2 S r - g m ă r - u . l Î S X j e i .

Anul X X X I . Sibiiu, 3 August 1929. Nr. ¿ 1 .

REVISTA ECONOMICĂ ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC

dinul oiieial al aseciafiunii institutelor flnaneiare româneşti i Ardeal, Banat, Crişana ;i Maramuraş jOLIOfiRUAIEA" im. jâ>.pare ©d.a.tă. pe s ă p t ă m â n ă .

Redacţiunea ţi administraţiunea: Sibiiu, Strada Bayer Nr. 1 3. Abonamentul pe an : In ţară: pentru autorităţi,bănci şi întreprinderi Lei 500 —; peat.ru particulari Lei 400 - —; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300'—. In străinătate Lei 800—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare • cm. Lei 6'—

Director: Constantin Popp.

Sumaru l : Neglijarea carierelor practice. — Stabilizare şi bilanţ. —

Dispoziţiile mai importante ale legii pentru reorganizarea Curţii de conturi. — Canalul Bucureşti—Braşov. — Impozite. Legea timbrului. — Cronică; Comitetul prietenilor Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj. Asociaţia industriaşilor din Ardeal şt îneassarea impozitelor în re­stanţă. Creanjele neaehitate ale Căilor Ferate. O bursă de efecte şi mărfuri. Agricultorii nu uor fi urmăriţi pentru impozit. Ridicarea scontului în Belgia. — Situaţiunea sumară a Băncii Najionale a României. — Cursul Valorilor la Bucureşti.

Neglijarea camelor practice. Este ştiut de toată lumea eă massa

populaţiei tarei noastre este pătura ţără­nească, care reprezintă peste 80%. De asemenea şi eel mai mare antagonist al păturei ţărăneşti recunoaşte şi are cea mai mare dreptate susţinând eă numai dela răsboiu încoace mata ţăranului merită cea mai mare compătimire.

Pătruns de situaţia grea a uietii sale, ţăranul român pentru a nu mai lăsa şi pe moştenitorii săi să-şi ducă uiata în cele mai negre chinuri, jertfeşte ultimul prisos pentru a-şi da copilul la şcoală spre a-i eroi în uiata socială un traiu mai bun. Face acest gest nobil eu speranţa eă singurul sau unul din ulăstarele sale ua depune şi el un pic de oboseală pentru a compensa întru eâtua osteneala sa cu jertfa părinţilor săi.

Dar spre regret multe încercări dau greş şi aceasta mai ales acolo unde unicul fiu e dat la liceu spre a se face doctor sau aduocat şi fiind alimentat de acasă eu bani din greu, începe să des­considere banul, care e ochiul dracului şi eu care se pot face minuni.

Să presupunem însă contrariul că eleuul ajuns la liceu trece clasele se-

Redaetor: Dr. Minai Veliciu.

eundare fără nici un obstacol, doar câte o mică eorigenfă peste uară spre a nu se plictisi îl mai sinchiseşte puţin. Dai înainte şi fără griji şi când colo ajunge la problema cea mai grea — bacalau­reatul.

Face prima încercare şi la caz eă nu reuşeşte înuinueşte preşedintele că a fost prea pretenţios. Se mai supune de 3—4 ori şi la caz de reuşire trece la fa­cultate unde mai are ure-o patruzeci de mii de colegi şi cari roese pe la fiecare uşe de minister spre a ocupa un post de mizerie eu ineonuenient duplu pentru eă odată nu se poate prepara eum-se-eade spre a ajunge un element folositor so­cietăţii şi al doilea ineonuenient e eă deuine salariat dintr'un buget perpetuu eu deficit şi fără să presteze o muncă.

După terminarea studiilor fie eă ră­mâne mai departe în slujbă, ce rar se întâmplă, spre a sluji şi el stăpânul, care 1-a întreţinut, sau aspiră la un post sub pretextul eă dânsul e titrat.

Şi cum progresul nostru economie şi cultural nu merge într'o progresie aşa de crescândă spre a putea alimenta tot ualul de titraţi eu diplome, iar eoneurenfa în căutarea de posturi nu soluţionează deloc problema proletariatului intelectual.

Aeeastă problemă a proletariatului intelectual începe să-şi aibe mai ales acum după zece ani de unire efectul şi este o adeuărată primejdie naţională.

Dar uina nu trebuie aruncată asupra ţăranului ce doreşte să-şi uadă unul din feciorii lui domn, căci el nu ştie decât atât eă jertfeşte azi şi mâine, ba chiar ani de-arândul numai şi numai să poată fi şi el împăcat cu conştiinţa eă odrasla lui a luat de prima dată bacalaureatul

272 R E U 1 S T A E

spre a nu cădea uietimă personalului de umplutură, improuizat adesea din nu ştiu ce unghiu al ţării.

Marea armată de funcţionari a fost necesitată de cerinţele uremii. Astfel după răsboiu pentru a pune bază unui stat unitar şi independent administraţiunea lui, precum şi organizaţiile economice au necesitat un mare număr de oameni eu experienţă şi cunoştinţe profesionale. Faţă de aceste cerinţe însă disponibili­tăţile au fost cu mult inferioare şi atunci atât statul, cât şi instituţiunile priuate au fost neuoite să recurgă şi la persoane eu puţine cunoştinţe practice. Mulţi dintre ei n'au rămas cu cunoştinţele dobândite într'un interual de refacere ci s'au per­fecţionat, iar foarte mulţi au rămas o adeuărafă plagă pentru administraţie din care cauză merg seruiciile publice aşa de rău.

Unele locuri deţinute de persoane neapte pentru atare seruieii au fost în­locuite eu persoane capabile, licenţiaţi şi diplomaţi şi aceasta mai ales la început. Nu tot astfel se prezintă situaţiunea astăzi. Situaţia economică deplorabilă şi redu­cerea aetiuitătU economice, sărăcia mereu crescândă a statului, comerţului şi indu­striei au auut ea efect o reducere accen­tuată a mijloacelor de plasare.

Din cauza lipsei de şcoli de specia­litate în domeniile uieţii economice, tine­retul absoluent al claselor secundare a început să inunde pragurile uniuersităţii, în alegerea unei cariere libere. Până la ajungerea unei diplome pentru cariera liberă bietul student e neuoit să facă stagiu de eâţiua ani pe la câte un seruieiu public din care cauză iese eu o pregătire pentru titlu, care lasă foarte mult de dorit.

Pentru a preueni inflaţiei de intelec­tuali la care eu mare regret trebuie să constatăm, că am ajuns eu paşi prea repezi în decurs de abia zece ani, se impune îndrumarea tineretului spre în-uăţământul practic, care are mari per-speetiue fauorabile de uiitor pe teren in­dustrial şi comercial. Stimularea îmbră-ţişerii carierelor practice necesitate de stat şi gospodăria priuată se ua putea face printr'o propagandă intensă la sate pentru a demonstra ţăranilor că adeuăraia fericire a unei ţări rezidă în desuoltarea în mod paeinie a tuturor factorilor de producţie în mod temeinic şi raţional.

e O N O M l G A Nr. 31 — 3 August 1929.

Deasemenea în prouineiile alipite unde elementul muncitor deţine şi este preponderent în uiaţa economică. Pe acesta nu-l uom putea cuceri decât prin naţionalizarea comerţului şi a industriei.

Şi pentru aceasta ne trebuie o clasă de oameni, eu roluri principale în uiaţa economică a oraşelor pe care n'o poate forma decât o adeuărată şcoală pentru îmbrăţişarea unei cariere practice.

Cu adeuăr putem rosti că mai mult plăteşte un comerciant sau un industriaş cinstit decât 10 titraţi academiei, cari con­curează la un post de mizerie, fiind zilnic nemulţumit eu soarta, şi la orice ocazie de perturbaţie caută răzbunare. Adeuărat este că pătura cultă contribuie în cea mai mare măsură la mărirea eontigentului celor nemulţumiţi eu soarta, cari cauzează numai rău statului cei ocrotesc, fiind o plagă naţională.

Pentru remedierea acestor neajunsuri se impune numerus elauzus care ua putea oscila în cazul că permite progresul eco­nomie şi cultural.

Datoria ce ne incumbă ea buni pa­trioţi ai unui stat închegat sub un singur sceptru de domnie ne cere să fim tari şi fără şouăire.

Stabilizare şi bilanţ. Repercupsiunile stabilizării monetare asupra

întreprinderilor eeonomiee priuate. De Petre Poruţiu, prof. uniu.

în „Revista juridică" din Cluj dl profesor uniu. Petre Poruţiu publică un studiu despre ur-mările stabilizării, joarte interesant nu numai din punct de vedere juridic ci şi economic şi chiar contabil. Dat fiind importanţa şi actualitatea che-stiunei, precum şi competenţa şi autoritatea auto­rului credem de bine să-1 reproducem in extenso într'o serie de numeri.

1. Delimitarea subiectului. Stabilizarea monetară — în sensul în care

preocupă astăzi cercurile noastre- economice şi politice — este operaţiunea care tinde a obţine şi a eonserua o ualoare eât mai stabilă (stabilizată) pentru etalonul monetar (l. Răducanu, Stabilizarea monetară, Bucureşti 1928, p. 5). în alte tări eu moneta depreciată dtn cauza inflaţtunel, acel scop a fost atins pe diferite căi, după-eum moneta lor era total sau numai în parte depreciată. Pregă­tirile ee s'au făcut la noi şi felul cum a fost de­cretată stabilizarea Leului prin legea dtn 7 Fe­bruarie 1929, uădesc intentiunea, de a se înfăptui

stabilizarea prin deualorlzarea parţială a Leului, aproape de cursul lui actual. Uorbim de intenţiune, fiindcă reuşita măsurilor luate este chestiune de fapt care urmează să fie uerifieată de euenimente. Procedând astfel legiuitorul va consfinţi starea de fapt, pe care a negat-o din momentul decre­tării cursului forţat prin legea dtn 21 Deeemuriel916 (V. Pandeetele Române, anul 1922, l. p. 1 şi M. Oromolu, Problema monetară şi stabilizarea, Bucureşti 1928, p. 5). Recunoaşterea legală a stării de fapt tmplieă însă constatarea, că delà data decretării cursului forţat toate plăţile şi opera­ţiunile de credit au fost efectuate pe baza unui măsurător de ualori instabil. Aeeeaş constatare o face pentru francul francez R. Poincaré în ce­lebrul său discurs, ţinut în camera deputaţilor în ziua de 21 Iunie 1928 : „ . . . du jour où le cours forcé du frane a été établi, sa ualeur, en realité, a comencé à décroî tre . . . si la change s' est maintenu jusqu' en 1919, notre monnaie s' était déjà dépréciée" (La réforme monétaire. Diseours prononcé à la Chambre des Députés par M. Raymond Poincaré le 21 juin 1928. Bd. Berger -Leurault, Paris, p. 52).

Ş l de aici necesitatea, de a rectifica eeeaee s'a compromis prin ficţiunea legală: Leul hârtie (uartabil delà zi la zi) egal eu Leul aur. In materie de drept această concluziune duce la problema reualorizării obligaţiunilor contractuale, iar în materie economică la noua eualuare a patrimo­niilor, care are o deosebită importanţă în gestiunea persoanelor obligate prin legi a purta registre şi a-şi publica socotelile. Cu alte cuuinte, con­cludem la necesitatea de a revizui contabilitatea şi bilanţurile redactate în Lei hârtie, limitând cer­cetările noastre la întreprinderile comerciale şi industriale particulare, reglementate în legislaţia comercială.

S e pune însă întrebarea, dacă această re-uizuire este în funcţie directă de reglementarea legală, sau dacă ea poate şi trebuie înfăptuită eu un ceas mai înainte, chiar în Interesul persoanelor uizate şt a economiei naţionale.

Răspunsul îl găsim în scopul pe care îl ur­mărim: restabilirea veracităţii eonturilor, fără care nu se poate face nici un calcul de rentabi­litate şl nu există credit.

Dom examina deci problema cunoscută în altă parte şi ea problema bilanţului aur, sub aspectul pe care îl prezintă în uiaţa noastră eco­nomică astăzi, după decretarea stabilizării legale.

Această problemă a existat în toate ţările eu moneta depreciată şi grauitatea ei s'a accen­tuat in funeţie de măsura Inflaţiunei. In Germania a fost recunoscută şi formulată încă în anul 1921. „Der ungeheuerlieh gesunhene IDeehselkurs in

Uerbindung mit seinen unübersehbaren, riesigen Sehmankungen und die ungeheuer gestiegenen Warenpreise stellen zusammen den Ausdruck der GeldmertDersehlebung dar. Auf die in Geld ge­führte Brfolgsreehnung kann diese Uersehiebung natürlich nicht ohne tiefgehende Folgen bleiben: Die heutigen Bilanzen enlhalten Posten uon ver­schiedenem inneren Wert („Gold u. Papiermark");

^die Belassung der Abschreibungssätze auf der alten Nominalhöhe führt zu Kapitaluerlust ; trotz Aufreehterhaltung des Buehhaltungskapitals, ja sogar bei Zunahme des Kapitals durch Geminn, nimmt das Uermögen der Unternehmung in Wirk­lichkeit ab, so dass — als vierte Folge — die Bilanzrechnungen alter Art falsch sind". (W. Mahlberg, Bilanzteehnik und Betuertung bei sehruankender Währung, Leipzig 1925, p. 1).

In Ungaria profesorul universitär Hunez Ödön seria înainte eu trei ani (Az Aranymérleg pro­blemei, Budapest 1925, p. 5), că rezultatele con­turilor şi bilanţurilor încheiate în coroane hârtie eu eurs variabil, socotite egale eu coroanele aur, due la eoneluziuni imposibile, întocmai ea şi ope­raţiunile aritmetice făcute eu lucruri eterogene. S 'a ajuns — spune Kunez — la rezultate care sunt o crudă ironie a contabilităţii, registrele şi încheierile neputând da nici măcar o vagă orien­tare asupra. situaţiunii reale a întreprinderilor.

In Franţa, din cauza că stabilizarea a cam întârziat, literatura chestiune! e dată mai recentă, ea îşi precizează însă eu claritate constatările şi eoneluziunile : „Le cours forcé et l'inflation, en dépréciant la monnaie, sont venus apporter dans les prix une perturbation d'autant plus profonde que eeux-ei, tout en s'éleuant, n'ont pas toujours conservé intacte leur eontreualeur en o r . . . La valorisation permettra aux entreprises de présenter des bilans sincères, dont tous les postes seront mesurés par un étalon identique (Jean Mabit, La restauration monétaire et les bilans, Paris 1928, p. 6).

La noi izvoarele literare ee ar putea aduce lumină în aeeastă chestiune sunt prea puţine (U. Ştefan Dumitreseu, Bilanţul aur sau bilanţul de stabilizare. Analele economice şi statistice. Bucu­reşti 1928, Anul XI No. 3—4, p. 5? şi urm.). De aceea este necesar ea în cercetările noastre să ne bazăm mai mult pe observarea faptelor. Bfeeiele fluetuaţiunli monetei asupra economiei private nu pot fi însă obseruate izolat, ei numai în complexul împrejurărilor între care s'au produs acele flue-tuaţiuni şi care în mod firesc sunt în funeţie de îndrumarea generală a economiei naţionale şi a finanţelor statului.

Uom încerca deci mai întâi o sinteză asupra politicei noastre economice şi financiare de după răsboiu, apoi uom trece la analiza bilanţului unei

274 Nr. 31 — 3 August 1929.

întreprinderi particulare, căutând să stabilim re­percusiunile inflaţiunei şi a deflaţiunei asupra exploatării întreprinderilor bancare, industriale şi comerciale. Dat fiind că o parte însemnată a acestor întreprinderi are forma juridică a socie­tăţilor pe acţiuni, ua trebui să ne ocupăm în mod special de situaţiunea economică şi juridică a acţionarilor şi obligatarilor. In fine nu uom pierde din uedere nici eonsideraţiunile de ordin fiscal.

In a doua parte a lucrării noastre uom studia posibilităţile şi mijloacele de ualorizare a bilan­ţurilor, în actuala noastră situaţie economică şi financiară, şi în aeelaş timp uom arăta şi meto­dele de aplicat — de lege ferenda — utilizând experienţele legislaţiilor streine.

(„Revista juridică*) (Va urma).

Dispoziţiile mai importante ale legii pentru reorganizarea Curţii de conturi.

Pentru a îneetuşa fraudele continue ale ba­nului public, în multiplelei proiecte pentru con­solidarea şi normalizarea uieţii economice pe lângă unificarea diferitelor legi guuernul Dlui Maniu a încadrat şi legea pentru reorganizarea Curţii de conturi. De efectele binefăcătoare ce acest proiect de lege uotat şi intrat în uigoare le ua reuărsa asupra controlului banului public, nimeni nu se poate îndoi şi poate fi considerat ea una dintre principalele legi din bogata sesiune parlamentară.

In rezumat proiectul depus la Cameră eon ţine următoarele:

Compunerea Curţii. Ea se compune din membrii acestei cart sunt: un prim-preşedinte patru preşedinţi pe secţiuni şi opt consilieri.

Ministerul publie deasemenea ua fi repre­zentat printr'un procuror general şi trei procurori pe secţiuni.

Personal de control şi uerifieare, compus din consilieri controlori cari pot ft câte unul din fiecare Minister sau administraţie publică auto­nomă, referindari şef 24 referindari şi 30 refe-rindari stagiari, putând fi sporiţi în caz de neuoe,

Atribuţiunile şi eompetinţele Înaltei Curţi de conturi se mărgineşte la următoarele :

Controlul preuentiu şi de gestiune asupra îneassărilor şi cheltuielilor Statului. Actele justi-fieatiue ale ordonanţărilor îneassărilor şi chel­tuielilor, situaţiunile lunare, inuentarul Statului, emisiunile de titluri şi bonuri de tezaur ale da­toriei publice, eertifieă exactitatea conturilor ad­ministratorilor publiei, ministerelor şi a conturilor generale ale administraţiunei finanţelor Statului-

Curtea de conturi exercită acţiune judecă­torească asupra mânuitorilor de bani, ualori şi materiale în primă şi ultimă instanţă. Dease­menea judecă apelurile făcute de gestionari în- I

săreinaţi eu perceperi de uenituri ale diferitelor instituţiuni şi autorităţi publiee în calitate de in­stanţă de apel. Apelurile se uor face în termen de 30 zile dela comunicarea hotărârei. Mai dă apoi auizul asupra proiectelor de legi şi regula­mente priuitoare la contabilitatea publică.

Gestionarii sunt obligaţi să înainteze contu­rile la grefa Curţii în termenul preuăzut de lege, iar contul general al administraţiei finaneiare se ua înainta împreună eu dări de seamă asupra eassierilor, îneassărilor şi plăţilor. Cel eari nu uor prezenta conturile la termen uor ft amendaţi conform legii, fixându-li-se apoi şt un termen de amânare în al cărui interual dacă nu se înain­tează se aplică duplul amenzi. Autoritatea reş-peetiuă ua fi îneunoştiinţată pentru a aplica legea contabilităţii publiee. înlocuitorul gestionarului este obligat de a face conturile în caz de impo­sibilitate din partea acestui.

Proiectul mai conţine şi procedura Curţii. Termenul de recurs e de 30 zile şi se ua face la Curtea de Casaţie, însă el nu împiedecă exe­cutarea deeiziunii. In caz de eassare ua fi trimis din nou Curţii care ua judeca pe secţiuni unite.

înaintat din nou apelul Curţii de Casaţie şt judecat de aceasta pe secţiuni unite rămâne de-eiziu. S e mai preuede apoi atribuţiunile primului preşedinte, secretariatului şi ministerului public ete.

Din aceste dispoziţii reese eă banul publie ua fi foarte seuer controlat, saluându-l de frau­dele la care e expus azi.

Canalul Bucureşti—Dunăre. Cunoaştem eu toţii faimosul proiect al dlui

ing. Leonida pentru construirea canalului naui-gabil Bucureşti—Dunăre. Ca toate operele mart şi costisitoare, nici aceasta nu-i lipsită de prea puţine critici. Toate criticele eari sunt contra acestui canal se rezumă în nerentabilitatea lui, arătând eă prin aceasta industriile nu se uor îmbulzi pe marginea lui, deoarece e construit pe şes, din care cauze energia electrică nu ua putea fi absorbită nici pe jumătate, deci energie arun­cată pe gârlă.

Proiectului i s'au adus modificările euuenite şi preuede crearea a două porturi, unul în Valea Plângerii şi altul la Funduenl.

Rentabilitatea lucrării se bazează pe pro­ducţia electrică a uzinelor ce uor lua fiinţă ali­mentând portul Bucureşti, industriile precum şt calea ferată Bucureşti—Braşou. Lucrările în în­tregime uor costa maximum 4 miliarde Lei, astfel cele pentru primirea energiei electrice de către municipiu uor costa 1 miliard, cele pentru elec­trificarea liniei Bueureşti—Braşou 1.200 milioane, canalul Bueureşti—Dunăre şi uzinele respeetiue

Nr. 31 — 3 August 1929. R E UI S T A E C O N O M I C A 275

1.100 mii., canalul Argeş -Bucureşti eu centrale electrice şl amenajarea portului 400 milioane.

Prin eompleetarea uzinelor termice existente se ua ajunge la un debit de 100 milioane km.; astfel iarna când debitul uzinelor hidraulice ua fi redus, trebuinţele municipiului şi ale căilor ferate să fie asigurate.

Canalul poate fi realizat în două feluri: prin exploatare de Stat, iar construcţia să se efectueze de eoneesionar, urmând ea plata să se facă prin obligaţiuni ale Statului în eondiţiunile împrumu­tului de stabilizare; sau concesionarul ua con­strui canalul şi uzinele electrice, iar la sfârşitul concesiunii, să reuie Statului totul gratuit.

Pentru aprouizionarea municipiului Bucureşti eu energia electrică necesară se ua înfiinţa o societate în regie mixtă pe baza legii administrării bunurilor Statului la ca re Primăria ar participa eu 40°/ 0 din capital prin aportul în natură — din eare o parte ar putea fi reseumpărat de comună în numerar — iar restul de 6 0 % av fi format de grupurile financiare indigene şi străine. Pe lângă prlullegiile acordate de lege municipiul ar mai putea beneficia şi de 3°/ 0 din profitul brut. Cu­rentul electric l-ar putea obţine eu cel mult 3 Lei km, sub preţul eu eare l se uinde azi electrici­tatea dela diuerse societăţi.

Electrificarea liniei Bueureştr—Braşou se ua putea faee de concesionar, iar plata lucrării se ua putea efectua sau prin obligaţiuni sau prin adăugarea cotei de amortizare la preţul curentului.

Preţul de 3 Eei km. este destul de mie şi ua eonueni şi căilor ferate pentrueă micşorează coeficientul de exploatare. Deasemenea schim­barea loeomotiuelor ua produce o economie în­semnată, eăei nu ua mai fi neuoe de câte 2.1a un tren singur în regiunea muntoasă.

Din suma de patru miliarde, cât uor costa lucrările, cel puţin 2V-2 miliarde ua fi mâna de lucru şi materialul din ţară. Aceasta contribuie foarte mult la înlăturarea şomajului şi exportului de muncitori în alte ţări.

Construirea acestui canal eontribue în mă­sură foarte mare la îmbunătăţirea situaţiei eco­nomice a Capitalei eu repercusiuni asupra uşurării uieţei de traiu pentru agricultură în special, acor­dând şi o rentabilitate mai mare comerţului englez.

Impozite. Legea Timbrului. Cum se ua aplica sporul la impozitele directe,

lnstrueţiile Ministerului de finanţe. Ministerul de finanţe a trimes administraţiilor

financiare următoarele instrucţiuni pentru aplt-earea legei relatiue la sporirea excepţională a unora din impozitele directe publicate în Moni­torul Oficial No. 159 bis, din 21 Iulie 1929:

Prin legea publicată in „Monitorul Oficial* No. 159 bis din 21 Iulie 1929 s'au sporit eu o zecime unele din impozitele directe datorite pe anul 1929. -

Dela început trebuie să uă atragem atenţi­unea eă acest spor are un caracter excepţional şi este determinat de necesitatea de a se edhi-libra bugetul anului 1929. El s e aplieă impozitelor direete înscrise în roluri pe anul întreg 1929, iar pentru impozitele cari se percep pe ca le de reţinere neauând posibilitatea de a aplica sportul eu efect retroaetiu, ele nefiind înscrise în roluri, s'a preuăzut eă aeest spor se aplică numai ue-niturilor exigibile eu începere dela 1 Iulie 1929.

Pentru impozitele înscrise în roluri e de obseruat eă legea nu preuede sporirea cotei im­pozitului, se sporeşte însă numai suma impozitelor direete înscrise în roluri pe anul 1929, rezultând din impunerile efectuate prin eomisiunile acestui an.

Impozitele elementare. In ce priueşte impozitele elementare agricol

pe clădiri şi profesional debitul existent înscris în roluri pentru anul 1929 ua fi rectificat eu roşu majorându-se eu o zecime. Debitul astfel recti­ficat ua constitui debitul ce se ua îneassa dela contribuabili.

In ce priueşte inpoziful comercial întru-eât legea nu faee nici o dinstineţiune sporul de o zecime se aplieă atât la Impozitul elementar co­mercial, cât şi impozitului eomptimentar, deoarece ambele sunt înserise în roluri pe 1929, iar recti­ficarea debitului se ua faee ea mai sus.

Impozitul global. In ce priueşte impozitul global trebuie Ob­

seruat eă aeest impozit a mai suportat sporul preuăzut de legea din 1 Ianuarie 1929, comunicat dus. eu ordinul No. 4202 din 9 Ianuarie 1929, Sporul precedent a purtat chiar asupra cotei impozitului preuăzut de art. 64 şi aeest fapt a necesitat modificarea tabelei impozitului global, sporul anterior auând un caracter definitiu. Cum sporul nou de o zecime se aplieă numai pentru anul 1929 şl eum legea autorizând aeest spor nu prezede că se sporeşte şi cota impozitului, el se ua aplica deasemeni la impozitul actual­mente înscris în roluri, adecă la impozitul deja majorat eu sporul preuăzut de legea din 1 Ianu­arie 1929. Aeelaş spor se aplieă şi pentru im­pozitul aşezat pe baza supra cotei preuăzaute de art. 64.

Sporul intrând în uigoare dela 1 Ianuarie 1929 este dela sine înţeles eă nu se poate aplica pentru impunerile ee priuese uenituri ale anilor trecuţi atât la elempentar, eât şi la global şi cari din diferite motiue nu s'au putut faee la timp, aceste impuneri urmând a se face ea şi până acum.

Impozîte'e prin reţinere direotă. Pentru impozitele ce se îneassează pe cale

de reţinere directă legea preuede că sporul de o zecime se aplieă numai pentru impozitele ee se datorese la ueniturile exigibile eu îneepere dela 1 Iulie 1929.

Principiul este deci şi aici ea şi la impozitele înserise în roluri eă se sporeşte eu o zecime

impozitul datorat şi exigibil eu începere delà 1 lutte 1929 şl nu cota impozitului.

Ar rezulta deei că pentru aceste ueniturl să se calculeze impozitul cu cota preuăzută de lege şl să se mal adauge o zecime. Cum însă acest sistem ar fi eeua mai complicat dacă se ua spori cota impozitului rezultatul ua fi acelaşi, întru-eât cota este proporţională şi nu progresiuă — şi într'un caz şi în altul rezultatul fiind aeelaş se ua prefera calcularea Impozitului prin majorarea eu o zecime a cotei atât la impozitul pe salarii, cât şl la Impozitul mobiliar. In acest caz uom auea :

Impozitul pe salarii. Cota Impozitului pe salarii pentru ueniturlle

ce au deuenit exigibile eu începere delà 1 Iulie 1929, şl până la finele anului 1929, ua fi de 44° / 0

pentru ueniturile până la 4000 Lei lunar şi de 8'8°/ 0 pentru cele ee depăşesc această sumă, după deducerea bine înţeles a minimului scutit de 750 Lei lunar. Daeă până la primirea pre­zentului ordiu s'a încassat deja impozitul nesporit la ueniturlle sau la partea din ueniturile exigibile la 1 Iulie 1929, ueţi îngriji ea la îneassarea im­pozitului datorat pe luna August 1929, să se reţină şi să se uerse la Stat şi diferenţa de im­pozit euuenltă pe luna lulte 1929, şl rezultă prin sporul de o zeelme. In acest caz se ua face o uerifieare cât mai serioasă de eătre serutelul de constatare al percepţiilor al administraţiilor cari upr stabili şt diferenţa de încassat punând uiza lor pe cererea de uărsare a impozitului la Stat.

Impozitul mobiliar. Pentru impozitul mobiliar trebuie lămurit eă

sporul se aplică numai la Impozitul euuenit la ueniturile a căror exigibilitate are loe cu începere delà 1 Iulie 1929, şi nici deeum celui pentru care exigibilitatea ueniturilor a auut loe înainte de această dată.

Noul spor se grefează asupra cotei pre-uăzute de art. 22 din legea eontribuţlunilor ma­jorate eu sporul aplicat pe baza legei din 1 Ia­nuarie 1929.

Vom auea dar următoarele cote pentru impozitul mobiliar partea Statului:

Până la 1 Iulie 1929: 16 50 la sută: delà 1 Iulie 1929, 1815 la sută.

Până la 1 Iulie 1929: 1320 la sută; delà 1 lulte 1929, 14-52 la sută.

Până la 1 Iulie 1929: 11 la sută; delà 1 Iulie 1929, 12 10 la sută.

Până la 1 Iulie 1929: 880 la sută: delà 1 M i e 1929, 9 68 la sută.

Până la 1 Iulie 1929: 5-50 la sută; delà 1 Iulie 1929, 605 la sută.

Noul spor aplteându-se numai pentru ueni­turile a căror exigibilitate e cuprinsă între 1 Iulie 1929 şi 31 Deeemurie 1929, este delà sine înţeles eă dacă se prezintă de aici înainte spre îneassare impozit mobiliar datorit asupra unor uentturi exi­gibile dinainte de 1 Iulie 1929, taxarea se ua faee eu cota în uigoare la data exigibilitate! lor.

Daeă euentual până la primirea ordinului pe faţă s'a încassat impozit mobiliar eare trebuie să suporte noul spor de o zecime ueţi dispune să se facă uerifiearea şi să se încasseze şi dife­

renţa de Impozit. Verificarea se ua faee ea şl pentru impozitul pe salarii.

Pentru ueniturile ee se taxează pe cale de reţinere eu cota dela impozitul profesional eum ar fi remizele, prouizioanele şi alte asemenea, taxarea se ua faee eu cota preuăzută de art. 48 din legea Contribuţiunilor directe sporite eu o zecime adică în loe de 8 la sută se ua aplica 8'80 la sută pentru ueniturile exigibile dela 1 Iulie 1929. Şl aci cota Impozitului adiţional preuăzută de art. 72 punctul 1 şl 2 din lege se menţine întocmai fără nici o modificare.

Sporul de o zecime preuăzut în legea mal suscitată nu se aplică la rămăşiţele din exerciţii închise, cari uor continua a se îneassa aşa eum sunt înscrise în roluri.

CRONICĂ. Comitetul prietenilor Academiei de înalte

Studii Comerciale şi Industriale din Cluj. Dl Dr. Q. Moroianu, rector al Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj a luat Iniţiatiua instituirii unui „Comitet al Prietenilor" acestei Academii cu scopul de a ueni în ajutorul acestei înalte Instituţii eultural-eeonomieă din capitala Ardealului. Din acest comitet au bineuoit să facă parte Dr. Al. Uatda-Uoeuod, fost prim-mlnistru, actual ministru de Interne, prof. Ion Rădueanu, ministrul muneel şi ocrotirilor sociale, C. R. Mireea, directorul general al „Ugir"-ului, prof. Dr. Romul Boilă, uieepreşedlntele Senatului, Sopkesz, senator şi director la Bănea Marmoroseh Blank & Co., Ionel Comşa, senator şi directorul general al Băncii Centrale din Cluj, inginer Negruţiu preşedintele Camerei de comerţ din Cluj şi membru în Consiliul superior al G. F . R., Adrian Oţoiu, senator şl director de baneă ete.

Asociaţ ia industriaşilor din Ardeal şi în­eassarea impozitelor în' res tanţă . Cunoaştem eu toţi protestele societăţilor comerciale şi indu­striale prin diferitele întruniri, precum şi memo­riile adresate din partea băncilor din Ardeal Ministerului de Finanţe pentru modificarea arti­colului 24 din legea pentru perceperea şi urmă­rirea ueniturilor publice. Acest articol conţine: Statul, Judeţul şi Comuna au priuilegiul înaintea ori-eărei datorii particulare în ce priueşte ueni­turile de orice fel, fără să fie obligat faţă de formalităţile înregistrate în cărţile funduare asupra auerei mobile şi imobile. In cazul când Statul, Judeţul şi Comuna au în aeelaş timp datorii de încassat dela aeelaş proprietar, are Statul primul drept şi numai pe urmă judeţul şi în al 3-lea rând Comuna.

Acest fauor al Statului eonstitue o mare piedeeă la acordarea de împrumuturi pentrucă nici chiar imobilele cari nu se pot înstrăina decât prin transcrierea la cartea funduară nu formează un gaj sigur, deoarece Statul ori-şt- când poate să-şi preualeze ereanţele lut faţă de ceilalţi creditori.

Asociaţia industriaşilor din Ardeal cere ea eel puţin unde sunt deja cărţile funduare intro­duse, această preferinţă a Statului să fie suspen-

N r - 3 1 - 3 August 1929. R E V I S T A E C O N O M I C A

dală, urmând ea despăgubirea creditorilor să se facă în ordinea adnotărilor în cartea funduară.

lată dar cauza principală care eonstitue re-aerua băncilor străine, precum şt a celor indigene în acordarea de credite firmelor eomereiale şi industriale din România.

* Creanţele neachitate ale Cailor F e r a t e . Dl

ing. Stan Vidrighln, directorul general al Căilor Ferate a dispus ea pe ziua de 1 Septemurie ser-uieiul contabilităţii efr. să întocmească un tablou general despre toate datoriile administraţiei dru­mului de fier începând eu anul 1918 şl până la 1 Ianuarie 1929.

In acest scop toate direcţiunile Căilor Ferate eari posedă acte ordonanţate sau sunt a se or­donanţa au fost obligate c a până cel mai târziu în seara de 31 August să uerifiee şi pe urmă să trimită direetiunei contabilităţii toate dosarele prouenite dtn:

1. Datorii neaehitate particularilor, izuorând din hotărâri judecătoreşti definitiue;

2. Drepturi neaehitate personalului; 3. Gheltueli de întreţinere, combustibil, apă,

luminat, chirii de localuri, taxe comunale, publi­caţii, diferenţe de preţ la combustibil ete.;

4. Reparaţii la materialul rulant, furnituri ete.; 5. Creanţe datorate furnizorilor din strai

nătate; 6. Credite neaehitate căilor ferate străine,

pentru reparaţii, auarit ete.; 7. Oriee fel de datorii de orice natură pe

eari administraţiunea efr. le are de plătit. Deoarece toate aeeste acte urmează a fi

controlate de eomlsiunea instituită în acest scop, s'a pus în uedere tuturor*1 direeţtunilor că după data de 1 Septemurie nu se uor mai putea înainta nici un fel de creanţe sub nici un motiu.

* O bursă de efecte şi mărfuri. Printre mul­

tiplele legi alcătuite şi modificate de guuernul actual ne bucurăm că ua ueni în sesiunea par­lamentară de toamnă şi modificarea legii burselor, unde se preuede dreptul de înfiinţare de burse de efecte şi mărfuri şi în principalele centre din Ardeal.

Este de o netăgăduită ualoare crearea unei astfel de burse în capitala Ardealului.

Cunoaştem eu toţii lupta fără de preget dusă de Gamera de comerţ şl industrie dtn Gluj, în frunte eu ualorosul el preşedinte dl ing. Negruţiu. In acest scop camera a şi întocmit proiectul de înfiinţare a bursei care ua şl urma în toamnă.

* Agricultori i nu vor fi urmăriţ i pentru

impozit. Ministerul de finanţe a trimis urmă­toarea circulară administraţiilor financiare dinţară:

Banca Centrală Gooperatiuă funcţionând in baza legii pentru organizarea cooperaţiei pentru a împiedica uânzarea produselor agricole de către agricultori către Intermediari pe preţul deriaortt, de comun acord eu băncile populare şt eoope-ratiuele din ţară şi în Interesul ualorifieărit cât mal largi a produselor agricole, a luat măsuri a se ulnde aceste produse în comun, dând in­strucţiuni organelor sale în acest sens.

Pentru a se putea însă atinge scopul urmărit este necesar ea produsele să fie libere la nânzare

27?

şl aceasta nu se poate obţine decât dacă per­cepţiile nu le seeuestrează în contul impozitelor datorite de agricultori. Ministerul de finanţe do­rind să dea concursul său în uederea atingerii scopului urmărit de Banca Centrală Gooperatiuă, respeetându-se însă în întregime drepturile sta­tului eari conform art. 24 din legea de urmărire sunt prtuiligiate, uă punem în uedere următoarele, cu rugămintea de a lua măsuri să fie întocmai executate: Incassarea la zi a impozitelor agricol şi altor Impozite datorite de agricultori se ua face după ce aceştia îşi uor ualorlfiea produsele lor prin uânzarea în comun prin bănci populare sau eooperattue. Perceptorii se uor pune tmedtat de acord cu aceste instituţiuni pentru întocmirea tablourilor de agricultorii ce doresc să-şi ualo-rifice produsul lor pe această cale. Odată sta­bilit acest tablou perceptorii uor comunica băn­cilor populare şl eooperatiuelor prin care se ua face uânzarea, totalul sumelor ce agricultorii preuăzuţi în acel tablou datoresc Statului drept impozite. Băncile populare şi eooperatiuele c e uor face uânzarea uor confirma perceptorilor eu adresă în regulă că îşi iau obligaţiunea pentru aceştia ca după efectuarea uânzârii, care ua auea loc în cel mult 45 (patruzeci şt ctnci) zile, să se îndestuleze mat întâi datoriile către fisc, şl numai după ce fiscul ua fi integral achitat se uor aco­peri resturile din împrumuturile făcute în diferite scopuri şi pentru eari există garanţia Statului. In posesiunea acestei adeuerinţe perceptorii uor ridica imediat secuestrul ce euentual ar ft înfiinţat pe produsele agricole ale celor c e consimt c a ele să fie uândute în comun, pentruea produsele odată liberate s ă poată fi ualorijteate de băncile populare. Achitarea impozitelor de către băncile populare se ua face la percepţie în cel mult două luni dela încheerea tablourilor şi pe cât posibil pe măsura uânzării produselor până la con­curenţa sumei rezultate din uânzare. Perceptorii pentru sumele ce uor primi în contul impozitelor, uor elibera chitanţe pentru fiecare contribuabil în parte. Ceilalţi contribuabili cari nu uor con­simţi să-şi uândă produsele în comun uor fi ur­măriţi conform preuederilor legii de urmărire. In Intenţiunea noastră fiind ca perceptorii s ă lucruze în deplină armonie cu băncile populare, le ueţi comunica imediat ordinul de faţă atră-gându-le atenţia asupra importanţei lui şi a nece­sităţii de a se executa întocmai.

* Rid icarea scontului în Belgia . Banca Na­

ţională a ridicat scontul dela 4 la 5 la sută.

Siluajiunea sumară a Băncii Naţionale a României

Extragem- din ultima siluaţiune sumară, dela 20 Iulie 1929, a Băncii Naţionale următoarele pozifii:

Activ Lei Aur în {ară şi străinătate 8.715,926.288 Devize 1.729,461.614 Monetă divizionară . . . . . . . 6,239.309 Portofoliul comercial 8.929,825.229

278 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 31 — 3 August 1929.

împrumuturi pe efecte publice, warante Val. nom. Cursul 955,261.133 Corn. Ral. şi Rom. 500 740-- 750

3.958,659.838 Albina Sibiu ex . cup. 500 1025 - 1 0 5 0 Avansuri temporare Tezaurului . . . 2.000,000.000 Carpaţilor 500 475-- 500 Efecte publice 589,191.552 Franco-Română 500 90 - 100 Fonduri de pensiuni şi asistenţă pentru

105,547.411 ASIGURĂRI 377,530,473 Dacia-România ex . cup. 2000 6250-- 6 3 5 0

Mobilier şi maşini de imprimerie . . 60,568.445 Naţionala 500 1100 - 1 1 5 0 Cheltuieli de administraţie . . . . 44,123.715 Generala 500 2400 - 2 5 0 0 Efecte şi avansuri rambursat prin Stat 1.671,850.000 Agricola ex. cup. 500 1100 - 1 1 5 0 Argint—Lingouri şi monete . . . . 6,372.836 Steaua României 500 980 - 1 0 0 0

1.337,862.844 Prevederea 200 470-- 480 Totalul activelor 30.488,320.687 Soc. Urania 1000 2300 - 2 4 0 0

Pasiv PETROLIFERE 600,000.000 Steaua Română 500 1300- -1310

Fonduri de rezervă diverse . . . . 702,260.072 Astra Română 500 2175-- 2200 Bilete B. N. R. în circulaţiune . . . 19.143,072.091 Speranţa opt 500 1150 -1200 Conturi curente şi recepise la vedere 7.429,294 181 Speranţa pui 500 625 - 650 Dobânzi şi beneficii diverse . . . . 79,925.201 Petrol Blok . . 500 290 - 295 Conturi diverse . . . . . . 2.333,761.033 Petrolul Rom. opt. 500 550 - 560 Raportul între stocul de aur şi angajamente 32 , 80% Petrolul Rom. (pui) 500 ?00 - 225 Raportul între stocul total şi angajamente 39 -73°/ 0 i. R. D P. opt 500 310 - 315

T f Scont 9V20/ Concordia 250 1200--1220 Tava* ' '

1 Dobânda IOV20/ 0

r Creditul Minier opt. . . . 500

DIFERITE SOCIETĂŢI

615 - 620 Creditul Minier opt. . . . 500

DIFERITE SOCIETĂŢI Cursul Valorilor la Bucureşti Reşiţa 500 710-- 715

Ia 1 August 1929. 500 960 - 970

EFECTE Dob. anuală Cursul

Govora-Călimăneşti purtător Govora-Călimăneşti nom.

200 200

240 240

- 250 - 250

Rentă 1913 original . . . 4Va 70—80 Cartea Românească . 500 350-- 355 Rentă 1913 duplicate . . 4V2 70—80 Creditul Technic purt. 500 460 - 470 Scris Rurale 5 50' . -50 ' •• Creditul Technic nom. 500 430-- 440 Scris Urb. Bucureşti . . 5 50—5074 Letea opt. ex. cup. 500 730-- 735 Scris Urb. Iaşi 5 4')' , 49' ; Clădirea Românească opt. 500 630-- 635 Comuna Bucureşti 4 5 0 - 6 0 Mica 500 565 - 570 Comuna Bucureşti . . . 5°/ 0 5 0 - 6 0 Carpatina 500 1000--1050 împrumutul Naţional 1916 . . 5 637a—64 Credit Industrial ex . cup. 1000 860-- 865 împrumutul Unirii 1919 — 5 8 7 i ~ 5 8 7 2 MONEDE EFECTIVE împrumutul Refacerii 1920 5 5774—58 Dolari 167-90— 16810 Renta împroprietăririi 5 5374—54 Sterline 816— 818—

„ 1903 original . . . 5°/ 0 80—90 Lirete 8-93— 8-96 „ 1903 duplicate . . . 5°/ 0 50—60 Cor. cehe 503— 5-05

BĂNCI Franci francezi 6-70— 6-72 Val. nom Cursul Franci belgieni 4 - 6 8 - 4-72

Banca Naţională . . . 500 10200—10250 Franci elveţieni . . . • • 32-85— 3 3 — Marmorosch Blank & Cie ex . cup. 500 1130—1140 Mărci germane . 40-25— 4045 Românească 500 910—920 Zloţi 18-90— 1910

pui 500 815— 820 23-90— 24— De Scont ex . cup. . . 500 3 4 0 - 345' 2955— 29-85 Comerc. Română . . • . . 500 990—1000 Dinari . . . . 2-98— 3— Credit Român ex . cup .500 940— 96Q .Leva . 1-50— 1-56 Generala 500 625— 640 Drachme \ . . . 2'23— 226 Viticola 500 340 350 Lire otomane . . . 82-00— 8 3 — Comerţ Craiova opt. . . 500 880— 890 Napoleon . . . 650—655 —