Inul al LXXXIX-îea n-l 41 NUMĂRUL 2 Lei Bmfov Mleveuii 21 Aprilie 1926«

Itd a c ţla şi Ad m in istraţiiPIAŢA LIBERTATE! BRAŞOV

Telefon 226Abonament armai 360 lei Pentru strefnătate 800 k* Anunţuri, reclam? dspă tar#,

Fondată a i l l 0* feeorce lanţruAp«®' I# lf@i m pe «iptămânâ

Prin line însuţi, cefăţene, şi penlrti

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

CONGRESUL P A R T ID U L U I NATIO NALMOŢIUNE.

C ongresul general al Partidului National, întrunit în şedinţă extraordinară la B u cu ­reşti, la 18 Aprilie 1926, luând cunoştinţă de raportul prezentai de com itetul execu ­tiv central şi exam inând situaţia politică creată de ultimile evenimente,

1) C onstată că cond u cerea partidului a făcut toate sforţările spre a im pune o guvernare dem ocratică întem eiată pe vo­inţa naţională, şi că activitatea desfăşurată până acum a inspirat ţării o adâncă în cre­dere, manifestată în repetate rânduri la toate consultările corpului electoral. C o n ­gresul aprobă în întregim e activitatea expusă în raportul com itetului central, îşi exprim ă în cred erea în preşedinţii partidului, d-nii N icolae Iorga şi Iuliu Maniu, în parlam en­tari şi com itetele de conducere, cărora Ie m ulţum eşte pentru m unca devotată şi ne­obosită depusă pentru propăşirea Partidului N aţional;

2) C onstată că în contra indicaţiilor ca ­teg o rice şi repetate ale voinţei naţionale, şi în contra speranţelor tuturor claselor so ­cia le ale ţării, care de şease ani aşteaptă în zadar întronarea unui regim constitu­ţional sin cer şi a unei vieţi publice înte­m eiată pe resp ectu l legilor şi pe voinţa ce lo r mulţi, a fost adus la cârm a ţării un guvern interimar lipsit de orice bază pupulară şi pătat de im oralitatea unei trădări poli­tice , guvern care speră să-şi creeze o ma­joritate parlam entară cu ajutorul unei legi e lectora le anum e întocm ite, spre a falşi- fica expresia adevărată a sufragiului uni­versal ;

3) C onstată că în aceste îm prejurări o rice orientare politică, în afară de indi­caţiile date de m asele populare, nu poate d u ce la izbândă în configuraţia politică de astăzi a ţării, şi că singură o politică nă- ţională, radicală şi dem ocratică poate asi­gura desvoltarea paşnică a poporului nos­tru. D e aceea, congresul aprobă dem er­surile făcute până acum de con d u cerea centrală a Partidului în vederea fuziunii cu partidul ţărănesc, şi face din nou un călduros apel la partidul ţărănesc pentru înfăptuirea unui front unic, singur capabil să asigure, fie prin colaborare, fie prin fuziune, biruinţa forţelor dem ocratice ale

4) C ongresul declară deschisă cam ­pania electorală în vederea viitoarelor a- legeri, pentru A dunarea deputaţilor şi Senat.

Organizaţiile Partidului vor întocm i ne­întârziat listele de candidaturi, pe care Ie vor supune centrului spre aprobare. N ici o listă nu va putea fi depusă fără apro­barea acestuia.

D e asem enea, nici un cartel electoral local nu va putea fi încheiat de către or­ganizaţiile judeţene ale Partidului fără pre­alabila aprobare a cen tru lu i;

5) In fine, congresul autoriză com i­tetul executiv să se com plecteze prin co ­optare cu noui m em brii în locurile ră­m ase vacante, putând spori după tre­buinţă numărul acestor m em bri.

Ziua de Duminecă a fost o dovadă a tăriei şi a so­lidarităţii, care domneşte ia B ă n ui Partidului Naţienal. Mulţimea, care a participat la congresul de Duminecă şi însufleţirea manifestată cu această ocazie, sunt do­vezi că uu partid condus de sentimente ţi principii pentru ţară, nu poate fi vietima unei intrigi poli­tice.

Congresul de alaltăeri dela Bucureşti, a întărit speranţele celor ce au ştiut şi au putut să răooâe ne­clintiţi în faţa altarului, în care şi-au depus speran­

ţele şi crezul zilelor de mai bine pentru ţară.

Zi mare a fost Dumine­că nu numai pentru Par­tidul Naţional, ci pentru în­treaga ţară. Cuvântările ros­tite şi însufleţirea cu care au fost ascultate au dove­dit tăria Partidului Naţio­nal şi au spulberat speran­ţele celor ce credeau că ambiţii şi pofte personale pot izbi îa ceea ce vrea şi cere o ţară întreagă.

Iată decursul acestei ma­nifestaţii de vigoare a unui partid, care nu vrea să cerşească, ci duce lupta, pentru ceea ce vrea.

Discursul d-lui N. IorgaIntrsrspt da fartsnoaie aplan*

ze, d 1 N Iorga, «climat de preşcdiite il coegesililrosteşte următoarea cuvântare:

Vă făd îa număr a«a de mare} noi am chcrait un coagrea |! ezi am fnaletea mea o mare (donare pepafarI. Toate discu­ţiile vor avea lisă, cu voia d* voastră, caractaral da coigras.

VA msiţimcsc că a|i veait, ţi dacă m rosal fripîarei a cftşttgat anele saflete betfg», la schimb, vech’nl miros »1 credinţi! oaeate este mal pateruic decât toate dahorlie de bacătărlr.

Vă maitumeac vi pentru că suut«ti jintr’o aceeaşi credinţă da laptă. Aceasta corespauda şi asfietulal mea şi sufletuial ace­luia pe care Paşi fi văzat baca- roe la aceat loc şi căraia tre* bale să-l trimitem cele ma! căi- dtroaae urări de îasănătoşire.

D-vo&stră nu aduceţi lasă lu ­mii lucridcra şi hotărâre de

. luptă; d-voastrfi puteţi laţciege ţ ca şi mina de ta ţara ara astăzi ‘ alt guvern, decât acela pe care

ar fi trebait aă-1 aibă. Aceasta ie putea şti da mult.

Cred e i au anat obliget al teu «ele trei dorîaţe, mal veehl, ele M. S. pe care au le puteam satisface.

O ordiae, pe eare guverau o îs (alege prin coafiaeere de atare şl de vestiri de re dactil.

O continuitate pentru opera celor ceri plecau fiindcă demo­ralizaseră şl ruinaseră ţara.

O mâni tare eare ar putea •ă losemae — şl aol am fi pu­tut da la nevoie alte — o dic­tatură asemenea cu acela, ca­raghioasă, de attizl.

Deci vremea noastră a*a ve­nit. Ea na va putea veni câtă vreme va fi vorba de a conti­nua o operă pe care cu hotă­râre o condamnăm. Numai a«

tunet: Cest â prendre ou a iefsser.

Noi vom putea guverna nu­mai atunci când Coroana va voi ca o eră nouă să înceapă, pentru lori şi pentru însăşi Co- roenv, pe eare, în ce mă pri­veşte, am servit o cu toată cre­dinţa, cu toată căldura ş! chiar eu riscul persoanei mele, în vremuri rele, când atâţia din cel ce se fflă ezi în Jurul ei, atunci se găseau durea.

Atâta vreme cât va fl nevoe de contrafaceri a!e regimului Brătlanu, noi nu suntem dispuşi să servim această politică rea, care strică ţâra şi poate com­promite dinastia. ...$

Aceasta sunt £gata a o spune ori când cu o respectuoasă sin­ceritate şl loialitate ş! profit de osezfe ca să decler de calom­niatori pe acel ceri au căutat să insinueze cS am recomandai Regelui alt guvern decât pe ecel el partidului meu şl al e* ilaţ?!or sil naturali, precum se Husionează acei cari cred că, atunci când scoboram treptele Paietului Regal, se slăbiseră a- eele legături pe cere ceasuri mari k-eu stabilit intre Rege şi acela caii Tau ajutat atuncce.

Politica Partidului naţional este o politică Invariabil monarhică, o politică de stânga, dar legală, şl nu numai naţională, dar ba- zală pe idda naţională. Şl nu mi se va putea spune de ni­meni că la bătrAneţa mea aş 11 dispus s i mă desfac de aeeste Idei, pe care cred că le găsess şi ia majoritatea celor ce for­mează partidul ţărănesc.

De aici din congres le facem o Invitaţie hotărâtă şt de scurtă durată, pentru o cât mai strân­să conlucrare a tuturor forţelor democratice, pentru ca astfel a- soclatla de interese a partidu­lui liberai să he definitiv tată* furată.

Căci eu partidul poporului nu discut.

Eu nu discut eu masca, ci pălmuese obrajii de supt a« eeaită mască.

Alegerile se apropie. In ini­mile cari ne-an sprijinit ia tot­deauna se deşteaptă din ce ia ee mai mult o credinţă şl unei eredinţe eare vine de jos tre* bue sâ-I dăm, din partea noas­tră, încrederea de sus.

Aduce ţi-vă amls te că aloi lift vechiul rt#at am trăit despăr­ţiţi ta dou« ţări şl aa|!a dintre Carpaţl şl Dunăre s răbdat dnd sute de ani până la unirea do­rită şl necesară.

Dincolo, Ardealul 6 mie de ani a luptat pentru păstrarea na­ţionalităţii şt dacă ar fi aici lullu Maniu, v’ar spune câtă luptă şl* câtă suferinţă personală a ader el însuşi îa urmărirea aceşti scop naţional, pe eare n’ar i fost în stare e-I servi acel câţi va cari t'au ascuns sub mantL iavecb&tâ o generalului Averese şi sunt acela a anei dictaturi d bâietu.

Şi acum când suntem chema ia o nouă luptă pentru liberte tea care trebuie să stea alâtui

Pagţna 2.

de opera naţionali înfăptuita, nu vom jfi în stare a dovedi aceeaşi tărie şl aceiaşi răbdare ? Nu vom putea aştepta timpul necesar pentru a guverna altfel, înfăţi­şând Coroanei meritele no şt­ire adevăr? te şi aervlnd-o cura se cuvine Jeitfelor Regelui Fer- dinend?

Să ducem aceste ' sentimente şl hotărâri într'o luptă electo­rală care poate să fie cea mat aprigă, dar şi cea mai cinstită, din cele pe care * le-am purtat

D. N. Iorga dă apoi cuvântul d-lui D, R. Ioanif&scu^BAPORTPL C0M1TETDLD1 EXECPTIT

D. O. R. loaniţescu şeful or­ganizaţiei judeţului Ilfov dâ ci­tire următorului raport al corni* tului executiv central al Parii* lui National:

Evenimentele politice recente au pricinuit o gravă dezamă­gire atât în opinia publicâ a tării întregi, cât şi în rândurile Partidului National, care cu drept cuvânt socotea că repre­zintă o parte foarte importantă a acestei opinii publice*

Chemarea la cârma tării a Partidului National ar fi curmat desigur criza politică latentă, care dela războiu încoace tur­bură viata acestet ţări şi o im* piedecă de a-§i lua cursul nor­mal. Soluţia chemării la putere a guvernului Averescu, men­ţine şi agravează încă această stare de criză, prin faptul că toate partidele rămase azi în opoziţie — cel naţional şi ţă* rănesc — care împreună repre­zintă fără nici o îndoială imensa majoritate a opiniei publice, sunt lăsate în afară de răspun­derea guvernării*

In aceste împrejurări nedu­merirea tărei este îndreptăţită şi desorientarea partidelor po­litice explicabilă- De aceia, ori cât de mare ar fi dezamăgirea şi ori cât de vii resentimentele provocate ' de solutiunea dată crizei politice recente, se cu­vine să examinăm cu calm ul­timul an de activitate al Parti­dului National, spre a putea trage, din experienţele făcute, concluziile necesare pentru o nouă orientare în viitorul apro­piat

Reornpirea forţelor politico.Precum este tuturor cunos­

cut, Partidul National a urmărit cu stăruinţă regruparea forţelor politice democratice din tara în­treagă, în scopul de a forma un partid de guvernământ, care pe deoparte sâ fie un puternic partid democratic, capab 1 prin- tita reprezentare adt girantă a majorităţii populaţiei să restau­reze un regim constituţional nor­mal, iar pe de altă parte, pu­nând pe toti Românii de pretu­tindeni pe picior de Egalitate în fata vieţii publice înlăture imputările de regionalism, care se aduceau partidelor de for maţiune provincială şi &ă con' tribue la unificarea sufletească a poporului românesc din tot cuprinsul tării*

După ce s‘a întins în toată tara, Partidul National a f leat fu­ziunea cu Partidul Naţionalist al Poporului, ratificată de con­gresele ambelor partide la • Martie 1925,

Aceste congrese, prin rezolu* tlunlle votate, încredinţaseră conducerea pnrtidulnl fuzionat ambilor preşedinţi al partidelor fuzionate atlstaR de delegaţiile, contopite ale ambelor partide. (Punctul 3 el rezoloRanll din t Martie 1925).

Ia urma acestei rezoluflunl llecere comitet central al am­belor partide desemna câte 24 de delegat!,' care împreună au alcătuit o delegaţie de 48 de membri, organ consultativ al conducerii partidului.

In aplicarea hotărârilor con« greşului, la propunerea d Iul profesor Iorga, sa convenit, de comun acord, de către cel doi preşedinţi ai partidelor fuzio­nate, să conducă Împreună Par­tidul National loz?^ ’ rta.tr’un schimb de scrisei din 4 A- prille 1921

îndeplinirea fazlsallor Judeţene

Astfel organizată con du sere« Partidului National a purces le Îndeplinirea fuziunilor judeţene şl, oricât ar fi foit de grea În­ţelegerea pe aeelurea îa urma ootr.pet) tiu ailor locale, trebue s l mărturisim că In enorma ma­joritate a cezurilor, fuziunea s’a înfăptuit in cete mai bane con* dlflumi şl ia cazuri numeroasa, prin c o tle te le ce au jlant, prin act'vi stea da orgsn zire desfăşurată, pHa intfumilie pu­blice grandioase, care au avut Io», prin alegerile parţiale pen­tru parlament, prSa alegerile ca­merelor agricole şi prin alege­rile comunale, organizaţiile noas tre judeţene au pus de cele mei multe ori biruinţa de par. tea Partidului National.

Conducerea Partidului este fericită de a fi gătit in fruntaşii organizaţiilor sale judeţene est lei de colaboratori. Cu astfel de garent'i in trecut, ua partid nu are a se teme de viitor.

Nu mal puţin avem s i ne a- rStăra reaunosaltori Iată de ad­mirabilul popor — intelectuali, muncitori şl tirani — care ciu* tându’şî o credinţă noul şi-au pus toate speranţele unul viitor mai bun Sa doctrina denioara* ttcă şl naţională *! îa coada-* calorii Partidului şt care a dus de atâtea ori Ia biruia)!, ta cursul ultimilor ani, principiile Partidului National.

OrgaafzaRlle noastre judefeae ne-au dat prilejul de repetate ort s i constatăm cât de adânc s’a înrădăcinat ta sufletul po­porului credinţa in Pariidul Na­tional.

Saocesele obţinute in ntegerl.

Pariidul nostru ata prezentat la toate alegerile parţiale pen­tru Cerneri şi Senat, care au avut loc îa Umpul guvernării li­berale.

La alegerile de deputat dela Durostor, Bocşa, RomaaaR, Dej, Reghin, ChSşlaău; la alrgerile da senatori dela Lfpiva, Bocşa, Galeţi, Caliacra, Tutova, parti* dui naRoitaS siagur sau la uuire eu partidul ţărănesc, a văzut candidatul său ales, siu a obţi­nut un număr impunător de vo­turi, «are iflrfi teroarea şl frauda administraţiei, l ar ii del fără discuRune succesul.

In ultimul aa, ia timp ce "gu­vernul liberal — ou mijloace o- blşnulte — obRnea un lo a ;de senator ia Tutova, — tar p rti- dut poporului nu îndritnea să candideze decât sub (proiecţia guvernului liberal ca la Reghin ia 1924 sau peatru a cbţiaea an număr ntlnsemaat de voturi ca la Tutova tn 1923, partidul neRoatl vedea doi dintre frun­taşii aii intrând în Senat cu o majoritate Impresionantă: D. dr. Slâtineanu, ales de colegiul uai versitar din Iaşi cu 43 de vo* (uri contra 5 şi C. Angelesou trimis îa Senat de alegătorii din Caifasra cu 2965 voturi, contra 1266 ale guvernului şi 533 ale everescanilor.

In alegerile pentru camerele egr!sole, in cate partidul naţio­nal forma opoztRa unită îm­preună nu eel jlrftneec, popa- loRt sgrieolă n tării puaec gu* vernul in minoritate izbutind să eonatltue 43 camere agricole îu timp ce guvernul obRnea 24, svereseanll 3, Iar In 3 eircum- acripRi lista guvernamentali era declarată aleasă din cauză că listele opozIRel erau in mod aa- mavoiaie respinse de guvern.

La alegerile comunale, unde guvernul a fost a doua oară complect înfrânt, blocul opozi- Rel unite a fost, e adevărat, compus pe lângă partidul na­ţional şi ţărănesc, din partidul poporului şt din socialişti. Dar aportul partidului poporului a fost cu totul insignifiant. Precum se ştie înţelegerea pentru con­stituirea blocului a iost lăsată la latitudinea fiecărei organizaţii locale. Rezultatul a fost că par­tidul poporului a avut ua număr

GAZETA TRANSILVANIEI

neînsemnat de membri 'pe lis­tele blocului, iar capi! de Rată averescant ntau fast decât 3 îa toate capitalele de judeţe dfo Iară, fa Urna ce îa cele 57 da judeţe ale Ardealului şi veehfu Iul Regat, membrii p*rlfdubit as* Rosei figurau In fruntea listelor la 45 din eapitalele de j idije.

OpoziRa unită obRnea o ma­joritate zdrobitoare fu eleate alegeri. Ia Capitala tării, tn ţoale capitalele provinciilor fa toate porturile firii, îm imensa majo­ritate a capitalelor de Jadefe, listele opoziţie! erau d*,d arata alese şi examinarea »«■•»»< or napilor de liste şi a rompoz:* Re! acestor liste sie erată im portant a precumpănite tre | a c fă de partidul avRouâl în alegerile comunale.

Activitatea ia parlansit.Nu mai puţin import us a fost

activitatea desooltatâ tn paria meât de reprezentanţii partida* Iul. Ort cine a urm* it ca ht.m* ţîune ţi bană credit* activitatea parlamentară a partidului îşi va reaminti cât răsunet a avut tn opinia publică manifestării« par* lamentare ale acesiuU prik- jul discuţiei bugetului, a rtfor- mei administrative etc. şl câtă influenţă a avut această activi­tate la formarea credinţei opi­niei publice, că Partida! naţîoaal este partidul desfgaat pentru suc­cesiunea guvernului liberal, vir­tual deschisă încă după alege­ri oşntru ca nerlie agricole din 25. usgust 1925.

TfAtativelfl cu Pârtidil ţărănesc.Comunitatea de vederi *1 to­

vărăşia de iuptâ cu parii dui ţă­rănesc, care reprezintă o parte importantă a opinie! publice şi tn vechiul regii, dar ma! ales în Basarabia, ne impunea ca o eond;ţîe de trăinicie a viitorului guvern şl ca o geranţe că ma­rea majoritate a populaţiei elec­torale va fi adeq rat reprezen­tată in Viitorul parlament, să încercăm a ln:h?ia un pact de colaborare ia guvern cu parti­dul ţiiăriesc. Tratatvsie cu par­tidul ţărănesc au tost conduse de o deiegaţtune de patru, com­pusă din d-nfi Iorga, Maniu,Ar* v geiolanu şl dr. Dâmetrescu-Brăila. Continuate timp de mal multe luni, Întrerupte de suspendări trecătoare şi reluate din nou, ne­gocierile cu partidulţlrănes: n-au putut duce din nefericire la un rezultat posiţlv.

Beiohtierei crini de fluier«,

li «ceste împnrjsrări •*« d«e- ehts ««ccisoara gsversnial Bră- ttâov. Incontestabil, nst malt drept la această saecesiao« a- vsa Partida! Naţioari atât îa bizî forjei sale proprR, cât şl ta btzs prestigiului moral şi po* Jitie de care ai ba^sri şi a la- dicsţ ilor date de op ala pabliei şl de compoziţia Pariameitalai.

Istrtadevir la Parkmant Par­tida! Ntţ onal era reprezsatit prla 66 de parlameatarl, îa timp ca Pirtidal dirăatsc era repre­zentat ds 44, Iar Partldal Ave- retcu naaai de 6 pariameatsri.

La «legările parţiale, timp de 4 ani, Pzrtldal naţîoaal a cbţi* 7 mandat», (a timp ce Partidei Ţărănesc a obţinut 2,1 iar Pârtii* aii Poporalii de asemenea 2 mandata ca ajitoral efectiv al gevernulel (alegerii* dela Alba» laiia şl Reghin).

Toate manifeataţlaaile opiniei pabllce indican da aiemtnta l i ­ma rit pentra inscesinaea gavar* ■alai B ătiaaa Partldal Naţional, cere ca toate acestea na grecia* ma patere« acmal pentra «iac, ai era gata şi de a nlzsl să realizeze an gavsrn de colabo* n re ca Partidal Ţărănesc pea- tra a face lmpoiioilâ orice altă combinaţie şi aolaţie aatiparla* montări.

Coadicerea partidalnl a iti- ralt şi a reuşit si tai&ture orice piedecă reală «ea aparentă, car« ar fi pntut sta in calea chemării Partidalnl Naţional l« j gaveri; a rezolvat chestlanea preziden- Re! vfltornlai gnvern şi a part!*

datai, a tatebllit de acord ca Partidal Ţărănts: an program de gavernămlat, ctre era şi In assatieneatal Soveranaini; a dat toîte d)vez'!e despre ctracternl de ordine şi coasolidzre asţio- nâlă a P«rtfdatal, care de altfel nfd n ar f) p tut fi băaalt vre­odată din aceste ptsacte de ve­dere. la aceste coadlţinat con dirt- a Partidalal se s'mlea ca drept cuvânt pasă la adăpost dt orice surprindere.

Ţara a fast lipsită da giveraiil eent.

A ce * sta era situetta la decla­rarea orfzei. D. prof. torg% ehe* mat fs audient!, a edus ta cu* noşikt* M j itâtll Sale hotărâ rea partidului de « propun® pe d. talia Meniu an preşedinte el constituluf, ta c^zuî când parti­dul nostru or Si fost ioslrdoat cu formarea guvernului. Mâjet t tea S i a cerul partidului, prin d, prof. lorgi, s l prezintă două liste mifcist ;riale : o listă de per tid .*;n la*ă şl de perfectă bună îofeleoere“ şt o ilttă comună cu partidul ţfrSatse pentru ce zul cJnd #g?îv?rflul fiind trântit de o coaliţie* M jestates S i or fi considerat eă eueeestuaea tl re vine acesteia.

Confoina cererii Maiestăţii Ssle conduteres partidului a prezentât o listă proprie ds par* tld şi îa neelâş timp o listă na* Ronai- ţărănistă, compusă în ur­ma acordului de colaborare ta guvern îuchdat în uit!mal mo­ment cu perfidul tirâneac.

Ede adevlrst că psitldul ţă­rănesc dorea eă se prezinte M. Sale o singură listă ministerială de coalitta şt eondfRona dela aceasta încheierea Imediată a unei coaliRI şt pentru opoziţie ta alegeri, pentru cazul <*ând Suveranul erfl chemat ta cârma tlrit cn alt guvern decât cel de coailRe. Partidul î*? fon al nu o putut aeeepta aceaeti propunere dta cauza doria|ti M. Sile de a I se prezenta două Rate.

Cu toate acestea contrar indi- cafumlor opiniei publce şi tu­turor prevederilor, d. general Averescu a fost însărcinat să const tue noul guvern. Condu­cerea partidului a lucrat cu toată prevederea, şi-a luat toate precauţiunile şi nimic nu ne putea da cea mai uşoară bă­nuială în privinţa succesului nostru* Ştiam că d Brătianu lucrează din răsputeri pentru a determina Coroana în favoarea generalului Averescu, dar cu­noscând toate împrejurările nu aveam nici o teamă că s’ar mai putea găsi vre-un pretext cât de mta pentru readucerea gu­vernului Averescu şi înlătura­rea noastră dela cârma ţării»^

A trebuit să intervină" o tră­dare fără precedent în istoria polstică a tării, pentru a putea zădărnici culegerea pentru tară a roadelor atâtor năzuinţe şi lupte cinstite.

D. V. Goldiş şi prietenii săi, au consimţit sâ figureze pe lista ministerială a generalului Ave rescu, după ce primise să fac parte şi dm amândouă listele mi­nisteriale prezentate de no*.

Atitud nea d-lui Goldiş a fost cu atât mai surprinzătoare, cu cât era neaşteptată în urma în­ţelegerilor care au intervenit între d*sa |i d. Maniu şi care sunt cunoscute publicului.

I ls ir f li veflerea alegirilu oeiiritfl

In aeette împrejurări sta «on- •Uluit noul guvern al generalului Avereseu feti <fo «ere Partidul nostru urmează să ta 6 atitu­dine tn vederea alegerilor ge­nerale.

Rugăm eongresut general al Partidului să blaevolescă a lua act de prezentul raport;

Să fixeze orientarea politică a Partidului ;

Să la măsurile necesare îa vederea alegerilor generale;

Să întregească Comitetul Exe­cutiv Central şl Partidului Na­tional.

Cb« ita rozolvlt crfzsde flflve»

DupSce d*l D. R, loanffeseu termină de citit raportul s»upra activ! t$ fel Partidului Naţional, d l profesor N. Iorga, dă urmă» toarefo exulicaţti:

»Câii acn fost chemat Iz Pa­kt, Suveranei şi-n arătat dorin­ţa de a face nu gaveru din cele trei pirtîde de opozite.

M. S. a spus că acele trei parii de au răsturnat guvernul lberal fi lor ie nviOe sacce* stanca.

Daţi cum s i ştie, aceasta, pentru că d*J generai Averescu hşiie dta îândsl «celor« lângă cari tapkee, pestrn a servi pe adversÂrtî no|tr3 !iber«!l, nu se patea face, dar pe o biză mal largă se putea da o iiitâ a par­tidului naţional ce partidul ţ&rfl- n&sc, pe â i£ă o 1181!, cerută de Maiestatea Si, a sngaruiuf partd naţonal. D«pă în.eiegzrea d ful M i d i * cu d*l Mihtlache, pe care iaeum> îi vă za se tn de dimineaţă, ceeace propuiesem ee, ca ii ceiace dor,se M. $ .

prez ntat a doue zi.P lista noastră se lăsaseră

locuri care trebuiau complac- t< t«î de pârtHul ţârăseaz In au­dienţa următoare a d-lui M hs- Isch'.

Acesta este adevărul.Cu aebmeiţiuni entuztaits şt

aplauze prelungite se votează mofiunea pubitadă tn fruntea zitruiui,— Continuare tn nru viitor. —

Redas&hideroa Univer­sităţii di« CapitalăMembrii Senatului universi­

tar dm Capdalâ intrunindu ee sub preşidenţia dlui rector Emil Pangrati, sau luat în discuRe situaţiunea creată prin înceta­rea gfevei studenţeşti şi dorinţa manifestată de studenR de a reintra în ordine ta cursuri.

in urma expunerilor făcute de d. Pangrati» Senatul a luat ur­mătoarele deciziuni:

1. »Avându se in vedere că majoritatea studenţilor stau re- înscris în facultăţi, se redeschid cursurile cu începere de Luni 19 Aprilie.^ 2 . Pentru studenta cari nu stau reînscris încă, se prelun­geşte acest termen de rein scri­ere cu încă zece z le. Acei car» nu se vor fi reînscris în acest ultim termen, nu se vor putea prezenta ta examene»

3. Privitor la redeschiderea cursurilor anilor I şi II dela fa­cultatea de medicină care fu­seseră închise pe tot anul şco­lar în curs, Senatul a decis să se ceară avizul consiliului pro­fesoral al facultăţii respective» urmând să se ia o hotărâre întita viitoare şedinţă.

4. Cantinele se redeschid o» dată cu reînceperea cursurilor. Se va servi hrană numai stu­denţilor reînscrigi.

5. Chestiunea ridicărei pedep­selor aplicate unor studenţi cu ocazia grevei nta fost discutată» fiind prematură.

Mulţumită publiciSocietatea de muzică »Armo­

nia" din Braşov Schei, aduce pe această cale mulţumirile cele mai călduroase tuturor acelora cari au contribuit atât materia­liceşte cât şi moraliceşte la suc­cesul producRunei împreunată cu cântări, teatru şi dans. care a avut loc în seara zilei l-a de Paşti (4 Aprilie 1926).

In special se aduce mulţumiri celor cari au contribuit şi cu supra8olviri. Comitetul,

A V iZ .A b o n a ţii c a r i n e f a c r e -

c la m a fiu n i ş i com u n ică r i m scr is in c h es tia z ia r u • lu i su n t r u g a ţ i a n e in - a ic a în to td eau n a ş i n -r u l d e p e a d r e s ă su b c a r e t i se tr im ite ziarul\

_______________ ENr, 41* 192|

R r. 41—1926 S C » P i á n I

foet-ballDuminecă, 18 April 926.

Bacnrefti.Junentus România Selecfio•

matâ ? 5:2 (3:1).In vederea matchulul dintre

România şl Bulgaria, ce va r- vea loc Dumineca viitoare la Bucureşti, a’a Jucat un niatfh, Intre puternica echipă Juvenfns din Bucureşti şi o seleetioit&tă a tfireî, din care iasă eu lipsit cei mei de seamă jucător! din tară şî cari ar fi fost aleşi din Timişoara, Cluj, Oredcs*Mare. Nu ştim împrejurarea care a conclus pe organizatori» să nu concentreze acele forte, şi ast- fel, echipa strânsă pentru jocul ce s*a ţinut, n’a fost ia înălţi­mea cerută.

Pe când Juventus, a desfă­şurat un joc superior din toate punctele de vedere* echipa se­lecţionată mai ales în prima repriză a jucat cu totul fără legătură şi fără însufleţire. Când în a doua repriză Beiahauer ^Coiţea Braşov) a înlocuit ca interstânga, pe Török (Fulgerul Chişinău) fizionomia jocului a fost mult schimbată, echipa ju­când cu mai multă însufleţire, ba chiar presând puternic în ultimele 15—20 minute. Totuşi rezultatul a fost drept, stabilit. Regretăm că admirabilul portar Kiss (Coltea Braşov) a fost pus în inferioritate, numai de apărare, care l'a lăsat com­plect descoperit, în fata puter­nicei înaintări a Ju ven tisului.

Ss cade insă să mestioen că cd tusi huo om de pe term ai «selecţionatei a foit Griler (Bra­şov!*), care mal alea in repriza dona a desfăşurat adevăratei« sale ininşiri.

Echipa selecţionată, a fost astfel Întocmită: Kiss (Coiţea Br.); Varga (Coiţea Br.) Kfiwuz« ky (0 fmpîa Br); Oîlier (Bra- şovie); Ad sirio vita (Coltea B?.); N«gy (Talgerul Cb ilafio); Szt- bo (Colica Br.) St ö:k (Falge- rni), Heoiach (O împla Br.), Tő tök (Falgernl), Beinbaoer (Coi* 4e* Br.) Erdő (Braşovls).

TimişoaraBsoatnl-CAT 2:2 (1:0)TMTE—Folitechaica 6:1 (£1).

Peiroşail:UCASP—Sparta Uatrea CFR

^Timişoara) 2:2 (1:1)Oridei Nara:

Tö ckvéi— Egydé éé7:0 (4:6)NAC-CFR 1:0 (0:0)

i n i :D ympla—fNl 2:2 (2:1)AMTE-ATE 2:1 (1:0)AAC-CFR Slmerla 1:0 (0;0)Rapid— Wa.kir 4:0 (2:),

M 1 S.

Oficiul Public da Plasare din Braşov

Ml. in. Îm i 2B. TfltlH 3MCaută ocupaţie: 1 brutar, 1

olselar, 1 croitor de bărbaţi, 1 cureiar, 2 cusătorese, 1 dogar, 1 eleotrleieal, 1 fierar, 1 fa* chist, 2 frsazelsri, 2 llsitoşi de aoaetruefie, 3 lăcătuşi metaniei. 1 lăcătuş de «cule (maistru), 3 ■toceai sf, 1 meesrle de trac­toare, 1 pictor de ftrme, 1 siulp- for ia Ipsos, 2 şofeuri, 1 sticlar, 4 tâmplari de mobile, 1 tâmplar mecanic, 1 tapiţer, 2 tinichigii,1 vopsitor de automobile.

1 logolăt de moşie, 2 tace* rlfe, 1 desenator, 1 magaziner,2 vânzătoare.

4 lucrători de fabrică, 1 paz­nic de noapte, 2 servitori de birou, 3 vizitii, 4 zllerl.

Ocupafle pot căpăta: 1 mo­distă specialistă fa forme origi­nale, 1 frizer, 1 pantofar, 1 fo­tografă retuşară de negative şl pozitive, 10 turnători in f*«r, 2 croitor! de băiba|l.

9 9

A V I Z

C ET A T EA 11BnncA Econom ică Ccrneecială S. A« Bpaşnv

FONDAT IN ANUL 1910.

8GCUKSALI: CIbJ, Oberii, 6ââfbel», 8i 9ei(Ge&aIm),T«pliţa Boa. C RM IIfII: • Cetatea de a n a lt- 8 A- Tipografia „MlaervaL

Botei .TrsBSilTiBla", 6Ii i b i „UraBfB*.Capital soci&l statutar Î0 000,000 LeiCapital social emis, vărsat şi fonduri de rezervă 20,000,000 m Depuneri spre fructificare şî în cont c irentcca 60.000/’00 , Reescont la Banca NeTonsîă a României 20,000,000 „ Ultima circulaţie de cassă, cce . . . . 250,000,000 „

face tot felul de eperatlon! de Bancă.1. Primeşte depuneri spre fructificare ş$ în cont curent

vedere şi pe termin plătind procentele cel« mai urcate* 2* Acordă împrumuturi de scont, credite cambiale cu aco

perne hipotecarâ, cont curent, pe efecte publice etc.3 Legături în toată tara fi în slreinâtete*4. Face plăti americane în orice parte a tării în dolari

sau în lei« etc. etc.

B A U C A C E T A T E ADIRECŢIUNEA GENERALA

5 - 9 BRAfOV.

M

◄

<<◄<<<◄

A m i i ü t«1$ U g® şlm

Cu onoare aduc la cunoştinţă că cu ziua de astăzi em deschis o Prăvălie pentru Pompe i -bre (de înmormân­tare) cu care voi servi On. Pobl c cu i cele trebuincioase,

rugând On Public a nu uita co este cea dintâi întreprindere Românească în Braşov şî judeţ.

Preturile foarie moderai« şî Înlesniri de plută. Rog. On. Autorităţi aă bînevoiască a-mi da tot concursul in noua

înec întreprindere.

◄ M A G A Z IN U L S T R A D A HIRŞER No. 20◄

237 19-1-2

Cu deosebită stimăO A l Ţ A i Ţ Ucântăreţ Bis. Sf. Nicolae.

&►

►

&>

►►

►*►

■ T f f T f T T T f V f f f f f f f T T I f f f lm i m i m i i m i r i m i i i m t i t I M I t H m t t U l l l l l t t t * 11*11 m u »<H * i l i

. I I M U I I 1I I I I 1 I1K i n i i m t i i r m m t n m T i m m i r m m i i t i H i K i M m i a a i m m m i m n u m m m

P L Ă G I L E D E A S B E S T ( E T E R N I T ) î|„ M E T E O R “

Ale f a b r l e c i do e t e r n i t d in O şo rh efu ju d . B ih o r .sunt cele mai durabile şi mai plăcute I Acoperământul nu are nevoie de îngrijire §i reparare, rezistă tuturor tempeaţaţiilor, precum şi focului, e mai bun şi mai eftin ca cel de tinichea sau ţiglă. Executăm lucrările de aco­perire In toate culorile şi după toate sistemele moderne.

â i t r i i m g arasfi« p anlra c a lits tta matepi« «halal fi m anepera acoperişului

R eprezentanţa Ia to a ta ce n tra l* de judefa.I78 12 O

•i4i 4< « i i î i i u m * 4n i i t w u 4i u i r i n m m i i J i u i i i i m i u c i u u f t i i i u u i m i i u i i i t u t m i ) M lO.Stlf I I 9I I VII&Si

r HT* w w in f t u < m * * n m i M > 44i m m i ,t » m i i w » m n ,* T H » i : w w w i n m n m * * f * r m H i m t i t n T M m i m H m * w » i > i i i m » * i n u i i m »

„ F E D O R A ”Au sosit NOUTĂŢI ŞI SURPRIZE în pălării de vară ca : forme moderne PARISIENE în pai picco florin şi crenâ, precum şi croşeuri foarte frumoase. Rog Onor

clientelă să mă viziteze.Cu stimă

288 2 - 2 H IJU tlA P U R Z AStrada Orfanilor Nr. 7.

M E I KOGSIS 8 FIIFABRICA DE CHERESTEA Şl PARCHETE

BR A Ş lilfF U R N Z E A Z A : parchete de stejar, tot felul de mate­

rial de cherestea din brad, stejar* fag şi alte esenţe.

E X E C U T A I lucrăd de parchetere în oraş şi provincie.

D E P O Z IT P E R M A N E N T jj parchete, duşumele Nutşi reder, scânduri ralz şi Ştab, material de tâm- plărie şi construcţie din brad şi stejar, table de stejar pentru mobile, che­restea de fag.

PRETURI CONVENABILE, CONDIŢIUNI DE P L A T A A V A N T A J O A S E .

251 2 - 3

Târgul de ţa răla Zărneşti se ţ ne în zilele de 5 şi 6 Mai. 311 1—2

Di liceale silitorru plată, se Primeşte la PAPE­TARI A HERZ, Braşov. 17—0

GRAUlNARc u p r a o t l o ă ş l r o l o » r i u t a • • e a u t â p » n t r u o m a r o i N l P o p r i n i l o r o

I n p r o v i n c i a , h s e « d e a s a f n s o p i s U . D . SI • P o v e r n e i , S ,

S o c i i r e )ti>295 2 - 3

Goliţi şi răipfcndiţi:. S u t t á Transilvaniei-

Bună dactilografăromână, liberă câteva oare pe, zi, caută post secretară la un avocat- Posedă referinţe bune. Oferte la ziar. 293 1—2

Dt lâ iziro îffS 'S S :vit pentru o oilâ prelungirea Străzii Ţântaşilor în apropierea vilei Ştirbei. Privelişte admira­bilă esupra oraşului. Adresa r .Gazeta Transilvaniei“. 152 9 ă

U n z i u c in s tit r o m ă .

n u c asta o com oară p a ­

tru casa f i i c i r n i R o m â n i

A bonaţi d a i „C fâZ B T A

T R A N S IL V A N IE I“

I ■ DI S T I U O T I B I Ltao arl şl ftilpi da oasoiao P A L H A

sunt fabricate din materialul prim cel mai bun, conservă ghetele* sunt de 3 ori mai trainice ca pielea şi dau un mers elastic şi-

plăcut. Nu este un lux! Pentru fiecare e necesitate.714 3—5

Jogira 4. GAVWTA fU A m i& A N m

• •

lui V a sile S tro e s c uSârobită după amiezi e’a ficat

« n o numeroşii asistenţi falni- «•rea rămăşiţelor pământeşti •le marţial dispărut Vaalle Slro- «§£ii* La orele 3 d. a., s'a ofl- efet corviclui religios de ciire palríerhul dr. Mro.n Crfotee», e- pfecopuí Oríflore al Aradului, pfecum şi de clerul palrkihiei şţBîserlcei Albe.

t)npS ofklerea serviciului re- lígios a luat cuvântul p&trlat hui afjr, Miron Cri stea care a ari* lat rolul Jucat de marele dlapă i i i In opera de proprgsndi dincolo de Carpatl, în vremuri de urgie pentru români.

Au mal luat cuvântul d. I. Pe* fcovlcl, d. Sergfu Niţă, d. dr. Lppaş a vorbit 2n numeie aso* cj|ţ!e! „Astr4M din Ardeal.

ni numele Partidului nejlonéi • roşiii d l Şt. C. Pop, urmi- ftpşrea cuvântare:

Au trecut mal bine de trei de* eenii când In regatul Ungariei se conjura toate elementele şo­vine pentru desăvârşirea lozin- cel de stat: „Ungaria ori va fi maghierâ ori va peri!” in afară de p* rsecufiunJie politice, cari an culminat In faimosul proces al memorandului, duşmanii noş> trl se nipistuirâ m&î ales eşu- pra şcoalei române şt asupra bisericilor naţionale, aceste două temelii aie existenţei noastre ca popor şi români.

fn aceste vremuri apare la Transilvania şl Banat un nume înconjurat de mister, numele lui Vaslle Stroescu.

Donatiuni de sule de mii date bisericilor, ştofelor şi tuturor pşezâmiatelor culturale, rellg- diao» I«« cunoscut numele de Vaslle S roescu chiar şi; in cele ural ascunse cătunurl ele Tren- aii veniţi. Numele Iul este pro* nun Jet cu evlavie, reînvia zi bi­sericile noastre, respiră mal li ber şcolile. Mari şi mafie sunt faptele Iul, nenumăratele şcoli şl biserici ridicate de el vor ră­mâne monumente neperitoere.

Chiar ts oraşul unde am do mieillat aproape 4 decenii, s ’a

ridicat dfn dania iui, tatr’adevlrregali, un palat ce serveşte pentru interne! elevelor române, cere şl estifzl este podoaba ora şuiul Arad.

Cs ora mare şi* a luat devize: ridicarea fSrcnuîui român, eaest geniu el rassel noastre, care ră* sărit din pământul sfânt al Ro mâniei apără eu sângele său gira strlmoşeasfi şi o fagreşâ cu sudoarea muncii sale. Idea* iul iul a fost fa&.farea ş! pro*- perarea acestui flran, pentru care a jertfit avtr), muncă şi toată viafa sa.

Partidul naţional, care cu a- tâta mândrie !-a oferii ca mic prinos de recunoştinţă un losSn Senatul României Mari, ti a- şează In Pt nfheoiui acelor băr­baţi cere ilusireazl cele mai frumoase psgioi din Istoria lup­telor sale pentru apărarea na­ţionali, şt ii va păstra totdeauna cea mal pioasă amintire.

D i dr, Lupu a redat din per tea perfidului ţărănesc

D l 1. In-urej a vorbit din partea pa i dului liberai.

D»1 I, Buzdugan a adus al­intul sătenilor dfn satul fiii Stroescu

S-rfa curântlrilor a foit fa- chilă de d nil Dem. Dobrescu, ce re a vorbit îa numele iiy - i drepturilor omului, şi Giiiifassu care a vorbii îa numele învăţă mântului egrico1.

La orele 4 45 d, a. sfarlui a fost iuet ps umeri de d nil dr. N. Lupu, Iii;uU{, I. Buzdugan, el?., şi depus pe carul funebru.

O mulţime Imensă a flat-t să conduci spre locul de veci ră­măşiţele pimfisteşti sie iui Va- sile Sfoeccu.

Cortegiul a trecut pe Calea Victoriei şi CHvi|el până l-s ci­mitirul' Sf-ts Vineri.

După offatorea unul scurt serriam religios, sicriul a fost •oborât îa groapă, Iar compa­nia de oaoare a tras sal re de puşcă.

V A R IAIar gripa spaniola,

In Slavonia s'a ivit o boaîl, cere are milil asemănare cu gripa spanioli, care a bântuit întregul continent european In 1918, După ştirile ziarelor, sunt bolnavi de această boală tn Lu- biani (Laibath) circa 1500 per­soane. Cauzele acestor boli sunt, după părerile doctorilor, conti­nuele şi rcpezsle schimbări at­mosferice de cari a fost sur­prinsă In ultimul timp susnumjta regiune. Pare că boala nu e atât de periculoasă cum a fost pe vremuri gripa spaniolă. Cel pu­ţin până acum nu s‘a anunţat nici un caz mortal

*■litgril iBbiil •■•■eşti.

pentru mulţi orientali umbra •• menească, acest veşnic şi credin dos tovarăş al omului, este Inşi învăluită de mistere şl super­stiţii. Ne putem însă uşor ex- păca originea tnturor acestor le* geode şl superstiţii, luând In seamă fenomenul cu care no în­tâlnim In câteva rcgunl ale lumi! şl tn special in Caucaz. Acolo se întâmplă adesea, cl dacă ne primblăm la soare, ob­servăm că umbra noastră nu ne urmează, cl rămâne fn locui unde ne oprisem un moment. Acest fenomen este cunoscut de mult locuitorilor din As a, dar nimeni ou putea să-I dea o explicaţie satisfăcătoare. Fenomenul este cunoscut şt Malgaşitor din in­sula Madagascar, dar abia atunci când o fosi observat şi de mun­tenii din California, ştiinta «‘a

ocupat deei,explicdndu*ni I după cum urme* z i :

in toate a;esîe regiuni de cari am amintit şi anume In Caucaz, Madagascar şl California pămân­tul este Imbbaî cu petrol, dvar dacă izvoarele de petro! se gă­sesc ia mulţi km. departe. Când soarele încălzeşte solul, petrolul se usucă repede Ia suprafaţă şl dacă o anumită porţiune de pâ- mânt e umbrită timp de câteva momente, aburii- se condensează Ia suprafaţă unde are loc o eva­porare mai înceată. Aburii con­densaţi formează pete tocmai fn mărimea umbrei, care a fost a- runcaţf. Când omul se depăr­tează, umbra lui rămâne pentru un anumit timp in locul de mal Inatnte până ce razele soarelui evaporează complect vaporii de petrol adunaţi acolo.

•fiţi fivillzl ie rizbaii su t

li Ceâisleiada.La sfârşitul anului 1925 erau

tn Cehoslovacia tn teta! 514 000 păgubiţi de război. Din aceştia sunt 126.000 Invalizi de război, 100.CQ0 văduve de război, 209 mii orfani şi 79.000 părinţi (ari şl-au perdut copil.

Numărul orb lor de războiu este de S97. Ceps.

Aviz. Se aduce ie ceaoştlsţa celor îndreptăţiţi a primi pă­mânt prin Comisia agrară, că urmează e se prezenta «cu câte 4 ţăruşi Ia camere 34 Tribuna! după cum ormeată: Cei dela SprecghNa 21 Aprilie ora 9. Cei de pe drumul Dârst l la 24 Aprilie ora 9. Cei cela Bartclu- meu la 2§ Ap'ftie ts ora 9

WOORAFiA A. MUREŞUNU l BÏANI3CE A COMP. gRAşU?*

teltért Ha F n ita .

M'im dea la sărbători te Bre- tantr. Trei zile patr^cata îsti'aa colt pitoresc pe oerguea ocea­nului, iu mijlocul populaţiei pur­tând cu eirgaaţâ treraoeieie costume tradiţionale Iţi impros- pâtttzi minier, te latineresc, fă- câadu te să uiţi o ciipă Vaja grea şi agomotoaaă din marile oraşe şi mii alee, greutăţile me­tr riale ale existenţei de «zi

Doacr&enez, centru de pescari, cu împ ejarimi învăţătoare, o- t>Ti, ds aigar, artiştilor, multe ocaziuai ds fericită {aspiraţie. De acela sm şi Iqtâ nit maiit ti­neri ţii -tori veniţi că şi atimen* teze ca noui creaţlani viito*reîe lor expoziţ uni,

N ; sunt ariiat prin urmare, nis-iîsi pn da bine teama de narea lor aufieteîiscă. Prof ea u* nea mea de svocat e oret pro­zaică, pentra ca aâ im preten- ih dc-a judeca cu ochii unui a* de ârat cusoscător şi cu s ra'ul acul i£spîra% liberările Totuş», nu cred ne absolută ne- •. sitté ca cn aftst aâ stea in Brianta, t ’au isti’aîtâ regiu&e fe me;âioa e pentru a ne da í > ami ue arta iuperioară. Că ireoue să se kipire din naiură, nu cos te d; ceva cs nu crtd, însă, este ă este lodspenaab-l ca msrii artişti să « ba natura io faţa lor, spr@ a putea de naş tere ia opere de valoare.

După iun oa coflfraîs ptrl- zliü scrie mai acum citvi timp sdtvârstei pcisigist, ertiatel de săvârşit, căscat, tár ea slnp a! exictt r, fotograf cn pensula, n'are nevoe de vizitarea poziţii ier pitoreşti pentru e născoci ssbierre nou) pe cari sA le tra­teze incomparabil. Art stol *de tăia", câituft mtum i a dat da r l ut a vedea totul ca o.hi pâ- tíiiQZítori ai sprfritalQl de-e traduce Io colori ce ace s mie, vede pretatidfinl c u ­ce soi, profesii, ne ved' m dt- câc tcoio unde e&ture ei la s:oite îa evidentă. £ te de a ju ta pentru sa mire art st aâ a bâ ea rate io**, asde sâ şl pueă zevaleu! iul, şi d« uude, prlvfud, de exemple latr’o g ădln ţă, ar- fcorvie îafiorif din faţs iei, să ne cea roadele uuei tesp raţli fără pcreihif. @pcra nemuritoare au fost create intre zidarii« mu­cegăite de uaîi munsarde* Na trebue sl comparăm lucrir$ada Înaltă concepţie & «nai artist cu aceea a unui funcţionar comer­cial, Cidroi ne aftar acesteia din urmă pentru exteahrez unei lucrări maşinaliceşti, de nu re interes material, &’are ca căuta in alcătuirea operei Iratgiaativa a artUtuiui. Arta adevărată, pen­tru it ti st, nu este ibialat nece­sară îa natarf; ei este taa'.Ni- mai ornai de*itad cn găseşte adevărata sită decât ciad c#a- tempiesii natura.

Şi fiird:ă majoritatea tűntem ce rând, fă comicufim a ne de f.ts ca admirarea aaturei şi operelor aitisticf.

Ca natură, Franţa no ofirl tot ce voim. O extraordinară bogăţie de variaţii la producţie, trei Jitne diferite, au pi calat care prrzlitâ toate ainuozităţile ce se pot luchipit; Iu acurt, toate petg gfîe mrgtutte ie vadam in Franţa.

Ceie trei zi!» ca am petrecut laţ, Bre tani a ml an pro.nat mul­ţumiri sufleteşti de înattâ con­cepţie, pe caii un lo-afi fi re­simţit aiurea. #il şl nnde ta în­torci, ceva non. ceva care ta nimeşte şi strige.

Străbaterea Franţei, din Nord spre Sad, dcin Eit in Vest, dă călătoreai prilejul de n vedea tot ce se pcat» găsi ca frumn- ■eţe şi mas»festare a natúréi.

Parts, 13 Aprilie 1936.Sitfl-

N r. 41— 1926.

B l llllB l l l l l , suferind fiind de congestie pulmonară, n'a p»- tut participa la congrcsjl de Duminecă. Având temperatura uresfi, a fost internat Sâmbătă ia sanatorul lilsabeta din Bu­cureşti.

Starea d-saie e astăzi mal bură.

BI llllll POBOVlcI, fiind reţi­nut de boaiâ, n’a putut lua parte la congresul de Duminecă al Partidului Naţional.

*Btlegatla p ra ia e s tâ a Part! *

Allll lăţlaiăl s'a complectat prin cooptarea d-Ior Dr. 6heorgh an, En Aatonescu, V. Toncescu, 6h. Meitanf, Aurel Vlad. D^m. Oo- brescu, g meral Donăşneanu, Mişu Vasilescu, general Boerfu,N. Dicescu şi Dr. Aurel Do* br scu.

, Orasaizaţla jadelalai l u a doara a Partldalal Naţtaaal a ţt-nut joi şedinţe eomitetuiul ja- deţe^n, sub presedenţia d lui dr Aurel Viad. Toate dreum- a erupţiile e lectorei au fosi re- prezentate prin fruntaşii lor, eare nu venit fasoliţi de mulţi luptător; recrutaţi din toate Ja şefa. Intrto cai dă etfuosteră s'a «oastotat deplina solidaritate a tuturor reprtzşBtenttior politici al Importantutui jud#|, tn care nu există oid o singuri defec­ţiune. Preşedintele dr. Aurei Viad o explicat amănunţit situa­ţia şi după ce eu mal luat cu­vântul dd. Vaslle C. Oivsdâ, dr. Iustin Pop, dr. Dragomlr, dr. Ouctt şl ol|ti — s’a expediat o telegramă Conducerii Partidului, prin care s'a sceeatuat asceţi îatea şi impo. tanto fifa|irii ne­ştirbite o Pirtiduiul Naţtonsl şi »au dat aatgurărtie de oeclin- titâ fed f -re. Slptâmlaa viitoare, fomltetol judaţaao va fine o scul şedinţă pz&trn ca aâ ia ultime măsuri in vederea ©Ie­şirilor.

*l a B ir« aregrai al ridfafg-

atei. — După ştirii« «ostia din Aburise inginerul jagosiav Lin- bormr Skîla a reuşit «4 ejusgl ia o Ingenioasă iavenţte la do meniul radiofoniei, invenţia d-aale este ua «parat eare per­mite reeepisrea numai a unde­lor trimise de o aiaguri al«, (iuae, ââti să nn fie turburele de undele de aseeeş lungime deli alte atâtiani. Până acum foarte mulţi radio amatori a'an plâns da faptul aâ nadele de Qi e^of lungime trimise simultan ©jusgeau combinate şi fări a fi înţelese. Dotă ştirea americani va fi confirmaţi, această inven­ţie va fi aaiuttti au buaurle da toţi ractiofontştii şi radioamatori!.

•C o o p e ra tiv a F o r e s t ie ­

ră! ZBrnegti dă !n tăere par­chetul anului 1926 începând cu 1 Mai a. c. Doritorii aă-şi înainteze ofertele cel mult pâ­nă la 25 Aprilie a. c. împre­ună cu certificatele de muncă de până acum precum şl ga­ranţiile ce je Pot depune.291 3—3 Direcţiune o.*

Ifiţiili di lezeivâ din oraşul şi. Judeţul Braşov, sunt rugaţi o trece pe la Banca Naţională • României, Braşov, Strada Porţii, pentru o primi cărţile de membru, cocardeiemetalice, pre­cum şi a achita taxele de mem­bru la casieria respectivă. Comiletul, 2—2

•

TAifll dl »rlBdflti de ţarist ţine tn somuna Codita (ju­deţul Bra$ov) io nrmâtoareie ziie:

Târgui de vite in zlna de 24 Aprilie 1926,

Târgul de marfă fn zlea de 24 April!« 1924.

Codlea, la i7 Aprilie 1926. Prtmâria cernu naiâ Codlea,

314 l—l.

Uşerarei infgrărri tn Imerîcg*Statele Uaite sa prtgltesc pea- iru nşurarea fmfgrărei. Legea s’a vot«t zilrle ace*fa«, atabtiin- du-se eota de 5000 pentru imi­granţii rornâii, îftsorîle|ând«-se imigrările peste cota stebiltiB pentru rudeniile şl familiile ee- lltenilor ş! optenţiior cetăţenii emsricsne. In iotsi sau îacu- vitnfai emigrării di a 24 ţâri* exclusiv Anglia şl Irlanda. Le­gea ridicându se la valoare de drept, Imigranţii pet siilcits de pe acuma autorizaţiile necesare de Imigrare.

*Oreïfl delà Ogera din Cls]. I»

uraââ uiUiîitt uiui Dir^cţiunei, membri! corului ş! a băietului, au hotlrâl, să continue greva» până a d^plfaa sutUlj^ere a cererilor. Soii t , « rl de a- temenea an înaintat o cerere pentru ridic rea salarului, s'an desolidarizat de corişti, hotă­rând să nu facă grevă. G?evlş«< IU au inierventi prin Inspec­toratul Muncii din Cluj, ia Mi* nisterul cultelor, cerând re me* dierea situaţiei. Se crede c i actuala stagiune a Op«ret se va închide.

♦Gripa isfecţioasâ fa Chiştaâi*

In Ctuşinau bântuie cu furie epidemia de gripa simplă şi is- fetţio să. fa cursul ultim«lor zile s'au înregistrat m*i multe: cezuri moitale.

*Aviz ! Membrii U. F. V.

din (Scheiu) Braşov, sunt invi­taţi a lua parte în număr cât de mare la. adunarea generală extraordinară, care se va ţine în ziua de 22 April (Joi seara) ora 61/2 in localul şcoalei dm deal Prund.

D r. Radu G&vruţmutat biroul advocaţi al diuBraşov la Ceraatu.

•BOiaţlHflf D-şoara log. Le-

pedeesm mv. doneezl la »Ma ses studenţilor, Virgli Oniţlo* delà ticen! uk, Şaguna* In memoria regretatului el unritiu Petra M&note funcţionar sap, la Banca •Victorie* din Arad Lei 500 —,.m

B l Ion Somai pantofar Bu­cureşti donează h fondul mesei stud. »Virgli Oaijia' •Coma- nessu-Rusiu* la amintirea mă-* toşei f Marina Russu n Mun­tean suma da 300 Lei. Maiţu* miri. Direcţiunea.

Ooiotrtttl plMlstatii Yssa FrSboia având ia pian pe dl Char­les Cerné, are loc la 25 Apri-' lie în sala Redutei cu următo­rul program : 1. Mozart: con­cert la vioară D Dur; 2. Păgâ­nim: Concert la vioară D-Dur^3. Schubert Wilhelmt : Ave Ma­ria; Volkmann-Prihoda : Walzer; Chopin Cerné : Berceuse; Pro» vaznik : Valse joyeuse; Paga- ni i : Dansul vrăjitoarelor.

*Dm cauza plecării vând mo­

bilă, tablouri şi haine cu pre­ţuri reduse. Informaţiuni înlr orele 2 4 Sthiik, Ltvadâi F tş-tel Ie I . 313 l—l»

Mifcril cvirtât ie ftaidi VaM- baier Kerpelj va da In seara zilei de 21 Aprilie un concert de cameră fn sala Redutei cu următorul program :

1. Cvartet Schumann A-Dur op. 4 î; 2. Cvartet Beethoven Ea-Dur op. 127; 3. Cvartet Tschei- Hovsky D-Dur op, 11. Bilete laAgenţia Klingsor, 2—3*

Strănitarea largalăl lăgtâBâ* l l l U BflfIT. ttvanu In vedere, că Vineri 23 Aprilie a. c. este sărbătoare itgslă, se ordoni, ca târgul săptămânal de Vineri se va ţine in ziua da Sâmbătă,, adecă 24 Aprilie 1925. - PrU măria. 315 1—1reépenzabil*’ 10AN BROTEA,