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice și intensificări ale vântului pe majoritatea suprafețelor agricole, iar izolat cantitățile de apă pot fi mai însemnate.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, conținutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în cea mai mare parte a Dobrogei, Transilvaniei, Moldovei și Munteniei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, izolat în sudul și centrul Olteniei, sudul Crișanei.

Rezerva de umiditate a solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și izolat nordul Munteniei, nord-vestul,

1

nordul, centrul și sud-vestul Moldovei, nord-estul Banatului și sud-estul Dobrogei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, datorită menţinerii regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale culturilor de toamnă şi pomi-viticole vor evolua în general normal în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia zonelor depresionare nordice şi centrale, unde izolat se va menţine repausul vegetativ.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (15-100%), la nivelul întregului teritoriu agricol. În culturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică, răsărirea se va menţine neuniformă, starea de vegetaţie fiind slabă, iar densitatea redusă.

La rapiţa din Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Transilvania se va continua faza de dezvoltare a aparatului foliar (5-13 frunze).În aproape toate plantaţiile pomicole se va semnala repausul biologic, local, înregistrându-se faza de umflare a mugurilor la speciile timpurii de sâmburoase. Viţa de vie va parcurge starea de repaus vegetativ, în majoritatea podgoriilor.

În cea mai mare parte a zonelor de cultură, condiţiile meteorologice vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole în câmp (arături, tăieri în plantaţiile pomicole şi viticole, fertilizări faziale, etc.).

Recomandări de specialitate:

• Continuarea efectuării controlului biologic în vederea determinării viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a evoluţiei mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;• Efectuarea lucrărilor de întreţinere (fertilizări cu îngrăşăminte organice, tăieri de rodire) în vii şi livezi.• Administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în epoca optimă.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

2

Neonicotinoide doar pentru porumb şi sfeclă de zahăr Violeta Mâţ  03 martie 2020 - Ministerul Agriculturii a emis, pe 17 ianuarie, autorizaţii de utilizare temporară a produselor Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS şi Poncho 600 FS pentru tratamentul seminţelor de porumb şi sfeclă de zahăr, însă nu şi pentru seminţele de floarea soarelui ce vor fi utilizate în primăvara anului 2020, motivând că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere din ţara noastră.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb şi 20 ianuarie - 18 mai, pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.

Potrivit autorizaţiilor emise de MADR, Cruiser 350 FS (350 g/l tiametoxam) poate fi utilizat atât pentru porumb, cât şi pentru sfecla de zahăr. Utilizarea seminţelor de sfeclă de zahăr tratate este însă permisă doar în judeţele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris şi Chaectonema tibiali: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vaslui.Conducerea MADR s-a folosit de art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, care permite utilizarea temporară, în situaţii de urgenţă, a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor, în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Decizia a venit în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale Pro Agro şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Apicultorii acuză MADRFederaţia Asociaţiilor Apicole din România ROMAPIS a salutat interzicerea tratării cu neonicotinoide a seminţelor de floarea soarelui, dar acuză Ministerul Agriculturii de interpretare abuzivă a unui regulament european prin autorizarea temporară a folosirii acestor substanţe pentru tratarea seminţelor de porumb.

România, 37 de derogări în 10 ani. Peste 2.700 derogări în UEFără derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânţa de porumb şi floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafaţa ocupată de aceste

3

culturi în România nu numai că s-ar reduce substanţial, dar şi productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent, susţine Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM).Reprezentanţii AIPROM precizează că, în intervalul 2008-2018, statele UE au depus 2.731 de notificări pentru autorizaţii temporare pentru utilizarea unor pesticide. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania - 405. Autorizaţiile acordate în cei 10 ani în Spania, Franţa, Portugalia, Grecia şi Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp. În cei 10 ani analizaţi, România a acordat, în total, 37 de autorizaţii temporare, adică 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.AIPROM mai precizează că statele UE se folosesc de aceste autorizaţii temporare pentru că, la nivel european, există tot mai puţine substanţe active aprobate: aproximativ 75% din substanţele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piaţă, în timp ce aprobarea de noi substanţe în UE este un proces riguros şi îndelungat. Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

APIA si SUBVENTII

Subvenţii naţionale: Câţi bani primiţi pentru 2019 Ferma : 03 martie 2020 - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a stabilit cuantumul pe hectar, respectiv pe cap de animal, pentru ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) aferente anului de cerere 2019.

În sectorul vegetal, suma pe hectar este mai mare pentru anumite culturi agricole, în comparaţie cu sumele plătite fermierilor pe hectar pentru anul de cerere 2018. În schimb, pentru culturile amplasate pe teren arabil şi pentru sfecla de zahăr, cuantumul pe hectar este mai mic pentru anul 2019.În sectorul zootehnic, singurul ajutor naţional cu o valoare puţin mai mare în 2019 este cel plătit pentru tona de lapte de vacă, în timp ce pentru bovine de carne, fermierii vor încasa, pentru anul de cerere 2019, mai puţin cu 6,9 euro pe cap de animal, cea mai mare scădere a cuantumului ANTZ. La ovine şi caprine, subvenţia pe cap de animal a scăzut nesemnificativ faţă de anul 2018.Ajutorul naţional tranzitoriu este achitat de la bugetul de stat. Plafoanele alocate acestor ajutoare scad în fiecare an cu circa 5%.Plata ANT se face în lei, iar cursul de schimb la care APIA achită aceste scheme de ajutor pentru anul de cerere 2019 este de 4,7496 lei/euro. Pentru anul 2018, cursul de schimb a fost de 4,6638 lei/euro.

4

PLAFOANE ŞI CUANTUMURI AJUTOARE NAŢIONALE TRANZITORII 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

APIA: CERERI PENTRU PLATA AJUTORULUI DE STAT!Agroinfo  03 martie 2020

OFICIAL. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că începând din 2 martie, se depun Cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, sesiunea 3/2020, aferente Măsurii 15, Submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, din cadrul  Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

În conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 53/19.02.2020, Cererile se vor depune la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2020 inclusiv.

Alocarea financiară pentru sesiunea 3/2020 este de 51.531.090 euro.

Pentru acordarea sprijinului financiar în cadrul schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, solicitantul depune o cerere de sprijin  - conform Anexei 1 din Ghidul solicitantului; cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, în aplicația electronică M15, se tipărește, se semnează și se depune împreună cu documentele aferente. În cazuri excepționale, cererea de sprijin se poate depune doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților

5

Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

⦁ Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care beneficiarul primește 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;⦁ Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care beneficiarul primește 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha. Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească  mai multe cerințe, printre care enumerăm:⦁ să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament,⦁ să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament,⦁ să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic),⦁ să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament, în cadrul căreia nu se vor efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului (Pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeaşi unitate amenajistică, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului),⦁ să contracteze şi să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2,

6

⦁ să respecte normele privind eco-condiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Cererile de sprijin pot fi depuse și după data de 15 mai, respectiv până la data de 9 iunie 2020 inclusiv, cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă cererea de plată ar fi fost depusă până în termenul de 15 mai 2020 inclusiv.

Formularele de modificare a cererilor de sprijin pot fi depuse, fără aplicarea de penalități, până la data de 2 iunie 2020 inclusiv, cu posibilitatea depunerii până la data de 9 iunie 2020 inclusiv, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă formularul de modificare ar fi fost depus în termenul de 2 iunie 2020 inclusiv.Informaţii detaliate pentru accesarea sesiunii 3/2020 aferentă Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor” se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro, la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr.

Totodată, reamintim că în intervalul 02 martie – 15 mai 2020 inclusiv, se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, Cererile de plată aferente sesiunii 1/2017, anul 4 de angajament şi sesiunii 2/2019, anul 2 de angajament pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1, informaţii relevante regăsindu-se pe site-ul APIA.

APIA: DEPUNEREA CERERII DE PLATĂ! MODIFICAREA CERERII! Agroinfo  03 martie 2020 - COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță fermierii că din 2 martie 2020 pot să depună și cererile de plată pentru ajutorul de stat acordat pentru prima împădurire și suprafețe împădurite. De asemenea, APIA anunță termenele în care cererile se pot depune și pot fi modificate fără penalități.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că începând din 2 martie, se depun Cererile de Plată aferente anului 2020 pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima

7

împădurire și crearea de suprafețe împădurite” aferentă Măsurii 8, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 51/19.02.2020, Cererile de plată se vor depune la Centrele judeţene APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2020, de către beneficiarii care au depus Cereri de sprijin în cadrul sesiunilor 1/2016, 2/2017 sau/și 3/2018.

Cererile de plată pot fi depuse și după data de 15 mai, respectiv până la data de 9 iunie 2020 inclusiv, cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai 2020 inclusiv.

Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse, fără aplicarea de penalități, până la data de 2 iunie 2020 inclusiv. Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse și după data 2 iunie 2020, dar nu mai târziu de 9 iunie 2020, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă formularul de modificare ar fi fost depus până la data de 2 iunie 2020 inclusiv.

În funcţie de tipul plăţii solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă documentele doveditoare privind efectuarea lucrărilor de înființare, împrejmuire și întreținere, specificate în capitolul V din Formularul - tip de cerere de plată pentru anul 2020.Informaţii detaliate pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro, la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr.

ANUNȚ APIA DE ASTĂZI: PREZENTAȚI-VĂ LA APIA!Agroinfo  02 martie 2020 -

COMUNICAT. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2019, rentierii agricoli se pot prezenta pentru obținerea vizei anuale, începând cu data de 02 martie până la 31 august 2020, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti.

DOCUMENTELE NECESARE, ÎN ORIGINAL:

8

1) carnetul de rentier agricol;2) actul de identitate al solicitantului;3) decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  și II / decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  și II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;4) procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;5) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994 cu modificările şi completările ulterioare), sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil). Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional);7) declarația pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

Persoana desemnată din cadrul Centrului judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar și va certifica pe copiile documentelor “conformitatea cu originalul” .

În cazul în care se constată neconcordanțe între datele declarate de solicitanţi și datele din documentele atașate la dosarul rentierului, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data clarificării/completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

9

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2019 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15.10.2020, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

⦁ carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original),⦁ copie a certificatului de deces,⦁ copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”),⦁ copie B.I/C.I./paşaport al moştenitorului,⦁ împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original-dacă e cazul),⦁ extras de cont pe numele moștenitorului.

La depunere se prezintă documentele în original în baza cărora funcționarul APIA va certifica pe copia depusă la dosarul rentierului “conform cu originalul”.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora.

FERMIERI, ATENȚIE! S-AU SCHIMBAT PAROLELE DE ACCES ÎN APLICAȚIA APIA pentru SUBVENȚII! agrointeligenta.ro - 2 martie 2020

Primii fermieri au depus luni, 2 martie, cererile de plată pentru Campania 2020 la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Agricultorii au transmis pe grupul de Facebook creat special pentru subvenții că au întâmpinat primele probleme la aplicația pentru banii europeni și naționali.

Fermierul Simko Lajos ne-a scris pe Grupul Subvenții APIA că nu poate accesa aplicația ”Nu pot să intru în site la https://lpis.apia.org.ro/ … Primesc o atenționare că utilizator/parolă incorect, dar nu am schimbat parola… oare de unde vine problema?”, a spus fermierul. Specialiștii APIA au explicat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că nu este o problemă generală a aplicației pentru subvenții ci doar un caz particular. Din informațiile obținute

10

de noi toate parolele au fost schimate pentru Lpis odată cu legea privind protecția datelor personale, iar noile coordonate au fost trimise fermierilor în timp util. Dacă din anumit motiv nu ați primit aceste date noi trebuie să luați legătura de urgență cu funcționarul care se ocupă de cererea dvs pentru a afla parola nouă.

Foarte important! Ca și în anii precedenți vă recomandăm să folosițiutil aplicația pentru subvenții și să nu o supraîncărcați inutil astfel să se blocheze sau să meargă lent. De reținut că între orele 3 și 5 noaptea sistemul este oprit pentru intreținere. APIA poate pune restricții și în alte intervale orare dacă constată că programul nu poate fi folosit de cei care depun efectiv cererea la capacitatea lui optimă.

Reamintim că IPA Online este un program informatic gratuit care permite fermierului să completeze electronic Declaraţia de suprafaţă din cadrul cererii de sprijin pentru Schema de Plată Unică pe Suprafaţă. Aplicaţia poate fi folosită oriunde există un computer conectat la Internet: la domiciliu, la sediul exploataţiei, la primărie, la centrul APIA etc. Aplicaţia IPA Online este pusă la dispoziţia fermierilor, în mod gratuit, de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi poate fi accesată la adresa http://lpis.apia.org.ro. Pentru fermierii care nu au acces la internet, se pun la dispoziția calculatoare la primării și în centrele teritoriale/locale ale APIA.

PA Online pune la dispoziţie lista parcelelor pentru care fermierul a solicitat sprijin în anul anterior, cu suprafeţele determinate în urma controalelor realizate de specialiştii Agenţiei, precum şi schiţa parcelelor agricole.entru a completa declaraţia de suprafaţă folosind această aplicaţie, fermierul are nevoie de un nume de utilizator şi o parolă pe care numai el le cunoaște, ca să fie sigur că numai el are acces.

Atenție! Dacă ați completat electronic Declaraţia de suprafaţă folosind IPA Online, NU UITAȚI că trebuie să vă prezentațila APIA unde veți tipări şi semna Declaraţia şi veți completa, în Cererea unică de plată, datele de identificare şi cele cuprinzând Angajamentele. Dacă nu aveți un număr de înregistrare, înseamnă că nu ați mai depus o astfel de cerere.

NOTĂ: Reporterii Agrointeligența – AGROINTEL.RO sunt alături de dumneavoastră și încercăm să vă sprijinim în problemele pe care le întâmpinați. Dacă sesizați noi defecțiuni sau dificultăți în accesarea aplicației IPA Online, sau dacă aveți alte chestiuni pe care doriți să ni le semnalați, vă rugăm să ne contactați fie pe e-mail, la redactia@agrointel.ro, fie telefonic, la numărul: 0741.279.595.

11

ALO, sunt EMIL DUMITRU – secretar de stat, ați avut PROBLEME CU FUNCȚIONARII APIA? agrointeligenta.ro - 2 martie 2020

https://www.facebook.com/emil.florian.7/videos/490481274961309/

Sunteți mulțumiți de interacțiunea cu funcționarii APIA? Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a început să verifice, prin sondaj, experiența fermierilor în relația cu funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Secretarul de stat Emil Dumitru a sunat astăzi, luni – 2 martie, mai mulți agricultori care au depus cerere unică și de la care a dorit să afle nu numai dacă au întâmpina probleme cu actele, dar și ce alte probleme întâmpină în activitatea lor agricolă.”Așa cum am promis, am sunat astăzi aleatoriu câțiva beneficiari de subvenție pentru a mă asigura că sunt tratați cum trebuie de personalul APIA și că nu au avut probleme la depunerea cererii unice de plată! Aceste telefoane vor deveni un obicei pentru mine! Doar așa mă voi asigura că fermierii sunt respectați de personalul din cadrul Ministerului Agriculturii și agențiilor din subordine!”, a anunțat secretarul de stat Emil Dumitru.

Vă reamintim că astăzi, luni – 2 martie, APIA a demarat campania de depunere a cererilor pentru subvențiile agricole din acest an. Solicitările se fac pe bază de programare până pe 15 mai inclusiv.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imagin

Adrian Pintea, director general APIA, în emisiunea Agro Jurnal, la Digi24: „Trebuie să terminăm controalele la timp, astfel încât toți fermierii să poată intra la plata în avans” REDACȚIA FIR 2 MARTIE 2020   Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le recomandă fermierilor să respecte data și ora la care sunt invitați să se prezinte pentru depunerea cererilor unice de plată aferente anului 2020, pentru fluidizarea procesului. Fiecare angajat al APIA are programați între 15 și 20 de fermieri pe zi, iar timpul alocat pentru un fermier este de 30 – 35

12

de minute, a spus Adrian Pintea, directorul general APIA, în cadrul emisiunii Agro Jurnal difuzată duminică la Digi24. Pe durata campaniei, fermierii trebuie să depună o singură cerere unică de plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Directorul APIA informează că, pe tot parcursul campaniei, fermierii vor primi sprijinul necesar de la funcționarul Agenției la care sunt arondați, pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare în vederea accesării fondurilor europene.

Campania de depunere a cererilor începe în data de 2 martie a.c. și continuă până în data de 15 mai a.c. Aproximativ 844.000 de fermieri din baza de date APIA primesc invitații să se prezinte la Agenție și, bineînțeles, sunt așteptați și fermierii care depun pentru prima dată cererea unică la plată, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.Directorul APIA a explicat în emisiunea Agro Jurnal de la Digi24 condițiile de eligibilitate, pașii care trebuie urmați, graficul de lucru al funcționarilor până la începerea efectivă a plăților, situațiile în care fermierii pot ajunge să fie sancționați, aspecte privind controlul pe teren.

Pentru fermierii care activează în sectorul vegetal, condiția este să dețină minimum un hectar de teren agricol, iar parcela să nu fie mai mică de 0,3 hectare (3.000 metri pătrați). În cazul viilor, livezilor, plantațiilor de hamei, parcela poate fi și de 1.000 metri pătrati, dar, în total, suprafața pentru care se depune cererea unică de plată trebuie să însumeze un hectar.

Terenul poate să fie ori în proprietatea fermierului ori concesionat ori închiriat, iar toate contractele trebuie înregistrate la primăria din localitatea respectivă pentru a fi înscrise în Registrul Agricol, iar pe baza datelor din Registru primăria emite adeverințele tip (obligația este valabilă atât în sectorul vegetal, cât și animal).

Pentru sectorul zootehnic, obligațiile minimale sunt: pentru ovine – minimum 50 capete femele ovine, pentru caprine – minimum 25 capete, pentru bovine – minimum trei capete cu vârsta de minimum șapte luni și, respectiv, 16 luni.

13

Fermierii care dețin între un hectar și 50 de hectare de teren agricol sunt, în accepțiunea APIA, fermieri mici și vor depune cererile unice de plată la cele 265 centre locale ale APIA. Fermierii care dețin peste 50 de hectare (în proprietate, concesiune) depun cererile la cele 42 de centre județene, la servicul specializat al APIA, a precizat directorul instituției în emisiunea Agro Jurnal.

Cererile pot fi rectificate în perioada 16 mai – 30 mai

După încheierea campaniei de depunere a cererilor, APIA a acordat o perioadă de timp în care fermierii pot aduce modificări la cererile depuse fără să fie penalizați. Astfel, începând cu data de 16 mai a.c. și până în data de 30 mai a.c., fermierii au posibilitatea de a face rectificări, în sensul că pot adăuga suprafețe noi dacă le-au omis în cererea depusă în perioada de campanie sau dacă au achiziționat, închiriat terenuri suplimentare, sau au majorat efectivele de animale, fără nicio sancțiune. Pot, de asemenea, să-și retragă cererea în totalitate.

„Niciodată APIA nu sancționează pe cineva doar de dragul de a sancționa. Dacă se întâmplă, de exemplu, o calamitate în sectorul zootehnic, apare o boală, un animal și-a fracturat un picior și a trebuit dus la abator, orice modificare a cererii de plată pe care fermierul a făcut-o la un moment dat la APIA trebuie să ajungă la agenție în termen de 15 zile de la producerea evenimentului și nu se va aplica nicio sancțiune pentru anul respectiv. La fel și în cazul terenurilor, dacă sunt calamități, APIA trebuie notificată în 15 zile și nu se aplică nicio sancțiune”, a precizat Adrian Pintea în Agro Jurnal.

De la 1 iulie, control pe teren. Plățile încep din data de 16 octombrie

Plățile în avans încep în data de 16 octombrie a.c. În perioada dintre închiderea campaniei de depunere a cererilor (15 mai a.c., respectiv 30 mai a.c. pentru rectificări) și începerea plăților, printre etapele care trebuie parcurse atât de fermieri, cât și de funcționarii APIA intră și controlul pe teren, care începe în data de 1 iulie a.c. și continuă până în data de 30 septembrie 2020. „Trebuie să terminăm controalele la timp, astfel încât toți fermierii să poată intra la plata în avans. În urma controalelor din anul 2019, s-a constatat că rata de eroare s-a redus considerabil. Ne apropiem și noi de media UE, între 1,5% și 2%”, a declarat Adrian Pintea.

Pe măsură ce numărul erorilor scade, se reduce și eșantionul de control, a mai spus directorul APIA, adăugând că funcționarii agenției vor aloca mai

14

puțin timp pentru control, cheltuielile sunt mai mici, iar eșantionul de control se încheie mai repede și plățile în avans pot începe mai devreme.

Mai multe informații despre plățile APIA puteți afla urmărind emisunea Agro Jurnal aici.

Fermieri, depuneti actele! APIA primeste cererile pentru prima impadurire In mart. 3, 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primeşte de luni cereri de plată aferente anului 2020 pentru schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”.

“În conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 51/19.02.2020, Cererile de plată se vor depune la Centrele judeţene APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2020, de către beneficiarii care au depus Cereri de sprijin în cadrul sesiunilor 1/2016, 2/2017 sau/şi 3/2018”, spun reprezentanţii APIA.

Beneficiarii care vor depune cererile de plată după data de 15 mai, respectiv până la data de 9 iunie 2020 inclusiv, vor avea o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care ar fi avut dreptul dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai 2020 inclusiv.

Pe de altă parte, formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse, fără aplicarea de penalităţi, până la data de 2 iunie 2020 inclusiv. Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse şi după data 2 iunie 2020, dar nu mai târziu de 9 iunie 2020, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă formularul de modificare ar fi fost depus până la data de 2 iunie 2020 inclusiv. În funcţie de tipul plăţii solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă documentele doveditoare privind efectuarea lucrărilor de înfiinţare, împrejmuire şi întreţinere, specificate în capitolul V din Formularul – tip de cerere de plată pentru anul 2020. Schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite” este aferentă Măsurii 8, Submăsura 8.1 “Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

15

AFIR si FINANTARI

Proiecte publice în execuție în valoare de 719 mil. euro la nivelul Regiunii Vest Marți, 03 Martie 2020

Spuneam, deunăzi vreme, că Guvernul României a aprobat supracontractarea tuturor proiectelor aflate în rezervă în cadrul Programului Operațional Regional pe următoarele axe prioritare destinate instituțiilor publice: 3 (3.1.C) – Eficiență energetică – Iluminat public; 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile pentru municipiile reședință de județ; 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale; 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii. La nivelul Regiunii Vest (județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin) această suplimentare înseamnă finanțarea a încă 90 de proiecte aflate în rezervă, cu o valoare nerambursabilă de 223,80 milioane de euro.

Cu această supracontractare, Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) Vest a anunțat, la începutul lunii februarie, că valoarea proiectelor (privat + public) va ajunge la 1,13 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile, rata de contractare fiind de 176,04%. Alocarea inițială în cadrul POR 2014-2020 a fost de 643,65 milioane euro. Până în prezent, în cadrul POR 2014-2020, la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, au fost depuse 1.349 de proiecte: 534 de proiecte au fost contractate, valoarea totală a acestora ridicându-se la 1.048,20 mil. euro, din care 796,69 mil. euro fonduri nerambursabile; 328 de proiecte (122,98 mil. euro) sunt în faza de evaluare sau precontractare; 102 proiecte (423,64 mil. euro) sunt în lista de rezervă. iar 385 de proiecte (291,31 mil. euro) au fost respinse sau retrase de la finanțare.

Vorbind despre investițiile instituțiilor publice, se pare că primăriile și consiliile județene au pus mai mare accent pe dezvoltarea urbană durabilă, eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale, precum și pe infrastructura rutieră:

16

Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon (clădiri rezidențiale, clădiri publice, panouri fotovoltaice, iluminat public, mobilitate urbană): 125 de proiecte contractate, în valoare de 164,43 mil. euro;

Axa prioritară 4 – Dezvoltarea urbană durabilă (mobilitate urbană, revitalizare urbană terenuri degradate, regenerare comunități defavorizate, învățământ – creșe, grădinițe, licee tehnologice și școli profesionale): 32 de proiecte, în valoare de 204,8 mil. euro;

Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural: 30 de proiecte, în valoare de 69,54 mil. euro;

Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională: 15 proiecte, în valoare de 155,75 mil. lei:

Axa prioritară 7 – Dezvoltarea durabilă a turismului: 3 proiecte, în valoare de 8,15 mil. lei;

Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și socială: 25 de proiecte, în valoare de 43,94 mil. lei;

Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban: 11 proiecte, în valoare de 5,77 mil. lei;

Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale: 23 de proiecte, în valoare de 40,18 mil. lei;

Axa prioritară 13 – Regenerare urbană orașe mici și mijlocii: 5 proiecte, în valoare de 18,58 mil. lei.

Separat, în cadrul apelurilor de proiecte dedicate Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), numai în Caraș-Severin au fost contractate 7 proiecte, valoarea acestora ridicându-se la 7,89 mil. euro.

Maria Bogdan

17

ALTELE

Ministerul Agriculturii planuieste sa elimine birocratia. Iata primul program implementat Martie 3, 2020 Simplificarea procedurilor birocratice in vederea modernizarii si digitalizarii serviciilor publice reprezinta una dintre prioritatile actualei guvernari, motiv pentru care in cursul saptamanii trecute, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), a avut loc o intalnire in cadrul careia a fost sustinuta prezentarea unui soft dezvoltat de specialisti IT, dedicat ”Circuitului electronic al documentelor”.

18

Principalul scop al prezentarii a fost acela de a informa personalul MADR despre utilitatea si modul de functionare al unui astfel de program, fiind evidentiate caracteristicile acestuia, modul de operare si date tehnice.

A fost propusa derularea unui proiect pilot in cadrul unei directii din minister care sa ofere posibilitatea familiarizarii cu acest sistem, precum si adaptarea acestuia cu procedurile si nevoile specifice ale institutiei.

In continuarea acestei activitati, MADR va identifica modalitatea legala de a derula proiectul pilot propus in vederea atingerii obiectivelor de digitalizare, care sunt o necesitate a desfasurarii activitatii in conditii de eficienta.

La aceasta intalnire au participat, alaturi de reprezentantii companiei de IT, secretarul general al MADR, Ionut Catalin Nica, secretarul general adjunct al MADR, Mircea Popa, reprezentanti cu functii de conducere din cadrul tuturor compartimentelor din MADR, precum si directorii directiilor din cadrul institutiei.

Doua hectare de teren agricol, scoase la vanzare cu 100.000 euro In mart. 3, 2020

În perioada următoare, pe data de 2 aprilie, ora 10:00, executorii judecătorești reiau o licitație pentru vânzarea unui teren situat în comuna Miroslava ce aparține debitorului Dinu-Cătălin Asachi. Pe lista bunurilor se află o suprafață de teren de aproximativ 2 hectare, categoria „arabil”, aflat în extravilanul comunei, informează bzi.ro.

Evaluatorii au stabilit un preț de pornire de 462.180 lei, aproape 100.000 euro. Procedura este organizată la cererea creditoarei BRD, care are de recuperat un debit de aproape 60.000 de euro.

„Invităm pe această cale, pe toți cei interesați care posedă vreun drept real, de chirie, privilegiu, ipotecă sau alt drept real de creanță asupra imobilului să depună în scris obiecțiunile lor, până la termenul de vânzare, după care nu

19

li se vor mai lua în considerație obiecțiunile”, se arată în anunțul executorului judecătoresc Andreea Darie.

Ferme multe, productie putina! Statisticile dureroase pentru Romania In mart. 3, 2020

România are cel mai mare număr de ferme din Uniunea Europeană, însă marea majoritate  sunt mici și au producție foarte slabă, potrivit unor statistici publicate joi de Eurostat. În Uniunea Europeană erau 10,3 milioane de ferme în anul 2016, iar din acestea o treime (3,42 milioane) erau în România, arată cele mai recente date disponibile la Eurostat. Fermele românești utilizau 12 milioane de hectare de teren în total, ceea ce reprezintă 7,3% din terenul folosit în agricultură în întreaga Uniune Europeană.

În România agricultura este cea mai fragmentată din UE: 91,8% dintre fermele românești erau mai mici de 5 hectare fiecare și doar 0,5% erau de 50 de hectare sau mai mult fiecare.

Deși România are 33,2% din numărul total al fermelor din UE, acestea asigură doar 3,4% din producția standard a Uniunii Europene. România are astfel cel mai mic raport între numărul de ferme și producție.

La polul opus se situează Olanda, care are doar 55.700 de ferme (0,5% din fermele din UE), dar asigură cam 7% din producția UE.

20

Analiza: romanii platesc dublu fata de cehi pentru carnea de porc Martie 3, 2020

Potrivit unei analize Bloomberg, romanii platesc 8,20 dolari pentru 500 de grame de bacon, aproape dublu fata de cehi, care platesc 4,70 dolari. In urma documentului, reiese ca un consumator roman plateste mai mult chiar si decat unul londonez (5,70 dolari), relateaza Mediafax.

Totusi, cea mai mare suma din lume pentru 500 de grame de jambon este platita de japonezi (17,21 dolari), urmati de locuitorii din Hong Kong (12,75 dolari) si cei din Beijing (10,79). Cresterea preturilor este pusa de specialisti pe seama pestei porcine africane, care face ravagii in China, fiind responsabila de moartea a milioane de porci.

Scumpiri majore la carnea de porc in toata Europa Situatia nu arata mai bine nici in Europa, iar potrivit unui raport al Comisiei pentru Alimentatie si Agricultura, carcasele de suine s-au scumpit cu 31%, iar porcii vii cu 56%, preturile fiind la cel mai inalt din nivel din ultimii 15 ani.

Scumpiri ale carnii de porc, preconizate si pentru Romania Mary Pana, presedinta ACEBOP, anticipeaza o scumpire a carnii romanesti de porc si spune ca un kilogram va ajunge sa se vanda cu pana la 8 lei/kg, dublu fata de pretul cerut de exportatorii de carne germani, spanioli sau danezi.

Pretul cu care fermierii comercializeaza carnea s-a marit considerabil din februarie pana acum, ajungand de la 3 lei/kg la 7,3 lei/kg in octombrie.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 149/2020 privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unei construcţii aflate în administrarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Satu Mare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru care se actualizează datele de identificare şi

21

valoarea de inventar, precum şi scăderea unui teren din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Satu Mare, ca urmare a retrocedării acestuia către persoanele fizice îndreptăţite, în condiţiile legii, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 171 din 02.03.2020. A intrat în vigoare la 02.03.2020

Ordinul nr. 67/2020 pentru modificarea art. 21 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.002/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 174 din 03.03.2020. A intrat în vigoare la 03.03.2020

Legislaţie europeană

Directiva nr. 285/2020 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte regimul special pentru întreprinderile mici şi a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte cooperarea administrativă şi schimbul de informaţii în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 62 din 02.03.2020. A intrat în vigoare la 02.03.2020

Regulamentul nr. 283/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte măsurile de consolidare a cooperării administrative în vederea combaterii fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 62 din 02.03.2020. A intrat în vigoare la 02.03.2020

………………….

INTERNE

Mai multe organizații din domeniul agro-alimentar din România au încheiat un acord de colaborare Patru organizaţii din industria alimentară au încheiat un acord de colaborare pentru reprezentarea intereselor fermierilor din sectorul agricol românesc pe plan naţional şi european, informează Agerpres. 03 mar, 2020 | Agerpres

"Având în vedere necesitatea unei colaborări strânse pentru reprezentarea intereselor fermierilor din sectorul agricol românesc pe plan naţional şi european, Federaţia Naţională a Producătorilor din

22

Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România - PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România - APPR au hotărât încheierea unui Acord de Colaborare Inter-Organizaţională intitulat Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.

Obiectivul comun al celor 4 organizaţii este promovarea intereselor convergente în domeniile în care membrii acestora (producătorii agricoli, cooperativele agricole, industria alimentară şi serviciile conexe) au interese comune şi complementare", se arată într-un comunicat comun al celor patru organizaţii. Potrivit acestora, la nivelul mediului asociativ din sectorul agricol se înregistrează o lipsă de structură a dialogului civil cu decidentul public atât naţional, cât şi european fapt care se reflectă în incoerenţa documentelor de poziţie şi în lipsa unei abordări sistemice a problematicii sectoriale.

"În domeniul acesta se confundă de multe ori dialogul social reglementat prin Legea 62/2011 (actualizată) cu consultarea părţilor implicate în sectoarele economiei naţionale şi în special în sectoarele agricol şi alimentar. Consecinţa acestui fapt este simularea de cele mai multe ori a consultării civile şi invitarea la dialog alături de reprezentanţii legitimi ai sectoarelor, a unor entităţi care deturnează în funcţie de diferite interese individuale sau de grup restrâns, discuţiile de la adevăratele teme de interes general. Fermierii români nu au o reprezentare consistentă la nivelul structurilor de dialog civil (CDG) instituite la nivel european, pentru a fi cu adevărat activi în vederea soluţionării problemelor reglementate de politica agricolă comună. Chiar dacă legislativ a fost creat cadrul general de participare a fermierilor români la structurile europene membre în CDG DG Agri prin Legea 52/2015, lipsa unei organizări naţionale a dialogului instituţional a făcut imposibilă prezenţa reprezentanţilor români la masa negocierilor, afectând în mod categoric rezultatele negocierii programelor naţionale de dezvoltare rurală", precizează sursa citată. https://www.economica.net/mai-multe-organiza-ii-din-domeniul-agro-alimentar-din-romania-au-incheiat-un-acord-de-colaborare_180602.html

MINISTRUL OROS: PORCII SE VOR CREȘTE ÎN GOSPODĂRII NUMAI CU NORME MINIME DE BIOSECURITATE! agrointeligenta.ro - 2 martie 2020

Creșterea porcilor în gospodării nu va fi interzisă, dă asigurări chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Într-un mesaj transmis în această seară, după întâlnirea avută la MADR cu conducerea ANSVSA, șeful de

23

la Agricultură subliniază că gospodarii care vor vrea să crească porci după metoda tradițională vor putea face acest lucru numai ”cu respectarea unor norme minime de biosecuritate”.

Iată, integral, mesajul ministrului Adrian Oros referitor la ordinul președintelui ANSVSA publicat în dezbatere publică și care, printre altele, interzice creșterea suinelor în aer liber, reproducția porcilor în gospodării și comercializarea suinelor din gospodării:

”În stilul caracteristic, PSD minte și dezinformează. De azi dimineață, în mediul online și nu numai a apărut dezinformarea că Guvernul interzice creșterea porcilor în gospodării.

După ce timp de doi ani PSD nu a fost în stare să gestioneze evoluția pestei porcine africane în România, care a cuprins toată țara generând pagube uriașe atât crescătorilor, dar și consumatorilor prin creșterea prețului cărnii de porc, azi, pentru a-și masca incompetența, PSD lansează o minciună grosolană care are menirea de a panica populația fără a avea un sâmbure de adevăr.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu interzice și nu limitează creșterea porcilor în gospodăriile populației din România.

Este în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creșterea porcilor, acestea fiind benefice pentru creșterea suinelor în sistem gospodăresc, dar și pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale și a celor industriale.

În urma consultării cu crescătorii, cu asociațiile de fermieri și cu asociațiile procesatorilor de carne va rezulta un proiect de ordin care va stabili reguli generale de biosecuritate pentru prevenirea și combaterea bolilor majore la porcine.

24

Este nevoie de un program de măsuri care să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul Românei și care să permită relansarea activității în creșterea porcinelor și în procesarea cărnii de porc.

Asigurăm toți cetățenii că, în România, vor putea crește porci în gospodăria proprie, cu respectarea unor norme minime de biosecuritate”.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

ORDIN ANSVSA! INTERZISĂ CREȘTEREA PORCILOR LA STÂNĂ! Agroinfo  02 martie 2020 - AGROINFO.RO Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a publicat un proiect de Ordin care anunță reguli stricte pentru creșterea porcilor. Este interzisă creșterea porcilor la stâne sau în aer liber. Este interzisă creșterea porcilor pentru reproducție în gospodăriile țărănești sau în fermele care nu sunt profesionale și comerciale. Este interzisă creșterea porcinelor în fermele comerciale autorizate pentru creșterea altor specii de animale. 

Reguli generale de biosecuritate pentru exploataţiile de porcine

Potrivit proiectului de Ordin ANSVSA, creşterea porcinelor în exploatații în aer liber este interzisă.

Creşterea porcinelor la stâne, tabere de vară, cantoane silvice, cantoane de pe lângă diguri, societăți agricole vegetale este interzisă.

În exploataţiile nonprofesionale (gospodării țărănești sau ferme de subzistență) este interzisă: activitatea de reproducție; mişcarea porcinelor vii indiferent de destinaţie.

Exploatațiile nonprofesionale au obligația de a respecta următoarele reguli minime pentru nivelul I de biosecuritate:

1. operatorul are obligația de a solicita înregistrarea exploataţiei în Registrul Național de Exploatații.

25

2.operatorul are obligația de a solicita identificarea porcinelor și înregistrarea acestora în Baza Națională de Date, componentă a Sistemului Național de Identificare și Înregistrare al Animalelor (S.N.I.I.A.), precum și toate mişcările și evenimentele la care sunt supuse animalele, conform prevederilor sanitare veterinare în vigoare.3. operatorii care dețin porcine din rasele autohtone Bazna și Mangalița sunt obligaţi să facă dovada înregistrării porcinelor în registrul genealogic al raselor Bazna și Mangalița care sunt conduse în conformitate cu acreditarea primită de la ANZ, în scopul înregistrării în RNE de către utilizatorul S.N.I.I.A.

4. operatorul/persoana care lucrează cu animalele are obligația de a anunţa medicul veterinar oficial/medicului veterinar de liberă practică împuternicit privind:

i. orice modificare a starii de sănătate a porcinelor;ii. orice modificare constatată la nivelul carcasei şi/sau organelor, ca urmare a sacrificării porcinelor în vederea consumului familial;iii. orice mortalitate apărută la porcinele pe care le deţine în exploataţie.

5. operatorul are obligaţia creşterii porcinelor în adăposturi care să asigure condiţiile de bunăstare în conformitate cu legislaţia în vigoare, împrejmuite cu gard continuu, fără ca porcii să aibă posibilitatea de a veni în contact cu alte specii de animale, cu porcine

26

domestice din alte exploataţii sau cu porcii sălbatici;6. operatorul are obligatia respectării interdicţiei de hrănire a porcinelor cu resturi alimentare care conţin subproduse de origine animală;7. operatorul are obligația respectării interdicţiei de hrănire a porcinelor cu nutrețuri vegetale, aceasta fiind posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare acestora;8. operatorul are obligația respectării interdicţiei folosirii așternutului vegetal, aceasta fiind posibil numai după trecerea unei perioade de cel puțin 90 de zile de la recoltare;9. operatorul are obligația respectării regulilor de igienă generală înainte și după efectuarea diverselor lucrări de întreținere și îngrijire, respectiv spălarea mâinilor și schimbarea încălțămintei și a hainelor; hainele și încălțămintea utilizate vor fi destinateexclusiv acestui scop, exclusiv în adapostul de porcine; dezinfecţia încălţămintei trebuie efectuată obligatoriu la intrarea şi ieşirea din adăpost;10. operatorul are obligatia respectării cerinţei de a cumpăra porcine vii numai din exploatațiile comerciale, care sunt identificate şi însoţite de documentele prevăzute de legislaţia în vigoare şi să le înregistreze în S.N.I.I.A.;11. operatorul are obligaţia respectării cerinţei de a nu intra în exploataţie dacă a deşfăşurat activităţi corelate cu vânătoare în ultimele 48 ore.

În exploataţiile comerciale, autorizate/înregistrate pentru creşterea altor specii de animale, este interzisă creşterea porcinelor.

Autorizarea sanitară veterinară a exploataţiilor comerciale de porcine se face conform legislatiei în vigoare.

Exploatațiile comerciale au obligația de a respecta următoarele reguli minime pentru nivelul II de biosecuritate:

1. animalele trebuie să fie identificate și înregistrate în Baza Națională de Date, componentă a Sistemului Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (S.N.I.I.A.), precum și toate mişcările și evenimentele la care sunt supuse, conform prevederilor legislației sanitar - veterinare în vigoare;2. operatorul trebuie sa elaboreze un plan de biosecuritate, personalizat situaţiei existente. Este responsabiliatea proprietarului exploatației de porcine să identifice cele mai bune metode de evitare a contaminarii animalelor cu agenţi patogeni specifici;3. planul de biosecuritate trebuie să prevadă atât evitarea păntrunderii agenţilor patogeni în exploataţie dar, în egală măsura şi evitarea răspândirii acestora către alte exploataţii;4. fiecare operator trebuie să desemneze o persoană responsabilă de biosecuritatea exploataţiei, care elaborează planul de biosecuritate propriu al

27

exploataţiei respective. Planul se adaptează evoluţiei situaţiei epidemiologice din jurul exploatației respective;5. persoanele responsabile de biosecuritatea exploataţiei instruiesc, evaluează și aprobă accesul în fermă a tuturor persoanelor.

6. planul de biosecuritate include:

a) descrierea fluxului tehnologic al fermei;b) harta obiectivelor prezente, unde sunt clar marcate împrejmuirea fermei, punctul de acces persoane, punctul de acces auto, zona de dezinfecţie/decontaminare pentru mijloacele auto, zona de decontaminare pentru produsele care urmeză să intre în exploataţie, zona de depozitare pentru cadavre, zona de depozitare materiale, platforma depozitare dejecţii;c) descrierea traseelor tehnologice şi a celor de urgenţă;d) plan de contingenţă în funcţie de măsurile impuse asupra exploataţiei/interdicţie de mişcare sau ucidere;e) descriera echipamentelor folosite pentru biosecuriatea fermei şi a modului de utilizare;f) procedurile de biosecuritate;g) planul de instruire a personalului, frecvenţa instruirilor şi a testării cunoştinţelor teoretice şi practice;h) procedura pentru eliminarea animalelor moarte. Procedura trebuie să urmarească modul de scoatere a porcilor morţi din adăposturi, precum şi depozitarea, eliminarea în conformitate cu legislaţia specifică în domeniu;i) avertizarea prin mijloace vizuale privind statutul de biosecuritate al fermei şi a condiţiilor speciale ce trebuiesc respectate.

7. acesul în exploataţie se poate face doar prin locurile identificate şi marcate corespunzător. Teritoriul fermei trebuie să fie marcat cu un gard perimetral continuu.Acesul în ferma trebuie să fie controlat, fiecare persoană care intră în zona curată va fi notată în registrul de prezenţă sau de vizitatori cu înscrierea datelor personale.8. permiterea accesului personalului propriu, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali în exploataţia de porcine numai dupa informarea asupra condiţiilor de biosecuritate pe care au obligatia să le respecte.9. interzicerea deţinerii de porcine la domiciliu de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în exploataţie.10. interzicerea introducerii de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în exploataţie sau de către vizitatori a alimentelor de origine animală provenite de la porcine.11. delimitarea strictă a zonei curate de zona murdară și permiterea accesului tuturor persoanelor în zona curată a exploatației doar prin filtrul sanitar-veterinar.

28

12. asigurarea unui vestiar-filtru care să îndeplinească următoarele condiţii minime de amplasare, amenajare şi funcţionare:

i. să fie amplasat la limita dintre zona curată și zona murdară;ii. să fie compartimentat astfel încât să asigure un flux corespunzător de mişcare a persoanelor, cu intrare într-un spaţiu destinat hainelor şi încălţămintei folosite în afara exploatației, considerată zonă murdară, urmat de un spaţiu dotat cu duş, prevăzut cu ieşire în spaţiul considerat ca fiind zonă curată, unde sunt echipamentele de lucru;iii. trecerea din zona murdară în zona curată să se realizeze obligatoriu după efectuarea dușului;iv. să fie dimensionat corespunzător numarului de persoane care deservesc exploataţia;v. spaţiul de după duș, considerat zona curată, să fie dotat cu echipamente pentru toate persoanele care intră în zona curată, precum: prosoape, echipament de protecţie și de lucru individual, utilizate numai în zona curata, uscător de păr si substanţe biocide;vi. să fie dotat cu facilităţi pentru apă, fiind interzisă alimentarea prin surse de apă deschise;vii. să fie dotat cu facilităţi pentru igienizarea hainelor de lucru, aflate obligatoriu în zona curată;viii. să fie construit din materiale uşor de curăţat, dezinfectat şi menţinut în permanenţă într-o stare structurală şi igienică corespunzătoare; pereţii, tavanul și pardoseala să fie construite din materiale rezistente, impermeabile, netede, care nu putrezesc și sunt ușor de întreținut;ix. amenajarea de dezinfectoare pentru încălţăminte la intrarea şi la ieşirea în/din vestiarul-filtru, precum şi accesorii pentru curăţarea mecanică acestora.

13. amplasarea sălii de mese destinată personalului astfel încât să asigure transferul alimentelor din zona murdară în zona curată.14. accesul auto se face numai prin zona de decontaminare/dezinfecţie auto clar marcată, localizată la limita dintre zona curată - zona murdară. Decontaminarea/ dezinfecţia auto include obligatoriu dezinfecţia conform instrucţiunilor producatorului dezinfecatantului folosit si procedurilor interne ale fermei.15. toate materialele, înclusiv obiectele personale, care urmeză să intre în spaţiul de producţie vor fi deconataminate înainte de intrarea în zona curată, în incinte special amenajate şi depozitate în zone corespunzătoare; decontaminarea/dezinfectarea produselor se poate face în funcţie de tipul de material prin diverse metode: dezinfecţie cu dezinfectanţi lichizi, fumigare, nebulizare, UV.16. amenajarea de dezinfectoare pentru încălţăminte la intrarea şi la ieşirea în/din fiecare adăpost pentru porcine în funcție de fluxul tehnologic de

29

producție al fermei.17. instalarea de sisteme de protecție, acolo unde este necesar, pentru a preveni pătrunderea pasărilor în interiorul adăposturilor de porcine.18. după fiecare depopulare, suprafeţele din zonele de producţie se supun operațiunilor de curățare şi dezinfecție; fluxurile tehnologice sunt organizate astfel încât să se asigure efectuarea eficientă a acestor operaţiuni, după caz, inclusiv prin asigurarea posibilităţii principiului "totul plin - totul gol" pe subunitatea de adăpostire; în acest scop, exploataţia de porcine trebuie să dispună de echipamentele necesare pentru executarea curăţării mecanice, hidromecanice şi pentru aplicarea substanţelor biocide.19. asigurarea apei pentru adăpatul porcinelor în conformitate cu standardele sanitarveterinare si normele de bunăstare în vigoare.20. alimentarea exploatatiei cu furaje se face, după caz, prin descărcarea acestora din mijloacele de transport specializate în facilităţile sau echipamentele amplasate în exploataţie (silozuri, mijloace de distribuire a furajului care işi desfăsoară activitatea înzona curată al exploataţiei); fluxul tehnologic de alimentare cu furaje se stabileşte prin proceduri interne.21. amplasarea spațiului pentru încărcarea și descărcarea porcinelor la limita dintre zona curată și zona murdară sau după efectuarea dezinfecţiei. Animalele care părasesc locul de producţie se mişcă într-o singură direcţie, zonele potențial contaminate de persoane sau animale după încarcare/descărcare sunt dezinfectate conform planului de biosecuritate.22. interzicerea încărcării porcinelor în vederea livrării în mijloace de transport neautorizate/neînregistrate sanitar-veterinar și care nu prezintă dovada efectuării acţiunilor de dezinfectie.23. existenţa de dotări cu facilități și instrumentar corespunzătoare pentru executarea necropsiilor, inclusiv sursă de apă curentă; se vor asigura facilități pentru transportul corespunzător a cadavrelor de la hale la spațiile de depozitare, păstrare sau necropsie;realizarea colectării şi neutralizării subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman în conformitate cu legislaţia specifică în domeniu.24. managementul dejecţiilor: gunoiul de grajd este depozitat şi îndepartat într-o manieră care împiedica expunerea animalelor sensibile la agenti patogeni şi respectă normele de protecție a mediului.

Proiect de Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitar - veterinare, semnat de ministrul agriculturii Adrian Oros și președintele ANSVSA, Robert Chioveanu, publicat pe pagina oficială ANSVSA.

30

ANSVSA LE INTERZICE ȚĂRANILOR SĂ VÂNDĂ PORCI, NU SĂ-I CREASCĂ! Agroinfo 02 martie 2020 - PUNCT DE VEDERE ANSVSA. AGROINFO v-a informat corect despre proiectul de Ordin ANSVSA care stabilește condiții de biosecuritate pentru creșterea porcinelor. Am publicat aproape integral proiectul de Ordin ANSVSA și am inserat link către pagina oficială ANSVSA unde găsiți acest proiect. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ne-a transmis un punct de vedere care întărește informațiile publicate de AGROINFO.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu interzice și nu limitează creșterea porcinelor în gosposdăriile populației din România. ANSVSA a pus în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creșterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creșterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar și pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale și a celor industriale, susține ANSVSA în punctul de vedere transmis către media.

Pe înțelesul tuturor, gospodăriile țărănești, fermele de subzistență au voie să crească porci, nu este limitat numărul porcilor însă trebuie să respecte, așa cum spune ANSVSA, restricțiile la creșterea porcilor stabilite de acest proiect de Ordin. Contactat în această seară de AGROINFO, președintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu, se afla  într-o ședință cu fermierii, dar ne-a declarat scurt că acestea sunt regulile impuse gospodăriilor țărănești, fermelor de subzistență care vor să crească porci.

Creșterea porcului în stâne, tabere, cantoane era interzisă și înainte de apariția acestui proiect de Ordin. E la articolul 4 din vechiul Ordin. Proiectul de Ordin este publicat pe pagina ANSVSA și scrie acolo tot, confirmă șeful ANSVSA.

Așadar, AGROINFO v-a informat cât se poate de corect. Am publicat aproape integral proiectul de Ordin, aflat în dezbatere pe pagina oficială ANSVSA. Care sunt restricțiile impuse de proiectul de Ordin pentru gospodăriile țărănești, ferme mici de subzistență, gospodăriile populației, exploatații nonprofesionale?

Creşterea porcinelor în exploatații în aer liber este interzisă. Creşterea porcinelor la stâne, tabere de vară, cantoane silvice, cantoane de pe lângă diguri, societăți agricole vegetale este interzisă.În exploataţiile nonprofesionale (gospodării țărănești sau ferme de subzistență) este interzisă: activitatea de reproducție; mişcarea porcinelor vii

31

indiferent de destinaţie.Circulația porcinelor dintr-o exploatație nonprofesională cu porcine către o altă exploatație, fie ea și un abator, este interzisă.

Exploataţie nonprofesională de porcine este exploataţia de subzistenţă, înregistrată în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, SNIIA, deţinută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerţului, în care porcii sunt crescuţi numai pentru îngrășare şi sacrificare pentru consum familial.

În exploataţiile comerciale, autorizate/înregistrate pentru creşterea altor specii de animale, este interzisă creşterea porcinelor.

VEZI AICI PE LARG CE SPUNE ORDINUL ANSVSA: ORDIN ANSVSA! INTERZISĂ CREȘTEREA PORCILOR LA STÂNĂ!ȘI AICI: INTERZISĂ VÂNZAREA PORCILOR VII DIN GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI!Cum argumentează ANSVSA aceste restricții, reguli, norme de biosecuritate stabilite atât pentru gospodăriile țărănești, ferme de subzistență, exploatații nonprofesionale, cât și pentru exploatațiile comerciale?

Propunerile au rolul de a identifica soluțiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populației (sistemul de creștere nonprofesional), cât și din fermele comerciale să continue creșterea suinelor și să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României. Până în acest moment, despăgubirile plătite propietarilor de animale afectate din România se ridică la peste 100 de milioane de euro.În urma consultărilor cu crescătorii,  asociațiile de fermieri și asociațiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA și MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.Găsirea unor soluții optime pentru proprietarii de porci este o prioritate a conducerii ANSVSA, iar creșterea suinelor în gospodăria țărănească (gospodăria populației) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfășura aceasta activitate tradițională.Asigurăm toți cetățenii crescători de porci – gospodăria populației, fermă de tip A, fermă comercială – că vor putea crește porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare, susține ANSVSA.

GHIȚĂ CIOBANUL: CREȘTEM PORCI LA STÂNĂ DE CÂND NE ȘTIM NOI! Agroinfo 03 martie 2020

32

EXCLUSIV. Revoltă de proporții în rândul fermierilor români după ce au citit proiectul de Ordin ANSVSA cu restricții la creșterea porcilor, publicat în dezbatere pe pagina oficială a instituției, preluat de AGROINFO, care i-a făcut cunoscut întreg conținutul. Este dreptul fermierilor să știe ce act normativ li s-a pregătit. Blocăm străzile! Țăranul este umiit și batjocorit! Vreți încă o revoluție?! Vă bateți joc de țăranii care muncesc pământul! Sunt câteva dintre strigătele disperate ale fermierilor.

Imediat ce s-a aprins flacăra revoltei și informațiile conținute în acest proiect de Ordin au bubuit în spațiul public. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Chioveanu, a ieșit rapid cu o declarație care să-i liniștească pe fermieri: nu interzicem creșterea porcilor în gospodăriile populației și asta nu se va întâmpla niciodată.

Șeful ANSVSA s-a ținut bine de tot de acest slogan, preluat și de ministrul agriculturii, Adrian Oros, fără să le explice fermierilor, țăranilor, niciunul dintre ei nu le-a explicat, ce e cu acest proiect de Ordin ANSVSA. De parcă ar fi vrut să abată atenția fermierilor de la ce scrie în textul proiectului de Ordin ANSVSA. Sigur, este în faza de proiect acest Ordin, am spus asta și am subliniat în fiecare articol apărut despre acest proiect, dar dacă nu s-ar fi știut despre proiect, devenea în liniște Ordin.

Dar cine spune că este interzisă creșterea porcilor în gospodăriile populației, de au simțit nevoia și președintele ANSVSA și ministrul agriculturii să tot spună luni acest slogan?! Proiectul de Ordin ANSVSA nu menționează așa ceva. Lucrurile sunt făcute atât de abil însă în acest proiect de Ordin. încât țăranul va renunța singur la creșterea porcilor, va abandona dezamăgit, umilit și lovit o ocupație pe care o face din moși-strămoși. Țăranul român s-a știut tot timpul cu porcul în bătătură. Proiectul de Ordin ANSVSA nu le spune țăranilor că le interzice creșterea porcilor. Dar le spune, fără loc de îndoială, clar pe înțelesul tuturor, răspicat:

Creşterea porcinelor în exploatații în aer liber este interzisă. Creşterea porcinelor la stâne, tabere de vară, cantoane silvice, cantoane de pe lângă diguri, societăți agricole vegetale este interzisă. În exploataţiile nonprofesionale (gospodării țărănești sau ferme de subzistență) este interzisă: activitatea de reproducție; mişcarea porcinelor vii indiferent de destinaţie, scrie clar în proiectul de Ordin ANSVSA și am citat din textul proiectului de Ordin ANSVSA, cu punct și virgulă.

Așadar, țăranii au voie să crească porci, cu condiția să nu-i crească la stâne, la cantoane sau în aer liber. La stâne, strict interzisă creșterea porcilor.  De ce? Laitmotivul ANSVSA este: trebuie să oprim răspândirea pestei porcine africane (PPA). Oierii români cresc porci la stâne de când se știu ei. Aproape

33

că nu există crescător de ovine care să nu aibă porci la stână. De ce? Pentru că trebuie să le dea de mâncare ciobanilor, angajaților, pentru că există zerul rămas în urma fabricării brânzei și porcii de la stână cresc cu zer, natural, și pentru că oierii refuză să mănânce carne din import. Dacă acest proiect de Ordin se aprobă, porcul la stână va fi o amintire.

De când ne știm noi, s-au crescut porci la stână, noi am crescut porci cu zer, natural. Sunt multe alte mari probleme în țară. De ce nu se împușcă mistreții care au răspândit pesta porcină africană?! Mistreții mi-au făcut praf pășunea. Ei (autoritățile sanitare veterinare n.r.) vor să ne interzică porcii pe care noi îi creștem la stână îngrădiți cu gard electric. Să împuște mistreții. Porcii noștri nu au fost bolnavi. 

Să ne spună ANSVSA dacă a găsit vreun porc bolnav la stână. Noi avem angajați la care trebuie să le dăm de mâncare, nu o să cumpărăm prostii. Vrem să mâncăm ceva sănătos. Noi așa am crescut, cu porci la stână. Creștem porci de când ne știm, a declarat crescătorul de ovine Gheorghe Dănulețiu, cunoscutul Ghiță Ciobanul, din Jina, Sibiu, exclusiv pentru AGROINFO.

Țăranii au voie să crească porci, dar porcul viu nu pleacă nicăieri din bătătura lor. Adică, nu pot să-l vândă, cum făceau mulți până acum. Mergeau orășenii să-și cumpere de la țară porcul de Crăciun. Ei, asta nu o să o mai vedeți! Țăranul are interzis la vânzarea porcilor vii. Țăranii, gospodăriile țărănești, micii fermieri au voie să crească porci. Dar nu porci pentru reproducție.

Adică, scroafa cu purcei va fi istorie în cotețul țăranului. Păi, de unde să facă rost țăranul de purcei pe care să-i îngrașe?! S-au întrebat mulți dintre fermieri. De la exploatațiile comerciale autorizate ANSVSA, întregistrate, cu acte în regulă. Porcul o să fie vândut țăranilor cu un certificat de sănătate. Nu AGROINFO o spune, proiectul de Ordin ANSVSA o stabilește clar. A fost conceput și modelul unui certificat de sănătate cu care porcul o să fie predat în brațele țăranului.

Deci în gospodăria țărănească poate fi doar crescut porcul. Dar ca să-l crești trebuie să ai un purcel. Care de unde il iei dacă în gospodării nu mai pot fi crescute scroafe?. Din ferme autorizate...... de afară, căci cele din țară nu prea sunt dimensionate să livreze purcei catre gospodariile populatiei. La ce pret? Probabil 70 Euro/purcel. Daca cererea mare nu va creste preturile. Și vor apare negustorasii care vor plimba purceii prin toata tara. Si poate si pesta. Si la pretul asta pe purcel, care oricum nu va fi dintr -o rasa foarte rustica ptr a fi crescut in gospodarie, țăranul va renuntț. Vom mai avea porci in gospodarie in scurt timp? Probabil nu. Si astfel, carnea pentru autoconsum

34

provenita din gospodarii in cantitati deloc neglijabile, va fi inlocuita cu , exact......., carne din import.

Mai vorbim de balanta comerciala?Ce vreau sa spun este că trebuie măsurat de 10 ori înainte de a tăia. Odată distrus fondul de scroafe de reproductțe din gospodării, dispare însăși specia din gospodării. Pesta va trece, va apare cu siguranță vaccin, si astfel nu va mai exista pretextul de a limita cresterea porcului in gospodarie. Dar va fi prea târziu, procesul este cu siguranță ireversibil, a scris un mesaj către AGROINFO fermierul Vasile Roman.

Exploataţie nonprofesională de porcine este exploataţia de subzistenţă, înregistrată în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, SNIIA, deţinută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerţului, în care porcii sunt crescuţi numai pentru îngrășare şi sacrificare pentru consum familial, scrie în același proiect de Ordin ANSVSA.

Țăranii au voie să crească porci. Câți vor ei, a spus șeful ANSVSA, 10, 20, 30, 100! Cu condiția să-i mănânce în familie. Ce folos că țăranii au voie să crească porci fără număr, dacă nu pot să-i vândă?! Care țăran o să crească 100 de porci ca să-i mănânce el cu familia lui?!

Am o scroafa cu 10 purcei... cum nu-i pot vinde, mă obligă să îi mănânc pe toți, vai de colesterolul meu..., ne-a scris Irina Luca.

Nu mai luăm în discuție și alte chestiuni cel puțin ciudate din acest proiect de Ordin cum e obligația țăranului de a nu hrăni porcul cu vegetalele recoltate din grădină decât după ce trec 30 de zile. Adică, ai luat dovleacul din grădină, îl pui la păstrare 30 de zile și după aceea îl dai porcului.

Mesajele pline de revoltă, de furie au curs ieri pe rețeaua de socializare Facebook, în spațiul public. AGROINFO a inserat câteva dintre aceste mesaje. Ele sunt cu miile la informațiile publicate de noi despre acest proiect de Ordin.

Pentru că au fost voci, puține și suspecte ce-i drept, care au acuzat că nu există acest proiect de Ordin ANSVSA, deși chiar ANSVSA confirmă asta într-un comunicat transmis ieri întregii media, comunicat afișat chiar de ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa oficială Facebook, publicăm aici integral textul proiectului de Ordin.

INTERZISĂ VÂNZAREA PORCILOR VII DIN GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI! Agroinfo  02 martie 2020 -

35

REGULI DURE ANSVSA PENTRU VÂNZAREA PORCILOR. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a publicat pe pagina sa oficială un proiect de Ordin prin care interzice mişcarea porcinelor vii indiferent de destinaţie în exploatațiile nonprofesionale, gospodării țărănești, ferme de subzistență. Ce reguli stabilește ANSVSA pentru vânzarea și transportul porcilor?

În noul proiect de Ordin se interzice în exploatațiile nonprofesionale activitatea de reproducție, precum și mişcarea porcinelor vii indiferent de destinaţie.

Exploataţie nonprofesională de porcine este exploataţia de subzistenţă, înregistrată în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, SNIIA, deţinută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerţului, în care porcii sunt crescuţi numai pentru îngrășare şi sacrificare pentru consum familial.

ATENȚIE! Deci, gospodăriile țărănești în care se cresc porci sau fermele mici, de subzistență, care cresc porci, nu au voie să-i vândă. Este interzis! Porcii sunt crescuți în aceste ferme și gospodării doar pentru îngrășare, nu și pentru reproducție, și sunt destinați consumului familiei.

Fermele mici, de subzistență, gospodăriile țărănești pot cumpăra porci pentru îngrășare de la exploatațiile comerciale, profesionale, autorizate ANSVSA. La vânzarea porcului, exploatațiile comerciale sunt obligate să elibereze un certificat de sănătate, modelul acestuia îl aveți mai jos.

REGULI ANSVSA PENTRU MIȘCAREA ȘI TRANSPORTUL PORCINELOR VII

Certificarea sanitar-veterinară a mişcărilor de porcine între exploataţiile de animale, reprezintă o măsură de biosecuritate aplicabilă în contextul controlului pestei porcine africane/clasice.

Certificatele de sănătate sunt emise de către medicul veterinar oficial/medical veterinar împuternicit calificat şi instruit în mod adecvat să efectueze activități oficiale.

Certificatele de sănătate se emit pentru una sau mai multe porcine care provin din aceeaşi exploataţie, alcătuiesc un singur lot, sunt îmbarcate în acelaşi mijloc de transport, provin din aceeaşi exploataţie de origine şi părăsesc exploataţia de origine, având aceeaşi destinaţie finală.

Costurile aferente certificării de sănătate de la origine sunt suportate de către proprietarii/deţinătorii animalelor.

36

Având în vedere pericolul cauzat de virusul pestei porcine africane şi riscul de difuzare al acestuia, mişcarea porcinelor vii pe teritoriul României se efectuează numai dacă acestea sunt identificate şi însoţite de:

a) certificat de sănătate;b) documente de mişcare:(i) formularul F2, prevăzut în anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a porcinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul porcinelor vii care pleacă din exploataţiile nonprofesionale, care poate fi eliberat până la împlinirea termenului prevăzut la art.17 (31.12.2020), sau(ii) formularul de mişcare pentru porcinele vii, prevăzut în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară privind Sistemul de Identificare şi Înregistrare a porcinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranţaAlimentelor nr. 85/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul porcinelor vii ce pleacă din exploataţiile comerciale; sau (iii) documentul de mişcare al animalelor vii, prevăzut în anexa nr. 8 la Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a porcinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul porcinelor vii care pleacă din exploataţiile comerciale de tip A.

Porcinele vii destinate sacrificării într-un abator trebuie să fie însoţite de certificat sanitar veterinar, document de mişcare şi documentul privind informaţiile pentru lanţul alimentar.

Reprezentantul legal al abatorului are obligaţia transmiterii documentului privind informaţiile pentru lanţul alimentar, completat de medicul veterinar oficial din abator, la exploataţia comercială de origine, în termen de 48 de ore de la sacrificarea animalelor sau după primirea rezultatelor buletinelor de analiză relevante în cazul în care au fost efectuate determinări de laborator.

Certificatele trebuie tipărite pe format A 4, în două exemplare, având codul judeţelor, în serii consecutive de la A la Z şi numere de la 00001 până la 99999 pentru fiecare serie, de direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Înaintea mişcării, porcinele vii vor fi examinate clinic de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

37

În cadrul controlelor efectuate medicul veterinar oficial are obligaţia să verifice respectarea cerinţelor de biosecuritate şi să completeze fişa de inspecţie pentru pesta porcină africană/clasică în exploataţiile comerciale.

Atunci cănd autoritatea competentă acordă derogări faţă de restricţiile de mişcare a porcinelor medicul veterinar oficial are obligaţia să verifice modul de respectare a programuli stabilit.

Este interzisă reintroducerea în fermele comerciale a porcinelor ieşite din exploataţie, în scopul comercializării către exploataţiile nonprofesionale.

Mişcarea porcinelor din exploataţiile comerciale către exploataţiile nonprofesionale, aflate în unităţi epidemiologice cu risc crescut de expunere la un agent patogen, se face numai cu aprobarea direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Operatorii au obligaţia să respecte restricţiile impuse de autoritatea competentă atunci când s-a dispus reţinerea oficială în exploatație.

Transportul porcinelor vii este permis numai cu mijloace de transport înregistrate/autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Exploatațiile comerciale de tip A care sunt înregistrate sanitar-veterinar la data intrării în vigoare a prezentei norme sanitar-veterinare, au obligaţia de a solicita autorizarea sanitar-veterinară, la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei norme sanitar-veterinare.

Exploataţie comercială de tip A de porcine - exploataţie de porcine care este autorizată sanitar-veterinar, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate de oficiul registrului comerţului, inclusiv exploataţia de porcine cu sistem semideschis, care este înregistrată în SNIIA şi în care sunt respectate regulile prevăzute la nivelul 2 de biosecuritate.

Prin excepţie, exploataţiile comerciale de tip A de porcine, care au proiecte aprobate prin Agenția de Finanțare al Investițiilor Rurale pot solicita autorizarea numai la finalizarea proiectului.

Toate exploataţiile de porcine trebuie să asigure condiţii minime de bunăstare prevăzute de legislația în vigoare. Asociaţiile de profil în colaborare cu autorităţile competente vor elabora şi promova ghiduri de

38

bune practici privind implementarea principiilor şi condiţiilor de biosecuritate pentru toate tipurile de exploataţii de creştere a porcinelor.

Proiect de Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitar - veterinare, semnat de ministrul agriculturii Adrian Oros și președintele ANSVSA, Robert Chioveanu, publicat pe pagina oficială ANSVSA.

ROBERT CHIOVEANU, ANSVSA: ”NU VOM INTERZICE PORCUL DIN GOSPODĂRIILE POPULAȚIEI!” Angelica Lefter - 2 martie 2020

https://youtu.be/WMdYJnR4TTg

Nu vom interzice porcul din gospodăria populației, creșterea lui se va face în continuare în gospodăriile populației și populația și acel gospodar își va permite să taie porcul în gospodărie. Este mesajul pe care președintele Autorității Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, dr. Robert Chioveanu, îl transmite românilor prin intermediul Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Referitor la creșterea porcilor în gospodăriile populației, dar și despre ordinul nou pus în dezbatere publică de ANSVSA într-o formă actualizată, dr. Chioveanul arată că gospodarii nu trebuie să se teamă că le va fi interzisă creșterea porcilor. La nivel guvernamental, împreună cu cetățenii și cu fermierii, se caută cea mai bună soluție pentru stoparea extinderii virusului pestei porcine africane prin instituirea unor măsuri de biosecuritate.

Vă reamintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat în premieră prevederile ordinului președintelui ANSVSA care, în forma pusă în dezbatere publică, propune interzicerea creșterii suinelor în aer liber, în exploatații agricole deschise, precum stânele, precum și interzicerea reproducției suinelor în gospodării. 

Iată, integral, declarația președintelui ANSVSA, dr. Robert Chioveanu, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO:

39

”Acest ordin privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine este un ordin care este în dezbatere publică în urma consultărilor făcute cu cetățenii, cu fermierii, cu asociațiile producătorilor de carne de porc din România. Acest ordin a fost publicat pentru prima dată în guvernarea PSD, în luna noiembrie 2019. Acest ordin a fost  subsecvent unui ordin al ministrului agriculturii din acea dată, din noiembrie, domnul Daea, care a spus că toți gospodarii vor crește doar 5 porci și a dimensionat cu 5 porci gospodăria populației. Acest ordin vine cu clarificări privind condițiile de biosecuritate. În prezent este în dezbatere publică și obiectivul este de a găsi cea mai bună soluție prin care să permită creșterea porcului în gospodărie, dar totodată și în fermele comerciale și să ia toate măsurile pentru a reduce la maximum aceste focare de pestă porcină africană.

Acest ordin privind condițiile de biosecuritate vine cu o serie de măsuri și cu responsabilități, atât din partea fermierilor care dețin ferme comerciale, cât și din partea gospodarilor – cei care dețin porci în gospodării. El este în dezbatere publică și ne gândim ca aceste măsuri să fie în primul rând informale, să informăm toți cetățenii despre pericolul și dezastrul economic al acestui virus care este în momentul de față pe teritoriul și evoluează pe teritoriul României și începând cu 1 ianuarie 2021 să  putem să începem să implementăm o serie de măsuri care să vină în sprijinul combaterii virusului pestei porcine africane.

Fac un apel ca toți cetățenii să înțeleagă că Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară nu interzice creșterea porcului în gospodăria populației!

Noi doar impunem anumite condiții de creștere și trebuie să fim conștienți că indiferent că vei crește 5-100-200-1000-40.000, această creștere trebuie să fie cu respectarea unor reguli de biosecuritate.

Domnul ministru Daea a impus din luna noiembrie 2019, prin acel ordin semnat pe ultima treaptă când a plecat, ca toate gospodăriile populației să fie dimensionate doar la 5 porci. Noi nu am abrogat acest ordin, nu am făcut acest ordin pe condițiile de biosecuritate ca o măsură complementară, ci doar pentru a respecta toți niște reguli ca să putem să limităm răspândirea virusului pe teritoriul României și dezastrele și pagubele economice care în momentul de față sunt uriașe pentru toți fermierii și crescătorii de porci din România.

RETRAGEȚI ORDINUL ANSVSA! Agroinfo 03 martie 2020 - ULTIMA ORĂ! Parlamentarii i-au cerut ASTĂZI ministrului agriculturii, Adrian Oros, la audierea din comisiile de specialitate

40

reunite ale Parlamentului, să retragă proiectul de Ordin ANSVSA care stabilește restricții la creșterea porcilor. Acest proiect a provocat un val uriaș de furie în rândul fermierilor după ce AGROINFO i-a făcut cunoscut conținutul.

Parlamentarii i-au cerut ministrului agriculturii, Adrian Oros, la audierea de astăzi din comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului, să retragă proiectul de Ordin ANSVSA care stabilește restricții la creșterea porcilor.

Cu privire la creșterea suinelor în gospodăriile țărănești, vă rog să retrageți acel Ordin ANSVSA până când împreună cu crescătorii de animale, cu toți factorii veți ajunge la soluția definitivă, altfel se creează confuzii în teritoriu și cine știe ce Dumnezeului mai suntem puși să răspundem. Rugămintea este să retrageți acel ordin de pe site în așa fel încât după ce discutați cu toți crescătorii, cu toți factorii importanți, să puteți să degajați o soluție care să fie unitară, i-a cerut deputatul Gheorghe Tinel (PNL), membru în Comisia de agricultură din Camera Deputaților, ministrului agriculturii Adrian Oros.

Acel Ordin este pe site-ul ANSVSA, nu pe site-ul ministerului și este de doi ani aproape (atenție! proiectul de Ordin ANSVSA a fost publicat pe site pe 28 februarie 2020 n.r.). A fost retras și iarăși pus. Este în discuție, faptul că el este acolo nu încurcă cu ceva o discuție și o dezbatere publică. Dar dacă cei de la ANSVSA vor considera să-l retragă până vor termina discuțiile, îl vor retrage. Repet, nu este pe site-ul ministerului, a răspuns ministrul Oros.

Adrian Oros a fost avizat favorabil, astăzi, pentru a treia oară, în funcția de ministru al agriculturii, în comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului României, cu 18 voturi pentru.

Pe scurt, vă reamintim că proiectul de Ordin ANSVSA privind măsurile de biosecuritate în exploatațiile de creștere a porcinelor, publicat în dezbatere pe pagina oficială ANSVSA, interzice creșterea porcilor în aer liber, la stâne, cantoane, etc., interzice gospodăriilor țărănești să crească porci pentru reproducție, interzice acestor gospodării să vândă porci vii.

Condiții noi pentru fermierii care vor să își vândă animalele la târguri! agrointeligenta.ro - 2 martie 2020

41

Măsuri privind vânzarea animalelor în târguri! Deși oboarele au fost închise de aproape doi ani ca măsură de prevenire a pestei porcine africane, ANSVSA a publicat un proiect de ordin prin care instituie și o regulă nouă pentru fermierii care participă cu animale la aceste evenimente zootehnice.

În actul normativ pus în dezbatere publică de către ANSVSA, fermierii care cresc bovibe, ovine și caprine sunt supuși la două reguli noi dacă doresc să participe la târgurile de animale. Astfel, ”La sosirea animalelor din speciile bovine, ovine și caprine, în exploataţii de tip târgur de animale vii, baze de achiziţii pentru animale vii sau expoziţii de animale, deţinătorul acestora are obligaţia de a prezenta medicului veterinar de liberă practică împuternicit cu activitatea din unitatea respectivă formularele de mişcare şi de a preda reprezentantului unităţii exemplarul albastru al acestor formulare”, se stipulează în proiectul de ordin al Președintelui ANSVSA.

”În cazul în care animalul din speciile bovine, ovine și caprine, care a ieşit către exploataţii de tip târguri de animale vii, baze de achiziţii pentru animale vii sau expoziţii de animale, s-a întors în exploataţia de origine, deţinătorul acestuia are obligaţia de a notifica medicul veterinar de liberă practică împuternicit, prin predarea către acesta a exemplarului negru al documentului de mişcare”, se mai arată în actul normativ.

REGULI ANSVSA STRICTE pentru CRESCĂTORII DE OVINE, CAPRINE ȘI BOVINE! Agroinfo  02 martie 2020 - ORDIN ANSVSA. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) stabilește, printr-un proiect de Ordin, publicat pe pagina sa oficială, reguli stricte pentru crescătorii de ovine, caprine și bovine. ATENȚIE! În exploataţiile comerciale, autorizate/înregistrate pentru creşterea altor specii de animale, este interzisă creşterea porcinelor!

Proiectul de Ordin care stabilește norme de biosecuritate pentru creșterea porcinelor, fixează reguli aspre și pentru crescătorii de animale din alte specii, ovine, caprine sau bovine.

42

REGULI CRESCĂTORI DE OVINE, CAPRINE ȘI BOVINE

Fiecare deţinător de animale are obligaţia de a colabora cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în vederea identificării şi înregistrării animalelor din speciile bovine, ovine și caprine din exploataţia sa.

Fiecare deţinător de animale achiziţionează, direct de la un furnizor primar sau de la un furnizor secundar, mijloacele de identificare necesare identificării animalelor din speciile bovine, ovine și caprine deţinute.

Fiecare deţinător de animale are obligaţia de a notifica medicului veterinar de liberă practică împuternicit orice intenţie de mişcare a animalelor din speciile bovine, ovine și caprine; în acest scop, solicită medicului veterinar de liberă practică împuternicit eliberarea formularului de mişcare.

Numai animalele înscrise în formularul/documentul de mişcare pot fi mutate dintr-o exploataţie în alta, inclusiv cele având drept destinaţie un abator, în vederea tăierii; circulația porcinelor dintr-o exploatație nonprofesională cu porcine către o altă exploatație, fie ea și un abator, este interzisă.

La ieşirea animalelor din speciile bovine, ovine și caprine, către altă exploataţie, formularul de mişcare albastru - matcă şi cupon.

La intrarea în exploataţie a animalelor provenite din unităţi documentul de mişcare exemplarele albastru şi negru; în cazul exploatației nonprofesionale cu porcine, formularul de mișcare porcine vii sau documentul de mișcare, exemplarele albastru și negru, după caz.

În cazul în care animalul din speciile bovine, ovine și caprine, care a ieşit către exploataţii de tip târguri de animale vii, baze de achiziţii pentru animale vii sau expoziţii de animale, s-a întors în exploataţia de origine, deţinătorul acestuia are obligaţia de a notifica medicul veterinar de liberă practică împuternicit, prin predarea către acesta a exemplarului negru al documentului de mişcare.

La sosirea animalelor din speciile bovine, ovine și caprine, în exploataţii de tip târguri de animale vii, baze de achiziţii pentru animale vii sau expoziţii de animale, deţinătorul acestora are obligaţia de a prezenta medicului veterinar de liberă practică împuternicit cu activitatea din unitatea respectivă formularele de mişcare şi de a preda reprezentantului unităţii exemplarul albastru al acestor formulare.

La constituirea unei exploataţii de tip stână şi tabără de vară, prin încredinţarea animalelor din speciile bovine, ovine și caprine către un deţinător sau către proprietarul  acelei exploataţii, acesta preia numai animale care sunt însoţite de formularul, documentul de mişcare.

43

În perioada în care animalele din speciile bovine, ovine și caprine se află într-o exploataţie de tip stână şi tabără de vară, proprietarul acesteia sau deţinătorul animalelor are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa formularele/documentele de mişcare ale tuturor animalelor din respectiva exploataţie.

În cazul deschiderii sau redeschiderii unei exploataţii, proprietarul acesteia informează medicul veterinar oficial, cu 7 zile înainte, despre respectiva intenţie de deschidere a activităţii; pentru exploatațiile comerciale de tip A de porcine, redeschiderea exploatației se face doar după obținerea autorizației sanitar - veterinare și/sau reînnoirea acesteia, după caz, iar Sistemul Național de Identificare și Înregistrare al Animalelor, SNIIA, nu va permite mișcarea animalelor din speciile bovine, ovine și caprine către aceasta.

În cazul în care încredinţarea animalelor se face către un mijlocitor de afaceri cu animale vii, în documentul de mişcare va fi completat codul de înregistrare al acestuia, iar la înregistrarea mişcării în SNIIA va fi, de asemenea, înregistrat acest cod ca şi destinaţie intermediară a animalelor; încredințarea animalelor din specia porcină către mijlocitorii de afaceri cu animale vii este interzisă.

În cazul în care, achiziţionarea animalelor se face de la un mijlocitor de afaceri cu animale vii la înregistrarea mişcării în SNIIA va fi completat, de asemenea, codul de înregistrare al acestuia; achiziționarea animalelor din specia porcină de la mijlocitorii de afaceri cu animale vii este interzisă.

La sosirea animalelor din speciile bovine, ovine și caprine în exploataţii de tip târguri de animale vii, baze de achiziţii pentru animale vii sau expoziţii de animale, deţinătorul acestora are obligaţia de a prezenta medicului veterinar de liberă practică împuternicit cu activitatea din unitatea respectivă documentele de mişcare şi predă reprezentantului unităţii exemplarul albastru al acestor documente.

La constituirea unei exploataţii de tranzit de tip stână sau tabără de vară, prin încredinţarea animalelor din speciile bovine, ovine și caprine, către un deţinător sau către proprietarul acelei exploataţii de tranzit, acesta preia numai animale care sunt însoţite deformularul/documentul de mişcare.

În perioada în care animalele din speciile bovine, ovine și caprine se află într-o exploataţie de tranzit de tip stână sau tabără de vară, proprietarul acesteia sau deţinătorul animalelor are obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control formularele/documentele de mişcare ale tuturor animalelor din respectiva exploataţie.

44

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sunt responsabili cu efectuarea identificării animalelor din speciile bovine, ovine și caprine şi cu înregistrarea acestora în SNIIA, în cazul exploataţiilor pentru care au fost împuterniciți, potrivit legii.

În cazul mişcării animalelor din speciile bovine, ovine și caprine, având ca efect descreşterea numărului de animale în exploataţia de referinţă, ca urmare a vânzărilor, donaţiilor sau încredinţărilor de animale - turmă în transhumanţă care pleacă cu cioban, medicul veterinar de liberă practică împuternicit întocmeşte şi eliberează un formular de mişcare, pentru fiecare animal sau grup de animale.

Medicul veterinar aplică animalelor din speciile bovine, ovine și caprine, născute în exploataţie mijloacele oficiale de identificare în termen de 7 zile de la solicitare.

PROIECT ORDIN pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitar - veterinare, semnat de președintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu și de ministrul agriculturii Adrian Oros.ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Ferma de lapte bio. Povestea de succes a unui bistrițean cu 18 vaci care a mers pe modelul elvețian Angelica Lefter 3 martie 2020

Ferma de lapte bio este una dintre afacerile spre care se pot îndrepta crescătorii de animale care nu dețin efective mari de animale și nici cuprafețe extinse. Avantajul business-ului ecologic în zootehnie îl reprezintă un preț cu circa 50% mai mare pentru litrul de lapte, însă dezavantajele sunt numeroase și, cu siguranță, unul dintre motivele pentru care astfel de ferme sunt încă rare în România.

45

În comuna Șieu, județul Bistrița-Năsăud, fermierul Ioan Timar este unul dintre cei care s-au încumetat să facă pasul de la agricultura tradițională la cea bio. La cei 50 de ani ai săi, crescătorul de animale poate spune că a învins birocrația ce ține de certificarea exploatației sale. Deține un efectiv 18 vaci cu lapte, aproximativ 15 hectare de pășune și 30 de hectare în arendă și un tanc de răcire a laptelui, ferma sa fiind una dintre cele care au atins ”imposibilul”.

Ioan Timar a început să facă agricultură la fel ca orice alt fermier, iar o experiență peste hotare i-a schimbat total viziunea. El a vorbit jurnaliștilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, despre drumul său prin meandrele unei afaceri, care s-a dovedit a fi, în cele din urmă, un succes.”Sunt crescător de animale, de vaci, am și câteva oițe, dar acelea sunt mai puține. În momentul de față am 18 vaci, Red Hostein și Bălțată cu Negru, iar tot ce produc este ecologic. Am avut un exemplu foarte bun de realizare a producției. Am fost în Elveția într-un schimb de experiență. Acolo am fost la mai mulți fermieri și unde am mers eu era totul bio și erau prețuri mai bune, adică mai mari la produsele bio. Dacă vindeau ceva era plătit mai bine. Acum asta se întâmplă acest lucru și la noi în țară: de când produc ecologic a crescut prețul la lapte. Eu nu prelucrez laptele, doar îl distribui la fostul Napolact, în momentul de față Friesland, în județul Mureș. Prețul diferă în funcție de grăsimea laptelui livrat, de cantitate, de proteine…”, a mărturisit Ioan Timar.

Să produci lapte ecologic în România nu este ușor, dar nici foarte greu, a menționat fermierul. Ioan Timar deține în jur de 15 hectare de pășune și lucrează în arendă alte 30 de hectare, însă contează calitatea pășunilor. Iarba trebuie să fie, de asemenea, de bună calitate. Laptele este controlat frecvent, iar conversia terenurilor este și ea de durată, însă un moment prielnic pentru alte investiții necesare, explică fermierul: ”Se face analiza laptelui, de două-trei ori pe lună, uneori și de patru ori. Procedeul este următorul: vine un inginer de la fabrică, ia probe și le trimite la un laborator din Cluj. Pe telefon îmi vine rezultatul analizelor. Totul este controlat. Depinde de alimentație – ea dă calitatea. Eu primesc în jur de 1,95 de lei pe litru. Am și un tanc de răcire, acela l-am achiziționat eu la mâna a doua, m-am decis să îl cumpăr în timpul în care

46

eram în conversie. În momentul de față am numai 6 vaci care produc lapte, restul sunt gestante. Am avut de dimineață 180-190 de litri pe două zile, de la 6 vaci. Vacile sunt bune de lapte, cu aproximație cel mai mult dau 22-25 de litri la prima lactație, după fătare. Le hrănesc cu lucerna pe care o produc eu, făină de mălai, grâu, exact numai ce cultiv eu, din producția proprie. Am terenuri certificate bio, 2-3 hectare și am mai cumpărat acum, dar alea sunt în conversie. Pășunea este un teren introdus la AgroMediu, nu se folosește azot, nimic, este o pășune particulară, un composesorat din care fac si eu parte, am 5 hectare.”

Trecerea de la agricultura convențională la cea bio i-a luat fermierului 3 ani, însă asta nu l-a deznădăjduit. Spune că este producător de 2 ani, însă vacile crescute de Ioan Timar au suportat bine trecerea, iar acum sunt în control oficial.

”La mine conversia a durat 3 ani, dar nu am întâmpinat probleme majore. Doar controalele, dar acolo eram pregatit cu tot ce-mi trebuia – în general trebuie să ai documentațiile, terenul curat. Nu am întâmpinat probleme, însă am avut o ușoară neîncredere, că altfel cred ca aș fi putut fi mai de mult fermier bio. Mulți spuneau că e greu, e dificil, neîncrederea cred că a fost cea care m-a determinat să nu fac primii pași mai repede”, ne-a mai spus crscătorul bistrițean.Certificarea exploatației lui Ioan Timar a fost făcută cu Ecocert. ”Conversia am încheiat-o în 2018, sunt producător de vreo 2 ani. Vacile de exemplu sunt acum în control oficial, e reproducție. Și acolo trebuie plătite niște facturi, dar sumele nu sunt așa mari, în funcție de efectivul de animale, de terenul pe care le ai. Vacile s-au adaptat foarte bine la schimbarea aceasta. La început am ținut Holstein cu Negru pe urmă cu Red Holstein, de 4-5 ani sunt în control oficial și vacile sunt bune, nu am ajuns încă la performanța cu mame de taur, dar urmează”, a mai spus Ioan Timar.

Fermierul Ioan Timar ar fi interesat  de utilizarea de  îngrășăminte și erbicide ecologice, pe care cu greu le găsește la noi în țară, însă a folosit până acum modelul elvețian de rotire a culturilor și chiar a funcționat. Deși pare că traseul către procucția bio a fost unul fără prea multe piedici, fermierul a menționat că încă nu a accesat

47

fonduri europene, nu pentru că nu ar fi interesat, ci pur și simplu a considerat că birocrația este prea mare.

”N-am accesat fonduri europene. Sincer, nici nu am încercat. Am nevoie de bani, dar așa a fost, sunt prea multe demersuri de facut, prea multe acte, birocrația m-a descurajat. Eu aș vrea să accesez acum niște fonduri că am doi copii, unul care face 20 de ani și aș vrea să-l trec pe el, poate va beneficia de fondurile de instalare din programul ”Tânărul Fermier”, să vedem dacă reușesc. Am 14-15 hectare de teren, este un teren personal și mai lucrez în arendă, cam în jur de 30 de hectare. M-ar interesa acum să mă documentez, să cumpăr erbicide eco și îngrășăminte. Experiența din Elveția m-a ajutat mult, că roteau culturile și producția trebuie făcută prin rotație, și am aplicat și eu modelul elvețian și chiar a funcționat în România. Suntem în jur de 5 producători bio în comuna Șieu. Mai fac schimb de idei și experiență și cu ei”, a declarat Ioan Timar, fermier care produce ecologic, din județul Bistrița-Năsăud, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.Experiența fermierului bio din Șieu este una dintre cele mai reușite, iar povestea merge mai departe pentru Ioan Timar. Dacă ar fi să ofere un sfat fermierilor care doresc să producă ecologic, acesta ar fi: să aibă mai mare încredere în propriile forțe pentru că și în România se poate face agricultură bio!e

9 MARTIE: ÎNTÂLNIRE DE GRAD 0 LA BUCUREȘTI PE TEMA AGRICULTURII DIGITALE! agrointeligenta.ro - 25 februarie 2020

TMT PR se alătură co-liderului SmartAgriHubs pentru Europa de Sud Est – ANAMOB pentru a aduce în România un eveniment european major, dedicat viitorului ecosistem agroalimentar digital. 

Digitalizarea agriculturii este considerată domeniu prioritar pentru Uniunea Europeană, care a alocat deja din 2020 bugete importante pentru asigurarea tranziției la digitalizare a sectorului agroalimentar prin noi platformele-program Horizon 2020, se arată într-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

48

Unul dintre acestea este proiectul SmartAgriHubs destinat să să finanțeze construcția noului ecosistem digital de agrifood, în strânsă sinergie cu alte platformele cum sunt: Internet of Food & Farm – IoF2020 https://www.iof2020.eu/, agROBOfood https://agrobofood.eu/project/, Demeter http://h2020-demeter.eu/, Nefertiti https://nefertiti-h2020.eu/, Atlas https://www.atlas-h2020.eu/.

Toate aceste programe urmează să finanțeze, până în 2022, prin grant-uri, proiecte experimentale pilot de cercetare-inovare digitală pentru operatorii din agrifood.

UE a reconfirmat recent că fondurile ce urmează să fie alocate pentru următorul exercițiu 2021-2027 (peste 1 trilion euro) vor fi utilizate pe două direcții: digitalizare și neutralitate climatică (soluții prin excelentă tot digitale). La nivelul României, toate măsurile de investiții din pilonul I vor trebui să includă componente clare de cercetare-inovare digitală, iar circa 40% din măsurile pentru pilonul II vor trebui orientate spre provocările de mediu și climă.

Pe 9 martie toată elita europeană și internațională care participă la implementarea platformelor menționate, se va reuni la București, pentru a prezenta stadiul de implementare, programul de evoluție pentru următorii 3 ani și de prezentare a soluțiilor finanțate până în prezent, în cadrul unei expoziții.

De asemenea, va avea loc o sesiune dedicată sectorului de agrifood din România, la care sunt așteptați peste 200 de fermieri reprezentativi români.

Dintre vorbitorii confirmați amintim pe: Adrian Oros Nechita, Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Peka Pessonen vocea fermierilor europeni, secretarul general al Copa Cogeca, Siegfried Mureșan, Membru Parlamentul European, Dacian Cioloș, Membru Parlamentul European și Președintele grupului Renew Europe, Teofil Dascălu, Owner&Founder Frizon Group si James Barlow Manager Research & Development Serban Group.

Participarea la eveniment este deschisă în baza înregistrării prealabile pe linkul: http://conferinte.tmtpr.ro/agricultura-de-precizie/

Ediția a 3-a a forumului dedicat agriculturii digitale a reunit 200 de fermieri de top din cultură mare, zootehnie și horticultură, ce însumat exploatează peste 250.000 de hectare.  Pentru prima dată în cadrul evenimentului, a fost organizată o gală de premiere, difuzată live pe canalele Agrointeligența – AGROINTEL.RO, care este și partener media al evenimentului.

49

TMT PR, alături de partenerii strategici ai evenimentului a recunoscut meritele unor fermieri români progresiști, care au reușit cu ajutorul tehnologiei să reducă costurile și să producă mai mult cu aceleași resurse: Lucian Buzdugan – Agricost (56.000, jud. Brăila), Laurențiu Sarcină – Columiron (1000 ha, jud. Timiș), Cristian Candeț – Maria Group (35.000 ha, jud. Timis, Giurgiu, Călărasi, Constanța), Costel Trif – Grano Agro (1600 ha, jud. Prahova), Teofil Dascălu (Frizon Group 3800 ha, jud. Vrancea), Ianco Zifceak – Maxagro (10.000 ha, 2000 vaci, jud. Timiș), Vlad Peica (150 ha, 200 de vaci, jud. Bistrița Năsăud).

VITICON 2020. Evenimentul a reunit peste 180 de viticultori și producători de vin interesați de noile tehnologii din viticultură Ramona Dascălu3 martie 2020

Cea de-a doua ediție a Conferinței Viticulturii Românești – VITICON 2020, organizată în data de 24 februarie, la Poiana Brașov, de către Agricover, unul dintre principalii jucători din agribusiness-ul românesc, a reunit peste 180 dintre cei mai performanți viti-vinicultori, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii și soluții integrate pentru protecția plantelor.

Pe parcursul celor două sesiuni de discuții moderate de către Cătălin Păduraru, expert piața de vin și președinte VINARIUM International Wine Contest, au fost discutate schimbările aduse de reforma Politică Agricolă Comună (PAC) în sectorul viticol, tendințele pieței la nivel național și European, dinamica pieței de vin în România, cele mai inovatoare tehnologii pentru creșterea productivității și, nu în ultimul rând, au fost prezentate soluțiile specializate de finanțare și de creștere a producției pentru un sector viticol competitiv.

“Sunt încântat să constat că această conferință a devenit o tradiție și a căpătat forța necesară pentru a reuni într-un număr atât de mare viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din Lumea Vinului. Reușim astfel să ne apropiem de un obiectiv comun, acela de a construi împreună un brand viticol pentru România. Chiar dacă mai sunt

50

mulți pași de făcut, consider că primul a fost parcurs cu succes. Am convingerea că ne vom aduna și mai mulți, iar autoritățile vor înțelege și vor sprijini concretizarea demersurilor noastre pentru a putea afirma cu mândrie că pe acest teritoriu se produce vin – din VITIS VINIFERA – încă de acum 7.000 de ani”, a declarat Cătălin Păduraru, expert piața de vin și președinte al VINARIUM International Wine Contest.În ce privește atitudinea consumatorilor din sectorul de vin, conform celor mai recente date prezentate de către Nielsen România, doar 25% dintre români sunt siguri că un vin scump își merită prețul. 32% dintre consumatori aleg un vin mai scump doar atunci când se întâlnesc cu colegii de muncă, iar 30% atunci când sărbătoresc un eveniment important, aniversare sau promovare.

În preferințele de consum, vinul câștigă teren în fața berii și a băturilor alcoolice tradiționale cu 13% în 2019, față de 12% în 2018 și 2017. În 2019, vinul alb a fost prima alegere a consumatorilor, iar vinul roșu a pierdut volume importante în favoarea rose-ului. În continuare, vinul demidulce este favoritul consumatorilor la nivelul total al pieței, inclusiv mass-market, însă s-a conturat o creștere  semnificativă și pentru vinul sec.

În ce privește ambalajul, piața este dominată de cel din sticlă, iar cantitatea preferată în România este de 0,75 litri, conform datelor de retail audit Nielsen.

VITICON 2020 și-a desemnat și un câștigător în urma unei degustări de vinuri ad-hoc, cei doi reprezentanți ai Cramei Ur din Bihor, Ur Sigismund și Ur Zsigmond, tată și fiu, urmând să aibă parte de o experiență unică oferită de către Agricover, o excursie pe drumul vinului, în Franța.Cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Adama, Bayer, Corteva, Intermag, SummitAgo – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performante tratamente pentru cultura de viță de vie.Agricover S.A. este subsidiară a Agricover Holding – principalul jucător din agribusiness-ul românesc, cu o activitate de peste 20 ani în acest domeniu. Din Holding mai fac parte Abatorul Periș SA, entitate nou înființată în aprilie 2019 în scopul derulării operațiunilor de Agri-Food din cadrul grupului și Agricover Credit IFN S.A., prin care se derulează activitatea de Agri-Finance. Cu un model de business puternic integrat, Agricover este o verigă cheie ce susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România.

51

Agricover Credit, IFN-ul care finanţează fermierii, şi-a majorat profitul cu 21% în 2019, la 40 mil. lei   Cristina Bellu 03.03.2020,

Robert Rekkers, Director General, Agricover Credit IFN

Agricover Credit IFN, divizia de finanţare a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani şi BERD, a încheiat 2019 cu un profit net de 40,1 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, în timp ce numărul clienţilor activi a ajuns la 3.434, plus 23% faţă de 2018.

“În 2019, am continuat creşterea sustenabilă prin dezvoltarea portofoliului de clienţi, fermieri mici şi medii, şi împreună cu Agricover S.A. am dezvoltat produse noi, de sinergie,” spune Robert Rekkers, Director General, Agricover Credit IFN.

Instituţia financiară a acordat anul trecut credite în valoare de 1,88 mld. lei, expunerea din credite crescând cu 19%, la 1,55 mld. lei.

Potrivit rezultatelor raportate de companie, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,3%, în creştere uşoară faţă de anul precedent, în timp ce nivelul capitalurilor proprii a avansat cu 35%, la valoarea de 297 mil. lei.

Agricover Credit IFN: 1,88 miliarde lei, valoarea creditelor în 2019 și peste 3.000 de clienți Mihaela Prevenda Marți, 03 Martie 2020

Agricover Credit IFN, instituție financiară non-bancară dedicată finanțării agriculturii românești, a înregistrat anul trecut un profit net de 40,168 milioane lei, reprezentând o creștere de 21% față de anul 2018. Valoarea creditelor acordate în 2019 a fost de 1,88 miliarde lei, în

52

timp ce numărul clienților activi a ajuns la 3.434, în creștere cu 23% față de 2018.

Pentru anul 2020, Agricover Credit IFN își propune să continue strategia de creștere axată pe optimizarea portofoliului de produse, cu o atenție specială pentru agricultura sustenabilă și dezvoltarea de noi parteneriate strategice, pentru a răspunde nevoilor reale ale fermierilor, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a agriculturii românești. „De 12 ani, susținem eficient agricultura românească și am devenit prima opțiune a fermierilor atunci când se gândesc la finanțarea afacerilor. În 2019, am continuat creșterea sustenabilă prin dezvoltarea portofoliului de clienți, fermieri mici și medii, și împreună cu Agricover SA am dezvoltat produse noi, de sinergie. Cu ajutorul unei echipei comerciale puternice, continuăm să oferim soluții specializate la nivel național, răspunzând nevoilor specifice de finanțare ale partenerilor noștri, fermierii”, a precizat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN.

Produsele care răspund nevoilor specifice ale fiecărui segment din agricultură au reprezentat motorul creșterii în anul 2019. Produsele „Cash Discount” și „Creditul 1X2”, două soluții unice de creditare ale Agricover, au fost bine primite de către fermieri pe parcursul anului trecut, iar „Motorină cu plata la recoltă”, soluție oferită prin intermediul unui credit negarantat dedicat exclusiv finanțării achiziției de motorină, rămâne unul dintre cele mai accesate de către fermierii din toată țara. „Anul trecut, plecând de la nevoia segmentului de ferme mici și medii, am dezvoltat „Creditul 1X2 - Alegeri de două ori mai bune”, un produs inovativ, asociat cu achiziția de produse pentru protecția plantelor, și s-a dovedit a fi unul de succes”, a arătat Robert Rekkers.

Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, precum International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, International Investment Bank, ResponsAbility, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), valoarea totală a fondurilor accesate în 2019 fiind de 1,571 miliarde de lei.

Informații financiare la 31 decembrie 2019:

Profitul operațional: 46,684,426 lei, în creștere cu 21% Profitul net: 40,168,257 lei, în creștere cu 21% Capitaluri proprii: 297,775,179 lei, în creștere cu 35% Rata de adecvare a capitalului (conform normelor BNR): 25%, în creștere

cu 12%

53

Credite neperformante cu restanțe mai mari de 90 de zile: 1,3% Valoarea creditelor acordate: 1,884,140,016 lei, în creștere cu 16% Expunere din credite: 1,552,145,718 lei, în creștere cu 19% Număr clienți activi: 3,434 fermieri, în creștere cu 23%

54

Conferința Pomiculturii Românești, ediția a VII-a  Mihaela Prevenda Marți, 03 Martie 2020 11:36

În după-amiaza zilei de azi, 3 martie 2020, se desfășoară, la Poiana Brașov, a VII-a ediție a Conferinței Pomiculturii Românești.

Evenimentul organizat de Agricover beneficiază de sprijinul OIPA Legume și fructe/Prodcom - Asociația Interprofesională pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe.Discuțiile sunt axate pe schimbările aduse de reforma PAC în sectorul pomicol, tendințele pieței de profil, tehnologii inovatoare pentru creșterea productivității, evoluția pieței de desfacere în țara noastră. De asemenea, vor fi abordate și soluțiile specializate de finanțare în pomicultură. Și-au anunțat prezența pomicultori din întreaga țară, specialiști, autorități și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii din agribusiness.

ASAS, deputatul şi ogorul Dumitru Nedelcu : 03 martie 2020 Ce legătură există între activitatea parlamentară şi statutul unor terenuri agricole aparţinând Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice?

Una reglementată legal, desigur, având temeiul chiar în Constituţia României, art. 112, (1): ”Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului”. În baza acestui drept constituţional, deputatul Dănuţ Păle, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură, a interpelat ASAS (instituţie publică aflată în coorodonarea ministrului Agriculturii) cu privire la statutul unor terenuri agricole din judeţul Buzău, mai exact din comuna Ruşeţu.

Demnitarul întreabăDănuţ Păle, medic veterinar de profesie, a ajuns deputat de Buzău în 2016, fiind membru PSD. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul cdep.ro, deputatul a deţinut înainte funcţii în cadrul Colegiului Medicilor Veterinari din România şi a activat, de asemenea, în sectorul privat, fiind mulţi ani administrator la S.C. Biovet 96 S.R.L Buzău şi membru CA / preşedinte CA la S.C.

55

Prestcom Serv S.A Buzău. Ajuns deputat în 2016, a devenit membru al Comisiei pentru Agricultură, unde deţine, din 2017, funcţia de vicepreşedinte. În 16 octombrie 2018, Păle a trimis către MADR, cu menţiunea „în atenţia domnului Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice” (ASAS), câteva întrebări privind ”statutul suprafeţei de teren de 1779,49 din comuna Ruşeţu, judeţul Buzău”, teren primit de ASAS în baza titlului de proprietate 56216/37 din 3 iulie 2007. Considerând că ”scopul unei Academii care îşi merită numele este cel de a se concentra în primul rând pe cercetare şi pe inovaţie în domeniul de activitate”, deputatul Dănuţ Păle l-a întrebat pe preşedintele Valeriu Tabără dacă terenul respectiv a fost arendat unei societăţi comerciale. Dacă a fost arendat, care sunt avantajele ASAS? Şi ultima întrebare: ce suprafaţă din total este utilizată în scopul cercetării?

Academia răspundeDeputatul a primit răspunsurile în 23 noiembrie 2018 şi a aflat că din totalul suprafeţei de 1779,49 ha, 1680,38 ha sunt arendate unei firme private, iar diferenţa reprezintă păduri care se află în administrarea Ocolului Silvic Buzău. Din cele 1680,38 ha arendate, 1277 ha sunt teren arabil, 288,44 ha sunt păşuni, 49,27 sunt cc (probabil terenuri destinate cercetării), iar 64,79 ha sunt alte terenuri. ASAS a mai precizat că una dintre obligaţiile contractuale este aceea ca terenul arendat să fie folosit în scopul realizării activităţii de cercetare ştiinţifică şi multiplicare a materialului biologic, realizat în institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, cât şi pentru testarea unor noi soiuri şi hibrizi de cereale şi plante tehnice din import, solicitate de arendator. Totodată, ASAS l-a asigurat pe deputat că banii încasaţi din arendă, după achitarea impozitelor, sunt cheltuiţi în ţară pentru realizarea de investiţii la imobile - construcţii proprietate ASAS, pentru înfiinţarea de plantaţii noi, precum şi în scopul finanţării de proiecte de cercetare-dezvoltare derulate de Fundaţia ”Patrimoniul ASAS” în calitate de autoritate contractantă, cu unităţi de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea ASAS.Deputatul ceruse şi copii ale contractelor de arendă, dar nu le-a primit în răspunsul semnat de ministrul de atunci al Agriculturii, Petre Daea, fiindu-i indicat parlamentarului să se adreseze direct ASAS. Or, ASAS se află în subordinea MADR, astfel încât deputatul Dănuţ Păle era invitat să se plimbe de la Ana la Caiafa, fără să afle nimic. Nu i s-a spus nici măcar numele firmei private care a primit terenul în arendă.

Lista de cheltuieli Nemulţumit de răspunsurile primite, deputatul de Buzău a cerut, în 12 martie 2019, detalii. A întrebat din nou

56

ASAS cât din suprafaţa totală a terenului se utilizează în scopul cercetării? A cerut lămuriri privind proiectele de cercetare desfăşurate pe această suprafaţă şi beneficiile pe care ASAS le obţine de pe urma contractului de arendă încheiat cu firma privată. Academia a răspuns după o lună, precizând că ”suprafaţa arabilă este utilizată pentru producerea seminţelor de grâu, orz şi floarea-soarelui”.

În plus, ASAS i-a comunicat deputatului o listă cu cheltuielile prevăzute pentru 2019 la nivel naţional: finanţarea finalizării contractelor de cercetare cu suma de 749.000 de lei; plata impozitelor (510.000 de lei), din care pentru Ruşeţu pe anul 2019, suma de 104.521 lei; taxe pentru soiuri şi brevete - 20.000 de lei; cadastrarea construcţiilor proprietate ASAS, 195.000 de lei; evaluări şi expertize (130.000 de lei); înfiinţare de plantaţii de măr şi cireş (fără sumă precizată n.n.); întreţinere şi reparaţii clădiri (586.474 lei); cheltuieli pentru plata pădurilor (20.000 de lei) şi pentru publicaţii, 30.000 de lei.

Academia a oferit şi răspunsuri suplimentare despre cheltuielile efectuate în anii anteriori, mai exact în perioada 2013 - 2018: reabilitarea depozitului de mere de la Voineşti; reabilitarea serei de forţat viţe de la SCDVV Drăgăşani şi reabilitarea acoperişului de la combinatul de vinificaţie; reparaţii acoperiş depozit vinificaţie şi şapă armată la sera de altoit Drăgăşani; repararea acoperişului de la SCDVV Odobeşti. De asemenea, ASAS a înfiinţat o plantaţie de măr de 9 ha la SCDP Fălticeni şi o plantaţie de măr şi cireş, pe o suprafaţă de 15 ha, la Voineşti. Totodată, Academia a finanaţat, în perioada 2013-2018, proiecte de cercetare în valoare de 5.446.103 lei, la numeroase staţiuni de cercetare-dezvoltare din ţară: Drăgăşani, Iaşi, Voineşti, Miniş, Palas, Baloteşti, Nucet etc. De observat că printre staţiunile enumerate în răspunsul Academiei nu se regăseşte SCDL Buzău! Din răspunsul oferit de ASAS deputatului Dănuţ Păle mai aflăm că fosta staţiune de ovine Ruşeţu a fost încorporată ca bază experimentală în cadrul ICD pentru Ovine şi Caprine Palas, fiind în conservare până în momentul în care institutul poate angaja noi cercetători, care să relanseze activitatea la Ruşeţu.

Tot în 12 martie 2019, deputatul Dănuţ Păle şi-a concentrat atenţia şi pe un teren de 629,96 ha situat tot în comuna Ruşeţu. Deputatul a întrebat dacă terenul respectiv a aparţinut Institutului de Cercetări Zootehnice în perioada când acesta a funcţionat (perioada interbelică) şi dacă da, sub ce formă şi care sunt documentele care atestă acest lucru. Academia i-a răspuns că a revendicat terenuri care au aparţinut Institutului de Cercetări Zootehnice, în baza Legii 1/1926, fiind îndreptăţită să revendice aceste terenuri în baza Legii 72/2011 şi a Legii 45/2009, dar că terenul din Ruşeţu face obiectul

57

unui litigiu cu Herghelia Ruşeţu.

DIN TAINELE ASAS

ASAS nu a precizat cum se numeşte firma privată care a arendat terenuri. Ce-i drept, nici deputatul nu a cerut acest lucru. A cerut copia contractului, dar Academia nu a pus-o la dispoziţie. Cel puţin, oficial, nu reiese acest lucru. Totodată, Academia nu a precizat care este suprafaţa rezervată cercetării, ce proiecte anume se desfăşoară pe suprafaţa destinată cercetării şi ce beneficii are în urma contractului de arendă de la Ruşeţu. ASAS a evitat răspunsurile concrete, la obiect, preferând să ofere o listă de cheltuieli efectuate în ţară. Tot ce a aflat deputatul şi implicit, noi, publicul, este că, într-adevăr, ASAS a arendat terenuri la Ruşeţu unei firme private.

Teren pentru tineri: este lege, dar nu se aplică Ferma  03 martie 2020 - Legea care acordă tinerilor fermieri dreptul de a beneficia de 50 de hectare de teren agricol, prin atribuire directă de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS), cu contract de arendare/concesiune, este în vigoare încă din anul 2016.  

Modificările la Legea 268/2001 au fost făcute când ministru al Agriculturii era Achim Irimescu, în prezent, ministru plenipotenţiar la Reprezentanţa Permanentă a României la UE, însă legea nu a fost aplicată de atunci, deşi fiecare ministru al Agriculturii a promis terenuri tinerilor fermieri.

Iată ce spune Legea 226/2016, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial 937/22 noiembrie 2016: „Concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinaţie agricolă, libere de contract, în suprafaţă maximă de 50 ha, aparţinând domeniului public şi privat al statului, aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenţi ai învăţământului de profil, în vederea înfiinţării de ferme; în situaţia în care suprafeţele de terenuri disponibile sunt mai mici decât cele solicitate, se aplică procedura concurenţială reglementată de prezenta lege.” Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

.... citeste si partea a doua ....

58