P r e c i z ă r i j â e l a K i l n l s t e r a l In v ă ţă ia V a lD lD l

a s u p r a a d m i t e r i i î s l i c e u i

B iroul d c P resă a l M in isteru lu iÎnvăţâm în tu lu i face cunoscut că Regulamentul ccsBeursuba «fe a U r a c î i lîccu, în şcoala profesională şi de înscriere ia ş a a b « n f l a K i b i i sau de ucenici, pentru anul şcolar 1995/1996, i p o U t c a O id i i i l ministrului învăţămîntului nr. 5.307/ 2.02.1994 să faddicat m tiraj ă c masă, ca supliment a l revistei T ribuna învăţământului", pipccizeazâ - printre altele - şi următoarele:

- Osuenrsul de asSumaiere fa învâţămîatal Uccal se organizează numai pc locuirile sSabililte de cătlie M in u to n l Învăţâmîntului pentru fiecare instituţie de îawipamBt şi caJcgorii de clase, şi afişate înainte de începerea

înscrierii- Na se fac suplimentări de locuri.-Concursul de admitere In liceu şi în şcoala profesionali se oresaizeaî

în două sesiuni distincte. In cazul îa care, după încheierea c o s c m n li , de admitere orgaaizat îs prima sesiune, în instituţiile dc învâţămînt ca r an organizat concurs an m ai răm as locuri neocupate, du sc opereaz redistribuiri de plan de şcolarizare sau dc candidaţi între instituţiile d U Tălâm iL Pentru ocuparca acestor locuri se organizează a dona seshm de coacms. Această sesiune se poale organiza pe ccatrc. Centrele se stabites. de către inspectoratele şcolare.

H s S U M A R ;♦ A g enda 12♦ R a za m a tu r ilo r 13♦ V ia ţa p o li t ică 14♦ A r tă - cuJlură /5♦ A d m in is tra ţia lo ca îâ jă♦ P u b lic ita te J7 -10♦ V a r id a f i H 1♦ Spoirt/12♦ F em eia 113♦ E co n o m ia f]4♦ E a e n im e n lJ lS ■♦ U ltim a tira j 16

d@ Cluj â r m d b p B M S s M t

AHU.VI1NR.1438 ISSN 1220-3203

MIERCURI 19 IU LIE 1 9 9 5

1S PAGINI 2 0 0 L E I

Vreme uşor instabilă şi relativ caldă pentru această perioadă a anului. C er variabil; izolat vor cădea ploi cu caracter de aversă. Temperatura maximă îa ju r dc 25 de grade. Ieri, la caa 12, la Clnj- N apoca erau 19 grade, ia r presiunea atm osferică m ătu ra 733 mm 11 g, în creştere uşoară (Octavian Niculescu, meteorolog. de serviciu)._____ ■ .

Oare nu încurajăm ineficienţa şi specula?

Ion G0 IAD acă îm i am intesc b iae , începînd cn data de 1 m ai 1993 s-a

încheiat, practic, liberalizarea preţurilor, statul renunţînd la ultimele subvenţii pentrn produse şi servicii esenţiale populaţiei S-a spus, la vrem ea respectivă, că se va constitui un control sever asupra formării preţurilor realizate în sectorul de stat (carne, lapte, pîinc e îc ) pen tru prevenirea erodării ş i p e această ca lc a pu terii d e cum părare a popnlaţici-

în ce priveşte raportai venituri/preţuri, nn cred că e nevoie să apelăm la statistici; ne dăm seama ia fiecare z i cînd mergem la cumpărători şi, ia anumite intervale, cînd avem de plătit cheltuielile de bloc, telefonai, electricitatea ele. C ifrele furnizate dc executiv bc arată că în ultimele 12 luni cîştignl salariat mediu nominal net acrescut cu aproape 58 la sută, iar preţurile de consum ale populaţiei cn affroapc 30 ta sută, din care la produse alimentare cu 27,7 la sută (înainte de linn ie 1995) A r rezulta, pornind de la aceste cifre, câ îa ultim ele 12 luni ar Ii crescut nivelul nostru de trai, ceea ce nn co respunde rea lită ţii. în u ltim ii do i an i au crescu t cu to tu l inexplicabil preţurile de vînzare cn amănuntul la produse esenţiale pentrn populaţie: came, lapte, pîinc ete. De asemenea, tarifele peatxn transportări de toate felurile, pentns încălzire şi prepararea apei calde etc- Acestea deţin o pondere foarte mare îu cheltuielile majorităţii populaţiei României. Credeam, din spusele primului ministru, a le altor factori guvernamentali, că există posibilitatea (normală, de altfel) de a stăpîni mişcarea preţurilor pentru produsele de strictă

dezvoltate, nu sc întîm plă ce se întîm plă la noi, pentrn câ d e la îscepot parlamentele şi în special guvernele, au pus piciorul în prag.

în România, nu si nn! pentru că e democraţie, economie dc piaţă (ca fala palidă), pentru că dacă facem altfel ni se închid porţile de in trare în Uniunea Europeană, în NATO etc.

liste total «le neînţeles politica guvernului în domeniul preţurilor, peatra că , să fie clar, na avem încă o economie concurenţialâ reală care sâ decidă CE, CÎT şi CUM - mai ales la produsele alimentare de strictă nccesitatc pe care le-am m enţionat C a atît mai m ult ca cît producătorii primcsc anumite sume fixe (e de fapt o subvenţie) în scopul împiedicării acestora să mărească preţurile de livrare pe considerente d e eficienţă economică. H otărîrea de guvern este suficient de clară; cura să SC împartă adaosul la preţul dc cost, între producător şi comerciant Numai căi şi ia acest caz ... ca şi U noi la nimeni! Adică nimeni nu ţine seama de ce a dccis guvernul.

U ltim ele alocaţii date producătorilor (este de discutat dacă pe drept saa pe nedrept) a r fi trebuit să conducă la ţinerea în frîu a preţurilor dc vînzare cn amănuntul Dar n-a fost să fie aşa, cu toate garanţiile date de domnii Văcăroiu şi Florin Geoigcscu, precum şi de alţi specialişti îa finanţe.

A ţi văzu t ca re sîn t acum p re ţu rile la carne , lap te (inc lusiv preparate dia acestea), la pîine şi produse de panificaţie. Trebuie să fii naiv pentru a crede în spusele premierului Nicolae Văcăroiu, aram cîtcvazilc, la presiunea preşedintelui Iod Iliescu, câ sc va face şi se va drege..., că cei care n-au respectat' hotărîrea ... că se va considera evaziune fiscală etc. Ploaie de vorbe, fără acoperire, ca de-atîtea o ri. O rice guvern PU TERN IC, poate face o rd ine îa economi^ ia socictate in ansamblu. Dacă Ia noi treburile meig cam merg, îaseam aă câ...

Trageţi singuri coocluziilc care rezultă din aocastă stare dc lucruri

^ în predau negocierilor decisive cu partea ungară

P.U.N.R. respinge proiectul de tratat al S171.A.E.• G heorghe F unar am eninţă

cu spargerea co a liţie i guvernam entale

Stim aţi citito ri.Ne vedem puşi la neplăcuta

situaţie de a vă comunica, din nou, că datorită politicii guvernului de păstrare a monopolului producţiei de hîrtic, ca mijloc dc şicanate a presei ncsponiArizatc, dc la .1 ianuarie 1995 pînă în p rezen t preţul hîrtici dc ziar s-a dublat

Drept urmare sîntem nevoiţi să ridicăm preţu l dc vînzare a l z iarelo r noastre la 300 le i

exemplarul.în ciuda acestor creşteri dc preţ

de hîrtic (precum si la curent elec­tric, tarife pentru telecomunicaţii, al altor materii prime şi materiale), redacţiile "Adevărul dc Cluj’* şi “M esageru l T ransilvan” an convenit ca preţul abonamentelor la cele două publicaţii să răm înă nesch im bat pe lun ile au g u st şi septembrie 1995. ,"Adevărul de Cluj* “Mesagerul Transilvan"

a fost acceptată de M in isteru l d c E s to n e rom ân va conduce la raptmiă guvernamentală în tre P.U.N.R. ş i P.D. S R ., afirmă G heorghe F a a a r , p reşed in te le P.U.N.R.

D ar ă s ta n Ta f i d ec ît o consecin ţă s c c u d a n . G heorghe Fnaar avertizează: "D acă tratatul e s te sem nat aşa cam sc prez in tă astăzi şi I.cgca ÎD ix & o n tiie i va fi prom ulgată in f a m ă actuală, vom avea conflicte: iu tc re ta îce în Tzausilvaaia Iacă i i accaslâ vară.*'

A stăzi .-' so seşte l»> E e c m tş ii ministrul dc; externe BS£Zr pentru o nouă raadă dc «asocieri, se speră

Partidele din area l gsvcm xm catal a a avut la a i o ÎH trasire îa care M. A-E. a p rezea ta t p ro iec ta i de poziţie ca ca re p artea rom ână va abo rda negocie rile . P ro iec ta i a obţinut, în esenţă, sprijjjiaal a taej d ia . partidele gawcnuamcaritiile. P..O.N..R. l-arespius, sccotindiD-l “extrem de primejdios’”.

’I J d e g a t i in m iâ a f a i tD ia la lă d c se fa l s ta tu lu i să accep te includerea Recomandării 1201 In tratat", spoue Gboorgbc F u z r . "Se încearcă să sc m eargă pc ideea că referirea la 1201 să sc Iacă într-o anexă Ia tra ta t ş i să sie dea o interpretare a c i”.

Nici aaa dia variante a a a m tn a it accep ta i d e leg a ţie i P .U .N .R . P .U .N .R . sc o p n ae "ca tego ric"

includerii R 1201 cîtă vreme "textul tra ta tu lu i ş i anexele au aceeaşi valoare jurid ică’ ' ş i, indiferent de modul de interpretare, "Ungaria şi U.D.M .R. se v o r strădu i să fie aplicată in tegral Recomandarea**. P.U N.R. cere să se facă referiri In tratat la Convenţia C adra şi să se consemneze că "părţile recunosc că au urm ăresc să aco rde d rep tu ri co lec tive, struc tu ri autonom e pe criterii etnice, sau să acorde statut special unor grupuri de cetăţeni care locuiesc p e teritoriul ţării lor'*.

în fnneţie dc textul dc tratat care va fi negociat, Consiliul Naţional a l P.U.N.R. va analiza dacă mai este posibilă colaborarea la guvernare a lă tu ri d e P .D .S .R ., declară p reşed in te le P .U .N .R ., cu o z i înaintea negocierilor.

Caius CHIOREAN

Haits Bela este impotrîfa IntrodacerlI vizelorPreşedintele Umrâsjn Democrate a Maghiarilor din România (UDMR),

M arlo IkrU, a trim is premîciulai ungar, Gyula Horn, o scrisoare în care este u a l i n l i n t a ţ i t Budapestei dc a iastitsi regim dc vize pentru români - iafcrmcxză, în m u n l său dc marţi, cotidianul Magyar Hirlap, preluat dc MTI. A aioral mcsstjalai'kpfccixză că eventuala introducere de vize " i i va a fec ta Ia m odal c c l m ai serios pe ungurii d in T ransilvan ia , ctaapl»cîad»-lc .sjîaaiîa. şi destul de grea <ŢPrintre cci ce via îa Ungaria scrie M arlo Beta, ex idâ şi r a n c s i accinstiţî, dar regimul dc vize ar putea avea repercusiuni asupra sferei spirituale, culturale şi politice.'

F.D.S.O. respinge acuzaţiile aduse RU.N.fL" N u s în te m d is p u ş i

l a c o m p ro m is u r i c u s o a r ta ţării**

P.D S.R. afirmă câ nu sînt mo­tive de îngrijorare în legătură cn sem narea tra ta tu lu i de bază cn U ngaria ş i c ă au este dispus la "com prom isuri care să afecteze integritatea teritorială a ţării".

F ără a p a tc a p rec iza dacă' proiectul de tratat cuprinde referiri la Recomandarea 1201, Grigore Z anc, m em bru îa conducerea P .D .S .R ., a d a t ie ri asigu rări p re se i c ă form a fina lă a docum entu lu i uu v a aduce a tin g ere "e n tită ţi i na ţionale a României". 'M embrii Gnveînului, conducejtca P .D .S .R ., inclusiv m in is tru l d e cx ţerne , c a re , pe lîsgă o activitate productivă, s-a dovedit a f i an bun român, sînt preocupaţi în cei mai înatt grad de soarta ţării".

C om eatînd acuzaţiile aduse p ro iec tu lu i dc tra ta t de preşedintele P.U.N.R.,Gljcorgiic Fanar, liderul fecal a l P.D.S.R. a spus;”Ku nu ştia conţnnrtnl efectiv a l p ro iectu lu i de tra ta t ca re urmează să fie negociat Ceea ce ştiu sigur este că afirmaţiile d-lui Funar au fo s t în to tdeauna susceptibile de neconccidaaţă conţinutul textelor în cauză".(?!

Zanc respinge şi reproşurile aduse de Funar conţtBBtalm Legii îuvăţămîntubii. "Dincolo de faptul că legea este foarte modernă d ia punctul de vedere a l etniilor, este o lege modernă care corespuedc

- interesului naţional, perioadei în care ne aflăm, dorinţei noastre de a comunica cu Europa". (C .C )

Grigore Zanc denunţă Wstarea de abulie”

a Parlamwitului Europei"S tarea de abulie", "păpuşă de

care oricine poate să tragă încotro doreşte" sînt cîteva din aprecierile pc caic furia preşedintelui P.D.S.R. C lu j, G rigore Z auc, le adresează P arlam en tu lu i E uropei după adoptarea Rezoluţiei duşmănoase cu privire la Legea învăţâmîntului din Român ia.

"A doptarca în p ripă , sum ai pe baza a n s i re fe ra t a l nan i deputat mimat dc iredentism şi de porniri îm po triva R om âaic i (O tto von H absbarg , a .n .) , m aniera în care Parlamentul Europei a comis acest act BCgîsdît şi în totală uecuDOştinţă d c cau ză , po a te avea consecin ţe extrem de nefaste asupra stării de spirit a românilor, un popor carc se vrea şi este anu l european."- G rigore Z anc afirm ă că P arlam en tu l E uropei a r trebu i

chestionat în ce măsuiă este Ia c a m cu priv ire la tex tu l L egi învăţâm în tu lu i,"m ult dcasupr. o rică rc i reg lem entări di: învăţămîntul altor ţări".

Relaţiile Ungarieicu vecinii

La cererea Uunimi E»reyiac, îa Cousiliul dc asociere dc la Brxxelfcs an io d discjiizlc, între altele, şi relaţiile Ungariei c a r c c i i i i , ( n a m i l e agenţia MTI.Minislrul u n g a r dc ex te rn e , L asz lo K ovacs, a decla ra t reprezentanţilor prezeaţi c ă Ungaria întreţine relaţii deplin armonioase c a patra dintre cei şapte vecini ai s ă i Relaţiile sale cu taOmrata Iugoslavie sînt menţinute cuaaum ite lim ite, ix r guvernul de la Budapesta este hotărî! să-şi îmbauălăţjească raporturile cu România şi Slovacia. Kovacs a x r â i ta t c ă va vizita Bucureştiul, în tr-o nonă îoccicaxe de a inckcii tratatul d c bază cu România. Rqprezcsitaapi U raniu Europene l-au asigurat de sprijinul har depîiu la accstdrancn, relatează MTI,

....... .

Aleksandr Lebed despre şansele formaţiunii saieCongresul O bştilor Ruseşti (COR) mizează pe 15-

20 la sută din votai electoratului la viitoarele alegeri pentru Duma dc S tat - a decla ra t A leksandr l.ebcd, fo s tu l com andant a l A rm atei a 14-a ru se dio Transnistria, ales recent vicepreşedinte al acestei alianţe. Referitor la partenerii politici ai formaţiunii sale, e l a c ita t P artidu l D em ocratic d in R usia ş i U niunea Industriaşilor şi a Producătorilor dc Mărfuri.

în ceea ce priveşte atitudinea COR faţă de actuala putere dc la Moscova, L cbeda precizat: "Nn noi sîntem în opoziţie fa ţă de E lţîn , c i ac tua lu l E lţîu (es te îa opoziţie) faţă de Elţîn din anu l 1991".

A D B E V A R U L . AGENDA miercuri. 19 iulie 1995

''MărturisescŞăajjfc u h - b o t e P s p r ^ ^

ertarea pacateloK”}j• Azi: Cuv.Dia., Teodor; Ss.

Mactina, sora Sf. Vasile cel Marc, cuv.; Sf. Arsenic, pustnic.

• Mîine: Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. ■ ■ j

•PREFECT URA,CONSIIUL JUDEŢEAN: J 9-61-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19^fr30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31J1-M •PRIMĂRIA ClMPIA TURZII:36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 ţi

11.15-10•POLIŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA: 13-49-76 POUŢIADEJ: 21-21-21

•POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA ClMPIA TURZII: 3M2-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38

•POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA: .11-24-71• SALVAREA: 961 - ,•SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL- 971 •INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTA: 958 •KEGM AUTONOMA DE •lERMOHCARK • DISPECERAT: 11-87-18 •REGIA AUTONOMĂ DE APA

CANAL DISPECERAT: 11-63-02 •S.C. -SALPREST SA . r

DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iot 132 .

(U TRANSPORTfcG. F. R.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direcţii trenuri accelerate, rapide şi intercity

•BAIAM4RE^ATUMARE^rinD^)d5/tS •BISTRIŢA NASAUD: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibin-Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin PloieşU-Bnzăn): 9,33 •IAŞI: 0,00,1258 ; 21,14;.•ORADEA: 2,45;16ţ43;21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19; 22 »9; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16

iTÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 'INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢn DE VOIAJ CFR nNFORMAŢII: 11-22-12 Onfcrn)

11-24-75 (inlemaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din B ucnrcţti: - 7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv P lecări d in Cluj-Napoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînăvineri inclusivSîmbătâ:Plecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 Iei Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

B ‘ .C U R S E $ t  U T OCURSE INTERJUDEŢENE

din Autogara. H•Quj-Napoca-Sibiu: 5,45; 14,00.

Quj-Napoca-Tîrgu Mureş:6,30,14,00. Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30,17,00

•Quj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. •Quj-Napoca - Zalău: 6,30 (no circulă

duminica* 12^0,14,30; 18,30. •Quj-Napoca - Girbău - ZalSu: 6,40 iQuj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prin Hida). Quj-Napoca - Şimlcul SQvaniei: 8,30; 16,00

•Quj-Napoca - Aiud: 12,00. •Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00 •Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă

vineri, sînbăti, duminică, luni). •Quj-Napoca - Brad: 16,00. •Quj-Napoca - Cîmpeni: 13,15. •Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. •Quj-Napoca -4teghin: 16,30. •Quj-Napoca - ’nmâwni: 1545. •Quj-Napoca - Tîign Lipaş: 15,2î. •Quj-Napoca -Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca-Dej: 13,30 (prin Mocra);

14,00 (prin Hoc).•Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Cipuş), 14,00 (prin Sulor). •Quj-Napoca - Turda 5,30,6,30;6,50;

73,8,15; 9^05 lO^Ot L3ft 12^0t 1 3 ^14.00.14^0,15,00,15,30; 16,00,17,00,18.00.18^0,19,00; 20,005 21,00,22^0.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALEdin A u togara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cn plecare din Cluj-Napoca In zilele de Ioni, joi şi vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi sfmbatâ Ia ora 11,00 0 Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din Cinj-Napoe* tn zina de miercuri ora Tşt Înapoierea din Miskolc tn ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII A u to g a r a 1: 14-24-26 A u to g a ra . I I : .13-44-88

M iercuri5.00 M atinal U niplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5<10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 P iaţa şi economia dc piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia m unicipiului în d irec t; 8.15 Pompierii în d irec t; 8.30 întreruperea em isiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Overdose; 16.10 Emisiune în d irec t cu ascultătorii “Invitaţi în studio”;17.05 ... "Invitaţi în studio”; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Grcat- est Hits; 22.05 G reatest l l i ts ;23.05 Music by night.

Program inform ativ BBCLondra: 6.00; 14.00; 18.00; 21.00.

Ştiri Uniplus Radio: 7.00; 8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00;

^ 2 .0 0 ; 23.00. ____________ _

Reţeta zilei

RULADĂ CC CIUPEBC

' De ce aveţi nevoie: 1 kg ciuperci, 1 ceapă, ulei, 0,5 I lapte, 5 linguriţe făină, 7 ouă, 50 g un t, 1 pahar smîntînă.

M od de p regătire : Sc prepară o ciulama din lapte, făină şi unt, carc sc . am estecă cu > ciupercile,

'gălbenuşurile şi albuşurile bătute spumă. într-o formă dc plăcintă, un­să cu unt şi presărată cu făină se toar­nă compoziţia ţi sc coace la cuptor; cînd este coaptă, dar nu prea tare, se rulează, se pune în tava îngustă, se toarnă deasupra 1/2 pahar smîntînă şi sc mai ţine la cuptor 10 minute.

F a rm ac ii cn se rv ic iu p e rm a­nent: F arm acia "C om farm ”, str. Ion Meşter nr.4, telefon 17*51-05.

G a rd a dc n o ap te : F arm acia n r .l , P-ţa Unirii nr. 37, telefon 11- 10-49, orar 20-8.

B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor.2): Zilnic: 8.00-13.45; 14.30 - 21.00; sîmbătă: 8 - 12.45; 13.30-19 45; duminică: 8-13,30 (pe perioada sesiunii).

B ib lio teca ju d e ţean ă"OCTAVIAN GOGA"

Perioada 5.06-1.09.1995SECŢIA ADULŢI (Piaţa Ştefan

cel Mare 1) şi filialele, Orar: luni, m iercuri, jo i 14 - 19,45; marţi, vineri: 9 -14,45; sîmbătă şi dum inică: închis. SECŢIA COPII(Piaţa Ştefan cel Mare 1) Orar: luni, m arţi, jo i: 14-19,45; miercuri, vineri: 9-14,45; sîmbătâ, dum inică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. Kogălniceanu nr.7) Orar: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă: 9-13,45; duminică

închis.

B ib lio teca A cadem iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîm bătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

B ib lio teca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9) Orar: luni 10 - 14; marţi 1 2 -1 6 ; miercuri 13 - 16; joi 12 - 16; vineri 10 - 17; sîmbătă şi duminică: închis ~

B ib lio teca 'A m ericană (strada Universită{ii7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16

B ib lio teca B ritan ică (strada Avrajn Iancu 11). O rar: luni, miercuri: 14 - 19;'marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

B ib lio teca "H e lta i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18 ; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

Biblioteca Clubului Studen-Jesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; jo i 19 - 20.

B iblioteca C asei co rpu lu i d i­dactic , Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

Biblioteca C en tru lu i C ultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, "marţi, miercuri, joi; 10-18; v ineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

Biblioteca "V aleriu Bologa" a U niversită ţii de M edicină şi Farm acie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmhâtâ 8-13, duminică: închis.

M uzeul N aţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ■ '

Muzeul Naţional dc Artă, Secţia 'Donaţii" (strada IC Brătianu 22).

Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

M nzenl N aţional de Is to rie a Transilvaniei (strada C. DâţSoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: t<H- 16; luni închis.

M uzeu l E tn o g ra f ic a l T ra n s ilv a n ie i (strada Memo­randumului 21). Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis

Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

M uzeal m em orial “Em il Isac" (s trada Emil Isac 23). Orar: m iercuri-dum inică 13-17; luni şi marţi închis.

M nzenl Zoologic începînd cu data dc 23 mai, se va putea vizita zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

P a rc u l e tn o g ra fic "R orauln* V oia” zilnic 9-16, luni închis.

Miercuri, 19 iulie Programul 1: 7,00 La prima oră;

9,20 Film serial:”Santa Barbara” ; 10,05 Film serial: ”Aur şi noroi”;10.55 Desene an im ate ;l 1,20 Videocăseta muzicală; 11,35 Ecran de vacanţă; 13,10 - 1001 audiţii;1 4 .0 0 A c t u a l i t ă ţ i ; 1 4 ,1 0 TVR Ia ş i;1 5 ,0 5 TVRCluj-Napoca; 1 6 ,0 0 A c tu a l i tă ţ i ; 16" 10 Magazin sportiv;17.00 Autografe muzicale; 17,15 A lfa şi Omega; 18,00 F estiva lu l concurs al ansamblurilor folclorice profesioniste din România; 18,30 Desene anim ate; 19,00 T im pul Europei; 19,30 Film serial: "Califor­nia visează” 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial:”Dr. Quinn”;21,45 Noi frontiere; 22,25 Totul despre muzică;22.55 Confluenţe; 23,25 Actualităţi;23.40 Turul Franţei la ciclism; 23,50 întîlnirea de la miezul nopţii.

Program ul 2: 7,00 La primă oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Desene animate; 12,00 Gong!; 12,30 Caleidoscop muzical;13.00 Remember R ock; 14,00 Actualităţi; 14,10 Ecran de vacanţă; 15,10 Serialu l seriale lo r; 16,00 Desene animate; 16,30 Film serial:’Şi bogaţii plîng”; 17,00 Mini-eco;

17.40 Film Serial: "Aur şi noroi” ; ' 18,30 Emisiunea în limba maghiară;20.00 Pro memoria; 20,30 Turist - club; 21,00 TVM M esager; 21,30

Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara”; 22,45 Un secol de cinema; 23,45 Moda pe m erid iane; 0,15 Muzică si dans cu Pascal Servan.

T V R C L U J-N A PO C A : 15,05 Jurnal: Actualităţi. Excelsior: Tineri interpreţi în pragul afirmării. Ambi­en t 2000: repere a le dezvo ltării u rban istice a C lujulu i. Videoautograf: prof.univ.dr. D.D. D raşoveanu de la F acu lta tea de Litere din Cluj-Napoca. :

Jo i, 20 iulie Program ul 1: 7,00 La prima oră;

9,20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,05 Film serial: "A ur şi noroi"; 10,55 D esene an im ate; 11,20 V ideolexicon; 12,20 Ecran de vacanţă; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,45 Mozaic columbian; 16,00 Actualităţi; 16,10

.Divertism ent internaţional; 16,25 Aceşti pătimaşi minunaţi 16,40 S u b ’ sem nul în treb ă rii; 17,40 Milenium; 18,25 Desene animate; 18,50 Tragerile SuperLoto 5/40 şi

sim plă Expres; 19,00 Mt# pentru toţi; 19,30 Film lifornia visează"; 20,00 Acte. 20,50 Film serial: "ValeapW 21,40 R eflec ţif n tie rV Î' Studioul economic; 2 2 # interi l ai m uzicii populare; 2; -Simpozion; 23,40 Actualităţi; î Turul Franţei la ciclism; 0,05f serial: "Familia Palliset”. ’

Program ul 2:7,00 La prâa9,20 Ora de muzică; I' Caleidoscop; 11,30 Desene mic,12.00 Noi frontiere; D ocum entar; 13,15 Confhti 13,45 R itm uri muzicale; H Actualităţi; 14,10 Magazin»»15.00 Film serial: "Poliţia intern16.00 Desene animate; 16,30J serial: ”Şi bogaţii plîng”; I Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emis în limba germană; 20,00 Docou (NBC); 20,30 Actualitatea mua r21.00 TVM. Mesager; 21,30 SE22.00 Filmoteca de aur; 22,301 artistic: "Dragoste în o ff ; Stadion; 0,35 Divertisment mmt

TV R CLUJ-NAPOCA: Ju rnal: Actualităţi. Studioi vacanţă: "Cocotte şi Minute1 Music Shop.. R edacţia nu lşi 1 responsabilitatea in legături eventualele modificări interveniţi programul anunţat.

am

I P O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

M iercuri, 19 iulie 1995 PORTAL 1

7,45 B uletin inform ativ ; 8,00 C artoon N etw ork; 9,30 B uletin inform ativ ; 9,45 D ivertism ent m atinal-A ntena 1; 11,00 Ş tiri, reportaje, teleshopping -Antena 1; 11,45 B uletin inform ativ; 12,00 M ax- RTL 2; 13,25 B uletin

informativ; 13,50 Film-Antena 1; 15,20 M u z ică -A n ten a 1; lS ,45 Buletin inform ativ; 16,00 Dan şi Roşie -CANALE 5; 16,30 Dădaca - CANALE 5; 17,00 Cartooij N et­W ork; 18,30 O bservato r- Ş tiri Antena 1; 19,50 Buletin informativ;20.10 Exploziv magazin -RTL; 20,40 Top% m uzical-A ntena 1; 21,00 B uletin inform ativ ; 21,15 Ce se întîm pla. doctore 7-PRO 7;23.10 B uletin in form ativ ; 23,20 Film-Antena 1. ■

PO RTA L 2 9,45 Buletin inform ativ; 10,00

F ilm -A ntena 1; 11,45 Buls informativ; 12,00 Film-Ante» .13,45 B uletin informativ; 14; Videotonomat, coktail, reportai Antena 1; 15,30 Seriale-An teu» 17,00 B uletin informativ; 17,1 Film-Antena 1; 19,00 Div< m uzică -A ntena 1; 20,00 Fii:; Antena 1; 21,30 Buletin informe 21,40 Un jo c foarte periculos ITALIA 1; 23,40 Buletin informi i

O bs.: Traduceri simultane ambele canale.

Medalie pentru Veteranii de război

Veteranii de război din Cluj-Napoca, prevăzuţi în tabelele afişate la sediul Filialei, sînt invitaţi vineri, 21 iulie 1995, ora 10, la Casa de cultură a studenţilor (cu legitimaţia de veteran), pentru înmînarea, în cadru solemn, a Medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial".

Preşedintele Filialei A.N.V.R. Cluj General mr'(r) Ion STĂNCULEASA

P r o g r a m u l R a d i o C l u j 1 9 - 2 1 i u l i e

M iercuri, 19 iulie:6.00 ‘Bună dim ineaţa. Ş tiri,

actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10.05 Realitatea economică. 10,29 Estival '95. Emisiune m ultiplex.11.00 Buletin de ştiri, 11,05 La d ispoziţia dumneavoastră. 12,00. Radiojurnal. 12,15-13,00 Exclusiv magazin. Ancheta emisiunii, limba noastră, recomandări de lectură. 12,50 Pressing. 13,00 Radiojurnal. M icrofonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică, tn direct cu corespondenţii. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Pro natura. 20,00 D u-te dorul - departe. M uzică populară la cerere. 21,55 Buletin de ştiri.

Jo i, 20 iulie6.00 Bună dim ineaţa. Ş tiri,

actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10.05 Historia Magistra Vitac. 10,29 Estival '95. Emisiune multiplex.11.00 Buletin de ştiri, 11,05 Music- sbop. Divertisment muzical. Toate genurile pentru toate gusturile. 12,00 Radiojurnal. 12,15-13,00 Exclusiv .

magazin. Presa sub lupă, sfatu l medicului, reţeta zilei. J 2,50 Press­ing. 13,00 Radiojurnal. Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică. în direct cu corespondenţii. 19,00 R adiojurnal. 19,30 Em isiunea partidelor parlamentare. 20,00 Du- te dorul departe. Muzică populară la cerere. 21,55 Buletin de ştiri.

V ineri, 21 iulie 6,00 Bună dim ineaţa. Ş tiri,

actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin dc ştiri. 10,05 Decalog muzical. 10,29 Estival '95 . Em isiune m ultiplex. 11,00 Buletin de ştiri, 11,05 Reporter '95. Reportaje anchetă. La ordinea zilei. Evenim ent. 12,00 R adiojurnal. 12,15-13,00 E xclusiv magazin. Protecţia consumatorului; cursuri valutare, reportajul emisiunii. 12,50 Pressing. 13,00 R adiojurnal. M icrofonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică. !n direct cu corespondenţii. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Un milion de prieteni. Telefoane in direct: de la prieteni - pentru prieteni. 20,00 Top 9099. Topul transilvan al muzicii

rLagits --■*s

PROGRAMUL CANALUUf , - PROPRIU

M iercuri, 19 iulie 1995 ' 8,00 Program pt. tineret; SJ '

Seriale-Rete 4; 11,15 Seriale-fe 4; 14,30 Teletext; 14,45 SeriiS Canale 5, Rete 4; 15,45 După sentimentală - Ciclu de filme; ll£ : Revanşa Ep.94- MediaPro; I p . F o tbal: Cupa INTERTOTO MediaPro; 20,30 Roata noroente SAT1; 21,15 Nu mă părăsi,Film -RTL;-23,10 Stern TV Mage RTL; 00,00 Jamon, Jaibon PRO 7. -

ANTENĂ 1 BUCUREŞTI _ M iercuri 19 iulie 1995 *

17,00 Ştiri-reportaje; 17,20Olt ; viaţă -Serial; 17,50 Video tonoss: : 18,15 Altfel de lume-serial; 19,f Ş tiri-reportaje; 19,15 Din luce . a facerilo r; 19,30 Capcw pericu loasă Serial, Ep. 7; 21,f Observator; 22,00 Film; 23,30 Ffcţ

POLICLINICA ; INTERSERVISANstr* Pascaly nnSt «artfibeorgbm

INTERNE • CARDIOLOGIE ‘ NEUROLOGIE • PSIHIATRII ENDOCRINOLOGIE * \ REUMATOLOGIE • fECOGRAHE-ALERGOLOGIF DERMATOLOGIE • !CHIRURGIE • ORTOPEDIE t O.R.L. • OFTALMOLOGIE . GINECC«XXaE*ONOC*XXaE PEDIATOIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimic - Bacteriologic Imunologie » Paraatologîc Teste SIDA)ZILN IC , in c lu s iv DUMINICA o re le 7 - 2 1Medic de gardă: orele 2 1 -7

Rezervare, consultaţii in td.193.939

- su fle tu l nostru la d ispoziţii: dum neavoastră. T e le fo n u l 4noapte, telefonul d c sn flr |:

\ 19.39.39 - între orele 2 1 -07 . A.

G Emiercuri, 19 iulie 1995 ROZA VÎNTURILOR ADEVARULl

de Cluj ;

IN URMĂ CU î# DE ANI, ACORDUL DE IA POTSDAM FIXA 0 NOUĂ ORDINE

POSTBELICĂ(AFP) Cu 50 de ani în urmă, la 17 iulie 1945, începea la castelul

Cecilienhof din Potsdam ultima conferinţă între şefii celor trei mari pateri victorioase împotriva Germaniei. Reunindu-i pînă la 2 august pe preşedintele american Hariy S.Trumah, pe conducătorul sovietic Iosif Stalin şi pe premierul britanic Winston Churchill, această conferinţă urma să precizeze şi să completeze acordurile de la Ialta încheiate în luna februarie a aceluiaşi an.

Cei patru “D” - demilitarizarea Germaniei, denazificare, democratizare şi descentralizare - au dominat negocierile pregătite de miniştrii afacerilor externe James Bumes (SUA), Viaceslav Molotov (URSS)'şi Anthony Eden (Marea Britanie).

Problema reparaţiilor şi despăgubirilor ce trebuiau oferite de Germania a fost din nou pe ordinea de zi. La Ialta, Uniunea Sovietică ceruse 20 de miliarde de dolari, din care jumătate pentru ea, dat fiind faptul că

' suferise cel mai mult de pe urma,războiului. La Potsdam, sovieticilorli se atribuie toate reparaţiile provenite din zona lor de ocupaţie, fără să fie fixată o sumă precisă. Ei vor primi 25 % din despăgubirile vărsate de zonele occidentale, cu condiţia ca aceste plăţi să nu compromită existenţa unui “standard de viaţă mediu”.

- în schimbul concesiilor sovietice referitoare la reparaţii, puterile occidentale recunosc administraţia poloneză asupra fostelor teritorii germane din Est pînă la linia Oder-Neisse. Oraşul Koeningsberg este alipit URSS sau numele de Kaliningrad. Fixarea definitivă a frontierei germano-poloneze urma să facă obiectul unui viitor tratat de pace cu Germania. S-a hotărît de asemenea un transfer de populaţii germane din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria şi România spre Germania.

Sînt evocate şi alte subiecte: evoluţia politică a Balcanilor, s internaţionalizarea Rinului şi Dunării (propusă fără succes de preşedintele

Truman)', probleme mediteraneene ridicate de sovietici, care şi-au expus punctele de vedere asupra Turciei şi Orientului Mijlociu.

Renunţarea provizorie la proiectele de divizare a Germaniei constituie ua punct important al Acordurilor de la Potsdam. Dar după patru ani de la încheierea Acordurilor de la Potsdam, în mai 1949, este creată Republica Federală a Germaniei, iar în octombrie al aceluiaşi an - Republica Democrată Germană.

CIT COSTfl INTEGiţfiiţEfl EUROPEI DE EST

(“M agyar H irla p ” d in 7 iu lie 1995)Extinderea Uniunii Europene

prin aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est - deşi este în primul rînd o problemă politică şi instituţională- modifică şi bugetul comunitar. Potrivit evaluărilor, trebuie să se aştepte la dublarea bugetului comun, deci va fi necesară sporirea substanţială a contribuţiei ţărilor membre.

în vederea cuantificării' poverilor bugetare suplimentare, Comisia a elaborat mai multe scenarii. Potrivit unuia, finanţarea politicii agricole comune (PAC), reprezentînd la ora actuală aproximativ jumătate dih bugetul uniunii, ar depăşi cil aproape 40 miliarde ECU cele 100 miliarde de ECU prevăzute pentru 1996.

Cotidianul “Le Monde”, care se referă la opinia unui specialist de la Ministerul Francez al Economiei, consideră drept realistă o creştere netă doar cu 25 la sută a bugetului UE, adăugind că prin îmbunătăţirea situaţiei economice a ţărilor care vor adera această proporţie se va reduce. Referindu-se la cheltuielile decurgînd din dezvoltarea orizontală a integrării europene tot acelaşi specialist constată, de această dată în revista “Economie Internationale”, că va fi vorba de sume aproximativ egale cu cele

pe care ţările europene cele mai dezvoltate le-au oferit în 1990 pentru aderarea Greciei, Portugaliei, Irlandei şi Spaniei.

Dintre cele şase ţări central- europene în cauză - Bulgaria, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, România şi Slovacia cuo populaţie totală de 100 milioane, sumele cele mai mari vor reveni Poloniei şi României, care împreună au o populaţie de 60 de milioane. Aderarea va însemna o problemă importantă pentru ţările din sudul Europei - chiar dacă nu ţin cont de aderarea Turciei, aflată de altfel şi ea pe ordinea de zi-, deoarece se tem că în anul 2000 din fondul de transformare structurală proporţia cea mai mare va reveni spaţiului central european, şi nu regiunii de sud a Europei. Fondul structural serveşte la sprijinirea acelor ţări al căror Produs Naţional Brut (PNB) nu atinge 75 la sută din media UE.

Marile întîrzieri existente şi în realizarea uniunii monetare europene influenţează defavorabil şi cauza grupului de ţări central- europene, deoarece din punct de vedere instituţional comunitatea nu este încă pregătită pentru lărgire.

HENRY KISSINGER DESPRE POLITICA SUA FATĂ DE RUSIA SI

DESPRE EXTINDEREA NATO(IT A R -T A S S )‘Trebuie salutată participarea Rusiei

în cadrul ace lo r, organizaţii in ternaţionale care stimulează colaborarea cu Occidentul în domenii cu economia, cultura şi politica”, a subliniat fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger, în cadrul audierilor care au av u t loc la 13 iulie în C om itetul senatorial pentru relaţiile externe. “Cel mai adecvat” forum pentruo asemenea colaborare îl reprezintă Organizaţia pentru Securitate şi C ooperare în Europa (O SC E), şi nu programul Parteneriatului pentru pace, a afirmat el.

Ţările Europei Centrale şi de Est se înscriu în rîndul participanţilor la programul Parteneriatul pentru pace deoarece ele îl consideră drept o treaptă spre dobîndirea calităţii de membru al NATO, a arătat Kissinger. în opinia sa, şi Rusia se alătură acestui program pentru “a sub lin ia acordul în cadrul NATO, cum s-a demonstrat prin diferite propuneri ruse, echivalente cu folosirea dreptului de veto faţă de deciziile adoptate de NATO” .

“în orice caz, perspectiva apartenenţei R usiei la NATO neutra lizează garanţiile de secu rita te din partea NATO, lucru de care vecinii Rusiei se tem cel

mai m ult, a adăugat el. NATO a fost creată pentru a asigura apărarea împotriva ameninţării din exterior, şi nu din 'partea altor ţări membre ale A lianţei. Există pericolul ca Parteneriatul pentru pace să distrugă ceea ce a mai rămas din Alianţa atlantică, transformînd-o într-o organizaţie amorfă şi multilaterală. Daca Rusia este tot atît de necesară pentru intrarea în NATO ca şi Polonia, atunci ce mai rămîne din obiectivele generale? Dacă Uzbekistanul poate pretinde să devină membru al NATO, de ce nu şi India ? D acă to ţi - de la V ladivostok la Vancouver - pot pretinde să devină membri a i .NATO, atunci de ce ar mai fi necesară în general Alianţa atlantică ? în concluzie, NATO fie că se va transforma într-un organism rudimentar, fie câ Asia va privi noua organizaţie ca o alianţă a rasei albe împotriva popoarelor din Extremul Orient. Sau chiar, ceea ce este şi mai probabil, ne vom confrunta cu cele mai rele variante posibile, încercînd (sau dînd de înţeles că încercăm) sâ includem Rusia în NATO: rezultatul va fi o NATO ineficientă,care va crea totuşi asiaticilor impresia că încercăm sâ ne organizăm împotriva lor”, a conchis Kissinger.

Mii de persoane

in urma de la Srebreniţa

Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi, reprezentanţii unor organi­zaţii umanitare şi ai presei internaţi­onale .apreciază că numărul persoanelor date dispărute după căderea enclavei mulsumane Srebreniţa âr fi între 15.000 şi 20.000, relatează AFP.

Autorităţile bosniace au afirmat, la rîndul lor, că dintr-un grup de aproximativ 4.000 de persoane, care scăpaseră de "selecţia" efectuată de sîrbi după căderea enclavei, numai1.000 au ajuns la Tuzla, extenuaţi, înfometaţi şi desculţi, după ce au mers pe jos şapte zile şi şapte nopţi. Mai mulţi dintre ei au declarat ziariş­tilor că sîrbii "omorau civilii şi luau cu forţa tinere pe care le violau". Mărturiile asupra violurilor şi crime­lor sînt probabil exacte, deoarece sînt mult prea numeroase şi concordă mult prea bine, a afirmat reprezen­tantul unei organizaţii umanitare aflate la Tuzla, unde se găsesc peste17.000 refugiaţi. ^

PREŞEDINTELE BILL CLINTON ÎNCEARCĂ SĂ RIDICE MORALUL

SPIONILOR AMERICANI(A FP) Preşedintele Bill Clinton

a dat asigurări, la 14 iulie, că va acorda sprijin deplin personalului Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA, serviciile secrete americane), al cărui moral a fost grav afectat în urmă cu mai bine de un an din cauza unei serii de scandaluri şi le-a cerut să nu fie “paralizaţi de teamă de eşec”.

Dispariţia URSS, care a constituit timp de peste patru decenii raţiunea sa de a fi, a generat într-adevăr o adevărată criză de identitate a CIA, reducerile bugetare necontribuind deloc la rezolvarea situaţiei. Pe lîngă aceasta în ultimele luni CIA a fost afectată de o nouă afacere, care a readus în actualitate compromisurile sale trecute cu regimurile dictatoriale care au guvernat îndelung ţările din America Centrală şi Latină. Un reprezentant democrat al statului New York, Robert Torricelli, a dezvăluit în lima martie că un militar guatemalez considerat vinovat pentru asasinarea a doi americani, lucra încă pentru CIA, iar aceasta era perfect informată despre situaţie.

Bill Clinton a făcut aluzie la această problemă elogiind intenţia noului director al CIA, John Deutch, de a emite noi reguli privind trata­mentul unor agenţi străini suspectaţi de violarea drepturilor omului. El a menţionat cele trei mari sarcini tra­sate de autorităţile agenţiei la înce­putul anului. Prima este culegerea informaţiilor pentru forţele armate în timpul unei operaţiuni. A doua este legată de informaţiile de ordin politic, economic şi militar privind ţările ostile Statelor Unite. Cel de-al treilea domeniu, care reflectă noile pericole ale perioadei de după războiul rece, vizează proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul, traficul cu droguri, dezvoltarea crimei mafiote, practicile comerciale ilegale şi unele probleme legate de mediul ambiant

Bill Clinton şi-a exprimat îndeo­sebi preocuparea pentru ridicarea moralului acestor “spioni”. El le-a dat astfel asigurări că schimbările promise de Deutch - mai ales în domeniul contraspionajului, pentru a împiedica repetarea unor afaceri de genul Ames - vor fi realizate cu grijă, pentru a se evita crearea unui climat de suspiciune. în virtutea acestor schimbări, a explicat Clinton, agenţii implicaţi într-o operaţiune vor fi consideraţi pe viitor responsabili de “integritatea ei”, altfel spus de abuzurile sau actele ilegale ce ar fi comise.

Clinton a declarat că va continua să sprijine “acţiunile curajoase şi agresive” ale GA, cu condiţia ca ele să fie “conforme cu legile, cu interesele si valorile noastre”. •

SITUAŢIA GREA A POPULAŢIEI DIN TRANSNISTRIA(Reuter)ciiiar dacă pe ansam­

blul teritoriului fostei Uniuni So­vietice capitalism ul pare sâ fi făcut paşi uriaşi, în Transnistria rebelă conducerea se cram po­nează de comunism. Pentru aceas­tă conducere procomunistă pro­movarea unei politici în stil sovie­tic - economie planificată, cenzura presei şi subvenţii regionale pen­tru chirii, alimente şi energie - merge mînă în mînă cu lupta pen­tru separarea de Republica Mol- dova.Dar autoproclamata “Repu-, Mica Transnistria”, o regiune cu 720.000 de Jocuitori, în majoritate ruşi şi ucraincni, este de trei ori mai săracă decît populaţia care trăieşte în restul Republicii Mol­dova. Pe măsură ce sporesc teama şi nesiguranţa privind viitorul, mulţi oameni ezită sâ-i critice în

- ■ ' • •

mod descins pe liderii lor deşi ei i-au ales.

“R ealita tea este că lid e rii din Transnistria sînt mai socialişti decît

. îna in te de 1990. E ste o insu lă a comunismului” , declară ministrul de

.finan ţe al R epublicii M oldova, Valeriu Chiţan. A ceastă acuzaţie este resp in să cu ho tărîre de conducerea de la Tiraspol. “Toate aceste acuzaţii nu sînt decît fabulaţii. Nu există nici o dovadă” , declară Elena Efimova, purtătoarea de cu- vînt a guvernului rebel de la Tiras­pol. La rîndul lor, conducătorii din Transnistria acuză guvernul Repu­b lic ii M oldova că te rg iversează tratativele privind reglem entarea statutului regiunii.

Ca şi cînd sărăcia, rata înaltă a criminalităţii şi penuria de alimente nu ar fi fost îndeajuns, locuitorii se

tem, de asemenea, de o relansare a conflictelor interetnice cu populaţia moldovenească, cum s-a întîmplat în urm ă cu trei ani, cînd sute de oameni au fost ucişi. Problema este că populaţia slavă din Republica Moldova se teme ca aceasta să nu se unească cu Rom ânia, iar ei să se trezească în final izo laţi în tr-o cultură străină.

Cele două părţi au convenit să nu recurgă la violenţă în reglementarea diferendelor lor, dar sute de soldaţi patrulează încă pe străzile Tiraspo- lului, iar posturi de control militar sînt menţinute în Transnistria.

La doar o oră de mers cu maşina, în cap ita la R epublic ii M oldova, Chişinău, oamenii duc o viaţă cu to tu l diferită, care pentru locuitorii1 Transnistriei pare doar un vis. Tiras- polul nu difuzează posturiţe de radio .

şi televiziune de la Chişinău, iar ziarelq locale, nu sînt toate privatizate.

La Tiraspol nu se poate înţelege cum a reuşit Chişinăul acest mira­col- unde preţurile sînt mai scăzute, salariile sînt de peste trei ori mai mari, iar rafturile magazinelor sînt pline. Oamenii de afaceri din oraş sînt de părere că situaţia este îngreu­nată de legislaţia restrictivă. Poliţia locală poate solicita orice informaţie doreşte, oricînd doreşte, iară a avea nevoie de nici un mandat.

La un m agazin alim entar din Tiraspol, pe a cărui firmă scrie cu litere mari albe “Sănătatea", se vînd conserve, în cutii fără etichetă, cum­părătorii stînd tăcuţi şi posaci la rînd. Uneori, locuitorii de la Tiraspol sînt nevoiţi să se aşeze la rînd pentru pîine încă de la ora 5 dimineaţa, iar

principala băcănie din oraş rămîne fără marfă de la orele prînzului. Cîrnaţii, un aliment omniprezent pe întregul teritoriu al fostei Uniu­ni Sovietice, nu se găsesc la nici un magazin din această regiune. Probabil că cea mai mare ironie a sorţii este faptul că Transnistria trebuia să fie un mare centru in­dustrial. O treime din potenţialul industrial al Republicii Moldova se află în această regiune, după cum declara Valeriu Chiţan. .

S inguru l elem ent comun al Transnistriei cu restul fostei Uniu­ni Sovietice este rata criminalită­ţii. Oficialităţile din cadrul forţelor ruse de menţinere a păcii în regiu­ne precizează că deţin informaţii care atestă răspunderea autorită­ţilor de la Tiraspol pentru corupţia şi traficul cu arme în regiune.

■PENTRUPRIMA DATA UNPREŞEDME

F M m m c m ^ i E

RESPONSABILITATEA ■FEANŢEM

DEPORTAM EVREILOR(A FP) Pentru prima dată un

preşedinte francez, Jacques Chirac,' a recunoscut, la 16 iulie, responsabilitatea Franţei în deportarea şi exterminarea evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial, gest care i-a adus felicitări din partea responsabililor comunităţii evreieşti, care an salutat “curajul” său.

Participînd la ceremoniile de comemorare a arestării a aproximativ 13.000 de evrei de către poliţia franceză la 16 iulie 1942, Chirac a declarat că “aceste momente întunecate pătează pentru totdeauna istoria noastră şi sînt o ofensă la adresa trecutului şi a tradiţiilor noastre”. “Da, nebunia criminală a ocupantului a fost favorizată de francezi, de statul francez”,a afirmat el, susţinînd contrariul celor afirmate de predecesorul său, Francois Mitterrand. .

Henri Hajdenberg, preşedintele Consiliului Reprezentativ al Instituţiilor Evreieşti din Franţa (CRIF), a apreciat că Jacques Chirac, pronunţînd “discursul pe care nu-1 mai aşteptam, a pus capăt . acoperirii răspunderilor Statului Francez”. Cardinalul-arhiepiscop de Paris, Monseniorul Jean-Marie Lustiger, a salutat declaraţia “foarte corectă şi curăjeasă” a preşedintelui. La rîndul său, Serge ~ Klarsfeld, preşedintele Asociaţiilor Fiicelor şi Fiilor Deportaţilor, a apreciat că Chirac a avut “curajul de a condamna Vichy în termeni pe care nu i-am auzit din partea predecesorului său”. Francois Mitterrand a refuzat întotdeauna să. atribuie regimului de la Vichy responsabilitatea, deportării evreilor. La 14 iulie .1992, Mitterrand declara:”Să nu cerem socoteală republicii. Statul Francez (numele oficial a regimului colaboraţionist de la Vichy, prezidat de mareşalul Philippe Petain) este cel care, după ce a abolit republica în 1940, i-a persecutat pe evrei şi i-a predat naziştilor”. Totuşi, Francois M itterrand a a luat în 1993 iniţiativa de a face din 16 iulie ziua naţională de “comemorare a persecuţiilor rasiste şi antisemite”.

Dintre cei 350.000 de evrei care trăiau în Franţa în 1939,76.000 au fost deportaţi. Au supravieţuit 2500. Comunitatea evreiască franceză, cea mai numeroasă din Europa Occidentală, numără astăzi aproximativ 700.000 de persoane. .

tn această pagină au fost

utilizate materiale furnizate

de Agenţia Naţională de

Presă ROMPRES.

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ

[ROMPR6SNATIONAL NEWS AGENCY

ADEVARUL d e c i u l VIATA POLITICĂ miercuri, 19 iulie 1995 (Ji

D E C L A R A Ţ I APartidului Unitătii Naţionale Române

Luînd act de R ezoluţia Parlam entului European asupra "Protecţiei drepturilor minorităţilor şi a drepturilor omului în România" P.U.N.R, declară următoarele:

1. Această Rezoluţie, adoptată în procedură de urgenţă în ziua de 13 iulie 1995 la Straşbourg - zi nefastă

PL-93, P.N.L., P.N.L.-C.D., FSN şi PSDR. Aceste partide poartă o gravă răspundere pentru g iru l politic acordat UDMR în mod constant pe plan intern şi internaţional.' Datorită manevrelor oculte ale Ungariei şi UDMR, susţinute la Straşbourg de către deputatul Otto

pentru prestig iu l Parlam entului von Habsburg şi alte persoane de reaEuropean - constituie o jignire la adresa poporului român, inclusiv a minorităţilor naţionale din România şi reprezintă o grea şi nemeritată lovitură dată asp ira ţiilo r şi eforturilor sincere ale ţării nostre, de integrare în Uniunea Europeană.‘ 2. Rezoluţia a fost iniţiată de către

credinţă, s-a ajuns ca în Rezoluţia Parlamentului European sâ se afirme câ Legea învăţăm întului este o "Lege d iscrim inatorie deja promulgată”.' 5. N e'am fi aştep ta t ea Parlamentul European, pe baza unei corecte informări asupra textului

deputatul Otto voii Habsburg, un. Legii învăţămîntului şi realităţilor duşman declarat al României, care . din şcolile româneşti, sâ apreciezede zeci de ani acţionează pe toate căile pentru dezmembrarea statujui naţional unitar român şi pentru refacerea Imperiului Austro-Ungar. Acest deputat, în mod premeditat,'

în mod deosebit această lege şi să o recomande ca model tuturor statelor europene, întrucît prevederile sale depăşesc standardele europene în ceea ce priveşte o rganizarea şi

a dezinformat Parlamentul European desfăşurarea învăţămîntului de stat inducîndu-I în eroare, punîndu-1 în în limbile persoanelor aparţinînd situaţia jenantă de a fi adoptat o minorităţilor naţionaleRezoluţie în totală contradicţie cu realităţile societăţii rom âneşti, nesocotind schimbările democratice fundamentale care au intervenit în România, dupâ decembrie 1989. Ar fi fost de dorit ea Partidul Naţional Ţărănesc - creştin democrat, membru al Internaţionalei Creştin Democrate din care face parte şi Otto von Habsburg să informeze corect acest, organism şi opinia publică internaţională în legătură cu falsitatea afirm aţiilor făcute de duşmanii cunoscuţi ai poporului român. . '

3. Iniţiativa deputatului Otto von Habsburg a ignorat î n , mod deliberat-.prevederile Constituţiei României referitoare la drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor; ratificarea de către Parlament a Convenţiei europene a drepturilor omului şi a Convenţiei-

;cadru privind protecţia minorităţilor; acceptarea de către Guvernul român a Cartei europene a ' lim bilor, regionale sau minoritare, precum şi conţinutul real al Legii . învăţămîntului adoptată recent de către Parlament.

4. Demersul deputatului, străin de realităţile rom âneşti, făcut intempestiv şi cu rea credinţă, sfidează cele mai elementare norme ale democraţiei şi statului de drept, aducînd Parlamentul European în situaţia jenantă de a exercita, în necunoştinţă de cauză presiuni asupra Curţii C onstitu ţionale a României care examina sesizarea UDMR privind neconstitu ţio - nalitateaXegii învăţămîntului.

Din nefericire contestaţia UDMR a fost susţinută prin semnături şi de către unii parlamentari ai PNŢ-cd,

,6. în rezoluţie sîn t inserate nem eritate ofense şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului român, îndeosebi a Justiţiei şi Poliţiei, care îşi desfăşoară activitatea pe baza unor legi noi, .dem ocratice; cu respectarea Constituţiei României.

7. Facem un apel către Parlamentul European ea în semn de respect faţă de poporul român şi faţă de adevăr, să nu stăru ie în regretabila greşeală comisă la 13 iulie 1995, şi pe baza unei temeinice documentări efectuate în România de un număr, c ît mai m are de deputaţi europeni să-şi reconsidere poziţia.

Considerăm că România, ţară a ’ Europei; cu o populaţie de 23 de milioane de locuitori, cu o istorie multimilenară, care face eforturi vizibile pentru integrarea rapidă în structurile europene este îndreptăţită să aspire la aprecieri favorabile din partea Parlamentului European.

Avînd în v e d e re , g rav ita tea afirmaţiilor cuprinse în Rezoluţia Parlamentului European, grupurile parlamentare ale Partidului Unităţii Naţionale Române cer B irourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor să convoace de urgenţăo sesiune ex trao rd inară a Parlammentului în conformitate cu prevederile art. 63, alin . 2 din Constituţie, pentru a formula oficial punctul de vedere a l foru lu i leg isla tiv .a l ţă rii în legătură cu gravele ofense şi acuzaţii nejustificate aduse poporului român şi in stitu ţiilo r dem ocratice, din România. ' ' - '•

Biroul permanent al Partidului Unităţii

. Naţionale Române

P.N.T. PREVEDE DEZINTEGRAREA P.N.Ţ.C.D.

R etragerea ■ anunţată a p reşedintelu i Corneliu Coposu declanşează luptele intestine -în P.N.Ţ.C.D.. şi încurajează activitatea, unor partide pregătite să preia fragm entele rezultate din dezin teg rarea” marelui partid

istoric.Ţrei lucruri reproşează Partidul

Naţional-Ţârănesc - formaţiune care . adună vechi ţărănişti, unii dintre ei foşti condam naţi politic i - preşedintelui P.N.Ţ.C.D,,.Corneliu Coposu: că a prom is accesul în funcţiile de conducere a unor activişti P.C .R., câ a transformat partidul.într-un monolit, ''înăbuşind. orice părere contrară lui” şi că ” a prom ovat, tim p de patru ani, interesele U.D.M.R.” ;

V irg il Lam bru, actualul p reşed in te al P.N .Ţ.,. a părăsit P.N .Ţ .C .D . în septem brie 1990,' împreună spune el, cu jumătate din conducerea de atunci a partidului. F oştii naţionali - ţă răn işti erau nem ulţum iţi de asocierea cu gruparea creştin-democratâ prin care secretar-general al P.N.Ţ.C.D. a fost in s ta la t Liviu Petrina, persoană bănuită a fi avut legături cu Securitatea.

P.N.Ţ.C.D. a devenit o modalitate de spălare a conştiinţelor foştilor com unişti, spune V irgil Lambru. ’*Cu complicitatea lui Coposu ei au acaparat partidul. Articolul XIV din 1 S tatu tu l adoptat la Alba Iulia consfinţeşte victoria lui Ciumara, Opriş, Răzvan Popescu şi permite accesul neîngrădit la conducere a foştilor activişti” .

"Este de neim aginat ca fostul comandant adjunct al iagărului de la A iud să fie în acest moment vicepreşedintele filialei Piteşti a. P.N.Ţ.C.D. -

F runtaşii P.N.Ţ. pretind câ nemulţumirile din P.N.Ţ.C.D. sînt

a tît de mari înc ît partidu l se dezintegrează. Bergheanu Seneca, secretar general, afirmă că au trecut la P.N.Ţ. filialele P.N.Ţ.C.D. din Galaţi, Braşov, Alexandria, Giurgiu. ”Au mai rămas doar cîţiva oameni”. Inform aţia este dezm inţită de conducerea PIN.Ţ.C.D.

în tr-o v izită - fu lger la C luj- N apoca, la sfîrş itu l săptăm înii, Virgil Lambru a declarat că partidul va avea candidat la preşedinţia ţării, fără să-şi ascundă intenţia de a can­dida el însuşi. O delegaţie.a P.N.Ţ: a avut vineri o în tîln ire cu preşedintele organizaţiei municipale P.N.Ţ.C.D., Alexandru Fărcaş, ca parte din strategia de "unificare a naţional-ţărâniştilor în jurul P.N.Ţ.”

P.N .Ţ.C.D . nu-~ rep rezin tă adevărata opoziţie. Sperăm ca pînă la alegeri să grupăm opoziţia în ju p i npsţru”, spuine Virgil Lambru.

P.N.Ţ.C.D. nula în serios existenţa P.N.T.*

în legătură cu discuţia avută cu conducerea P.N.Ţ. p reşed in te le organ izaţie i m unicipale C luj- Napoca a P.N.Ţ.C.D., A lexandru Fărcaş, ne-a declarat: "Am avut vineri un dialog neoficial cu liderii P.N.Ţ., la cererea acestora. Dînşii vor să înfiinţeze o filiala în Cluj: A ,fost o. discuţie civilizată. Am ţinut cont şi de vîrstă domniilor lor şi de faptul că unii dintre ei au avut de suferit. Nu vrem să intrăm în polemică. Credem că este de ajuns sâ observăm ponderea acestui partid. Nu am inform aţii ca v reuna din filiale să părăsească partidul. La Cluj, vă asigur, nu va pleca nici o persoană'. - ’ .

Caius CHIOREAN

R a d u T i m o f t e d e s p r e p r i m i r e a R o m â n i e i î n NAît

"Cred că vom ajunge în anul 2000 şi încă vom discuta despret-, cum vom intra în NATO” , afirmă senatorul Radu Timofte, presei. Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Senr într-un interviu acordat cotidianului ”Nord Press’Vdin Suceava.

"Categoric, procesul de integrare nu este haotic, vor fi criterii deoj de exigente pentru a putea fi primiţi în'NATO. La acestea seadat- părerile Rusiei şi Ucrainei, care sînt nefavorabile extinderii NATO* va trebui să fim deosebit de abiii pentru a menţine relaţiile norn vecinii ”a mai precizat el. Referindu-se la întîlnirile avute cu reprezer ai structurilor militare din teritoriu, Radu Ţimofte a menţionat cin* au avut rolul de a urm ări modul în care reform a în domeniului afectează procesul pregătirii de luptă şi capacitatea combativă a stnictt militare. Preşedintele comisiei de apărare a mai spus că membrii ace P sînt preocupaţi în prezent de elucidarea aspectelor esenţiale "ale nisa. forţelor Sistemului N aţional de Apărare în cadrul concepţiei iitţ privind siguranţa naţională, care va fi elaborată în toamna acestui

PL'93 solicită preşedintelui Iliescu să nu promulge Legea caselor naţionalizai!

într-o scrisoare adresată preşedintelui Iliescu, Partidul Liberal - ÎS îi solicită acestuia ca,'în virtutea prerogativelor sale constituţionali nu prom ulge Legea caselor naţionalizate şi să propună reexamiit; acesteia de către parlament. Liderii PL'93 atrag atenţia că Legea respte: "încalcă drepturile fundamentale ale omului” , iar adoptarea ei arp: fi un factor de ^compromitere” a integrării României în structurilee: atlantice. în aceeaşi ordine de idei, conducerea PL'93 a anunţat,ut cu prilejul conferinţei săptămînale de presă, că va semna şi scris» PNŢCD, prin care acest partid solicită preşedintelui Iliescu o întievti cu liderii partidelor de opoziţie în problema Legii caselor naţionalii;

S O C I A L D E M O C R A Ţ IA Î N L O C A L I T Ă Ţ I L E D E MUNTE

.; Partidul Social Democrat Român a organizat dumincâ 16 iulie a.c| localitatea Mărişel-Vale Adunarea generală dc alegeri a Comitetului | conducere a Organizaţiei locale a P.S.D.R. ^; Prin vot, au fo s t prom ovaţi în C om itetul de conducere al acer| Organizaţii următorii:

1.-RoşuRovin - preşedinte2. Antemia V alentin-vicepreşedinte3. Tarniţă Codruţa - secretară4. Roşu Ardelean - membru - responsabil dc tineret5. I.ăpuşte Rovin - membru6. Vădan Adrian membru - responsabil pe satul Ruseşti

: Facem menţiunea că din cei 21 de membri ai P.S.D.R.-ului din aceiţ zonă de munte, 18 persoane sînt tineri între 20-35 de ani, cu largi positit dc afirmare îo Viitor.. .

Preşedinte al P.S.D.R. Cluj I ' ' dr. Titus SUTEU

C O M U N I C A TDepartamentul luptătorilor răniţi şi urmaşi ai eroilor martiri din cai'

Asociaţiei Luptătorilor din Revoluţia Română - Decembrie 1989 - Cir Napoca. ' \

Inv ita . *Luptătorii răniţi şi urmaşii eroilor martiri din municipiul Cluj-Nap*

la şedinţa departamentului care va avea Ioc azi, 19 iulie 1995, ora 11" în sala de şedinţe a P.D. b-dul Eroilor nr. 2 cu următoarea ordine der

1. Posibilităţi de redeschidere a proceselor cclor vinovaţi de represiw din revoluţia română,. 2. Comemorarea eroilor revoluţiei.

3. Legea 42/90 - perspective4. Diverse.

Comitet de conducere

C O M U N I C A TO rganizaţia judeţeană PL. 93 anunţă pentru data de 21.07.195

Convenţia judeţeană a Organizaţiei de tineret.Organizaţia judeţeană PL 93

Ungaria contra Rom âniei : 1938 - 1940DE LA PRETENŢII T O T MAI AGRESIVE LA RAPT TERITORIAL (XII)

1940 iulie 10 - Munchcn - Are loc o întrevedere între H itler şi Ribbentrop, Ciano şi Tclcky. Se iau in discuţie revendicările teritoriale ale Ungariei faţă dc România. Discuţia a durat aproape trei ore. Teleki a pretins să i sc dea Ungariei întreaga Transilvanie, condiţionînd posibilitatea unor tratative numai in cazul în care România a c c e p tă să facă mari conccsii. La remarca lui-Hitler câ România este "în mod cert un stat bine înarmat , ungurii au invocat cazul Cehoslovaciei, care, deşi, înarmată, ccdasc fără ca asupra ci să se fi tras un foc de armă. Ciano a opinat, totuşi, câ momentul accsta nu este cel mai oportun şi câ vom avea ocazii şi mai prielnice pentru a pune în aplicare pretenţiile noastre faţă dc România. Hitler a sfătuit-pe unguri sâ nu se cramponeze de ideea totul sau nimic”, ci să-şi realizeze pretenţiile teritoriale faţă dc România în etape. Dc asemenea cl le-a spus ungurilor câ în scrisoarca pc carc cl a trimis-o Iui Carol al II-lea a sfătuit guvernul român să facă unele conccsii "dacă vrea sâ mai râinînâ ccva din România".

1940 iulie 10 - Regele României, Carol al II-lea, solicită oficial o convorbirc cu Hitler, în prealabil la tratativele pc care România Ic ya avea cu Ungaria. întrevederea este refuzată.

.1940 iulie 11 - România sc retrage din Liga Naţiunilor. Sc spera astfel la un pas înainte privind apropierea dc Germania.

1940 iulie 12 - Csaky Istvan, ministrul de externe al Ungariei comunică ministrului român la Budapesta, Crutzescu, că "după părerea sa, România nu mai arc nici un minut de pierdut pentru o înţelegere directă” şi că guvernul ungar ştie câ ceea ce România ar putea ”ceda spontan”, va fi silită să dea sub presiunea unor terţi. Se baza pe înţelegerea de la Munchen din ziua precedentă, terţii fiind Germania şi Italia. Faptul era, neîndoielnic, unul dintre cele mai mari sucese ale diplomaţiei ungare.

1940 iulie 13 - Regele Carol al H-lca invită la Palat pe ataşaţii militari germani la Bucureşti, solicitîndu-lc să comunice la Berlin cercrca oficială pentru trimiterea în România a unei misiuni militare germane. A făcut apoi aluzie la "situaţia politică şi militară dificilă” a României şi a stăruit asupra faptului câ este dipusâ sâ se alăture Germanici, de la carc speră un ajutor.

1940 iulie 15 - Hitler îi adresează regelui Carol al Il-lea cea mai violentă scrisoarc, ccrîndu-i pc un ton ultimativ sâ facă conccsii teritoriale Ungariei, în caz contrar ”Sfirşitul va fi mai devreme sau mai tîrziu, posibil chiar în scurt timp distrugerea României”, Hitler îi amintea tot în scrisoare câ prietenia Gcrntanici pentru Ungaria "datează dc mai mult timp şi a fost cultivată”, în vreme cc atitudinea politicii oficiale româneşti faţă dc Reich a fost puţin amicală, ba chiar duşmănoasă. Se referea la documcntclc găsite

după ocuparea Franţei, privitoare la intenţiile de blocare - cu ajuta franco- britanic - a puţurilor petrolifere româneşti.

1940 înain te dc 16 iulie - Feldmareşalul Goring cere României î! numele guvernului german, sâ intensifice liv rările de petrol câtrs Germania. ' .

1940 iu lie 16 - Ion G igurtu, prim -m inistrul guvernului romă» răspunde lui Goring, cu supunere, că este gata sâ dubleze livrarea* petrol câtrc Germania, ”cu toată creşterea tensiunii la frontierele noastre îi îmbie chiar şi cu ccrcale, pe care România este dispusă să le livreze Germanici. Referitor la revendicările teritoriale ale Ungariei, Gigurtt îi comunică lui Goring câ acestea ”ar putea - în situaţia de astăzi -w ducă la rcvoltarca poporului” ,

1940 iulie 20 —Are loc audienţa de prezentare la H itler a noul*: ministru al României la Berlin, Alexandru Romalo. Fuhrerul cere du nou ca România sâ ajungă rapid la o în ţe legere cu guvern»! ungar. Rcichul - spune cl - nu poate concepe relaţii mai strînse & prietenie cîtâ vreme există posibilitatea unei noi conflagraţii în Eutof» de Sud-Est”. (Va urma ) _ ,

Vasile LECHINTAN

miercuri, 19 iulie 1995 ARTĂ - CULTURĂ ADEVARULde Cluj

Reabilitarea profesiei de inginer mecanic• Interviu cu prof.dr.ing. Liviu Moraru, prorector al Universităţii Tehnice Cluj •- La u n m om en t d a t , după facultăţile care n-au beneficiat de aşteptăm au torizarea C olegiului

f evoluţia d in d ecem b rie 1989, în lesn irile program ului Tem pus, - economico-administratiy, care a luat pă rea că în Rom ânia nn mai este s-au adus prin efort financiar, reţele naştere în urm a unui Program nevoie de ingineri mecanici. Apoi de calculatoare, cu softuri adecvate, Tempus care funcţionează în lu cru rile au în cep u t, tr e p ta t , să precum şi softuri specializate, cum prezent. A lte / p lanuri ale reintre pe un făgaş norm al. C are ar fi DFMA. A cest ultim soft se Universităţii se referă la dezvoltarea este situaţia la o ra ac tua lă? foloseşte atît pentru studenţi, cît şi re la ţiilo r in ternaţionale , prin

- Aş v rea ,să m enţionez că nu pentru formarea unor specialişti din contracte de cercetare finanţate deîntreprinderi.

■ S ig u r , nu e s te de a ju n s să aduci ca lcu la toare ... ■

- B ineîn ţeles. Am început şă oferim specializări în alte domenii decît cele de pînă acum, specifice perioadei actuale sau viitorului.. Aşa este ingineria mediului, ingineria

p riveşte ing ineria sistem elor de producţie , prim a prom oţie a te rm inat anul acesta şi to ţi absolvenţii ei au fost angajaţi în producţie. D atorită so lic itărilo r insistente ale Universităţii, acestei noi p ro fesiun i i s-a recunoscut profilul real: de inginer economist. Adică ceva ce nu a mai existat la noi. ■

- N ici d a sc ă lilo r .n u le-a fost fo a rte uşor. ,

- Exprimarea dascălilor este alta acum. Datorită necesităţilor cărora ău trebuit să le facă faţă şi ajutorului prim it prin programele amintite.

- Ce oferiţi viitorilor studenţi în ' anu l u n iv e rs ita r care u rm ează?

- Suplimentar faţă de anul trccut,

numai în România s-a întîmplat aşa. După o perioadă de declin, a urmat una de avînt. în G erm ania, de exemplu, s-a făcut un studiu privind gradul de încadrare al absolvenţilor învăţămîntului tehnic superior. Şi s-a constatat că pe locul doi, cu peste 20 la sută, se află inginerii mecanici. Sigur, un alt fel de ingineri, pe care ne străduim noi să-i formăm. Nu este vorba^ despre inginerul de tip tradiţional, format la noi din lipsa unei baze materiale adecvate. Acum reuşim să îm binăm /a rm o n io s pregătirea teoretică (bună şi înainte)' cu aceea practică.

- Vreţi să spuneţi că dispuneţi de o b ază m a te r ia lă c a re să permită form area unui inginer la nivelul atins în ţările occidentale?

- Nu chiar aşa. Deocamdată. Dar baza m ateria lă a învăţăm întulu i tehnic s-a îmbunătăţit mult la Cluj- Napoca. ■ . ..

- D atorită cu i? . .~ In primul rînd datorită ajutorului

primit ca urm are a unor re la ţii in ternaţionale • s tab ilite de U niversitate. Sursa principală o constituie P rogram ul Temjpus şi programele speciale; cum este DAAD. Prin acest program s-a ajuns ca baza m ateria lă în dom eniul tehnicii de calcul, cum ar fi PIS-uri, staţii g rafice , so ftu ri, sâ fie achiziţionată cu m ultă uşurinţă. Uneori chiar gratuit. Faţă de alte institute de învăţăm în t superior, U niversitatea tehnică din C luj- • Napoca s-a o rien ta t nu spre

‘deplasări de persoane, ci spre achiziţiqnarea tehnicii de calcul.’ Prin DAAD s-au adus sistem e moderne de fab ricaţie . Iar la

Foiletonul meuCENTENARUL PROVINCIEI FRANCISCANE ROMÂNE (I)

Tradiţia franciscană susţine prezenţă fraţilor minori la români încă din timpul vieţii Sfîntului Francisc de Assisi (+1226). De atunci sau de mai tîrziu - nu intrăm în desişul disputelor cu privire la începutul acţiunii misionare franciscane pe teritoriul românesc - si pînă astăzi, discipolii săi au lucrat cu sîrguinţă pentru păstrarea şi dezvoltarea credinţei catolice romane, care, îndeosebi în Moldova, unde activitatea lor a fost mai extinsă, are un caracter românesc ab an tiquo .

La această operă misionară au contribuit, mai mult sau mai puţin timp, şi membrii altor ordine călugăreşti (dominicanii, iezuiţii), dar în pofida m ultor d ificu ltă ţi cu care s-au confrun ta t în d ife rite împrejurări istorice, franciscanii au fost cei care, în cea mai mare parte, au asigurat continuitatea sa! Cum era firesc, în sec XX, treptat-treptat, viaţa pastorală a fost preluată aproape în întregime de clerul secular, a cărui înflorire actuală este de admirat.

înfiinţarea arhiepiscopiei de Bucureşti (1883) şi a episcopiei de Iaşi (1884) a creat premisa constituirii provinciei franciscane române ”Sf. Iosif’ (1895), un nou eveniment istoric în viaţa catolicismului din România, care a scos şi mai mult în evidenţă caracterul naţional al familiei serafice. O sumară trecere în revistă a activităţii membrilor acesiei provincii pînă în 1948, anul desfiinţării instituţiilor catolice de ambele rituri din ţară, ne pune în faţă următoarele două aspecte:

1) Mai întîi zelul lor exemplar pentru luminarea poporului prin: presă (revista şi almanahul "Viaţa”; revista "Aurora franciscană!’; revista şi calendarul "M icul m isionar” etc), editura şi tipografia Serafica”; şcoli (gimnaziul din Hălăuceşti, o adevărată binefacere

pentru rom ânii cato lic i din M oldova; sem inarul teo log ic ” Sf. Bonaventura” din Luizi Câlugăra ele),saloane parohiale (un gen de cămine culturale), societăţi pentru tineri şi misiuni populare.

Uneori, acest zel rar întîlnit, moştenire de la misionarii italieni mai severi, formaţi într-un mediu diferit faţă de cel specific nouă, românilor, a mers pînă la desfiinţarea unor obiceiuri din străbuni confundate cu superstiţia. în schimb, au fost totdeauna binecuvîntate bora şi portul naţional, păstrate cu sfinţenie de toţi credincioşii de la sate, pînă nu demult. 2) Apoi e de reţinut o anumită preferinţă franciscană pentru ruralism, pentru viaţa de la ţară. Chiar dacă, poetic vorbind, "veşnicia s-a născut la sat (Lucian Blaga), apostolatul modern ne obligă sâ fim prezenţi şi în inima centrelor de mare cultură. Această atracţie rurală, la carc s-a adăugat timiditatea generată de ea, a determinat şi neglijarea afirmării unor personalităţi franciscane rom âneşti, care au rămas aproape necunoscute, atît specialiştilor cît şi marelui public, şi se află azi în completă uitare. (Va urma)

Comunitatea Europeană şi păstrarea locului II pe ţară în acest domeniu. De asem enea, vom încerca sâ orientăm tot mai mult activitatea de cercetare şi . perfecţionare spre obţinerea unui p rofit, care să ne ajute la retehnologizare. în acest sens, ‘vom încerca organizarea

sistem elor de producţie etc. în ce în treg ii activ ită ţi pe princip iileeconomiei de piaţă, în sensul găsirii resurselor de finanţare altele decît bugetul de stat. Universitatea tehnică clu jeană este' p rin tre puţinele in s titu ţii cuprinse în lo tu l de modernizare a învăţămîntului..Tot ce am făcut se datorează în .foarte mare măsură desch iderii spre realitatea din lumea înconjurătoare, închistarea duce la moarte. Sperăm că în curînd vpm putea pregăti studenţi inclusiv în ramuri cum sînt industria lemnului şi altele. Şi să perfecţionăm ce am făcut pînă acum, în aşa fe l îne ît absolvenţii facultăţilor noastre să-şi poată găsi

: Ioc de muncă chiar şi în ţă rile dezvoltate industrial.

Vaier CHIOREANU

P. Vasile MARIA UNGUREANU

Clădirea Universităţii Tehnice Cluj-Napoca de pe Bdul. Muncii în care funcţio­nează: Facultatea de Mecanică, Facultatea de Construcţii de Maşini şi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor.

Foto: N. PETCU

i K V«ss^ M M

'Biserica este lăcaşul istoriei."(Novalis)

B is e r ic ile d in S â n p a u lE tonic sentim entul că satul

românesc de după 1990 a căutat să dea is to rie i un nou adăpost în tem plele z id ite m etodic, pentru veşnicie,- A colo unde numai bisericuţele de lemn ău privegheat speranţa, s-au ivit solide construcţii, de îndată ce a fost posibil. Este şi cazul satului Sânpaul, cu noua biserică pe colina din dreapta şoselei C lu j-Z a lău . Com parativ cu alte şantiere pentru biserici deschise în .1990, la Sânpaul se rem arcă un, record al strădaniei creştine.

Un preot devotat, Ion Mureşan - (actualmente paroh la Negreni) - a so lic ita t în 1990 au to riza jie .de construire la Prefectura Cluj. ”Dacâ am fi aş tep ta t după .acte am fi şi as tăz i la faza fu n d a ţie i” ,'spun consilierii parohiei. Templul ortodox diri Sânpaul cu hramul "Schimbarea la F a ţ|” este de mult sub acoperiş, tencuit cu tîmplăria lăcuită. Altarul şi plafonul (un sfert din suprafaţa frescei) sînt acoperite cu imagini biblice prin opera unor pictori din sud ,,"conced ia ţi tem porar” din m otive financiare. Scăpată din hăţişul birocratic, autorizaţia va sosi, probabil, înainte de sfinţire, în 1996.

Curajul preotului fondator Ioan Mureşan a dat forţa de propulsie şi a dus construcţia pînă la acoperiş. După primele contribuţii obligatorii, preotul Mureşan apărea la pragul enoriaşilor săi fără cuvinte, dar cu

ochii în lacrimi. Înţelegîndu-se cu el din p riv iri, din profunzim ea sufletului, ţăranii din Sânpaul au tot renunţat la cîte ceva din gospodărie în folosul zidirii duhovniceşti; :

La sacrificul părintelui Mureşan (transferat la N egreni) se adăugă se rioz ita tea noului p reo t L iviu Borşa, sub a cărui purtare de grijă continuă noul demers. Pînă în vara* lui 1996 scrviciul divin al părintelui Liviu Borşa se va desfăşura, încă, în vechea biserică de lemn atestată la 1722, cu hramul "Sfînta Treim e”. Bătrîna bisericiă mamă îşi primeşte şi astăzi "copiii” după un urcuş de num eroase trep te din p ia tră şi

. ciment. Accesul în pantă prilejuieşte aici detaşarea de joasele vibraţii ale cotidianului. Şi, pentru ca eliberarea să fie deplină s-ar cuveni o selecţie a inventarului multicolor ce încarcă

' inutil această bijuterie de'arhitectură în lemn. De a ltfe l, prin aspectu l exterior şi prin am plasam entul la cotă superioară , b ise ricu ţa cea

' bătrînă veghează la demnitatea celei ce tocm ai s-a născut. Pe culm ea vecină, adînc sub piatra noii temelii, s-au găsit în 1990 schelete şi mai m ulte dovezi de groapă comună. Astfel, strălucirea noii biserici din Sânpaul sporeşte sprijinindu-se pe jertfa şi osemintele străbunilor.

Aurelia PETRULE

P r o f e ţ i i l e I u i N o s t r a d a m u s d e s p r e o a m e n i ş i e v e n im e n te

d in i s t o r i a r o m â n i lo r ( I I )La vîrsta de 44 de ani, consemnează biografii săi,

. s-a stab ilit în oraşul Salon din Provenţa. A ici s-a căsătorit cu o tînărâ văduvă, în 1547. începe să scrie şi să publice cărţile care aveau să-l consacre ca astrolog şi să-i asigure gloria şi renumele de "oracolul din Sa­lon”. Cu noua sa soţie Maria Ponsard, a avut o casă de. copii - două fete şi trei băieţi. Biografii săi spun că Nostradamus îşi instalase un observator în mansarda unei case şi de acolo privea cerul. Avea la îndemînă cărţi despre misterele egiptene şi despre mijloacele de a prevesti bolile, opere ale unor renumite spirite ale Renaşterii. Studia cerul cu astrele lui. Era fascinat de m editaţiile despre care credea că aduc spiritele în opera ţiile de m agie. C ontinua să realizeze şi să com ercializeze d ife rite preparate cosm etice şi farmaceutice. ■

Primele profeţii ale lui Nostradamus au apărut sub formă de almanah în anul 1550. Aceste ''almanahuri” cuprindeau pronosticuri în genul horoscoapelor de azi. Acestea se vindeau în ţ>îlciitri şi aveau o mare căutare, adueîndu-i mari venituri.

După trei ani, în 1553, publică un "tratat” despre cosm etică, prim a carte care are ca temă fardurile. "Profeţiile” este titlul operei sale consacrate prezicerii v iitorului şi a apărut în 1555 la Lyon. Prima ediţie conţinea o "P re fa ţă" adresată fiului său Cezar N ostradam us, în v îrstă de numai cîteva săptămîni. Opera profetică a lui Nostradamus a fost ulterior editată şi este cunoscută ca avînd două "epistole” în proză, una către Cezar Nostradamus şi alta către regele Franţei "Henri Second”, după unii Henric al II-lea. Versuile

sînt grupate în catrene, o sută de catrene alcătuind o "centurie”. "Profeţiile” conţin zece "centurii”, una dintre ”centurii’r cuprinzînd numai 42 de catrene. E le sînt încărcate de metofore criptice, despre care se spune că "poartă în tainiţele lor toate evenimentele viitorului” unor ţări si popoare şi chiar destinul multor oameni însemnaţi. Pentru descriptarea lor trebuie să ai o anumită vocaţie, cunoştinţe în vaste domenii, care merg de la astrologie, astronomie, alchimie, pînă la religie, istorie şi chiar politologic.

Apariţia "Profeţiilor” în vremea Inchiziţiei ar fi putut avea urmări nebănuite asupra lui Nostradamus, acestea fiind considerate ca fâcînd parte prin tre p ractic ile condamnate de biserică. Pentru a evita acuzaţiile ce ar fi putut să i se aducă de clerici, ca măsură de precauţie, a însoţit opera sa cu prefaţa către fiul său.' Totodată a avut şansa de a se fi bucurat de protecţia regală, al lui Henric al II-lea , a cărui soţie, celebra C aterina de Medicis, era o ocultistă interesată de ştiinţele şi practicile ce puteau să prevadă viitorul familiei regale şi mai ales al fiilor săi.

Regele auzise de Nostradamus şi-i citise cartea. El se oprise asupra unui catren, care, după unii, i l-ar fi exp licat astro logu l reg ine i, după a lţii însuşi N ostradam us, chem at la palat. C ele patru versu ri conţineau semnele prevestitoare ale morţii suveranului francez: ”Leul cel tînăr îl va învinge pe cel bătrîn/ Pe. cîmpul de bătaie în singular duel/ într-o cuşcă de aur îi va crăpa ochii/Din două frînturi (rupturi) una./Apoi va inuri, moarte crudă.

Marin OPREA .

Mironosiţelesi...sinceritatea

Anevoie realizează mireanul mo­dern originea cuvintului mironosiţă - de la cuvîn tu l m ir "untdelemn sfinţit, folosit în biserica creştină la săvîrfirea unor ritualuri înţelesul clasic a l cuvîntului menţionat este aşadar acela de femeie care miruia, adică ungea trupurile credincioşilor cu u le iu l sfin ţit, ca după aceea cu v în tu l să capete în ţelesul de "femeie cucernică, smerită". Astăzi cuvîntul circulă mai des cu noua sa încărcătură, peiorativă, adică de femeie ipocrită, făţarnică, în sufletul căreia n-au sălăşluit niciodată smerenia şi sinceritatea, iar dacă acestea au poposit cîndvd acolo, au dispărut între timp. Fiindcă bărbaţii sîn t la fe l de vulnerabili, a apărut şi form a masculină a cuvîntului, e drept, fo losită rar: mironosit-uU

M ironosiţele, moderne au prin urm are, în vasul de argint, untdelem nul sjînt, însă sufletul, sentimentele, gîndurile lor sînt false; ori va su l lor' este p lin cu ulei nesfinţit, chiar alterat, aşa cum le' sînt gândurile; sentimentele, sufletul.

Sensu l peiorativ, ironic al cu v în tu lu i se referă astfe l la persoane cu "încărcătura " negativă im prev iz ib ilă , de o agresivitate indubitabilă, bine mascată, însă nu întotdeauna victorioasă. -

A ltfe l spus, "m ironosiţa” simbolizează Qmul "cu două feţe", adică fă ţărnicia , fa lsu l caracter. Aceşti duplicitari se află, din păcate, în toate zonele societăţii umane; principalul lor viciu nefiind mascat, n ic i m ăcar d ilua t de diplome universitare, de haine scumpe, de cuvinte frumoase spuse sau scrise. Pentru ei scopul scuză mijloacele, de aceea de cele mai multe ori nu intenţionează sâ pară altcineva. El nu cunosc una dintre maximele lui La R ochefoucauld, consacrate viciilor şi chiar dacă au citit-o nu i-au dat importanţă, eludînd-o sub b inecunoscu tu l m otiv că nu sîn t p o seso rii vreunui viciu marcant. S crie la un m oment da t ducele francez: “Viciile intră în alcătuirea virtuţilor, aşa cum intră otrăvurile în alcătuirea leacurilor. Chibzuinţă le îm bină şi le temperează, şi se serveş te de ele cu fo lo s contra vitregiilor vieţii".

Fără îndoială, în fond este vorba despre sincerita te, stare bine tem pera tă şi neostentativ exteriorizată, căci tn exces "poate să fie şl obrăznicie" (G.Coşbuc), ori chiar să displacă profund, dacă "sincerul”.aşează "inimape tdblă în tr-un sos de vitamine care dezgustă " (N.lorga). Închei această tabletă cu o meditaţie a lui N.De. Livry : A f i sincer "nu înseamnă a spune tot ce gîndeşti, ci a gîndi tot ce sp u i."

Mircea Ioan CASIMCEA

»>______ADEVARUL

Olul ADMINISTRAŢIA LOCALĂ_ miercuri, 1 9 iulie 1 9 9 5

• d ia lo g cil dom nu l ec . Em il Mi ron , d ire c to r g en e ra l al R eg ie i a u to n o m e d e te rm o fic a re CIitf-N apoca •

I.: V ara în seam n ă p e n tru u n ita tea investiţii?dumneavoastră, în primul rînd pregătirea căldurii R.: Lucrările de modernizări-investiţii au un niveldin locuinţele noastre pen tru iarnă. Ce ne puteţi important de peste 2 miliarde lei, din acest programspune despre p rogram ul de revizii ţi reparaţii? circa un miliard de Iei fiind asigurat prin alocaţii de

R.: Programul de revizii şt reparaţii al acestui an la bugetul local, diferenţa fiind efortul propriu alare câ obiectiv verificarea întregului parc de cazane, unităţii. Ce vom realiza: vom finaliza unele dinrespectiv a insta la ţiilo r din centralele term ice, lucrările demarate anul trecut - modernizarea centraleiînlocuirea reţelelor de transport şi distribuţie care sînt termice 24 M ănâştur şi punctul termic Calvâria,cu un grad avansat de uzură şi, evident, o serie de , respectiv CT Taberei şi PT 28 Mănăştur. De asemeni,intervenţii care ţin de adăugarea unui plus de tehnici- lucrăm Ia CT 7 Zorilor, de fapt punctul termic s-atate pe instalaţiile pe care le avem în dotare. Dacă transformat în centrală termică. în ceea ce priveştediscutăm de valori, se poate sublinia că obiectivele derularea programelor, vreau să fac sublinierea că încăsc cuantifică pentru acest an la circa 6 miliarde lei din luna ap rilie sîntem cu lucrările în graficelelucrări de revizii-reparaţii, respectiv 2,5 miliarde lei lucrări de modernizări-investiţii. Aşa cum aminteam, întregul parc de cazane va trece printr-un proces de verificări, revizuiri, urmare cărora sâ putem intra în sezonul de iarnă cît se poate de bine pregătiţi, să asigurăm servicii de ca lita te , aşa cum aşteaptă populaţia oraşului. Vom înlocui în acest an un număr de cazane dintre cele care au avut probleme în exploatare în sezonul anterior, peste 20 de cazane la care se vor face înlocuiri de elemente de aşa manieră, ca instalaţia respectivă să asigure condiţii de funcţionare normale. în acelaşi timp, ne preocu­păm de înlocuirea unora dintre schimbătoarele de ' căldură cu fascicule de ţevi - care au randamente’ scăzute şi unde am avut probleme în iarna trecută cu schimbătoare de căldură în plăci, realizate la unităţile clujene “Tehnofrig” şi “ICPIAF”, instalaţii care sînt extrem de performante şi care asigură nivele de randamente deosebite. Ne preocupăm de înlocui­rea şi a al tor părţi din instalaţii, sisteme de pompare sau recipienţi, la care se impun astfel de intervenţii.

I.: Ia r reţelele™R.: în ce priveşte înlocuirea pe reţele de transport

şi distribuţie, în acest ari vom asigura înlocuirea a 6 km reţele, din care circa 3 km fiind reţele cu conducte prefabricate. Sigur, programul din'acest ăn este dimensionat pe de-o parte în funcţie de nevoile tehnice, tehnologice de funcţionare normală a instalaţiilor noastre, pe de altă parte este determinat de posibilităţile financiare pe care le avem asigurate prin bugetul de venituri şi cheltuieli,al unităţii noastre. Evident, ar trebui sâ înlocuim o parte mai însemnată din reţelele de transport şi distribuţie, din păcate, rigorile financiare nu ne permit.

: C are sîn t ob iec tive le p ro g ram u lu i de

propuse şi considerăm că la sfîrşitul lui septembrie vom reuşi să încheiem aceste lucrări. Aş dori să fac un apel la înţelegerea beneficiarilor: pe anumite in tervale de tim p sîntem nevoiţi să întrerupem furnizarea apei calde m enajere, dorim ca aceste intervale să fie cît mai scurte pentru ca să nu deranjăm activitatea clienţilor noştri. în ceea ce priveşte gradul de acurateţe al acestor lucrări, în contractele pe care le-am încheiat cu unităţile de construcţii-montaj am prevăzut termene de execuţie cît se poate de strînse, inclusiv refacerea zonelor afectate. -

I.: Cum apreciaţi relaţia regiei cu asociaţiile de locatari?

R.: Noi avem o relaţie bună cu asociaţiile de locatari, cu majoritatea, credem noi şi datorită faptului că serviciile pe care le asigurăm sînt de un anumit nivel calitativ. Din acest considerent încasările sînt îri lim ite rezonabile, întîrzierile de plată fiind de ordinul a 40-45 de zile. Dar există unele asociaţii de locatari care au debite importante. Am constatat că unele asociaţii nu sînt în măsură să ne achite, nu ani luat măsurile cuvenite în timpul iernii din motive sociale, însă facem un apel să găsească soluţii fînan- • ciare pentru achitarea restanţelor, pentru că programul de revizii şi reparaţii pe care îl derulăm - şi care înseam nă un p lus de ca lita te - im plică un efort financiar deosebit, care nu poate fi asigurat decît prin încasarea serviciilor furnizate. -

I.: I a r ta rifu l?R.: în şedinţa de Guvern de la sfîrşitul lunii iunie

s-a hotârît majorarea tarifului pentru populaţie de la 12.000 lei/Gcal la 13.800 lei/Gcal, deci o creştere de. circa 15 la sută. D upă ce această ho tărîre va fi publicată în Monitorul Oficial, vom aplica noul tarif.

Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj

Căi de comunicaţie ■ drumuriReţeaua de drumuri naţionale,

judeţene şi comunale de pe raza judeţului Cluj, prelungite cu drumuri de exploatare forestieră sau agricole, constituie un factor important în dezvoltarea economică şi socială a judeţului. '

Starea tehnică a reţelei de drumuri se prezintă astfel: lungimea totală a reţelei de drumuri - 2447,8 km, din care: 38,1 la sută drum uri modernizate, 24,1 la sută drumuri pietruite, 37,8 la sută cu un grad avansat de uzură. Pornind de la această situaţie, prin p lanul de amenajare a teritoriului judeţului C luj, se prevăd urm ătoarele obiective: reab ilitarea şi modernizarea drumurilor cu o stare avansată de degradare pînă în anul 2004, după cum urmează: drumuri naţionale - 241 km, drum uri judeţene şi comunale - 580 km * refacerea şi m odernizarea drum urilor din zona M unţilo r Apuseni pentru punerea în valoare a potenţialului turistic al acestei zone • modernizarea a trei drum uri de ocolire a aglom eraţiilor u rbane (artera de ocolire Ghcrla-Nord - 6,5 km, drum de ocolire Cluj-Napoca - Nord-Apahida - 10 km, variantă de ocolire Cluj Napoca Sud - 5 km) • împietruirea a 422 km de drumuri de păinînt care fac legătura între diversele sate a le ju d e ţu lu i • schimbarea categoriei drumului DJ 1 0 7 'Huedin - B eliş - A lbac - Cîmpeni din drum judeţean în drum naţional (T ransapuseni) • modernizarea drumului naţional DN IC pe sectorul Cluj-Dej 'la 4 benzi de circulaţie, în lungime de 60 km.

Propuneri pentru reab ilitare şi m o d e rn iza re d ru m u ri p în a in a n u l 2004: reab ilitarea drum uri naţionale - pentru două benzi: DN 1 sector G ilău- lim . jud . (spre

O radea), sector T urda - lim. jud. (spre A lba-Iu lia ), DN 15. sector Turda - lim. jud. (spTe Tg. Mureş), DN 1F sector C luj-N apoca - lim. jud. (spre Zalău) • pentru 4 benzi: DN 1 sector C luj-N apoca-G ilău, sector T urda-C lu j-N apoca • modernizare drumuri naţionale: la 4 benzi - DN 1 sector Cluj-Napoca- Dej • schimbarea categoriei de drum judeţean în drum naţional: DJ 108 H uedin - B e liş-P o iana H orea • reab ilita rea şi m odern izarea drum urilor judeţene, com unale şi forestiere: drum Valea Drăganului- Remeţi, sector Zărnişoara-lim. jud.; DJ 108 sector S erind-R ăchiţe le- Pădiş; DJ 107 sec to r T arn iţa- Fîntîrielc; DJ 108 sector Aghireş- Cabana Leghia-DN 1; DJ 107 sector B ăi şoara-V alea Ie rii-P la i-G u ra R îşca-Som eşul R ece (kin 14-km 31); DJ 107: Turda-Petreştii de Jos- Lita; DN 1 Căpuşu Marc-Âgârbiciu- D îngăul M are-D îngăul M ic- M ărceşti-R îşca, B ologa-Secuieu- Scrind; Gura Rîşca-Măguri Răcătău- M ărişel; M ăguri R âcătău-L unca Dracului; Lunca Dracului -Blăjoaia-

■ Steaua (lim. jud. Alba); Valea lerii- C erc; drum R îşca-B eliş ; C luj- N apoca-C abana F ăget-S ălicea- C iurila; R ăscruci-V ultureni (lim. jud. Sălaj); Fundătura-Oşorhei; Baia M are-Tg. L ăpuş-C ăşei; T ureni-

. Ceanu Mic-Aiton-Gheorgheni-Cluj- Napoca; Sănduleşti-Cheile Turzii- Cheia; Cluj-Napoca-Săliştea Nouă- Săliştea Veche-Berindu; Berindu- Cristorel-Aştileu; Deuşu-Măcicaşu- G iula-B orşa; C luj-N ăpoca- Pădureni-Satu Lung-Giula; Viştea- Coasta-Sic; Vaida Gămâraş-Palatca- G liiriş-Sucutard; Ic lod-A luniş- Corneni-Ocna D ejului-D ej; D ej- iJnguraş-V alea - U nguraşului- Tîrguşor; Tîrguşor-Diviciorii Mari- B uza (DJ 109); Luna de Sus- Băisoara-Buru.

Opinia cetăţeanului

Macheta m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a

Cui i-ar fi de folos o machetă a municipiului Cluj-Napoca? Socot că, în primul rînd, acelora care sosesc pentru prima dată în frumoasa

"noastră localitate, din ţară sau străinătate. Şi nu este mic numărul acestora. Unde să fie amplasată? Evident, în punctul cel mai central cu putinţă. Din ce material să fie confecţionată? De data aceasta pot fi date mai multe răspunsuri, în funcţie de cost, dimensiuni şi protecţie fală de agenţii atmosferici. îmbulzeala în faţa eLva fi întotdeauna mare. '

Alături de machetă, ar li binevenit un panou, prezentînd în alt plan, detalii care nu pot fi redate pi machetă, cum ar fi distanţe, mijloace şi căi de acces spre obiectivul vizat.

Mi-a fost dat să văd o asemenea machetă într-o fotografie reprezentîndu-1 pe J. Chirac, cînd deţinea funcţia de primar al Parisului; era amplasată chiar lîngâ biroul său de lucru. Cu ani în uiină, macheta şi panourile cu detalii din cartiere puţeau fi cercetate în holul fostului Consiliu popular municipal. O astfel de machetă ar fi de mare folos pentru că imediat s-ar putea identifica puncte de atracţie - Grădina Botanică, Cetăţuia, muzee, instituţii, unităţi economice. Municipiul Cluj-Napoca este şi un important centru turistic, a cărui însemnătate nu trebuie subapreciată.

Petre DANCIU

Ochiul străzii" S t r ă z i l e c l a s i c i l o r . . . "

I I f fi******L m

I wâ m " :

■

■ în tre m ultip lele proceduri de transmitere spre posteritate a eternei aduceri aminte şi a raspectului peren pe care genialele figuri ale culturii noastre le merită postum, alături de cultivarea operei lor nemuritoare, cel mai obişnuit şi eficient mijloc este de acordarea numelui acestora ca denumiri ale unor străzi, instituţii. De cîte ori noi, muritorii de rînd, ne . referim Ia obiectivul în cauză, tot de aţîtea ori reînviem memoria celor care şi-au consacrat viaţa promovării viguroaselor virtuţi ale neamului sau au creat ei înşişi prin activitatea lor, o faimă bine meritată.

Ambianţa unei urbanităţi grijulii, ca cea a Clujului nostru, uşurează perpetua rechem are a chipurilor marilor înaintaşi, ca spre exemplu străzile N. Bălcescu, Al. Vlahuţă, Avram Iancu, Horea, M. Eminescu, Petru M aior şi m ulte a lte le care îneîntă sentimentele trecătorului.

In schim b, de cîţiva ani unele trasee arată ca... după bombarda­ment. îşi dă seama de acest aspect cine urcă pe strada Prof. Gheorghe Marinescu: odinioară era integral

Bulevardul Eroilor,

strada Napoca Tn

căutarea adevăratei

identităţi. Pe cînd şi

celelalte străzi?.

Foto: I. PETCU

acoperită cu pavale de granit şi dota­tă cu linie proprie de autobuz, acum are aspectul unui drum fo restier abandonat. Integritatea străzii a fost grav atinsă încă în vara anului 1988, cu ocazia îngropării marii conducte de apă în subsolul părţii carosabile, strict necesară redresării presiunii hidrostatice din reţeaua întregului municipiu. După atingerea acestui obiectiv , lucrările de refacere a străzii au fost abandonate. Conducta străbate mai departe piaţeta din faţa Clinicii Neurologice şi str. I. Crean­gă. R efacerea celei d in tîi a fost impusă de marea circulaţie din zonă, iar Ia a doua a contribuit atît existen­ţa unor instituţii importante, c ît şi traficul mare, care a impus o circula­ţie în sens unic, dar din 1990 sensul unic a fost ridicat, strada devenind un loc de parcare, clandestină sau tolerată, a zeci de maşini ce ocupă trotuarele silind pietonii să circule pe carosabil, în ciuda numeroaselor atenţionări de interdicţie. Aceeaşi conductă traversa strada Republicii spre str. Ispirescu. Dacă traversarea a fost rezolvată în mod excepţional,

Pagină realizată dc Flavia SERGIIIE

strada Ispirescu însă a fost to tal desfigurată şi lăsată în paragină: asfalt inexistent, trotuare distruse,

.cu gropi mari, ce devin tăuri după fiecare ploaie; strada era umbrită de frasini, care au fost tăiaţi (cu a cui au torizare?), în locu l cărora au crescu t bălării c ît casa, pe care nimeni nu le mai taie.

Conducta răscolise şi str. Bisericii Ortodoxe, care a fost recondiţionată doar de-a lungul a cîtorva case, pînă la ivirea unei gropi în dreptul nr. 15, ce trebu ia astupată prin 1992 - nimeni nu a mai făcut-o, iar şantierul s-a re tras.A r fi m ulte de spus şi despre strada V ictor Babeş, arteră principală a cartie ru lu i m edical, universitar.

în actuala etapă de criză de mate­riale şi buget, cînd se caută soluţii pentru multele solicitări, sugerăm edililor noştri să programeze reface­rea acestor trasee atît de circulate, avînd totodată în argumentare şi un gînd dc respect pentru înaintaşii al căror nume îl poartă.

conf. dr. George PETRESCU

v'-Jt3

Dacăvoiajor prii BucureştiProgramul de vizitare a Patos'

Parlamentului este de vineri p*- dum inică, între orele 10 sj V izitarea se face numai j; programare, în zilele de luni pîsij nu mai tîrziu de ora 14; aceasta se va comunica, prin fn numerele 311.36.10 sau 3 Î2.09/; numele instituţiei, al agenţiei turism, numărul de autovehicule după caz, limba în care se va 6 prezentarea. Tarifele următoarele: 500 lei pentru eta studenţi, pensionari; 2000 lei p® cetăţenii români; 6000 lei peit cetăţenii străini; amatorii de a fit sau fotografia pot face acest numai pe traseul indicat şi numi ţ. cursul vizitei; taxa este de 10.000i pentru fotografiat şi 100.000i pentru utilizarea camerei video

G h e r le n ii

a u ră m a s

j a r a a p a

La sfîrşitu l săptâmînii trecute; locuitorii oraşului Gherla-cei ce au rămas în localitate, fiindcă foais mulţi cetăţeni dc-ai urbei au ieşita iarbă verde - au avut parte de t surpriză,-pe cît de neaşteptată, pe £ de neplăcută. Este vorba de scader. bruscă a presiunii apei potabile c pe reţeaua Gilău-Gherla, care afectat negativ unele cartiere si oraşului. Au fost zone din localitî.- de exemplu cartierul Candia - nai apa a lipsit cu desăvîrşire, lac moment dat în ajutorul oamenik necăjiţi sărind pompierii localitate, care transportau într- singură cursă 9000 litri apă. Dec setea gberlenilor a fost stinsă A pompieri.

Nu tragem semnalul de alanni dar revenim din nou asupri problem ei rid icate de noi <fc îl nenumărate ori în paginile ziarul® nostru. După- 1990, pe reţeaua & fcg apă G ilău-G herla - investiţii ^ realizată la început numai şi numi pentru aprovizionarea populaţi? m unicip iu lu i Cluj-Napoca, i comunei Apahida şi oraşului Gfceri- s-au racordat alte patru comune, îs gherlenii au rămas fără... apă. Nune anul trecut şi la începutul acestui ni în cartierele de locuinţe ale oraşulr G herla s-au montat 40 0 & apom etre, dar degeaba. Pe lîuţf irigaţii, unii cetăţeni mai foloses apa po tab ilă la sjiâlati autoturismelor sau în alte scopur “i Şi uite aşa, locatarii blocurilor - i t j nu numai ei - râmîn fără apă. Du? - j a firm aţia d irectorului R A G G G herla, dom nul Arghil F îl ip , t ‘ j fam ilie din localitate consum ai: ,, j m edie pe lună 8,4 mc a p ă p j persoană! O ricum , la sfirş itJ ^ j săptâmînii trecute nu aveau cum s | consume nici uu strop, fiindcă i' unele zone ale urbei de pe S om a pe robinete n-a curs deloc apă...

Sîntem în plină vară, cînd seara îş i spune cuvîn tu l în d o m en ii gospodăriei comunale. T otuşi, nt' m ultă p reocupare şi inteTes di* partea ce lo r care se în g r ije sc c- accastă conductă n-ar strica. Trebt* prevenite eventualele consecis" neplăcute si pc plan igienico-sanit*

SZEKELY Csaba

0 miercuri, 19 iulie 1995

l o r M i

s . c . ,ERS - CUG” S ACluj-Napoca

cu sediul în B-dul Muncii nr. 18. organizează în data de 3.08.1995 ora 9 la sediul -•

societăţii concurs pentru ocuparea a 3 [trei]

posturi de IN G IN E R I.Se pot prezenta abolvenţi promoţiile 1994 şi

1 9 9 5 în profilul Mecanică sau abolvenţi în specialitatea Ingineria sistemelor de producţie

[inginerie economică).Relaţii suplimentare la Biroul P.S.

tel.: 1 4 1 B98; 154425 int. 1101; 1110.' [2 4 0 0 8 9 )

SCCfl Munco Invalizilor (luj-H epocastr. Cîmpina nr. 62-64

organizează licitaţie în data de 2 8 .07 .199 5, ora 10 ,C D - pentru închirierea unui spaţiu în suprafaţă de 42 mp, situat în str. Cîmpina nr. 62-64.

Cererile de înscriere se pot depune pînă la data de 27.07.1995.

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 141088 int. 16. (241138)

ÎN ATENTIA AGENŢILOR ECONOMICI!

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră sa fie p rezen tate îri rec lam e ex ecu ta te computerizat? Adresaţi-vă, cu încredere , sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil. CALITATE, PROMPTITUDINE şi Fy\PlDlTATE în execu ţia com enzilor sînt atributele serviciilor noastre! Vă aşjep tăm ZILNIC, încep înd d e LUNI şi pînă v in e r i, între o re le 8-l 6 Ia sediul redacţiei, str.' N apoca nr. 16.

PUBLICITATE ADEVARUii cfoCfui

S C T I R A N A C l u J_ DISTRIBUITOR AL PRODUSELOR SIDEX GALAŢIvrnde la cele mal avantajoase preţuri:O Î S * d f capa! ă de la 0 ,5 m m la 4 m m

J * z ln *ată 0 ,5 m m, . neagră su b ţire ş l groasă

?epozil str.Cehoslovaclei nr.61.Tei. 181475,144-966.Preluăm comenzi pentru toate sortimentele de _ _ _ _ tabla la preţuri negociabile. Q4l093/f)5i

”S.C. SALTO-CASINOS” S.R.Lorganizează selecţie pentru un

post de BODY-GUARDCondiţii: înălţime min. 175 cm,

vîrstă între 20-30 ani, cunoştinţe • de sporturi de autoapărare. - Informaţii zilnic între orele 20-22 8 la "SALTO CASINOS” Continental. 8

S.C. FARMEC SJLdin Cluj-Napoca

practică un adaos comercial de 30 la sută pentru produsele altor societăţi care sînt comercializate prin reţeaua proprie de magazine sau puncte de desfacere.

(241139)

§•€• "Moara Baciu” S.A.cirnipărăcantităţineliniitatedcgrîuconformSTAS, pentru panificaţie de îaproducători indiferent de formajuridicâsauproprietate. Primireagnului sc facezilnicîntre orele 7-19. Infonnatii: lasediulsocietăţii,str. Calea Baciului nr. 2-4auj.’tel. 186215,182088.

Universitatea ”Baheş-Bolyai” Cluj-Napoca

organizează concurs pentru următoarele posturi:

Magaziner III la scrviciul tchnic în data dc 27.07.1995*Secretar dactilografii şi tchnician I I 1/2 normă, profil calculatoare la Facultatea dc Litere, în data dc 28.07.1995. ________ (241141)

ONŢIUetCO GENERAL IMPORT-EXPORT

CEL MAI MARE IMPORTATOR OE FĂINĂ

____________i lei/kg ___________BL 5 5 - 7 7 9 lei /kg - inclusiv TVA

făină importată din Ungaria - zona Debrecen - Budapesta.

Posibilităţi de transport direct la beneficiar!!!SUNAfl CHIAR ACUM!!!

„ TEL: pentru Bucureşti: 01-6143757;£ pentru Baia Mare: 062-436065;5 430909.a oiînmufico

I APRC- UIM PIC MAI APROAPE PE DVS.»!

Firma

S.C. Porcelaio Manufacturers SRL,cu acdiul în B-dul Muncii, nr. 25A, Cluj-Napoca,

anunţă în data de 21.07.1995, ora 10 organizarea unui concurs pentru ^ ocuparea următoarelor posturit £

^muncitori necali ficaţi pentru lucrări ,2>dc construcţii: 4 locuri

^ lă c i tu şi-mccanici cu experienţă In lucrăridc autoutilarc construcţii dc maşini: 3 locuri

^sudori construcţii metalice: 2 locuri^instalator autorizat gaz: 1 loc

decoratori produse ceramice (pictură,rand, şpriţ): 10 locuri

^mecanic şef cu min 5 ani vechime în activitate: I loc . ^inginer chimist (secţia chimia şi tehnologia

materialelor oxidice): 2 locuri

De vînzare la preturi ■ avantajoase: ■

■Urnesc de biliard I•^accesorii mesede biliard: bile, tacuri, cretă, mantă, I etc. I^jocuri electronice (poker) şi piese de schimb: ecran, buton, etc. JMagazin de prezentare: str. Juliot Curie nr.3 ■ (sub poartă) ITel. 194394 orele 9-17. I

OFERTA SPECIALATELEFOANE SIEM ENS

CUTAJTATURÂPreţ mediu: 24.000 lei '

Existent în stoc O c a llta te g e rm an ă O flab llita te r id ica tăO ro b u s te ţe O a u d lţle p e rfec tăO m lcro fonp lezoelec trlc O garan fle 12 luni

O p a le tă b o g a tă d e cu lo ri Grupul Industria l R om an SA

p rinG eneral S tudio & S erv ice SRL

s tr . O. na rlflu 22 tel/fax 107.931 (76278‘

| Vă oferim clin C i l l K I V l / V N I / V |

Î n c ă l ţ ă m i n t e u z a t ă : 2,4 D M /k g

Î m b r ă c ă m i n t e u z a t ă : 2,1 - 7,5 D M /k g<7 ? \

4 0 S O R T I M E N I l-î! I’re(ul .se ciilciilcn/fl in Ici l;i cursul zilei.Tel 069/44.23.60,069/42.78.72, SC "ARGE" SRL SIBIU, str^tefan ccl Marc nr. 132 (Casa Vânătorilor) n £ / uMCALITATE&iSAFACEREEXCELENTĂ4!*CELMAlMIC PRBŢ-J.

ADEVARUL. t tfe C luj P U B L IC IT A T E miercuri, 19 iulie 1995

S . e . S O R E X S . R . n m"SOREX"

C A / A D E C O M E N Z I

S o r t i m e n t b o g a t d e p r o d u s e

a l i m e n t a r e ş i n e a K m e n t a r e

p r e c u m s i î n t r e a g a g a m ă

" F A S T - F Q D ” , g u s t ă r i ş i p r e p a r a t e .

L a o r i c e o r ă d i n z i p r i n c o m e n z i

E a t e l e f o n 1 9 4 3 0 6 - 1 9 4 3 0 9

s a u d i r e c t f a m a g a z i n .

NU se percepe comision ci doar transportai ta

[242231J

S.C. RiMARUL "16 FEBRUARIE" S Ac u sediul în C lu j-N apoca, sfr. T u d o r

V la d im ire scu nr. 2-4 ,

anunţă v în z a re a p rin licitaţie p u b lic ă a unei m a şin i d e injectat m a s e p la s tic e , aflată p e lis te le d o v a lo r if ic a re c u aprobare d e C A + A G A . 1

L ic ita ţia v a a v e a lo c în fie ca re z i d e m arţi o re le 1 0 ,0 0 la s e d iu l unităţii. Infcm iaţilsuplim entarelatelefm 1304-77 interior 174. (242430)

’[j4eievăftccl dc @£ccf’ f -

ş i c v t

fia tfy c c tc a te y u â i m i i e f

ce&c&A t

t e m i a c f i e a t n c t c ă

u tc u i t & i d c c f u m

e tic d e ae& td

' cec . •

s .c . a g r o c o m s aCfnjrfr.FagaM nr.15

Oiguinuă IiCITAŢIE ia dzfa de 2107.1935 orefc 11/» pentrn vmzarta nnni antocamioa SRD 5 fa. v

Informaţii telefon1 5 5 0 6 5 ,1 5 5 3 3 7 .

rCluj-Napoca, str. Aure! VTaknnr. 182

Oferă la vînzare prin Edtaţiepubfică organizată la sediul societate, uncef rai din data de 5.09.1995, în fiecare marţi la ora 10,00.

MIJLOACE FIXE AMORTIZATE Şl RIEAMORTEZATE

Listele complete se găsesc Ea sediul societăţii - biroul tehnic - şi pot fi consultate si fiearie miercuri între orele 8,00-10 ,00. . Informaţii se potobţsne la telefon142788int 139 pînă în 4 august şi la telefon 145477nn perioada 7 august-4 septembrie, miercurea Intre orele 8-10. <242424)

”W re c tiia s a n ita ră9

a ju d e ţu lu i C luj”ORGANIZEAZĂ:

în data d e 22 august 1995. licitaţie publica deschisă fără preselecţie, m concfiţlileOnlonanţei Guvernului nr. 12/1993. a H.G. nr. 63fi994-şi a Fermelor Metodotogice ale l\tlnisteniIuiHnanţekx nr. 7654-4-/1994-, pentru ach iz iţion area următoarelor bunuri:1. EKG cu 3 canaEe 2 buc2. EKG cu 6 canale 1 buc3. Analizator de laborator 3 buc4. Centrală telefonică 50 canale 1 buc5. Aparate de donatoare 1 buc6. Aparat distilat apă 3 buc7. Maşină de spălat 60 kg. 4 buc8. Osciloscop 2 buc9. Staţie de dedurtzare a apa 1 buc10. Sterilizatoare 5 buc11. Microtom 2 buc12. Microscop 2 buc ^13. Unit dentar cu fatoGu 1 1nie 214. Maşină de scris electrică 1 buc 515. Tuburi pentru oxigen 15 buc O fertele s e depun la secretariatul Direcţiei Sanitare a Jud. Cluj, str. Clinicilor nr. 3-3 Cluj- N apoca,pînă la data d e 21 aug. 1995 orele 15 ,30 .Informaţii suplim entare la telefon 190814.

s .c . oisrcos»Anunţă onorata clientelă din cartierul Mărăşti despre deschiderea unui raion alimentar în incinta magazinului “UNICO’ specializat pe produse din came de pasăre (pui, găini, pulpe, piept, tacîm. ficat, pipată] şi ouă. Practicăm cele mai mici preturi. 9Relaţii la tel. 187916, 184016. S

PRODUSE ALE FIRMot• din

Austria\JYmmm 'V * * 9* * ' fOO 9

£ V m u i n t a o e , 4 0 0 g r * » c w o f w n w c , I S O g

^ M p g m e u o , 1 7 9 0 g i o co lun», fOOg

m o c o k # 7 0 0 g o ? | ( a w p c t t f f r e , f f O g

ca roa pace mi vini, 400ja r i a l t a l aI m p o r t a t o r i s i (S lsX rtt itc fC o ri e x c m M : H A R E X I R A O O I 6 - Im l/tiK X : 0 1 / 2 1 1 . 8 5 . 0 0

0 1 / 8 1 3 . 7 1 . 5 8 E l D O S C O N S U L T - t e i : 0 1 / 6 0 5 . 3 5 . 0 1

0 1 / 3 1 2 L 8 A j0 6

F O T O - V ID E O3 0 0 Iei/format 9x 13 color.4 0 0 Iei/1 Ox 15

- tn sistem m inilab ~3 0 0 0 lei/4 buc p oze pt. paşaport, color 6000Iei/4-buc un 2 minute Polaroid 6 5 0 0 lei/film FOTO EXPRES. CU DEVELOPARE GRATUITĂ2 0 0 0 lei/developare film cotor ‘ IN MAXIM 2 4 DE ORE, executăm developarea şi fotografiile dvs.Filmări video -30.000/oră, copieri, mixaje GENERAL STUDIO, Barifiu 22. tel. 197931;

S .C . A . C . I . V l t i j S .A .str. Aurel Vlaica nr. 180

angajează d u lg h eri s i R Beton, Informaţii suplimentare la serviritil

RI.S. Telefon 147188. (242431)

S .C . ” A R G O S ” S AI 1I Cluj-Napoca, slr. G alaţi nr. 20I organizează licitaţie pentru vînzarea I următoarelor utilaje hi data de 15.08.1995:I maşini de tricotat circulare KARL

MAYER fin. 1 8 -zo, urzitoare KOKETT, RASCHEL, maşini de

tricotat rectilinii VKTM/Ii; PROTTI/IZ.

Informaţii suplimentare la sediul societăţii! telefon 064 /19 .52 .92 int 158 - ME

IMPRIMERIA "ARDEALUL”i CLUJ-NAPOCA" cu sediul m str. 21 Decem brie nr.146

Caută parteneri pentru asociere. Oferâ în condiţiiavantajoasespaţiulşi construcţii aferente din slr. Dorobanţilor nr. 1 4 - 1 6 Relaţii suplim entare la lei. 145115/124-

— ------------—

miercuri, f 9 iulie 1995 PUBLICITATE ADEVARULefe C/ar/

Societate CaRierciaSFIN/UUCfAPĂPE

ACŢIUNI.' oferă posSiltatea persoanefor fizice să

■nestească pe bază dea m m w c TÎNAFACER*r

SIGURE£e oferă S % dobindă pe

lună la inwBstîţBle n fă. Investiţie mimnă5 miSoane EeL

Reiată la teL 1 4 6 2 9 0 .

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

*Vîkd ieftin eompsrfer 2X6 «fi 386 SX m onitor EGA respectiv VGA color. TeL 15-66-10 orele 15-19. (425187)

* Vn*d vitrină frigorifică B oşi, scaune Simîse nai din pbsticpeatrabarvrL T dll- 77-91. (430384)

• SC Omcos campărădabă izotermi 3-10 tone pentni c tB tn d e f iig .T d 18-79-16 m 18-40-16. (43090(1)

• Vînd doua maşini de îngheţată italiene una ca S capete şi oua cm trei capete, foarte bane. Tel. 14-63-54 Cluj. 0425254)

* Vînd chioşc alimentar cartierul Mărăşti. b fe n m tiitd15-17-00. (430882)

* Vînd teren 1a şosea2960mp în comuna Floreşti. Informaţii Floreşti str. Avram Lancn nr. 47.(425158)

• Vînd 2800 mp teren (gaz, cnrent electric) în colonia liorhanci intravilan Cluj-Tel 16- 96-50 dnpă orele 15. (430*799)

• Vînd2800mp teren în Onj- î'fepoca. Tel 12-12-14 ciefe20-22.(430886)

* Vînd teren 2000 mp Bună Zhu intravilan. Tel 16-23-18. (430896)

• Vînd apartament confort I, 3 cam ere s tr . Observatorului n r . 1.Ii formaţii teL 12-79-34 ora16-21 (426421)

• Vînd apartament 4 um ere, îm bunătăţiri icoxcbite, etaj 2, M ir if ti Central, zonăverde. TeL 19-19-00 ora 9-17; 15-07-74; 18- 57-93 seara (426432)

• Vînd casă 2 camere, bacătărie, gaz 24 milioane. Td 16-87-63. (430905)

•Gimpărg*tsoiiicră.TeL18- 89-5.0 dnpă ora 18. (425100)

* Vînd casă nonă zona centraţii 6 camere, bucătărie,

k garaj. Str. Ion Mincn nr. 5. Preţ 85000 dolari. (425118)

* Vînd apartament cn patra tamerc situat pc str. Mureşului »r. 46 ap. 7 ct. 3. (425137)

• * Vlnd, schimb gnsonidă confort I Mărăşti. Tel. 25-18-97 «dc 8-15. (425153)

Ş coala Ş o feri A uto-T tidor,

B-dul 21 Decembrie 17 teL 19804-4, p re ţ m inim . (241085)

* Vînd apartamente is vilă goni deosebită, finisate, de -jcceptie. Tel. 19-03-84. [310595)

•Vmdlsan2cameic.Tdl9- J2-8I (430910)

VinzSncumpftriri apartamente, case,

PR1M0RD1B ra s» n r.4 4 . te l. 147897.,

irete 10-17 [243061]

• Vînd apartament 4 camere 80 mp la preţul de 34 milioane ld sau schimb cn apartament 2-3 camere sau cn casă particulară. Adresa str. Mureşului 44 ap. 5. TeL 18-06 -38 san 17-04-17. (425193) .

• Caut garsonieră de închiriat confort 1-3. RFelaţii la teL 19-02 -15 dnpă ora 16. (425203)

• Vmd casă. Str. I.ucemei nr.7 Someşeni. (425210)

• Vmd apartament patra camerc cartier Zorilor .Tel. 12-83-34.(425211)

• Vmd apartament 2 camere. TeL 14-50-04. (425214)

• Vîndapartamcnttrei camere' confort mărit Informaţii zilnic str. Nirajnlai nr. 14 ap. 19.(425216)

• Vînd apartament 3 camere confort mărit, zonă bună sau schimb cu două camere plus, diferenţa. Str. Dorobanţi 98 ap.13 sc. i e t 4. (425218)

• Vmd apartament 2 camere ultracentral ct. 4 26 milioane şi casă de vacanţă zona Someşul Rece. Tel. 13-75-86. (425224)

• Vînd 3 camere Mănător confort II. Informaţii 15-20 str. Ba cegi nr. 8 sc. I et. 3 ap. 13 ieftin. (425225) _

• Vmd apartament donă camere Mănăştur. Tel. 17-25-56 san 16-29-31 (425235)

> Vmd Dacia 1310 stare excepţională Dacia 1300 stare bună fără talon şi garaj beton. TeL 17-35 -16. (425246}

• Vînd casă şi apartament TeL 15-50-46. (425250)

• Vmd apartament 3 camere finisat str. 21 Decembrie 1989 nr. 137 bL M4 sc. 2 e t 4 ap. 56 Cluj-Napoca. (425251) '

• Casă de vînzare cu gaz metan şi apă. Str. Duzilor nr. 10 Gherla. Relaţii zilnice Ia tel. 11-75-94 Bistriţa după ora YJ. (425257)

• Vînd apartament cn o cameră are multe anexe. Str. Andrei ŞagnnafostăDnbălarilor nr. 6 ap. 3. (425264)

• Vînd casă şi teren Poiana Horea. TeL 25-30-73 Huedin. (425265)

• Vmd apartament 4 camere în Zorilor. Cumpăr 2 camere tot în Zorilor. între orele 8-161ateL12-83-70.(425271)

• Cumpăr apartament 2 camere san garsonieră. Tel. 13- 49-57.(310458)

* Vmd apartament 3 camere str. Observator 115 ap. 1 tel. 13- 49-57(310459)

* Vmd apartament 2 camere în str. Plopilor nr. 69 bl. 1*7 sc. 2 ap. 2$, (310486)

■ • Vînd urgent teren 2000 mp în Gherla, str. Dejului. Posibilităţi construcţii viitor. TeL 24-17-16 (310503)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 etaj 2 str. Tufcea nr. 23 bl. K3 ap. 34 zilnic după ora 15. (310524)

• Cumpăr apartament cu o cameră san garsonieră. TeL 14- 32-52.(310534)

■ Vînd urgent garsonieră confort, mobilată, str. Dîmboviţei nr. 81 bl D16 ap 75 vizibil orele 19-20. (310552)

• Vmd apartament o camcră confort mărit; VW Passat 1300 cmc, înmatriculat, an 1977. Zilnic orele 18-21 Bdnl 22 Decembrie nr. 140bLXl ăp. 83(310571)

• Vîndgrădinăcnpomipcntrn cabană în Someşul Cald. Tel.16-03 -07 sau Someşul Rece nr. 125, familia N eck (310574)

• Vînd apartament 3 camerc Mănăştur. Tel. 16-74-60. (310575)

• Vînd garsonieră str. Paring nr.35bLT3 et.4 ap 79. Informaţii orele 14-20. (310576) ’

• Vmd casă str. Bujorului nr. 9, cartier Iris. (310577)

• Vînd apartament 3 canoe ultracentral. Tel. 13-46-32. (310578)

• Vînd4 camerc confort 1 etaj1 Mărăşti. Tel. 14-59-51. (310582)

• Vmd grădină 6500 mp cu pomi satul Suceag, Ia 300 m de şbseaua naţională şi casă 2 camcre, baie, bucătărie, hol, beci, grajd (garaj) apă. Preţ informativ 38 milioanei TeL 14-53-40între orele 18-21 (310583)

• Vînd 3 camere finisate Mărăşti Central. Bdul 21 Decembrie nr. 133 bLPM2sc. 1 ap. 22 zilnic orele 18-21. (310584)

• Vînd teren la 45 km de Cluj cu 500 lei/mp. TeL 13-57-47. (310588)

• De vînzare apartament 2 camere în Zorilor cn telefon. Informaţii tel. ~ 16-96-84. (426404)

• Vmd apartament 3 camere, 75 mp, 2 boxe, loc parcare, sobe teracotă zonă Centrală în Baia Mare. TeL 062/43-40-50. (426411)

• Vînd apartament 2 camere Zorilor str. Lunii nr. 20 ap. 33, teL 12-27-35. (426412)

• Vînd casă 3 camere dependinţe curte grădină 2 garaje str. Piezişă 9. Informaţii teL 13-01-84.(426430) ’

• Vînd apartament str. Moţilor. Tel 14-61-37.(430790)

• Vînd garsonieră. Str. Răsăritului nr. 109,Bl.M6,eLI, ap. 16 Mărăşti (430821)

• Vînd apartament confort I pe str Godeahu, parter, 2 camere, preţ 24 milioane, urgent Tel 15-37-23.(430831)

• Vînd apartament 2 camcre,2 balcoane, confort, telefon, TV cablu, ocnpabil imediat Str. Iugoslavia nr. 70, ap. 23, vizibil orele 10-20. (430850)

• Vînd apartament 2 camere confort I în Mănăştur. Tel 17- 68-44. (430855)

• Vmd apartament 2 camcre. Str.Tnlccanr.29,BI.K6,se. I,ap. 12.(430861)

• Vînd apartament 3 camerc str. Muncitorilor nr. 16, aap. 7, vizibil joi-vineri orele 14-19 san tel 18-17-65. (430864)

• Vmd apartament 3 camere. Telefon 15-04-32 după ora 17. (430867)

• Vînd garsonieră Mărăşti. Str. Ceraei nr. 9, e t 3, ap. 89. Informaţii zilnic după ora 17. (430870)

• Vînd apartament 3 camcre confort 1 finisat, parter înalt, zona Pata' Tel 15-21-08.(430874)

• Vînd apartament 3 camere confort L Str. Bucureşti nr. 79, BL ROI, ap. 25, orele 16-22. (430883)

• Vmd apartament 3 camere. Str. Libertăţii nr. 62, BL 3, sc. I, ct.3,ap 16 Apahida, vizibil după ora 16. (430892)

• Cumpăr 2 camcre ICRAL; proprietate, schimb 1 cameră. Tel 13-48-18. (430909)

• Vmd apartament 1 cameră. B-dnl 22 Dcccmbrie nr. 140, BL, XI, ap. 168 sc. II, et. VI, vizibil orele 17-20 (430919)

' • Cumpăr Dada 1300- 1310 convcnabiL Tel 16-28- 68,13-51-92. (424956)

• Cumpăr Dada 1300 şi 1310. Preţ avantajos. TeL 13-51-64. (425263)

• Vmd Golf I I 86 GTD. TeL 11-73-89 (425269)

• Vmd Oltcit Club 11.000 km.TeL 18-75-72 ora 17-22. (310542) .

* • Cumpăr talon VW Coif. Telefon 14-53-57. (430791)

• Vînd Citroen BX tnrbo diesel din 89, stare perfect*. T d 19-88-95. (430825)

• Vmd Fiat Ritmo75S, an ’83,mscrispel2-CJ,starede fnneţionare,leftm.Tel 13-27-25 seara. (430921)

> Vînd sufragerie I.uxor amblată, Skoda S100, maşină de tricotat Singer cu cartelă. T d17-73-07. (425032)

• Vînd Dacia 1310 anul 1992. Cumpăr talon Dacia 1300. Informaţii Gilău tel. 453. (4i5126)

• Vmd Mercedes 300 D neînscris, impecabil. Turda str. Ponorel 14. (425133)

• Vmd urgent Alfa 33 TD 1,8 an 88 Break, preţ 4900 DM. TeL 13-65-68. (425189)

• Vînd Dacia papuc fabricaţie1990 TeL 16-29-31.(425234)

• Vînd Mercedes Cobra neînmatriculabil. Tel. 18-41-29.(425237)

• Vînd motor VW Golf şi piese de rezervă, parabolică completă. TeL 17-60-61.(425238)

• Cumpăr cutie viteză Skoda Felicia san microbus. TeL 17-79-06.(425244) '

• Vînd Ford Scorpio model deosebit an fabricaţie 88, joc Sega Mcga Drive cu casete. TeL15-77-40. (425258)

• Vînd urgent Dacia I3I0TX an 86 str. Porumbului nr. 2 Max­im Gorki. (425260)

• Vînd Ford Ficsta 87 impecabil cu carte identitate. Tel.13-22-86. (425268)

• VFnd Dacia 1300din 1979. TeL 18-90-18. (310403)

• Compar Dacia papuc. Ofer5 milioane lei. TeL 15-1042 ora14-16 (310478)

• VîndOpdKarfetl87şiFord Tannns 79 acddentatc. TeL 18- 49-16. (310485)

• V m l n B a D t e y W L ’n s ca 9 locuri, preţ negociabil. In formaţii tfnpă ora 18, Turda teL 31-31-50. (310491)

• VîndralatămareGennania pentru comerţ. TeL 17-87-94. (310523) )

- Vrcd Golf GTD 86. TeL 13- 63-23.(310538)

• VîndMercedcs I90D. Tel. 41-43-30 (310556)

• Vmd Dada 1310 nouă. Telefon 13-08-89. (310581)

• Vînd Renanii 21 şi Ford Orion, ambele 86. TeL 17-70-59 după masa (310589)

• Vînd Opd Kadett 1988, benzină 1, 3. TeL 18-90-25. (310590)

• Cumpăr cancincnri 205/ 15/60. TeL 19-54-85. (310592)

• VmdFiatCnimadiesel88. TeL 13-96-31 dnpă ora 21. (426409)

• De vînzare Mercedes 115, 220 D, în staze bană. TeL 16-83- 25.(426410)

• V&kI combină muzicală Philips nonă pios 70 CD şi Mercedes 280E nKxnmatricnlat Td. 17-66-50 (426426)

• Vmd VW Golf diesel 1987, foarte bană stare 5500 DM + vama. T d 12-39-79. (420820)

• Vmd trabant T d 1&47-67. (430862)

• VîndOpeIRecenIan79fâră carfcarafcr, înmatricnEat-1600 DM şi motor Audi 10044 diesel în 5, electromotor pompă injecţie, alternator fără c&inloasa 4C0 DM- Tel 05&'87- 16-25.(430865)

• Vmd Dada 1310,88,40.000 km tKrgaciaabtL Tei 13-37- 72 ora 15-20 (430868)

• Vmd Dacia 1325 Liberta 1992, preţ fix 6. 000. 000 Id. Telefon com. Cojocnx 161. (430876)

• Ctotpărcftiufaasăsaumo- tor complet Peugeot J5 2500 diesel. Telefon ' 11-77-91. (430879)

• Vmd Dacia 1310. dezmembrată, sticle «fon ca piese recondiţionate; bicicletă ca piese schimb, motocicletă K175 cn takm. T d 18-37-75. (430893)

• Vînd Dacia 1310 fabricată m 1990. Informaţii U tel i 1-25- 10 dnpă ora 18. (430894)

• VmdMîtsnbisltidnbiţă9(X) kg. T d 16-23-18. (430897)

• Vînd ieftin Audi 100, din 1985, ca san fără talon. Tel 21- 46-77.(430918)

• Vmd talon Opd Record. Str. Mc&edinţi nr. 30-32, sc. 1, ap. 16 seara. (430923)

- Vmd antenă parabolică com plectă fa rfn rle de slnmînm, resfrer convertor, cabla, aparat de întoarcere Ia sztelîţL Preţ favorabîL InforaţulateL17-44-30orele15-17.(425248)

• Vînd videocameră Panasonic M3000 sigilată. TeL13-34-01. (425176)

\ • Cumpăr Triptoc la 220 V. Telefon 14-37-63. (425240)

• Vînd congelator. TeL 17- 03-51.(425272)

• Vînd calcnlater 386, HDD 80 MB, 2 MB RAM FDD 5,25. Preţ 1300 DM. T d 15-46-94 seara. (310468)

• Cumpăr tefcviTor Sport defect, Telefiinken, Unhm&m. Tel. 15-5275 dnpă ora 16. (310587)

» Vînd mobilă bucătărie corpuri snfragerieşifrigifîer Arc­tic 240L dnpă ora 15. T d 11-67-33.(426405)

• Vînd calculator Laptop 2S®16 cu HDD 40 Mb. Tel 19-86- 39. (430769)

• V îu i saltele Relaxa, bicicletă copii 4-7 ani, cfrruvctâ inox dublă, televizor Sport. Td13-78-60 (430863)

• Vînd maşină automată “So- per” nonă, preţ negodabtL Td11-78-81.(430889)

• Vînd ieftin televizor color, , fax, alarmă â casetofon ssto, maşină electrică dc scris. Td 42-52-08.(430922)

• Vînd m atriţă de confecţionat vsfe de îngheţată. TeL 17-74-23. (426417)

• Vînd presă balotat paie. TeL 2312-97 dnpă ora 20. (426425)

• VindurgestmotocoRorcn disc, pltig, semănătoare. Td 15- 94-70(430907)

'■ Vînd ieffe HerbaJIfe produs american pcslra sfihfre şi regfare metmba- lism. TeL 15-77-72.(425092)

• Vînd pâfnţ ca sertare, avantajos. TeL 14-52-21.(425230)

• Vînd avantajos acţiuni BDF EM-04 (1993). TeL 14- 82-52. (310502)

• Vmd maşină dc spălat automatică nemţească, garanţie. Tel 13-08-04. (424818)

• Vînd căţei de tap foarte frumoşi TeL 13-35-27.(425089)

• Vmd foarte convenabil m obilă bucătărie comandă, aragaz, dormitor stejar. TeL 18-00-31. (425134)

• Vmd btricktă Pegas şi maşină de cusut Ileana. teL 17-10-13. (425159)

• Vînd La preţ convenabil rochie mireasă şi costum mice, deosebite din Germania. Td. 12-89-68.(425208)

• Vînd haină astrahan şi panon poartă fier forjat. TeL 13-50-33. (425209)

• Vînd barcă pneumatică , italiană (4-6 persoane). TeL 11-76-71. (425259)

• Vînd pui ciobănesc german femelă Str. Cîmp ului nr. 101. (425267)

• Vînd dormi tor. Tel. 15-49- 09.(310512)

• Vînd lambriuri brad. TeL16-51-54 (310545)

• Vînd Pegas Comoda. TeL41-43-30 (310557)

• Vînd divan extensibil, pături cergă, pat pliant, vase icna. TeL 13-97-70. (310594)

• De vînzare dormitor vopsit, mobilă de bucătărie, birou. TeL19-97-54.(310599)

._____ __PUBLICITATE miercuri, 19 iulie 1995

M i

•Vîndbiliard. Tel. 25-10-79. (426433)

• Vînd scîudură padiment uscaţi. Tel 11-43-76. (430818)

• Vînd faianfă albă. Tel 18-43-34. (430871)

• Vînd vană. Tel 11-40-93. (430908)

• Vînd cuier, scaune, galerie perdea Tel 15-34-60 între orele18-20.(430912)

• Vînd pui cîine lup de 2 luni.. Informaţii tel 24-18-87 ora 16-

19(430924)

' • Cant de închiriat garsonieră mobilată cu telefon, plata tn lei. Tel. 15-61-83. (425222)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb Fiat Ritmo D an 1985,4 uşi,starefoarte bună, ca dnbâ san VW Transport- er. Tel 18-09-91. (430925)

• Schimb casă ICRAL, 3 camere, curte grădină cu apartament 3 camere ICRAL. Toată săptămînă str. C-tin Biîncoveanu 53 orele 10-20 (310580)

• Schimb o cameră plus bucătărie ICRAL central cu spaţiu mai mare Tel. 15-02-87. (426428)

• Schimb în casă cu etaj un apaartament 3 camere tot confortul şi o garsonieră. Cer casă cu grădină în Floreştv, Baci. Tel 15-67-15. (430880)

• Schimb casă ICRÂL sin gur în curte cn garsonieră ICRAL. Str. Mikszath Kalman 35 după ora 15. (430904)

• Schimb apartament 3 camere Grigorescu cu. apartament 3-4 camere Gheorgheni, Grigorescu sau casă cn grădină. Suport diferenţa. Tel 14-92-17 după orele 17. (430917)

ÎNCHIRIERI• Caut spaţiu producţie 250

mp pentru minim 5 ani cu apă, curent trifazic, încălzire. Tel. 15-53-67. (426402)

• Dau în chirie urgent spaţiu ultracentral 22 mp pentru depozit en gros sau birou. Tel.18-95-94.(426413)

Închiriez în cartier Grigorescu apartament trei camere mobilate, telefon, Tv cablu. Plata în valută anticipat pe 6 hmi. TeL 15-39-88 orele 8-15.(425168)

• Dau în chirie garsonieră nemobilată zona Pata, fără telefon, cu 60 dolari pe lună. TeL 14-13-81. (425245)

• Dau în chirie apartament cu - două camere, nemobilat, cu telefon, în zona Gheorgheni- Hcnnes. Telefon 15-31-02,seara. (310598)

• Dau în chirie două camere, pivniţă, curte, telefon, bun pentru activităţi comerciale sau birouri. Str. Ciocîrliei 21, tel.11-03-60(310601)

• Dau în chirie dc urgenţă apartament 2 camerte confort I mobilat pentru o familie serioasă sau 2 fete. Str. Tulcca nr. 15, Bl.12, ap. 2 după orele 16, 30. (430856)

• Dau în ch iric . casă particulară-pentru locuinţă sau depozit-în satul Vlaha, pc termen lung. Kun Nicolac, sat Vlaha nr. 189.(430916)

• Cautdeîiichiriatgarsonieră sau apartament două camere,

-telefon, mobilat. Tel. 18-57-92;14-95-59. (425170)

• Studenţi căsătoriţi căutăm pentru închiriat apartament cu 2 camere, telefon. Tel. 15-51-75 sau 15-49-88 între orele 8-16.(425191)' • Caut de închiriat garsonieră mobilată. Tel. 18-00-72 după ora 18. (425228)

• Caut de închiriat 2 camere nemobilate. Tel. 16-72-80. (425242)

• Caut chirie garsonieră sau apartament 2 camere. Tel. 13-82-91.(425252)

• Familie cu copii căutăm pentru închiriere, casă sau apartament minim două camere mobilate. Plata în valută. Tel.14-52-13.(425261)

• Tineri căsătoriţi căutăm garsonieră. Tel. 19-10-95 după ora 17. (310553)

• Cautde închiriat garsonieră. Ofer 80.000 lei. Tel. 15-35-67.(426407)

• Tineri căsătoriţi caută locuinţă tip garsonieră. Tel. 11- 84-92.(426415)

• Caut pentru închiriat apartament cu 2 camere, preferabil parteretaj 1; în zona Complex Mercur. Oferte la tel.12-93-40; 17-18-31 (426416)

• Caut de închiriat apartament3-4 camere. Relaţii la tel 16-52- 90. (430800)

• Caut urgent de închiriat apartament nemobilat. Tel 12-12-07. (430898)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament în valută. Relaţii la tel 14-82-54. (430913)

• Caut de închiriat garsonieră mobilată. Plata anticipat. Telefon 19-28-56 orele 16-19. (430920) r

DIVERSE• Licitaţie zilnic: maşină de

frezat 800000 lei; batiu tirolit 180 000 lei; semiremorcăDacia. Tel. 13-83-62 sau 13-48-03. (426403)

• SC Reconstruct S A Turda, anunţă organizarea licitaţiei de închiriere a unui spaţiu (birou) în data de 10 august 1995, la sediul societăţii din Turda str. Axente Sever nr. 2, ora 10, judeţul Cluj. (426420)

• Solicit împrumut 6-8 luni. Tel. 12-04-46. (425266)

• Schimb stofă şi mantinelă la mesele de biliard. Tel 13-14-47. (430895)

• Inginer TCM, experienţă în aprovizionare, doresc angajare de către unităţile interesate. Tel 062/43-82-08 după ora 20. (425081)

• îngrijesc copil vîrsta 1-6 ani. Tel. 14-13-95. (425169)

• Ţin evidenţă contabilă. Informaţii tel. 18-99-68.(425231)

• Predau ore dc acordeon. Merticaru Dorel. Tel. 14-26-00. (425247)

• Ţin evidenţă contabilă pe calculator. Tel. 12-35-22. (310554)

• Pregătesc pentru admitere la Academia de Muzică- solfegiu, dictat. Vîndchitări-bas. Telefon 13-06-44. (426418)

• Meditez matematică pe perioadă de vară. Tel. 16-38-75. (426427)

• Ţin evidenţă primară. Tel.15-6162 orele 10-13. (426429)

• Matematiciană, meditez elevi claselele V-VIII. Tel 13-09-62. (430872)

• Doamnă serioasă caut persoană în vîrstă pentru îngrijire contra locuinţă. Trimiteţi la adresa Calea M ănăştur 98 ăp: 63 et. 5,(425217)

• Căutăm societate pentru zugrăvit spaţiu interior-exterior şi reparat, izolat, luminator acoperiş. Tel. 11-75-96 zilnic orele 8-20. (310579)

• Societate comercială angajează agenţicomerciali. Currkuhim vi- tae la adresa: str. Pasteur nr. 59, ap. 12. Inform aţii suplimentare latei 12-30-38. (425072)

• Chirurgie estetică a sinului, reconstituiri după intervenţii oncologice. Med­ic specialist din Germania au to riza t operaţii în România. Informaţii Arad tel. 057/ 21-39-29. (425215)

• Consulting RA Srl angajează secretară. TeL 41-42-30 orele 10-12 (310522)

. « Angajăm contabilă cu experienţă în domeniu consignaţie-magazin. Tel.19-21-08, seara. (310591)

• Credit Fond angajează secretară. Relaţii tel. 19-55-19. (310600)

• SC Ecosoft SA organizează curs de focbiţti ISCIR. Tel 19-47-34 sau 19- 99-03.(430857)

• SC Oncos angajează tîmplari,vînzători, ospătari, barmani, agenţi comerciali. Relaţii la sediul firmei, str. Donath nr. 76, zilnic între orele 18-21. (430901)

• Haine ieftine din import str. Clinicilor nr. 21. (425181)

• Cooperativa Arta Decorativă str. Şt. O. Iosif nr. 1-3 Cluj-Napoca tel. 11-74-13, angajează în condiţiile legii: - ceramist (arzător produse ceramice), ceramist-tumător, galvanizatqr CTG 4-6, comis, voiajori. (425253)

• Angajăm agenţi comerciali tineri dinamici, cu experienţă electrotehnică, electronică, cu maşină personală. Tel. 19-04- 09; 12-04-03. (3105I1)'

• SC Gelani Pati Bar SRL anunţă practicarea unui adaos comercial de la 0-300% din 19 iulie 1995. (310596)

• SC angajează 2 tinichigii şi2 mccanici auto cu experienţă. Informaţii str. Maramureşului nr.84-86. (426406)

.• Angajăm bucătar specialist în Gastronomia Italiană. Tel. 19- 4661 zilnic între orele 13-15. (426408)

. “Armin Maycr Reisen” transportă persoane şi colete în Germania. Viza de tranzit Aus­tria gratuit Tel 064/19-50-43.(430462)

• SC Electrosigma SA . magazin practică un adaos

comercial la produse între 0-200 % (430859)

• Asociaţia Familială Popas CojocnaDealmajoreazăadaosul ‘comercial între , 0-100 %(430877)

< • Angajăm ospătari pentru terasă. Zilnic între orele 10-12, str. Observatorului nr. 34 (Pizza Cin-Cin (430888)

• Magazin de articole tehnice şi hobby, căutăm furnizori, relaţii Media Grup SRL, tel 064/13-40-36. (430891)

• Societate comercială angajează tîmplari binale şi mobilă. Informaţii la tel 19-49-29. (430903)

PIERDERI• Pierdut motan castrat

culoarea alb roşcat, răspunde la numele “Milu”. Recompensă 500. 000 Iei. Informaţii tel, 11- 70-43. (425157)

• Pierdut carteidentitate seria A nr. 0351582 pentru auto tip Arocunr.CJOl AI)Y. O declar nulă. (425213)

• SC Lmcol pierdut certificat înmatriculare nr. J/12/2316/ 1993 din 8/6/1993. Se declară nul. (425241)

• SC lut Impex SRL pierdut cod fiscal nr. 5303714. Se declară nul (425243)

• Balla Zoltân pierdut legitimaţie de serviciu nr. 313 69 eliberată de SC Clujana SA. O declar nulă. (310597)

• Cooperativa de Consum Viişoara ConsumCoop. pierdut cod fiscal nr 256573/1992. Se declară nul. (426422)

• SC Electrosigma pierdut autorizaţie veterinară. Se declară nulă (430858)

• SC Elissa SRL pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/1061/91. Se declară nul.(430875)

• Asociaţia Familială Popas Cojocna Deal pierdut cod fiscal. Se declară nul. (430878)

• Bota Petru pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (430887)

• SC Oncos SRL pierdut chitanţier cu chitanţele de la nr. 3211 la nr.3226. Se dec Iară nule. (430902)

DECESE COMEMORĂRI■ Anunţam cn durere

încetarea din viaţă a scumpului nostru tată , bunic şi străbun ic ALBON IO AN. Corpul defunctului este depns la Capela bisericii M ănâştur. înhumarea va avea loc în data de 19 iulie 1995 orele13 în Cimitirul bisericii Mănăştur. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace. Familia îndurerată .(425219)"

• Cn adinei durere v i anunţăm trecerea în nefiinţă ă dragei noastre mamecareafostCĂTANĂ ANA. înhumarea va avea loc în 19 iulie la Cimitirul Mănăştur la orele 15. Un ultim om agia. Copii, nurorile şi nepoatele.(425220)'

• Ca malta tristeţe ne despărţim de tine, iubitul nostru nepot, FLORIN. Bunicul, bunica, Vasile, Ana Mircea. Dumnezeu sâ te oduhneascâ (310585)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru fiu frate, MEDGYESSY IOSIF FLORIN, bi vîrstă de 15 ani. Înm orm întarea va avea loc, joi, 20 iulie, la Cimitiruldin Cordoş orele 12,30.(310586)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a lui VEREŞ ALEXANDRU, soţ, tată, bunic. Înmormîntarea va avea loc Ia Capela 1 din Mănăştur, în data de 20 iulie 1995, la o ra ' 12. Fam ilia îndu re ra tă . (426419)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a soţului mea d rag , MOLDOVAN GAVRILĂ, în vîrsta de 64 ani. Înmormîntariea va avea loc joi, 20 iulie, ora14, în Feleac n r. 606. N enum ărate flori şi lacrimi vor fi veşnic pe mormîntnl tău, cel care ai fost un exemplar soţ. Soţia Cornelia. (430873)

Mulţumesc tuturor celor , care au fost alături de mine şi m-au ajutat în durerea mea pricinuită de pierderea tată lu i meu, DUMITRIU COSTICĂ. (425144)

• Suntem alăturidenaşa noastră dragă Cornelia în aceste clipe grele pricinuite demoarteanaşuhiinoastru MOLDOVAN GAVRILĂ. Finii Mihaiela, Florin şi Markica. (425223)

• Sincere condoleanţe familiei Medgysy la decesul fiului FLORIN. Locatarii din - s tr . Migdalului 14. (425229)

• Colegului nostru Gheorghe Gherasim în treaga compasiune pentru pierderea surorii dragi. DUATLP Consiliul Judeţean Cluj. (425273)

• Sincere condoleanţe pentru Orbai Zoica în greaua încercare prin pierderea tatălui. Colegii de la Informatizare Rom- Telecom. (425274)

* Mulţumim tuturor acelora care au fost alături de noi în aceste clipe grele. Familia Chiorean veşnic îndurerată. (310477)

• suntem familia Chiorean în nm,, durere pricinuiţi jdispariţia celuictrt ti*distinsul şi apretlt(( nostru coleg şi ptitJ NICOLAE. Foştii colt» din aprovizionare SC( Transilvania. (426431)

• Cu inimile îndurerate nelnimri^ bun de la cel care a fo frate, cumnat şi niti; MOLDOVAN GAVRn! Am rămas cu amintiri dragi nouă, multe lacrij şimultă durere. Odibncştt-j te în pace,suflet aks.Fnţi] Aurel, Simion,soraLetiţil cu familiile. (430869)

* Un pios omagiu idi distinsei deamiti CĂTANĂ ANA. Sinccnl condoleanţe familiei gm îndurerate. Asociaţia fc locatari din str. Miniţtv nr. 78. (430885)

• Mulţumiri acefcn care au fost alături de ui în mareadurerepriciniiti de incomensurabili p ierdere a lui NECIU GHEORGHE, cel care i fost soţul şi tatăl nostn sen mp şi drag. Vom fi veşnic nemîngîiaţi Fam ilia îndoliaţi. (430911)Colegii de serviciu de Ia Cent |

Militar Judeţean Chij suntalătoi g lt coL CiciovanAugustin, la trecc | în nefiinţă a tatălui drag şi-i asigt familia de întreaga compasiune înţelegere. (425236)

Astăzi se împlinesc cinci ani de cînd ne-t părăsit cea care a fost COZA ILEANA, soţie mamă, bunică iubitoare Odihnească-se în pace. Familia Coza. (425113)

• Aceaşi nemărginiţi durereopurtâmîn suflet li împlinirea unui an de b decesul iubituluinostru soţ şl ta tă avocat SÎRBU IONEL. Veşniei-i; amintirea. Parastasul ţi slujba de pomenire a avat loc la mormîntnl dii C im itirul ortodox di» oraşul Lugoj. SoţiaDoina şi fiul Dan. (425226)

• Un pios omagiu la împlinirea a 20 de ani, b trecerea în nefiinţă a cehi care a fost soţ şi tati S Î N T E J U D E A H TEODOR. Parastasul art loc sîmbătă 22 iulie ora 19, la-Biserica din str. Albişi10 Familia. (425227)

" ^ T 3 T s c B n î ? â ă r « lacrimi şi durere de ciad moartea nemiloasă a luat- .o din mijlocul nostru pt scumpa noastră mama, ; ‘ MUNTEAN MĂRIUCA J j din Giula. Dormi în pace, | î suflet bun. Copiii Susans, t i Gheorghe şi Ion. (430781) ^

* l’ios omagiu iubituluişi neuitatului nostru soţ. ta tă şi bunic, CORBO IOAN, la 4 ani de la deces- Dumnezeu sâ-1 odihnească- Familia (430860)_____

miercuri, (9 iulie 1995 VARIETĂŢI AOEVARULc/g Cluj

WINSTON CHURCHILL■ corespondent de războiCînd Winston Churchill, primul

^jjînistrualMarii Britanii în anii celui ^ 47-al doilea război mondial, a scris c^rtea sa autobiografică intitulată ••■V iaţa mea”, avea să remarce că ^^rtivitatea pe care a desfăşurat-o în gţjiereţe în calitate de corespondent de j^zboi a făcut din el un militar de ^j^rieră şi un celebru om politic. Efiu

lord, tatăl său fusese preşedintele ^am erei Comunelor, a urmat fără jjxare succes cursurilecelei mai la jyţodă şi celei mai scumpe şcoli din yVnglia. Părinţii erau îngrij oraţi că nu jjjvaţă, era ultimul în clasă. Singura jjjateriepe care o studiacu plăcere era e Cglcza şi în oarecare măsură geografia Tatăl său l-a văzutîntr-ozi ci* se juca cu colecţia sa de soldaţi de plumb. Colecţia avea 1500de soidaţi' ş l alcătuia o di vizie de infanterie şi o brigadă de cavalerie. în timpul cînd se juca ”de-a războiul”, marele lord a descoperit la el că are "trăsături de geniu militar”. A urmat o şcoală Utilitară de cavalerie, unde aînvăţat tactică , ştiinţa fortificaţiilor, topografie, dreptul militar şi de administraţie. Şcoala a absolvit-o cu "menţiune onorifică”. Regina i-a înmînat tresele şi sabia de ofiţer. A fost repartizat la un regi ment dc husari, ^ande a urmat un antrenament sever,

după care a fost trimis în India. Aici a luat prima dată contact cu războiul, participînd la înăbuşirea unei revolte a unui trib din nordul acestei colonii engleze. Era în 1897. Avea 23 de ani. A primit aici şi misiunea de cores- pondent de război. Scriapentruziarul indian "Pioneer” şi în acelaşi timp trimitea corespondenţe şi pentru ziarul "Daily Telegraph” din metropolă, ceea ce a fost pentru el, aşa cumavea să mărturisească mai tîrziu, ”o experienţă unică”. în urma ecoului pe care l-au avut corespondenţele sale publicate în ziarul londonez, a scris o , carte despre corpul expediţionar englez din India, carte mult lăudată apoi în Anglia.

Din India a plecat în Egipt, unde a participat la războiul pentru stăpinirea Sudanului. Şi de aici a trimis corespondenţe la "Daily Tele­graph ’, iar apoi a scris o carte despre războiul pentru Nil. în 1899 a luat parte la războiul din Africa de Sud, cu burii. A căzut prizonier şi a scăpat de Ia condamnarea la rpoarte pentru că era corespondent de război şi fiu de lord. Burii l-au considerat ca fiind o preţioasă pradă de război. De data aceasta scria pentru "Morning Post”. A reuşit pînă la urmă să evadeze. S-a înapoiat în Anglia după

cucerireaPretoriei,într-oconjunctură foarte favorabilă. Publicul englez urmărise corespondenţele sale de pe teatrul de operaţii militare şi despre peripeţiile sale din timpul cît a fost prizonier. Activitatea de corespon­dent de război i-a creat o mare popularitate în Anglia, ceea ce, spune Churchill, l-adetcrininatsă candideze în alegerile parlamentare din 1900. Avea 26 de ani cînd a deveni t deputat. Cît timp a lucrat ca gazetar şi a scris cărţile despre războaiele duse în colonii, şi-a format o viziune proprie despre război şi despre pace, despre viitoarea politică pe care trebuie să o ducă în lume MareaBritanie. Ea a fost rezumată în cîteva propoziţii. Churchill spune: ”Cîndmi s-a cerut odată să dau o inscripţie pentru un monument de război dinFranţa, am scris: ”în război, hotărîre. în înfrîngere, sfidare. în izbîndă, mărinimie. în pace, bunăvoinţă”. Inscripţia nu a fost acceptată, dar el a rămas consecvent acestor principii pe care şi le-a format încă din timpul cînd eră corespondent de război şi cînd a scris cărţile care l-au propulsat în viaţa politică pînă la funcţia de prim-ministru, funcţie detinută între anii 1940-1945 şi 1951-1955.

Marin OPREA

C u r i o z i t ă t i , c u r i o z i t ă t i . c u r i o z i t ă t i . . .9 ' 9 ~ 9

1.Cuş-cuşmare.LaunfestivalaI de ani'â fost primul om orb care în de minute nu mai puţin de 987 ” «rtei culinare” desfăşurat în anul anul 1983 a navigat singur de la San bărbaţi!. A folosit un aparat de ras 1990în localitatea Agadâr (Maroc), Francisco IaHonoIuluîntr-o şalupă spccial, pentru o persoană consumînd 100bucătariaulucratl3orela”cel de (7,62 m.)Numitula folosit hărţi mai mare cuş-cuş, pentru care s-au Braille, un compas Braille, un ceas folosit: 1500 kg. faină, 750 kg. le- vorbitorşiunsistemdenăvieaţiecare gume, 20 berbeci şi 200 găini plus citea poziţia cu voce tare. înainte a ingrediente,toatelaunlocajungînd fost pilot de automobile de curse, dar la greutatea de 3 tone. După ce a fost şi-a pierdut vederea în 1972. gatacuş-cuş-ula fost oferit Iacei cca. 3. Record la bărbierit. Cel mai 2000de invitaţi!. rapid bărbier se consideră a fi Geny

2. Navigator orb. Cetăţeanul Harley care la 28 aprilie 1983 la americanHankDekker la vîrsta de 42' Gillingham (Anglia) a bărbierit în 60

în medie 3,64 secunde!!. Nu se comenteazăcîttimpaconsumat pentru săpunit?!.

4. Literă veche. Litera "O” este considerată cea mai veche din alfabetul fenician, neschimbată ca formă din momentul adaptării ei în anul 1300î.e.n. DIN PĂŢAN IILE... ALTORAIoan N. URECHE (INU)

UMOR • UMOR • UMOR • UMOR • UMOR•Nevasta deputatului x observă că

<fc la o vreme soţul ei nu se mai spală. Într-oziîlîntreabămustrător:

-De ce nu te speli, bărbate?_ -Pentru că sînt spălatîndeajunsîn Parlament, răspunse soţul.

•PoetulcătrccitîtonVăplacpoeziile mele? . '

Cititorul: Foarte mult. Vă rog' tăhnădti-le!

•-Dacăartrăzni-Doamnefereşte! -în clădirea poli clinicii fără plată la ora opt, cîndîncep consultaţiile, cîţi medici arucide? . .

-Nici imul, căci la ora aceea nici un medic nu se află acolo.

*

• Poporul niciodată n-a dorit ceva cu neputinţă decît acum, cînd doreşte ca politicienii săaibămaimultăminte.

vostru trei decoraţii?-Peceade-atreiaaprimit-opentru

că avea deja două, şi atunci de bună seamă că o merita şi pe a treia. A doua i-a fost acordată pentru că avea numai una şi trebuia să fie cu soţ. Iar prima is-aacordat pentru că n-avea nici una, şi cum i-ar fi şezut director fără decoraţii!

-Pentru ce a primit directorul UiVia SOMEŞFĂLEAN

în revista Viaţa Românească, nr.11-12/1994, pe prima pagină, r deschisă la pură întîmplare, citeam în subtitlul ”Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”...: "îmi aminteam chiar cu oarecare plăcere de una din bătăi care-mi fuseseadministrată ca să spun "tot”, ca acum - dar cu alte mij loace- cînd desfăşuram, pe 200 de coli mari, o viaţă anostă de intelectual Fusesem întins pe podea, cu faţa în jos, îmi pusese o bucată de piele pe părţile moi ale spatelui, iar voinicul care ţinea în mină un bici gros, cu

noduri, îmi dădea cîte două lovituri. Prima era, nu ştiu cum, mai suportabilă, dar a doua, care cădea cam în acelaşi loc, era tare greu de - îndurat. Nu-mi dăduseră mai mult de opt sauzece, totuşi întreg corpulmeu se revigorase, parcă, şi-aproape că mi-e ruşine ş-o spun - cînd m-am întors încelulă am avut o digestie mai bună ca orieînd. E curios ce legătură are spiritul cu trupul Ori de cîte ori amo idee mai bună resimt o fericire în întreg corpul, inclusiv stomacul Dar, acum, cîndîmi scriu biografia,

ce indigestie mă încerca! Singurul lucru pe care l-am scris atunci cu plăcere a fost primajumătatedepagină oarecum provocator într-un regim socialist, în care dcscriam fclnl cum am fost aduspehune. ”M-am născut -scriam- ca un protest: mama mea a valsatlaunbalonoapte întreagă spre a mă pierde, dar eu m-am înverşunai să apar pe lume. Probabil de aceea - adăugam eu- sînt atît de încăpăţînat şi de impertinent”. Autor. Constantin Noica (pagini inedite).

" P.D. '

raptul divers pe glob • Faptul divers pe glob • Faptul divers pe glob||j§|||MTV Europe îşi codifică semnalul pe sateliţii Astra şi Eutelsat• PostulniuzicaldeteleviziuneMTVEurope şi-a codificat, începînd de luni, semnalul emis pe sateliţii Astra şi Eutelsat, care difuzează programele sale pecontinent şi va testa difuzarea codificată începînd cu sfîrşitul lunii iulie în Germania, transmite France Presse, citind postul de televiziune amintit.

MTVEurope este recepţionat în peste 60 de milioane de cămine europene, graţie sateliţilor Astra şi Eutelsat IIF1, fie prin recepţie directă, fie prin cablu.

Căminele care recepţionează MTV Europe de pe satelitul Astra trebuie acum, pentru a-lcapta, să se aboneze, la un tarif de200de franci (40de dolari) pe an pentruFranţa, sau cuovaloare echivalentă în majoritatea celorlalte ţări.

Pentru abonaţii serviciilor de cablu, aceştia, ”nu trebuie în mod normal să fiea/cctaţi dc această schimbare”, "graţie acordurilor încheiate”între post şi cablo-operatori, informează un comunicat alMTV.

Compozitorul A.L. Webber a cumpărat : un Picasso pentru 29 milioane de dolarij AndrcwLloyd Webber, compozitorul britanic de operete, a cumpărat dc

la New York, prin telefon, un tablou semnat Picasso pentru suma de 29 ; ®ilioancdcdoLiri * relatează agenţia germană depresă DPA, recepţionată de ! ROMPRES. După cum a declarat compozitorul, tabloul, intitulat ”Angcl : Fcrnandczde Soto” şi pictat de Picasso în 1903, a ajuns deja la Londra. ”Sînt foarte fericit că am putut aduce acest tablou la Londra. Este o lucrare de| °tcepţic ce exercită asupra mea o atracţie hipnotică”-a spus Webber.

Dupăopcrioadădcconservare.fundaţiaculturalăcrcatăde Webberva decide ca re muzAilondonezvaaveaprivilegiuldeaexpune acest tablouînwCn?.'lr ' Andrcw Lloyd Webber este unul dintre cei mai bogaţi cctăţcni ai Marii Britanii. Averea sa este apreciată la 836 milioane dc mărci germane.

Pentru acest tablou, pictat de Picasso în perioada albastră a creaţiei sale şi rcprezcntîndu-1 pc dc Soto, un prieten di n Barcelona, s-a oferit cel mai mare preţ obţinut diu 1990 pînă în prezent la o licitaţie. . ,

Astronauţii americani se nasc cu precădere în statul Ohio

Statul Ohio,care se găseşte lasuddeMarile Lacuri, deţine curiosulrecord dea fi patria a numai puţin de 17 astronauţi americani (dintr-un total de circa 100). Printre aceştia se numără şl două figuri legendare ale astronauticii americane: John Glenn (primul american care a zburat pe orbită în jurul Terrei) şiNeilAnnstrong(primulomcareapăşitpeLună)-informeazăROMPRES.

în ceea ce priveşte viitoarea misiune spaţială, care va începe la 8 iunie, constituind al 100- lea zbor cosmic american, s-a remarcat că patru din cei cinci membri ai echipajului navetei provin din... Ohio. Cel de-al cincilea este originar din statul New York, care “talonează” de aproape Ohio, fumizînd NASA un număr de 16 astronauţi.

Un manuscris de Haydn a fost vîndut cu peste un milion de dolari' Ciorna a patru lucrări dc Joseph Ilaydn a fost vîndută la o licitaţie, pentru suma record de661.500lire sterline (1,04 milioane dolari), anticarul german Hans Schncider, transmite Reuter. Manuscrisul cuprinde partitura unor piese considerate printre ccle mai bune ale compozitorului austriac din secolul al XVIII-lca.

Varianta definitivă a Cvartetului decoarde opus 50, dedicat regelui Prusiei, a fost publicată în anul 1787.

Joseph Ilaydn este recunoscut drept părintele cvartetului pentru coardc iar accstc piese reprezintă perfecţiunea stilului său - a declarat un reprezentant al casei licitatoare Otheby’s.

Considerat pierdut, manuscrisul a apărut în Australia în 1982, cînd proprietara l-a arătat participanţilor la un festival Ilaydn din Melbournc. Dc atunci şi pînă cînd a fpst vîndută, ciorna a fost ţinută într-un safe solid, ”sub şapte lacăte”.

împotriva contrabandei cu carne de balenă' Comisia internaţională pentru problemele balenelor a votat impunerea testării tuturor stocurilor de came de balenă, într-o încercare deaîmpiedica contrabanda - au anunţat ecologiştii, citaţi de Reuter şi ROMPRES. Ei an dec laratîntimpulîntîlniriianualeaComisiei de la Dublin că în Coreea deSud şi Japonia carnea de balenă este vîndută liber Ia un preţ de pînă Ia 100 de dolari livra (435 grame). Societatea pentru conservarea balenelor şi delfinilor a declarat într-un comunicat că 21 de ţări au sprijinit rezoluţia de impunerea testării (test de detectare - DWA), căreia i s-au opus însă Norvegia, Japonia şi Insulele Solomon. De şi in 1986Comisia a itţterzisvînzareacomcrcialăa balenelor, ecologiştii au declarat că unele ţări, cum ar fi Japonia, au continuat să le vîneze sub justificarea cercetării ştiinţifice. Comisia a solicitat Norvegiei să întrerupă imediat vînaiea balenelor şi să îşi reconsidere obiecţiile privind un mcmoratoriuinternaţionalîhacest sens. în ciuda interdicţiei internaţionale, stabilită în urmă cu 10 ani, Norvegia este singura ţară care continuă vînarca balenelor în scop comercial

Un Van Gogh vîndut pentru 13 milioane de dolari

”Jeune homme a la casquette” de Vinccnt van Gogh a fost vîndut la casa de licitaţii Christie din New York, pentru suma dc 13*202.502 dolari, transmite agenţia France Presse.. Printre tablouri le foarte bine vîndutc se numără şi ”Merc ct cnfant”al Ini Picasso (11.992.500dolari), ’Tortrait deMadcmoisellcDcmarsy” (5.612.500 dolari) şi ”La Mare aux fees” (1.982500) dolari dc Renoir. "Fammcau chapcau blcu’de Matissc a obţinut numai 1,2 milioane dc dolari,cu muh sub estimări. :

SPORT miercuri. 19 iulie 1995

15* D u p ă m in u tu l 9 0• în primul rînd, legat de partida Germinai Ekeren

- "U", disputată duminică la Kepellen în cadrul Cupei UEFA - INTERTOTO, v-am răm as datori cu o informaţie: toţi cei trei cavaleri ai fluierului au fost olandezi: R. Luinge (la centru), F. Stere şi R. Belekermars (la tuşe). Un arbitraj corect, Observator UEFA a fost dl H. Selbher (Germania). ■

• De pe urma jocului prea bărbătesc practicat de belgieni, au părăsit terenul resimţindu-se în urma contactelor dure, "beneficiarii" Sima şi Florescu. Din păcate, înlocuitorii n-au prea fost nici ei în zi fastă: Şandru (în locul lui Sima) nereuşind să-şi valorifice viteza, iar Miron (In locul lui Florescu) fiind marcat de trac. - - • ■ _ .

• Ion SIMA (preşedintele Băncii "Dacia Felix”): "Cu echipa pe care am aliniat-o, fără atîtea valori lipsă, zău că nu am jucat rău. Din păcate, nu ştim să dăm goluri, ci doar să dominăm la modul steril. Poate că altul era rezultatul final dacă reuşeam să înscriem prin Caşolfan şi Florin (e vorba de Sima... fiul), dar, trebuie să recunosc că portarul belgienilor a fost la înălţime. Trebuie neapărat să rezolvăm problema atacului. Campionatul bate la uşă”. „

• H. SELBHER: "Joc curat, în limitele sportivităţii.

y •*>

Dincolo de cele două antrenamente efectuate vineri şi sîmbătă, jucătorii echipei "V" au efectuat, cu antrenorul, un tur al Bruxelles-ului, cu oprire firească la celebrul "Atomium Dar despre alteimpresiibelgiene în numerele viitoare ale ziarului.

în sensul că vrea să obţină acceptul la un preţ (în dolari) mult sub valoarea reală a lui Dican. A lipsit destul de puţin ca Feri Dican să intre în echipă în meciul cu Germinai. N-a fost utilizat, deşi Feri Dican tînjea să joace; pentru

Faulturi obişnuite de joc, cele exagerat de dure fiind a-1 feri de o accidentare care ar fi anulat toate şansele sancţionate prompt de un arbitraj pe.care-1 apreciez transferului. Şi clubul ”U" a ţinut cont de acest lucru, ca bun. M-a surprins faptul că o echipă care a avut pentru că-1 stimează mult pe fostul căpitan de echipă, mai mult iniţiativa, mă refer la formaţia "U”, a părăsit Drept pentru care a fost un simplu suporter, necăjit la învinsă terenul şi la un scor destul de net. Mi-au plăcut finele minutului 90 că echipa lui de suflet iar a pierdut, cei doi apărători centrali (Falub şi Necula - n.n.), . Un nou a propos. De astă dată, pe tema suporterilor: puştiul acela blond cu 10 pe spate (Neferoiu - n.n.) a surprins extraordinar o voce de femeie, care cît a durat pentru unele reuşite deosebite mai ales în prim a jocul-a strigat într-una pentru "U". După meci am aflat repriză, numărul 8 (Florescu - n.n.) pentru travaliu, că pătimaşa spectatoare era o româncă de-a noastră, de la fel ca şi purtătorul tricoului cu nr. 11 (Băficeu -n.n.). pe m eleagurile clujene, din B ăişoara, că o cheam ă Am remarcat şi un jucător care m-a uimit de două ori, Victoria. Un boţ de femeie, care prin strigăte, şi încurajări purtătorul tricoului cu nr. 9 (Caşolţan - n.n.): la modul "haide "U", haide România, trage şi bagă gol, nu te lăsa pozitiv pentru travaliul depus şi la cel negativ pentru că eşti mai bun", a ţinut piept galeriei formaţiei Germinai, faptul că după două, trei driblinguri pierdea balonul, Plecată de vreo 10 ani din ţară şi căsătorităîn Belgia (soţiil irosind bune ocazii de şut." ' o rupe binişor pe româneşte), V ictoria a venit pînă la

• Ion ANDONE: "Ce să-ţi spun, nea Victor. Âm da- autocar, cu ochii strălucind de bucuria reîntâlnirii cu t-o iar în bară cu finalizarea. în altă ordine de idei clujenii ei favoriţi, aş putea chiar spune, scăldaţi în roua continuăm să resimţim lipsa titularilor din echipă lacrimilor. Pentru patima ei şi dragostea manifestată faţă (Brătianu II şi Marius Popescu în convalescenţă, Radu de echipă â fost răsplătită cu un frumos fular cu însemnele Sabo cu probleme la muşchiul abductor, Predatu şi lui "U", pe care ea l-a dăruit soţului, care, la rîndul său,

• Dican cu probleme^de... despărţire de echipă). Sperăm şi 1-ă înfăşurat în jurul gîtului, ca pe un preţios trofeu, să rezolvăm în două-trei zile problema înlocuitorilor. în momentul cînd autocarul a demarat,, semnele de adio în privinţa jocu lu i, putem spune că_ ne-am Bătut şj ochii'înlăcrămaţi ne-au urmărit, pînă cînd am coti- frumos, câ am stăpînit mai bine terenul şi am avut mai t-o spre autostradă.mult iniţiativa. Partida a fosfpentru noi un joc-şcoală . Dr. Nader Jisri, care a stud iat lâ C luj-N apoca, care m-a edificat asupra direcţiei unde trebuie să preşedintele SA Ovidiu, cu sucursale Ia Sibiu, Bucureşti insistăm în plus cu trupa pe care o avem şi pe care o şi Braşov, aflat şi el la Bruxelles în probleme de afaceri, sperăm îmbunătăţită, ca în campionat să aliniem o s-a alăturat, caravanei "U". înainte de meci, domnia sa formaţie cît mai omogenă." a promis că în caz de victorie, fiecare jucător al echipei

• A propos de Feri Dican: a fost prezent şi el la Va beneficia din partea sa de un premiu în valoare de 600 Bruxelles. A venit pentru a-şi reîntîlni coechipierii. DM. Băieţii au ratat însă şansa premiului, deşi au fost atît Eraînsoţit de impresarul care ţîne morţiş să-l transfere, de aproape de el. Poate că altădată...în Franţa, dar care se dovedeşte un "zgîrie-brînză", ' Victor MOREA

' C 0 P A V A R A 11JVOTATII D E M O

f i i m i o A & A n m i ş i T A

Indiscutabil, prof.M arian în probă de 1500 m plat cu timpul Paşcalău, directorul CSSA, rămîne de 4:05,3; la 1500 m obstacole aun irem ediabil înd răgostit de atletism, dincolo de dascălul inimos şi excelent pedagog. Cu concursul desfăşurat săptăm înă trecu tă pe stadionul "Ion Moina"; el a adăugat noi galoane la tresa de excelent organizator, din păcate insuficient dublat de.;, sponsori, la evenimentul’ am intit ei lipsind cu desăv îrşire (şi-or fi luat şi sponsorii... vacanţă). Noroc cu obişnuita im plicare, Ia greu ca şi la bine, a DJTS, mereu pe fază.::' , „

• La startu l probelor au fost prezenţi juniori şi junioare din opt oraşe transilvane, concursu l dorindu-se şi reuşind să fie un fel de repetijie generală îna in tea naţionalelor juvenile. Din suita rezultatelor înregistrate desprindem doar cîteva.

• La fete s-au impus M irela Dobocan (Lic. de telecomunicaţii) în probele de 100 şi 200 metri (cu 12,3, respectiv 26,2); Loredana Bitea (Tg.Mureş) s-a dovedit cea mai bună la 800 m p la t (tim p .2:22,1); lungimea a revenit Mihaelei M ărunţoiu (Sibiu) cu 5,75 m iar înălţimea Mirelei Suciu (Tg. Mureş)

ieşit v ictorios A lexandru G eczi (CSSA ).cu tim pul de 4 :41 ,8 ; cu performanţa de 6,98 m a cîştigat lungim ea Sabo B arna ( ”U "), ia r greutatea a revenit lui Nicolae Sabo (Dej) cu 12,00 m; la suliţă a cîştigat A lexandru S uciaghi (LÎc. de te lecom unicaţii) cu 47,46 m, la juniori III, aceeaşi probă la juniori I fiind cîştigată de Ştefan Kerekes (Tg. M ureş) cu 64,48 m; un nou succes pen tru1: L iceu l de telecom unicaţii, prin M arius Stănescu, înv ingă to r la , 100 m garduri cu timpul de 15,9; în sfîrşit, la disc v ic to ria a reven it lui A lexandru T udoran (C ăre i) cu rezultatul de 39,08 metri.

• Multora o să li se pară modeste rezultatele prezentate. Subliniem însă că este vorba de ju n io ri la diferitele categorii de vîrstă. în altă ordine de idei, nu trebuie uitat un elem ent p rim ordial: ne aflăm în luna... lui cuptor. < . -

• în continuare cîteva notaţii din agenda atletică a verii foarte bogată în evenim ente: r începute ieri, naţionalele de seniori şi tin ere t continuă azi; apoi cele ale juniorilor

Hunedoara), Sergiu Dascăl (CSj C riş tina Bonta) Liceal telecomunicaţii, Eva Mikloş (C? şi a lţii; sâ nu uităm ; Campionatele mondiale ce voi: loc la Goteborg (Suedia), înţ-ţ: săptămînă a lui august, unde prezenţi şi trei studenţi clujeni Educafie fizică şi sport: GîV Sabo (la 5.000 m), Claudia le Felicia Ţilea (la suliţă). CuGat| Sabo am avut un dialog;: vi-1 vom prezenta în numirii mîine al ziarului.

Petre NAGl Victor ROMAi

i■ T DIVIZIA NAŢIONALI

* DE FOTBALPresa centrală a dat publicităţii

programul Jurului Diviziei. .Naţionale de fotbal, ediţia 1995- 1996, care debutează sîmbătă, 12 august cu etapa J şi se încheie sîmbătă, 25 noiembrie cu etapa a XVII-a. Pentru cititorii noştri vom reproduce şi noi programul, dar la o dată mai apropiată de start. Pentru azi, doar cîteva scurte notaţii legate de programul turului.

• Dintre cele 18 protagoniste doar două echipe au un "mers liniar” în sensul acasă-deplasare

' sau deplasare-acasă, ele fiind Rapid şi Sportul Studenţesc. Restul de 16 echipe au "dubluri" pe traseul turului, adică fie două partide consccutivc acasă, fie în deplasare.

• Opt echipe au "dubluri" acasă (în paranteze cifra etapelor dublate): FC Argeş (10 şi 11), FC Braşov (6 şi 7), Ceahlăul (4 şi 5),

SIMPLENOTATII(4 şi-5), "Poli" Timişoara (6 şi 7), Steaua (15 şi 16)) şi "U" (13 şi 14). Toate aceste formaţii au de susţinut cîte opt meciuri acasă şi nouă în deplasare.

• Cele două echipe cu ."mers liniar" au de susţinut:.Rapid 9 acasă şi 8 în deplasare, respectiv Sportul Studenţesc 8 acasă şi 9 în deplasare.

• Iată şi programul echipei "U" în tur, în ordinea desfăşurării etapelor: Rapid (D), FC Inter (A), • Oţelul (D), "Poli" Iaşi (A), Ceahlăul (D), "Poli" Timişoara (A), FC Braşov (D), FC Selena (A), Gloria (D), FC Naţional (A), FC Argeş (D), Petrolul (A), Farul (D), Universitatea Craiova (D), Steaua (A), Dinamo (D) şi Sportul Sudenţesc (A). De reţinut: toate trei nou promovatele - FC Selena,Poli" Iaşi şi "Poli" Timişoara -

Dinamo (15 şi 16), FC Farul (12 şi vin la Cluj-Napoca. Mai vin însă 13), Gloria (8 şi 9), Oţelul (2 şi 3) şi două echipe dc calibru, Steaua şi Universitatea Craiova (13 şi 14). şi FC Naţional. Deocamdată ne Toate formaţiile amintite au în oprim de la orice anticipaţie înprogramul turului cîte 9 jocuri acasţ şi 8 în deplasare.

• Alte 8 echipe au "dubluri" în deplasare, după cum urmează: FC Inter (2 şi 3), FC Naţional (10 şi 11), Petrolul (12 şi 13), "Poli" Iaşi

privinţa programului echipei "U". Rămîne ca ea să demonstreze dacă programul acasă şi în deplasare o avantajează sau... dezavantajează.

Victor ROMAN

"Mutaţii” ...fotbalistice• Tranzacţiile pe plan intern, referitoare la plecări şi sosiri de jucători

- sînt ”în floare” şi la noi. O ultimă veste -Sfelea şi Vlădoiu au semnat pentru Steaua.

• Controversatul Dănuf Lupu se antrenează cu Dinamo, fosta lui echipă, dar, deocamdată, este al Rapidului. . •

• în cursul zilei de azi se va şti cu precizie - apropo de ”U” - care va fi soarta lui Dican, respectiv dacă L.Cotora şi Maier (ambii de la F.C.Inter), respectiv Albeanu (fost la Electroputere) vor poposi în "ograda” clujeană a lui ”U”. Vă vom ţine la cureDt ca şi despre situaţia lui Colceag (în vizită de contract prin Croa(ia) şi Marius Predatu (posibil transfer la fonna{ia greacă Panionis, antrenată de Emerich Jenei). -

(r.v.c.)

Luni seara în emisiunea TV "R epriza a III-a ’’, una din "rep rize” a fost dedica tă fotbalului-tenis. Toate bune şi frumoase cu excepţia lipsei de documentare a lui Ionel Stoica, în m om entul c înd a vorbit despre extinderea acestei noi discipline la noi în ţară a amintit o su ită de lo ca lită ţi unde fotbalul-tenis se bucură de o largă audienţă. Ori n-a ştiut şi este foarte grav pentru un gazetar, ori a considerat că nu este cazul să num ească şi m unicipiul C luj-N apoca. O neştiinţă dublată de uşurinţă în documentare cu alte cuvinte. Dacă s - a r 'f i p regă tit mai temeinic ar fi aflat că şi la Cluj- Napoca fo tbalu l-ten is este com petitiv nu num ai pe plan naţional ci şi in ternaţional. Păcat, stimate coleg. Rămîne pe altă-dată, cu o documentare mai temeinică şi ”la z i”.

^ Romeo V.CÎRŢAN^

Olimpia Gherla re ia luptaDupă trei ani de încercare pentru

prom ovarea în D ivizia B şi după lupte aprige duse îm potriva echipelor de pe malul Arieşului ne gîndim aici la S tic la Turda, şi ISCT-, Olimpia Gherla reia din nou aspra tentativă a câştigării cam pionatului D iviziei C, ediţia 1995-96. Nu va fî deloc uşor pentru tînăra grupare sportivă gberleani avînd în vedere valoarea în ansam blu a acestei com petiţii populare în rîndul am atorilor de fotbal din judeţul nostru. Dar, ca în fiecare vară în ultimii ani, ambiţiile gherlenilor îşi spun cuvîntul.

Pentru o reuşită deplină, lotul O lim piei a re luat p regătirile în vederea noului sezon în 11 iulie pe

frum oasă bază sportivă de la marginea parcului ghcrlean. Chiar în prima zi a reuniunii jucătorilor am avut ocazia să consemnăm m ulte noutăţi. înainte de toate, antrenor a devenit fostul jucător al Olimpiei, Mircea Coroi, un tehnician tînăr, dar care a dovedit la formaţia de juniori că dispune de capacităţile cerute pentru îndrum area unei echipe fruntaşe în jude|ul nostru, tn ceea ce p riveşte lo tu l de ju c ă to ri, s-a renunţat la unii dintre ”sentorii de drept” , foştii navetişti d in C luj- Napoca, promovînd şi cîţiva tineri din pepiniera locală. S-a în tors acasă, după satisfacerea stagiului militar, talentatul portar Pădure. în res t au răm as jucă to rii care au

evoluat şi în cam pionatul trecut. Asupra lotului vom mai reveni în zilele următoare.

Un fapt îm bucură to r pentru soccerul gherlean: sponsorul prin- ' cipal al O lim piei a răm as şi în această vară lîngă echipă. Este cel mai mare c îş tig a l acestui sezon estival. De asemenea, salutăm, cu satisfacţie, lucrările de renovare a anexelor de la stadion, care, oricum se impuneau, avînd în vedere starea de uzură a instalaţiilor de apă din incinta vestiarelor. D espre toate noutăţile intervenite în sînul echipei de fotbal Gherla şi despre stadiul p regă tirilo r vom reveni într-un reportaj viitor.

SZEKELY Csaba

■ i k

cu 1,60 m; în proba de ştafetă 4 III şi II; la sfîrşitu l lui august, la xlOO m a cîştigat L iceu l de Cluj-Napoca vor avea loc finalele telecomunicaţii cu timpul de 49,5. juniorilor I; juniorii clujeni vor fi

• De reţinut un fapt deosebit: abia prezenţi la europenele de la întoarsă din întrecerile europene Nyiregyhaza (Ungaria) în perioada olimpice de la Barth (Anglia), eleva 27-30 iu lie, unde sperăm să fie prof. Vasile Bogdan, laureată cu - trim işi M arton M elinda ("U" - argint în proba de 100 m garduri, CSSA), Dan Monea ("U" - Metalul Eva Miklos, a luat startul în probasa favorită şi a cîştigat-o.

• La băieţi, printre cîştigători s-au numărat: I^ucian Todea (Sibiu) la 100 m plat cu timpul de 11,4; doi elevi de la Liceul de telecomunicaţii au ieşit învingători în probele la care au concurat: este vorba de Adrian Ciobotaru, învingător la 400 m plat cu timpul de 52,4 şi la 200 in plat cu timpul de 23,2, respectiv de Călin Păcurar, clasat pe primul loc

Dan Monea, alăturideti său, conf.univ. Gh. Momi

ernofimVoi începe cu fetele. Dec

R apid Bucureşti (C.C.E.) ce c a lif ic a tă ' direct în ta sem ifinală de 16 echipe; V Ţîrgovişte (C.C.) va juca toii faza semifinală; Penicilina Ia, (C.E.V.) face parte din grup1 7-a,. organizată în Slovacii alături de Spasa Zilina, Ionii: Atena şi TUP Nova Masto; * Bacău (C.E.V.) a intrat, în trag e rilo r la sorţi, în grupi 9-a , în care va întîlni Yfr H arts tad , Postar Belgrad i ATSE Graz.

Echipele masculine vor a* drept adversari : ”Un ARD.W C lu j-P a r t iz a n B elgrad (1 C upa C upelor, turul "j decem brie , ■ returul 9/1 decem brie 1995); Dinarj B ucureşti - Mlado Zagis (C .C .E .); ”U” Explorări Mare _ Galatasaray Istambul fi C.E.V.) şi tot în C.E.V., RekS R ifil Sâvipeşti este califici d irect într-una din grupele J patru. ■ s .

Volei plajăîntrecerile C.N. de volei pip

au con tinuat la Constat^ Clasam entul etapei: 1. Pacc: B ucureşti, 2 ARDAF CLI-: (Stoian - Vâsuicâ), 3 BB TbW E ch ipa clu jeană a prim ită prem iu de 300.000 de lei. I m arţi, 18 iulie, au încef'-] întrecerile C.N. pentru junic"

Dem. ŞOFRON

13' miercuri, 19 iulie 1995 FEMEIA

f Femeia în lumeg^ady Dig%u va fi ambasadoare

Un p la n 's e c re t po triv it căruia j> a d y D i, p rin ţe să de W ales ar fi

, jm at să fie num ită ambasadoare |i t in e r a n tă v o lun ta ră "pentru a j ^ .c ţio n a în favoarea in terese lor i b r i ta n ic e în ex te rio r” a fost iz ă d ă rn ic i t de p rin ţu l - Charles,I jjaoştenitorul coroanei britanice şi | ;;o ţu l Dianei. Potrivit dezvăluirilor | publicaţiei ”Tlie M ail on Suifday”,| preluate de EFE şi ROMPRES, acest î p la n secret ar fi fost elaborat de o î ^ch ip ă de consilieri şi politicieni ţ convinşi că prezenţa Dianei, cea mai p o p u la ră "persoană din fam ilia

i l e g a lă , în ce'ntrul unor misiuni | e x te rn e ale Londrei, ar "facilita”I xinele acţiuni ale Marii Britanii.| Printre cei care au susţinut-o pe jH^ady Di ca am basadoare sursele j c i ta te îl m enţionează pe Douglas, |i-3urd ,p înă nu demult şeful Foreign î

Office-ului. Acesta a opinat că un asem enea ambasador ”ar putea fi u tiliz a t, cu m are e fec t, în com plicatu l balet a l d iplom aţiei internaţionale". Prinţesa D iana şi Palatul Buekingham au manifestat entuziasm faţă de această solicitare, dar după opoziţia prinţului Charles guvernul britanic nu a mai insistat în acestă idee.

: Palom a Picasso divorţeazăPalonia Picasso (fiica pictorului Pablo Picasso) şi soţul său, omul

de afaceri argentinian Răfael Lopez Cambii, au anunţat, la Paris, că divorţează după 17 ani de căsătorie, informează ROMPRES, citînd AFP: C ei do i, care locuiesc la Londra, au tră it separat din luna ianuarie. "Uniţi prin relaţii strînse de amiciţie şi de încredere”, Paloma Picasso şi soţul său au afirmat că vor rămîne "asociaţi în mod egal in toate ac tiv ită ţile legate de afacerile lor” , în special în cele de marochinărie şi de accesorii de modă.

Vom fi cei mâi buni prieteni din lume” , a declarat Paloma Picasso, care este şi creatoare de bijuterii, pentru firma Tiffany, şi de parfumuri, in colaborare cu L'Oreal.

Prin ţese kuw eitiene rău-p latn ice| Două prinţese kuweitiene, fiicele emirului Jaber al-Ahmed al Jaber al | — Sabah, datorează o importantă sumă de bani unui om de afaceri britanici — au afirmat surse parlamentare care au cerut o intervenţie a guvernului | Major pentru rezolvarea contenciosului. Potrivit ROMPRES care citează | j \FP, un grup parlamentar format din deputaţi din tot spectrul politic afirmă | că prinţesele Nadia şi Fatemah al - Sabah datorează 75.400 lire sterline [ (113.000 dolari) omului de afaceri care a construit, la cererea acestoraI ’un luxos apartam ent în inima Londrei.i - Omul de afaceri este "practic, în stare de faliment” ca urmare a acesteiI neplăţi, a afirmat George Galloway, deputat laburist. Prinţesele "au refuzat [ să plătească, argumentînd că au pierdut bani în această investiţie, ceea s ce este problema lor, şi nu a antreprenorului", a mai spus deputatul britanic: j I I a cerut emirului să le oblige pe fiicele sale "amîndouă multi-milionare”, ■ j să-şi achite datoriile, şi doreşte intervenţia guvernului britanic în cazul | tn care nu se va ajunge, la nici o reglementare a diferendului,i Liderul Camerei, Tony Newton, a replicat că guvernul nu poate interveni

în acest gen de contencios.

Prima fem eie judecătoare

la C urtea In ternaţională

de Ju s titie/

C onsiliu l de Ş ecuritate şi A dunarea G enerală ale ONU au confirm at-o m iercurea trecută pe britanica Rosalyn Higgins în funcţia de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga. Este pentru prima oară cînd o femeie este aleasă judecător la această înaltă in s tan ţă - D oam na H iggins !este profesor de drept internaţional la Universitatea din Londra şi a fost aleasă la CIJ cu un mandat de cinci ani, respectiv pînă în 5 februarie anul 2000.

A murit decana de vîrstă a japonezilor

Decana de vîrstă a japonezilor, Tane Igai, a murit miercurea trecută într-un spital din Nagoya (centrul Japoniei) la vîrstsi de 116 ani, în urm a unei insuficien ţe renale - transmite ROMPRES care citează AFP. Acum, locuitorul cel mai în vîrstă al arhipelagului Nipon - tot o, femeie - are 1 ] 1 ani. Sue Utagawa locuieşte în Prefectura Yamaguchi din vestul Japoniei. -/

Japonezii au speranţa de viaţă cea mai lungă din lume, respectiv 82,98 ani pentru femei şi 76,57 ani pentru bărbaţi.

” Seleş va reveni rapid în prim ul p la n ”, declară

Chris Evert ~

Fosta "reg ină" a tenisului fem inin, americana Chris Evert, actualm ente' com entatoare la televiziunea am ericană, este convinsă că M onica Seleş se va situa rapid pe primul plan cînd îşi va fa c e rein trarea în c ircuitu l

feminin. "Monica va ajunge imediat în, semifinală sau finală", a estimat Evert.

Absentă de pe terenurile de tenis din 30 aprilie 1993, cînd a fo s t înjunghiată de un suporter al rivalei sale S te ffi G ra f la turneul de Ia Hamburg, Seleş şi-a exprimat oficial dorinţa de a reveni pe terenurile de tenis, în special la următorul Open al S ta telor Unite - in form ează Rompres. Totodată ea a precizat că decizia finală o va lua după meciul dem onstrativ din 29 iu lie cu Martina Navratilova.

"Monica şi-a fixa t ca obiectiv să cîştige încă de la apariţia sa pe terenurile de te n is”, a ream intit Evert, făcînd referire la vertiginoasa ascensiune a adolescentei din Novi- sad. "Ea este foarte mîndră. Fizic este în mare form ă".

Descoperită la 15 ani, Monica Seleş a uim it lumea tenisului, clasîndu-se pe locul ăl şaselea în ierarhia m ondială în prim ul său sezon. In 1990 ea s-a impus pentru

•prima dată într-un turneu de Mare Slam, învingînd-o pe Steffi Graf, la Roland-Garros,iar în martie 1991 a detronat-o, trecînd pe primul loc în clasamentul mondial.

Arsă de azotul lichid conţinut de air-bag-ul maşinii sale

O automobilistă olandeză a fost arsă de azotul lichid conţinut de air- bag-ul, (perna de aer pentru protecţie în caz de accident), maşinii sale, incomplet gazeificat, într-un acci­dent de circu laţie survenit la

în gaz care, la rîndul său, umflă air- bag-ul şi apoi iese prin nişte supape

■ foarte m ici, dar din m otive necunoscute gazeificarea nu a avut loc” , a exp lica t un purtă to r de cuvînt al poliţiei. Serviciile tehnice

-Rotterdam, a anuţat poliţia citată de ale poliţiei au deschis o anchetă AFP şi ROMPRES. Fem eia, în asupra cauzelor d isfuncţiunii.vîrstă de 40 de ani, a fost spitalizată cu arsuri pe b raţe , faţă şi gîU Dispozitivul de siguranţă s-a blocat atunci cînd autom obilu l a lov it spatele unei alte maşini. ”în mod normal, azotul lichid se transformă;

Im portatorul m ărcii m aşinii accidentate cooperează la anchetă.

Pagină realizată de Monica TRIPON

(B C itzO londoneză a descoperit

radiografiile craniu lu i lui HitlerRadiografiile craniului lui Hitler, împreună cu alte dosare: medicale ale

dictatorului, au fost descoperite într-un dosar purtînd eticheta "Investigaţie asupra locului unde ar putea fi H itler” de la Biroul de Dosare Publice de la Londra - informează agenţia R euter, citată de ROMPRES.

A ngajata acestu i b irou , A nn B inns, specia listă în.conservarea documentelor, a făcut această surprinzătoare descoperire în timp ce efectua operaţiuni de rutină tipice pregătirii sale. ”La început am fost şocată. Nuputeam înţelege de ce le avem noi” , a m ărturisit Binns.

Cele cinci radiografii au fost făcute acum mai bine de 50 de ani, după complotul eşuat împotriva dictatorului, în urma căruia acesta a fost rănit la ureche şi a rămas cu sechele la sinus. Purtătorul de cuvînt al biroului, Ânne Crawford, a afirmat că trei dintre radiografii au fost realizate de^ fizicianul gennan Irwin Glesing, cel care l-a tratat pe Hitler după tentativa de asasinare a acestuia din 1944, la R astenburg.-

Un picior tă ia t a fo s t lipit la locîn spitalul central din Canton,

oraş din sudul Chinei, chirurgii au izbutit performanţa mai puţin obişnuită de a reataşa la locul său, p ic io ru l unui m uncitor care suferise un accident de muncă şi care.-i fusese tă ia t cu cinci ore înainte - informează ROMPRES. M uncitorul respectiv am esteca cim ent cînd m aşina pe care o manevra i-a prins piciorul şi i 1-.

a retezat total aspirîndu-1 în mor­tar. Timp de trei ore colegii de echipă ai lui Ţan King au căutat piciorul care a fost spălat două ore înainte de a fi predat medicilor Ia secţia "Urgenţă” a spitalului unde acesta fusese^internat. Operaţia prin care piciorul a fost reataşat o rganism ului victim ei a durat timp de opt ore, Tan King fiind acum în afara oricărui pericol.

Readus la v ia ţă după patru luni şi ju m ă ta te de com ă profundă

Un tînăr chinez de 29 de ani, aflat în comă profundă de patru luni şi jum ătate, şi-a redobîndit cunoştinţa în urma tratamentului aplicat de specialiştii unei clinici din localitatea Zhanjiang, informează ROMPRES, citînd agenţia XINHUA. Specialiştii care l-au îngrijit pe tînărul chinez intrat în comă în urma unui accident de muncă au afirmat că tratamentul aplicat, neexperimentat pînă în prezent, reprezintă un succes al medicinei chineze.

Un caz similar s-a înregistrat la începutul lunii iunie, tot în China, cîndo femeie şi-a redobîndit cunoştinţa după mai bine un an şi jumătate de îngrijiri medicale minuţioase. \ - -

M aniac sexual co n d am n at la m oarteSerghei Riahovski, un m aniac

sexual necro fil din M oscova, declarat vinovat pentru 18 asasinate şi şase ten tative de om or, a .fo s t condamnat la moarte de Curtea de Juri din capitala Federaţiei Ruse. în vîrstă de 33 de ani, asasinul este un colos de circa doi metri şi cîntăreşte 130 de kg. E l a fost arestat la 13 aprilie, după îndelungate eforturi ale

p o liţie i crim inale moscovite. A restarea a fost posibilă pe baza descrierilo r unei tinere pe care a încercat sâ o violeze.

între 1989 şi 1993 Riahovschi a comis un mare număr de asasinate, în m od sadic, în parcurile şi suburbiile Moscovei, cărora le-au fost victime în special tinere fete, adolescenţi şi persoane în vîrstă.

Doamna Ana Maria S zo k e , conservator general la M uzeul National de Istorie a Transilvaniei:

VEGHIND PATRIMONIUL MUZEAL- De c în d la M uzeul N a ţio n a l de I s to r ie , a

T ransilvaniei, doam nă Szoke?- Din 1970, cînd am venit la muzeu prin transfer. Am

fost angajată pe post de îndrumător, în cadrul Secţiei de istorie medie. După o perioadă de stagiu ca îndrumător (în care am făcut prezentarea muzeului pentru diverse grupuri de vizitatori), am fost avansată şi am lucrat ca muzeograf pînă în decembrie 1986.

Din ianuarie 1987 am preluat postul de conservator, - avînd în responsab ilita te - sub toa te aspectele - patrimoniul muzeal, compus, la ora actuală, din peste200.000 de piese (Cabinetul numismatic, care numără şi el peste 80.000 piese, este gestionat separat).

Sarcina mea principală este, deci, conservarea acestui patrimoniu, prevenirea d istrugerii ori degradării obiectelor istorice din muzeu.

-C o n crc t, cc în seam nă m unca de co n se rv a to r într-un muzeu?

- în primul rînd înseamnă asigurarea unor condiţii microclimatice potrivite pentru fiecare categorie de obiecte. Fiindcă - ştiţi - în muzeu există piese din piatră, din ceramică, din metal, din lemn, există hîrtie, textile ş.a. Ficcare dintre acestea presupun condiţii diferite de păstrare. Deci trebuie supravegheată în permanenţă umiditatea şi temperatura în care ele se află şi trebuieo atenţie.sporită în cazul în care aceşti doi factori nu sc încadrează în normele conservării, caz în care se iau imediat măsurile de rigoare. Munca «le conservator înseamnă şi supravegherea permanentă a posibilităţilor dc încălzire şi aerisire a spaţiilor în care sînt depozitate obiectele, control sever in ccca ce priveşte efectele luminii asupra acestora şi ferirea ob iectelo r fotodegradabile de orice sursă de lumină. Dc asemeni înseamnă întocm irea, com pletarea şi urm ărirea

permanentă a evidenţelor obiectelor. Pentru că dacă nu ai o imagine clară şi precisă a numărului, locului şi poziţiei fiecărui obiect, ai cam pierdut bătălia cu factorii degradării. în afara acestor atribuţii am, ca şi majoritatea conservatorilor, de altfel, şi răspunderi de gestionare a patrimoniului. •

- Cum reu ş iţi să faceţi fa ţă unui volum a tî t de m are de m ucă, avînd şi o responsabilitate uriaşă?

- Reuşesc pentru că niciodată nu mă leg de orar. Adică, dacă sînt probleme de rezolvat, nu mă uit la ceas şi nu depun armele la ora 16, cînd se termină programul. Şi ceea ce fac fac cu foarte măre plăcere şi - cred - cu energia necesară. Am fost de la bun început şi sînt în continuare foarte ataşată de aceste piese istorice care pentru mine spun...puţin mai mult decît, de,exemplu, pentru un vizitator care le vede, le admiră şi. ..cam atît.

- Apropo de ataşam ent: există o categoric anume dc piese istorice pc carc Ie sim ţiţi mai aproape dp sufletu l dv. decît pe altele?

- îmi este greu să răspund, fiindcă am de-a face cu piese din toate epocile istorice şi toate îşi au importanţa, farmecul şi tainele lor, însă, totuşi, cele mai "apropiate” îmi sînt piesele din material textil, fiindcă precupările melc ştiinţifice sînt legate de arta textilelor, în primul rînd de arta textilelor în Evul mediu - dar cu incursiuni inevitabile în epoca modernă.

- A ţi în c e rc a t să găsiţi o " e x p lic a ţie ” aceste i pasiun i?

- Probabil mi-am îndreptat atenţia spre acest domeniu nu din motive...feministe, ci pentru că mi-am dat seama câ este un domeniu foarte important, dar în acelaşi timp foarte neglijat. Este drept câ Evul mediu poţi-sâ-1 cunoşti din docum ente, din săpături, din studiul ob iec te lo r care ţin de alte dom enii ale arte lo r si

meseriilor, dar textilele sînt acei...copii orfani ai istoriei, c'are, totuşi, întregesc imaginea unei societăţi. Fiindcă imediat vezi puţin...altfel un secol dacă ai ocazia să. atingi nişte obiecte decorative, broderii, ţesături care au ornat pereţii caselor din secolul respectiv, au ornat masa, au ornat patul; sau cînd ai ocazia sâ pui mîna pe nişte piese splendide de vestimentaţie care, în afară de faptul că îţi îneîntă privirea, pot să-ţi spună foarte multe în nişte domenii - sâ zicem - mai puţin spectaculoase. Cum ar fi, de exemplu, domeniul economic. Fiindcă dacă observăm materialele folosite pentru a confecţiona bunăoară îmbrăcămintea şi ne uităm puţin prin nişte documente economice, şi Ie găsim preţurile, ne putem da im ediat seama de starea economică şi socială a persoanelor în discuţie sau,chiar a comunităţii din care făceau parte. Aşa de exemplu, pentru Clujul medieval (dar şi de epocă modernă) prezenţa în număr mare a ţesăturilor foarte costisitoare aduse din ţările occidentale

• (Franţa, Anglia, Austria, Italia) spune multe despre starea econom ică şi financiară a com unităţii. Cum spunea Odobescu, lucruri în aparenţă fără nici un fel de semnificaţie dau o serie de informaţii despre întregul societăţii. Din păcate sînt foarte puţini cei care s-au aplecat asupra domeniului.

- Ce sim ilitudini găsiţi în tre textilele medievale şi cele m oderne?

- în toată perioada modernă şi contem porană au rămas, din Evul mediu, nişte modele carc au fost fie repetate, fie copiate (bineânţeles, în alte condiţii). De exemplu pînă la mijlocul secolului al XVIII-lca şi în broderie şi în ţesături sc foloseau fire de argint aurit. De la mijlocul sccolului al XVIII-lca încep sâ apară nişte materiale care sînt foarte aspectuoase, seamănă perfect cu primele, dar nu mai sînt metale preţioase. Apare cuprul aurit care, pînă la o analiză chimică, îţi înşeală ochii. Apoi, în materie de m otivistică: sînt motive decorativc reluate cu plăcere în epoca modernă, în ceea cc priveşte vestimentaţia, aşa cum am putut

observa, moda revine. Şi sînt o serie de elemente care chiar merită să revină: sînt foarte expresive, sînt menite să 'ev id en ţieze anum ite trăsături ale corpului. D into tdeauna m oda a og lind it cel mai repede schimbările de stiluri şi schimbările de gusturi. A fost şi este domeniul cel mai receptiv la asemenea schimbări. Şi încă ceva: în şecolul XVIII, de exemplu, marile centre ale mătăsăriei franceze îşi prezentau de două ori pe an colecţiile: o dată primăvara şi o dată toamna. Deci prezentarea colecţiilor dc primăvară şi de toamnă nu este o găselniţă sau o descoperire a noastră.

- în a fa ră de p a s iu n ea p en tru acest fascinant dom eniu a l a r te i tex tile lo r cc alte pasiuni aveţi?

- Iubesc foarte m ult natura. îmi p lace> sâ fiu înconjurată de verdeaţă (acasă avcin o mică grădină şi cîţiva pomi fructiferi, legume', flori) îmi place sâ mă plimb în orice loc liniştit şi cu un aer mai curat decît cel din oraş...Iubesc animalele, întreaga lor lume, şi îmi face mare plăcere sâ le am în preajmă'.

Monica TRIPON

ADEUARUL d e O l u j

ECONOMIA miercuri, 19 iulie 1995

s s s a i iriuT ± ; T , S E ? “inacţiune J BURSEUM BE VAWRI

Termenului d e " b u r s ă " i s-a r o l u l de piaţă p e n tru aceste,titluri d e excepţia , cele i din Londra,conferit iniţial o semnificaţie absolut banală pentru noi, cei care astăzi vedem în in stitu ţia cu această denumire un loc miraculos unde prin operaţiuni misterioase se cîştigă sau se pierd sume impresionante. Bursa a fost şi este, în esenţa ei, o piaţă în care sc confruntă, după reguli bine stabilite, ccrerca cu oferta. Adică se negociază preţu l, se. stabileşte obiectul tranzacţiei şi m odul de efectuare a vînzării şi a cumpărării. Dacă ne referim numai la bursa de valori, nu şi la cele de mărfuri sau valutare, atunci putem arăta că specificitatea acestei pieţe constă în faptul că tranzacţiile se pot iniţia de către oricine, dar nu se execută efectiv decît de intermediari anume autorizaţi în acest sens. Ei sînt agenţi de bursă angajaţi ai societăţilor de valori mobiliare.

Primele burse apar în evul mediu. Dar originile acestora le găsim, în forme mai miilt sau mai puţin evi­dente, încă din antichitate, la feni­cieni, cartaginezi, lidieni, greci şi romani. Odată cu dezvoltarea şi diversificarea com erţului, apare nevoia schimbării unor monede cu altele, a împrumutului de bani, ca şi aceea de a efectua tranzacţii cu mărfuri care în momentul negocierii lor sînt reprezentate de eşantioane sau de tipuri ori denumiri uzuale ale lor. Toate aceste operaţiuni financi­are, ca şi cele legate de crearea soci­etăţilor pe acţiuni, dau naştere la o sumedenie de documente de titluri de proprietate ori de credit, conside­rate hîrtii cu valoare intrinsecă. Băncile şi apoi bursele şi-au asumat

valoare emise anterior. Din acest motiv, încă de la înfiinţarea lor, bursele sînt nu numai pieţe libere şi organizate, ci sînt şi pieţe simbolice, fapt ce le conferă şi o serie de avantaje sub aspectul operativităţii şi siguranţei tranzacţiilor, al atractivităţii şi transparenţei modului de desfăşurare al operaţiunilor.

Primele burse, în adevăratul în­ţeles al cuvîntului, au apărut în 1531,

mecanismele clasice coexistă cu cele electronice. La alte burse, cum este şi cea din Bucureşti, şe folosesc din plin şi în mod exclusiv cele mai noi cuceriri în ce priveşte transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor privitoare la operaţiuni cu titluri financiare. Aceste posibilităţi,.de neimaginat pînă mai ieri, au deschis noi perspective activităţii bursiere. Societătile com erciale ale căror

la Anvers, în 1554 la Londra, ţn indicatori de performanţă nu le 1608 la Amsterdam, şi în 1639 la permite să acceadâ la cota bursei,Paris. Proliferarea acestei instituţii au posib ilita tea acum să-şifinanciare a fost stimulată de extin- tranzacţioneze titlu rile emise pederea ariei geografice a schimburilor pieţele bursiere nou apărute, cum arcomerciale, odată cu marile desco- fi aceea a titlurilor necotate, pieţeleperiri geografice. Pentru a se crea condiţii optime necesare confruntării libere şi deschise a ofertei cu cere­rea, ca şi pentru a asigura accesul direct, continuu şi rapid la infor­maţiile relevante asupra desfăşurării, tranzacţiilor, acestea s-au concentrat de pe străzi în spaţii cu destinaţie şi funcţionalitate adecvată. Mai pre­cis ordinele de vînzare şi (sau) de cumpărare se adună într-o sală de negociere unde un personal speciali­zat neutru înregistrează orice modifi­care a preferinţelor emitenţilor de ordine. .

Informatizarea crescîndă a tuturor componentelor vieţii economice şi sociale nu a ocolit nici modul de desfăşurare a tranzacţiilor bursiere. Cursul titlurilor se poate acum afişa electronic,rdupă cum într-un mod asem ănător se pot transm ite şi executa ordinele. M odernizarea activităţii bursiere s-a înfăptuit în două direcţii. La bursele mari, cu

terţe şi îndeosebi pe piaţa interdealer sau OTC. Mai ales firmele tinere, care acţionează în domenii de v îrf ale economiei, deci cele cu şanse de profit şi de risc investiţional ridicat,

' se manifestă cu mare vioiciune pe aceste pieţe. Costurile relativ reduse per operaţiune, accesul lesnicios şi operativitatea ridicată au făcut din aceste n o i. jiieţe bursiere un concurent redutabil pentru bursele clasice', localizate într-un spaţiu destinat lor.

Prof.univ.dr. Petru PRUNEA

"Napoca" S .A . reconstruieşte In

w m m -v .

* si

d : j * ’

i *m M t m m

{ § § !

într-o parte sînt casele bătrîne şi dărăpănate, acum nelocuite. Sătenii le-au părăsit şi s-au refugiat din calea calamităţii. Lîngă vechea vatră a satului se ridică noile construcţii, impecabil aliniate, mirosind încă a nou. Este priveliştea contradictorie pe care o oferă satul Butovskoe, din regiunea Kirovograd, Ucraina, lovit de catastrofa de la Ce'rnobîl şi readus la viaţă, după m ulţi an i, de constructori clujeni.

Cînd colosul numit T rustu l de Construcţii Industriale se prăbuşea, în 1991, societatea "N apoca", desprinsă din Trust, pornea la drum cu 350 de salariaţi purtînd povara unei econom ii care nu m ai era capabilă să construiască. Lucrătorii

F o n c U R o m a n d e P o s f - P p i v a t iSemnarea Memorandumului ide

înţelegere între Guvernul României, Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru stabilirea Fondului Român Post-Priyatizare marchează un pas sem nificativ pentru crearea unui fond de tip capi­tal de risc în Rom ânia, se arată într-un comunicat al delegaţiei Comisiei Europene în România.

Fondul Român Post-Privatizare va contribui la depăşirea unui obstacol major în calea dezvoltării nnui sector privat sănătos, şi anume, accesul limitat lai finanţare pe termen lnng şi la capital de risc pentru întreprinderi. Fondul va beneficia de acces la finanţarea nerambursabilă destinată procurării de expertiză managerială pentru întreprinderi.

Fondul dispune de 40 de milioane de ECU reprezentînd capital pentru investiţii dc portofoliu , suma furnizată de BERD (25 m ilioane

pivalizapeECU) şi de Programul PHARE al Uniunii Europene (15 milioane de ECU). La acestea se adaugă 10 milioane de ECU oferite de PHARE pentru finanţarea asistenţei tehnice.

Fondul va fi adm inistrat pe principii comerciale (neservind deci, ca instrument de politică industrială) de un manager occidental, ce poate fi coparticipant la operaţiunile de investiţii. M anagerul va avea experienţă în acest domeniu, dobîndită din proiecte similare din alte ţări ale Europei de Est şi CSI. El va utiliza capitalul de risc oferit de BERD pentru a obţine, profit, beneficiind prin programul PHARE de finanţarea asisten ţei tehnice necesare efectuării unor investiţii profitabile.

Fondul va v iza societăţi comerciale private, inclusiv pe cele ce vor fi privatizate prin programul guvernam ental de p rivatizare în masă.

F.M.O.A.

SAFI

funcţionarea Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri:L Tranzacţii reafizate în perioada 5-11 talie 1995

l.HamirC.l.Vîndnte:2. XumlrC.I. răscumpărate:

94.723 tip C 2.133 Up A.

3.652 tip B 1.169 tip C.

6.224,4 milioane lei 1.462,6 milioane lei

3. Dotai Încasări:4. Total pliţl: -5. Plasamente efectuate: 3.687,3 milioane lei

B. Număr C.l. î i circulaţie: Total: 1 .874.025 xtip A: 188.179 lei tip B: 309 .403 lei tip C: 1 .378.443 lei

C. Valoarea activului net: 210 .447 ,9 milioane leiD. \feloarea la zi a C.I.: tip A: 4B 1 .000 lei (la râecumpiSrare]

tip B: 120 .250 lei [la rSscumpârarej

Str.MoţBor 1/27 ttfc 190189, 190388 fa : 190387

Str. Memorandumului tel: 198677

Str. Republicii 1 tel: 190378

DOBÎNZI bancare pentru depozitele

ÎN LEI CONSTITUITE DE CETĂŢENIDobînda acordată lala vedere

(% pe an) Perioadala term'en

(% pe an) ( % pe termen) termen pentru un depozit de 100.000 iei

B an ca R o m ân ă d e C o m e rţ E x te rio r (BANCOREX)24% 1 lună •

3 luni 6 luni 9 luni

. 12 luni

4545404040

3,7511,2520,0030.0040.00

, 3.750 lei 11.250 lei20.000 lei30.000 lei40.000 lei

B an ca R om ână p e n tru D ezv o lta re (BRD)

18% .1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

40,43454750

3,3310,8823,3037,2554,08

3.333 lei 10.883 lei 23.300 lei 37.249 lei 54.080 lei

B an ca d e C red it C o o p e ra tis t (BANKCOOP)*21% 3 luni

6 luni 9 luni 12 luni

50455055-

12,6923,46-40,1060,46

12.694 lei 23.464 lei 40.102 lei 60.456 lei

B an ca d e C re d it In d u s tr ia l si C om ercia l SA14% ,

min. 500 mii lei

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

45 min. 1 mii. lei 44 min. 1 mii. lei 43 min. 1 mii. lei 42 min. 1 mii. lei

Dobînzile la depozite se bonifică la sfîrşitul perioadei

La băncile comerciale BRD fi BANKCOOP dobinzile la termen rezultate se transferă lunar m conturi de disponibilităţi la care se capitalizează dobînda anuală la vedere corespunzătoare băflcii respective. Titularii de depozite pot opta pentru încasarea dobînzii sau constituirea de noi depozite. ,

NOILE COTE DE IMPOZIT PE VENITURIGuvernul a stabilit, prin Hotărîrea

nr. 482/3 iulie 1995, publicată în M onitorul O ficial din 7 iu lie , . tranşele de venit impozabil şi cotele de impozit ce se vor aplica începînd cu plata drepturilor salariale pentru luna iulie 1995: • ' '

1) pînă la 8.600 Iei - impozit 5%2) 8601-9400 lei - impozit 430 lei

plus 8% pentru ceea ce depăşeşte 8600 lei

3) 9401-12700 lei - impozit 494 lei p lus 14 % pentru ceea ce depăşeşte 8600 lei

4) 12701-21600 le i - impozit 956 lei p lus 17 % pentru ceea ce depăşeşte 12700 lei

5 ) 2 i601 -35200 lei - im pozit 2469 lei plus 18 % pentru ceea ce depăşeşte 21600 lei

6) 35201-52700 lei - im pozit 4917 lei plus 19 % pentru ceea ce depăşeşte 35200 lei <

7) 52701-89000 lei - im pozit

8242 lei plus 20% pentru ceea ce depăşeşte 52700 lei

8) 89001-124100 lei - im pozit 15502 lei plus 21 % pentru ceea ce depăşeşte 89000 lei

9) 124101-176400 lei - impozit 22873 lei plus 22 % pentru ceea ce depăşeşte 124100 lei

10) 176401-264500 lei - impozit 34379 lei plus 25 % pentru ceea ce depăşeşte 176400 lei

11) 264601 -353500 lei - impozit 56404 lei plus 28 % pentru ceea ce depăşeşte 264500 lei

12) 353501-441300 lei - impozit 81324 lei plus 32% pentru ceea ce dep&şeşte353500 lei

13) 441301-505300 lei - impozit 109420 lei plus 36% pentru ceea ce depăşeşte 441300 lei

14) peste 505300 lei - impozit 132460 lei plus 40% pentru ceea ce depăşeşte 505300 lei

de la "Napoca" au lăsat ţara plecînd să ridice case în Ucraina. Au trecut patru ani, economia s-a mai redresat şi "Napoca" a început din nou să constru iască acasă. N um ărul angajaţilor a crescut la 850.

Două sedii a le B ăncii "D acia Felix", Banca A gricolă din Gilău, Blocul 111 Mărăşti, sediul IDMPS, faţadele refăcute din centrul oraşului sîn t rea lizări a le "N apoca" SA, societate care a ocupat locu l II în topul pe 1994 al firmelor din Cluj.

înainte de a arăta cum societatea pe care.o conduce obţine o produc­tivitate medie lunară de 1,5 milioane lei pe salariat, managerul de la "Na­poca", Ştefan D im itriu, explică o condiţie obligatorie pentru a fi renta-

bil. "Nu se poate vorbi de m lita te - spune el - fără a res; Ordonanţa de Urgenţă nr.l aC- nului. O unitate economică m erge pe ideea Ordonanţei, trebu ie spus că nu îngrădeş nimic posibilităţile de cîştig,t dată nu va fi rentabilă. Sînt o; va lab ile nu doar în Românit dacă vreţi, valabile şi în Germ

Pentru anul următor, "Nsfj ţinteşte să-şi crească productivi*Şi, dacă vor fi condiţii, redemareze construirea de Ifc j de locuinţe. Ştefan Dimitriii ţ

■ so lu ţia : credite cu dobînzii ■ pentru locuinţă şi decontare diJH între bancă si constructor. -

Caius CHIOREAK^

DOBÎNDA DIKIKNTIim - UN ANACRONISM

CC0N0MIC?. Dobînda real pozitivă nu e o

invenţie a bancherilor noştri menită să stoarcă cît mai mari venituri pentru bănci. Ca să nu dea faliment, banca, asemeni oricărei alte societăţi comerciale, din veniturile realizate, trebuie să-şi acopere cheltuielile şi să

Situaţia putea fiînsă alta, dtc. l s-ar f i recurs la practica Hwj" credite diferenţiate, ţ diferenţierea la care ne referk. se justifică nu numai din motfc; de strategie economică, c iş if necesitatea firească de t a nivelului' dobînzii cu <

obţină şi un anumit profit. Altfel, folosirii creditului Dacă o f in i raţiunea băncii de a exista ca şi vaioriftcînd un împrumcisocietate comercială nu se explică. 'Adevărul enunţat, nu justifici, însă, cu nimic, agresivitatea cu care reacţionează cînd se pune problema unor împrumuturi cu dobînzi diferenţiate. Acordarea unui credit cu o dobîndă mai mici decît cea impusă de nivelul profitului, lucru corect, de aiiji dobînzii real pozitive nu ~mtr-o economie de piaţă, « reprezintă nici pe departe Un act crea posibilitatea accesului lt antieconomic sau o pierdere cre(iitele necesare şi pentn

acordat de bancă obţine un dşcr de cîteva ori mai mare decît aht datorită ratei diferite de prof. dintre sectoarele de care acest» aparţin, e firesc ca et « plătească o dobîndă mai mtrt Practicîndu-se . o dobîniit diferenţiată în raport de rtU

pentru bancă, cum se afirmă deseori. Dar să ne explicăm.

După cum este cunoscut, rata profitului este diferită de la sector la sector de activitate. Cea mai scăzută rată a - profitului se înregistrează în domeniul producţiei materiale, tn plus, o societate comercial cu profil productiv, pentru a putea funcţiona, ari nevoie de un capi­tal social mult mai mare, comparativ cu nevoia de capital social a- celorlalţi agenţi economici Motivele amintite fac neatractive investiţiile in acest sector. Şi e firesc. Atît timp cît profitul realizat în circulaţia mărfurilor, turism, prestări servicii, spre exemplu, este de cîteva ori mai mare decît în industrie, construcţii, este normal să investeşti în sectoarele ce se dovedesc mai profitabile. Din motivele amintite, numărul societăţilor comerciale cu profil productiv este foarte mic comparativ cu cel al societăţilor care au alt obiect de activitate.

unităţile economice carii datorită specificului lor, nu pai realiza profituri la fel de mtrJ ■Diferenţierea ar evita şi actuali , anacronism, cînd, pentru a «ş asigura supravieţuirea uiter; societăţi comerciale, vitale pentn] economia naţionali, securitatea alimentară «i populaţiei, se recurge fcj subvenţionarea de către stan | dobînzilor. De ce să folosim 11 metodă administrativă « | contravine principiiltt\~ economiei de piaţă, cîtu problema ar putea f i rezolvaţi i prin corelarea dobînzii a i eficienţa utilizării credituluiş eficienţă dată de specificitate!', sectorului din care face para ţ societatea comerciali' f Diferenţierea dobînzii mai est L reclamată şi de concordanţa a ® trebuie să existe în economia dt piaţă, între costul creditului ţ efectul economic generat i i utilizarea acestuia.

Ion CONSTANT1NESCV

15 miercuri, 19 iulie 1995 EVENIMENT A D E V Ă R U Lde CBui___

• •

Sursa de inform are: Poliţia -j^inicipiului Turda, respectiv l t col.

^-jtieorghc Bob, şeful acesteia. Tema: "aventuri" ale unor semeni de-

.g noştri, c a re , prin faptele ^ jjtiso c ia le com ise, s-au rostogolit

^ toboganul infracţiunii;. Dans m aca b ru la ... înălţim e

Bartha Io s if (28 an i) şi Jucan ţ^/Carin (42 ani), ambii macaragii la

"Casirom" SA. De atîta plictis, ţ i j t r - o zi de m uncă, cei do i s-au ^ în d i t că un .pahar, două, de "tărie"

va da... curajul necesar pentru a ^ tă p în i uriaşele macarale portabile ţ - j j a executa manevre, deloc uşoare,

încărcare sau descărcare a unor jjVoduse din sau în vagoane.

i Numai că după ce sîngele a fost j ^ i i s în mişcare de tăria îngurgitată,

două .m acarale portabile, nu au mai lăsat... mînuite. Aşa îneît,

^.colo.'la înălţime, oameni şi braţele c^^lordouă macarale, au început un ^Jaas.'. macabru. Noroc că acest dans ^ fost oprit la tim p de un poliţist

■ ^ f l a t la faţa locului. '? - Urmarea? C ei doi macaragii au ' debarcaţi, fapta lor căzînd subt f ncidenţa D ecretului 400/81. e : Trei, D oam ne, şi to ţi tre i au [, d even it... tî lh a r i

!ntr-o lum e în care piaţa şi nu irnmi ea este inundată (la propriu

Ja figurat) de bunuri care de care 5rai sofisticate, tentaţia este foarte

, m are, mai ales pentru tineri. Şicum, t d i n păcate, a c e ş tia n-au loc de

muncă - sursă de cîştig -, cad adesea paradă tentaţiilor, transformîndu-se cLin oameni în ... neoam eni. Cum .altfe l ar putea fi caracterizată fapta ■comisă de Pap tea Liviu Sebastian - <(38 ani), L onay M ihai Eugen (18

ii) şi Kutyfalvy Ştefan Sebastian KJ11 ani), care, într-o noapte de iulie, «ilîndu-se pe strada Rapsodiei, l-au

^»®tîlnit pe Suciu N icolae (43 ani) ><sare şe întorcea acasă.

-;|Nici una, n ic i a lta , cei trei au frtâbărit pe om şi i-au tras o "bătută"

.j tLc respectivul a ajuns în spital. Fără g 28.000 lei de care a fost buzunărit,

de alte bunuri şi de adidaşii din... picioare.

"T riou l" n-a mai apucat să-şi astîmpere tentaţiile, fiind depistat de poliţie şi dus la arestul preventiv. Pînă ce justiţia se va pronunţa asu­pra gravităţii tîlhăriei comise în... trei!

G estiune fraudu loasăA m îndoi, ad ică R usu Sorin

Gheorghe şi Ciotlăuş George, erau casieri la SC "Codec-Electronica” SRL, Cluj. într-o perioadă de 30 de zile, cei doi, în calitatea lo r şi de adm in istra to ri ai să lii de jo cu ri electronice din Turda, str. Libertăţii nr. 5 , au -p ro d u s socie tă ţii un prejudiciu în valoare de 4.667.862 lei.

C um ? F oarte sim plu: acordau pudete jucătorilor fără ca aceştia să le plătească şi, în plus, nu depuneau fondurile rea liza te la casieria unităţii. Buzunarele lor le erau mai la îndcmînă!

A m bii sîn t , cerce ta ţi pen tru săvîrşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă..C ă urm ează, firesc , nu?, să mai... "încaseze" încă!

Au lua t» , p lasăA bia e lib e ra t din pen itenciar,

Corpodean Nicolae Marian, nu s-a astîmpărat. Dimpotrivă. Pofta după cîştig necinstit i-a crescut, mai ales după ce 'G aşpar D aniela Persida i-a devenit amantă. El recidivist, ea' mamă declasată (de dragul aventurii şi-a părăsit cinci copii minori).

Sacul şi... peticul, în cazul nostru C orpodean şi G aşpar, şi-au un it forţele şi într-o noapte l-au atacat pe Mitroi Bogdan. Fără nici un motiv. B a, să fim co recţi, m otiv aveau: plasa burduşită cu diferite bunuri din mîna omului. După ce l-au cotonogit în lege, cei doi l-au uşurat pe om de 180.000 lei, de bunurile din plasă şi... pune-te pe trai, nineacă! Tot în... duo.Mai curînd decît se aşteptau, cei doi tîlh a r i ah tia ţi după p lase le oamenilor, au căzut şi ei în... plasa întinsă cu abilitate de politie.

Ion CORDOS

TANCURI PENTRU... COLECŢIONAŞIn! : Legislaţia braziliană referitoare la tf regimul arm elor şi muniţiilor e s te .

<exirem de flexibilă, permiţînd achi­ziţionarea acestora chiar şi de către delincvenţi, colecţionarii înrăiţi pu­ţind să-şi cum pere chiar şi un tanc’

război.Oficialităţile de la Brasilia jpr' .■se arată fo arte îngrijo rate de creşterea nem ăsurată în ultim a perioadă a im portului şi Contrabandei cu arm e de foc. Recent, autorităţile au confiscat circa <3ouă tone de pistoale mitralieră AK *47 fabricate în China, introduse în ţara pe baza unor facturi în care erau înregistrate sub nevinovata

denumire de "material sportiv". - în p lus, num ărul de arm e care

c ircu lă ileg a l în ţară este în tr-o continua creştere, un rol important în acest caz av îndu -l A sociaţia C o lec ţionarilo r de A rm e din B razilia, sub a cărei acoperire se introduce masiv armament.

A stfe l, ce l m ai renum it co lec­ţionar brazilian de arme, Hamilton Carramaschi, posedă la domiciliul său din capitala ţării, Brasilia, circa 15.000 tipuri diferite de arme, între care opt tancuri şi tunuri utilizate în al doilea război mondial.

Stflpul infamiei

P O A T E C Ă . . .Cum arată în interior nu ştiu. în exterior, în schimb, pe vremea cînd

era folosit, Căminul dc nefam ilişti a l fostului T rust judeţean de construcţii se prezenta destul de b ine. Acum însă arată ja ln ic . Geamurile, în cea mai mare parte, au dispărut. Uşile, la fel, iar pereţii au rămas fără tencuială. Dcci, o clădire părăsită, lăsată la cheremul celor care nu ezită să se aprovizioneze, de pe gratis, cu materiale de construcţii de care au nevoie.

Dacă am dispune dc atîtea locuinţe îneît să nu avem ce face cu ele, abandonarea a două clădiri ar fi explicabilă, chiar dacă, din punct de vedere economic, faptul rămîne de neacccptat. în condiţiile crizei de locuinţe prin care trecem, aspectul relatat e condamnabil. Cu atît mai mult, cu cît, cu o cheltuială mai mică, în comparaţie cu cca reclamată de o construcţie nouă, clădirea cu pricina ar putea fi transformată în tnultc locuinţe confortabile. Cei cărora aparţine aceasta fiind de profesie constructori, c greu dc înţeles cuia de nu îşi dau seama că, cheltuindu- le mai puţini bani decît atunci cînd se porneşte de la zero, s-ar salva dc la distrugere o construcţie, s-ai d ade lucru unor oameni şi s-ar oferi celor care au nevoie nişte case. Poate că se vor găsi, totuşi, n işte constructori veritabili carc să-i ajute pe proprietari s i înţeleagă acest adevăr elementar, simplu ca "Bună ziua" şi pentru cine nu a avut în viaţa lui nici în clin, nici în mînecă cu profesia de constructor.

Ion CONSTANTINESCU

CONDAMNAT IN MISIUNE DE PAZNIC!

ment cei condamnaţi pentru infrac­ţiunea de omor, pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, infracţiuni contra securităţii statului sau prin care s-au produs pagube însemnate economiei naţionale şi cei aflaţi în stare de recidivă. -

Nu trebuie uitat însă, că programul condamnaţilor are caracter strict şi se execută fără nici o derogare. De la ora deşteptării şi pînă la ora stin­gerii, nu este permis condamnaţilor care nu muncesc sa se îndeletniceas­că cu alte activităţi, în afara celor prevăzute în program, sau să stea culcaţi pe paturi, cu excepţia celor care au avizul medicului. Condamna­ţii care urmează să fie prezentaţi în faţa organelor de urmărire penală sau a instanţelor de judecată, cei care urmează să fie transferaţi, cei care ş-au îmbolnăvit grav, vor fi scoşi din camerele de deţinere, însă numai în prezenţa ofiţerului sau subofiţerului de serviciu. Orele de muncă în penitenciar se calculează aritmetic. Prin "Zi muncită" se înţelege munca sau activitatea desfăşurată de con- datanat potrivit programului zilnic stabilit Atunci cînd condamnatul nu a lucrat întreaga durată a zilei, se calculează numai timpul efectiv lucrat La stabilirea duratei zilei de muncă se ţine seama de anotimp, starea vremii, şi depărtarea punctelor de lucru faţă de penitenciar. Con­damnaţii bolnavi, internaţi în spitale, infirmierii, execută programul stabi­lit de medicul penitenciarului. L.23 care reglementează modul de execu­tare a pedepselor este riguroasă şi exactă în conţinutul ei. In practică lucrurile pot lua însă O altă înfăţişare. Totul depinde de personalul peniten­ciarelor, de pregătirea lor pedago­gică, de înţelegerea corectă a atribu- ţiunitor. Este absurd să se creadă că brutalitatea, jignirea condamnatului aduce vreun folos procesului de reinserţie socială. Dacă se respectă aşa cum se cuvine legea, condamnaţii au şanse reale să-şi reia viaţa în alt mod.

Jurist Ion GHERCIOIU

Există multă fantezie în descrierea condiţiilor în care condamnaţii îşi execută pedepsele. L.23/1969 aşa cum a fost modificată de Parlamentul României. Condamnatul se bucură- în adevăratul înţeles al cuvîntului- de grija şi atenţia conducerii peni­tenciarului. Este vorbă de o selecţie .riguroasă, în întocmirea unor pro­grame care să corespundă normelor • referitoare la protecţia muncii. Fe­meile gravide, spre exemplu, nu vor fi folosite la muncă în perioada stabi­lită de normele legale cu privire la concediul ce se acordă angajatelor înainte şi după naştere şi nici la' muncă în mediul toxic. Cele care au născut şi au copii mai mici de un an la locul de deţinere, precum şi mino­rii, nu pot fi folosiţi la muncă în mediul toxic sau vătămător. Folosi­rea la muncă a fiecărui condamnat se face cu avizul medicului peniten­ciarului, din a cărui conştiinţă nu trebuie să lipsească, onestitatea, sentimentul de protecţie a omului bolnav, incapabil să desfăşoare o activitate fizică. Condamnatul apt de muncă lucrează 12 ore şi n-are cum să se eschiveze, pentru că sînt supra­vegheaţi de cei care sînt stăruitori în muncă, disciplinaţi şi care au execu­tat 1/5 din pedeapsă. încrederea de care se bucură aceşti condamnaţi este considerabilă. Ei lucrează practic fără pază şi chiar în afara peniten­ciarului. Stranie ipostază; CON­DAMNAT ÎN MISIUNEA DE PAZ­NIC. Este o dovadă că seriozitatea, caracterul unor condamnaţi nu dispar odată cu introducerea lor în penitenciar.

în această materie se fece o selec­ţie riguroasă în raport de infracţiuni­le pe care le-au săvîrşit condamnaţii. Astfel, nu beneficiază de acest trata-

^ 0<0 > ( L ^ Ţ T < Ş > DO- • Scrob Florin Dumitru (23 ani) fiind "în călduri" a ademenit-o pe

minora A.B. (15 ani) în parcul "Rozelor". Prin ameninţări ţ i violenţă a întreţinut raporturi sexuale cu aceasta.

• în ziua dc 17 iulie a.c. Kobori Kovacs Iuliu (43 ani) din Cluj- Napoca a acostat-o pe I .C (17 ani) în faţa casci sale. A vîrît-o în încăpere şi inevitabilul s-a produs.

A tenţie fetelor! Oamenii răi stau la pîadi. VaL M.

Picătura de suflet

EDEN ÎN RODVreţi să staţi departe de

sinucideri? Sâ uitaţi de angajamentele bancare? Să nu ştiţi nimic de maşinile carC macină gunoiul zilei? Ei bine, alegeţi o livadă! Un posibil punct terminus al unei călătorii obositoare - liman de tihnă. Eu am făcut-o şi, sincer, n-am regretat. Am poposit, nu departe de Huedin, în locul, numit de localnici "Grădina Paşchii".

Plăsmuiesc. îmi place să plăsmuiesc şi să reconstitui. Reconstitui pe vechiul proprietar al unui locşor, între cîţiva pomi bătrîni, unde medicul Paşca îşi găsea refugiul. Cu mulţi ani în urmă,- desigur. Locul a fost hiat, defrişat, specialiştii şi-au dat frîu imaginaţiei şi, iată, în acest an de graţie, avem aici o livadă cu pruni şi meri.

Să mergi cu pomii alaiuri...Un fel de dans al mărturisirii

viitoarelor roade, o succesiune de virtuozităţi coregrafice, o incredibilă dezlănţuire a mişcării împietrite, pe fondul compact al unor : sentimente de reală dragoste. Cel puţin asta am simţit ascultîn-du-1 pe inginerul Nicolae GLIGAN, şeful sectorului agroindustrial.

- După terminarea facultăţii de horticultură de la Cluj am venit aici. Şi pentru câ fiecare are voie să viseze, nici eu n-am făcut

excepţie. Era dreptul meu, după cum tot dreptul meu era acela de a mă entuziasma în fa ţa superlativului pe care-1 întrezăream în această livadă. Cred că nimeni nu mă putea opri să descopăr, în graţia statutară a acestui... spectacol de crengi contorsionate, raza de lumină. Căci, zic eu, şi nu cred că sînt

' singurul, speranţa ne defineşte specia. Am pus umărul şi am reuşit! Pomii s-au aliniat după vrerea şi ştiinţa mea, le-am croit strai frumos şi, drept răsplată au început să rodească. Şi, credcţi- ină, pînă acum doi ani n-am ştiut ce înseamnă să lucrezi în pierdere. A trecut o boare prin această aliniere cazonă şi a risipit, pentru o clipă, farmecul zilei caniculare. Ceva nu merge, mi-

' am zis, ceva,strică echilibrul acestui loc minunat. Aveam să aflu ce nu-i în regulă de ia gazda

noastră:- Sînt 12-13 oameni direct

productivi, care lucrează pentru liniştea a 167 de acţionari (nemulţumiţi în permanenţă că nu fac nimic şi primesc o grămadă de bani). Băncile ne omoară cu dobînzile şi nici natura nu ţine cu noi. După ce au înflorit, peste pruni s-a abătut zăpada şi' frigul. ■ Şi nu ne' aşteptăm la rod. Dar m-aţi provocat şi nu-mi place să mă plîng...

Şansa acestei livezi, rămîne trecerea timpului. Iar şansa oamenilor rămîne,. totuşi, înţelepciunea la care vor ajunge în cele din urmă, mai devreme sau mai tîrziu. Pentru că nu-i admisibil să vrei să strici cceacc-

i făcut (şi încă temeinic) şi nu- i drept să nu dai totul, pentru că, la rîndul ei, livada să-ţi ofere poame. Iar inginerul Gligan crede în viitorul roadelor.-Căci , trebuie să se dea de lucru distileriei, mere rotare de aici ar trebui gustate şi acolo de unde» unii dictează că începc Europa... Pînă una alta, se închide şi coeheta circiumă ("La Livadă"). Oamenii nu prea au bani şi nu se înghesuie să-i calce pragul. Dar ce bunătăţi sînt pe aici... Acu' chiar trebuie să plec. Cărarea printre meri îmi aduce aminte de o altă livadă. Acolo, în Danemarca un ţăran sătul de corăbiile vichingilor, s-a lepădat de strămoşi şi s-a apucat să cultive meri. Avea şi bani, şi unelte, şi îngrăşăminte. şi pesticide... Numai mere nu prea

. erau. Pentru că im exista vrerea lui Dumnezeu. Iar soaiele nu-şi lăsa mai niciodată duleeaţa în fructc.'. Să mori cu pomii alături...

Intr-o scară de vară strălucitoare, cu umbre prelungite pc asfaltul încins, prelungind conturul coroanelor-. Şi mai departe, resemnarea trunchiurilor răvăşite de nelinişti vegetale - o frumoasă realitate catifelată şi ospitalieră.

Radu VIDA

g « g e v . O i M i •' .ULTIMA ORĂ miercuri, 19 mî:e 1995

v r } T J Ţ . 7 n r ' wswi y v.' "*&*

DL M arius Topan fe lic ita t d e ăL Oupxusg T b ă a s g p a d m premiul abţinut

Fotografia: Ion PETCU

L a l o t e r i a ” N I S E ”CJisjcamiV Marius Topan a cîştigat

u i televizor color marca "Goldstar”.Ieri, înainte de amiază, la scdinl

linacî ctajcuc "Acapnlco" (patroni MOURI şi GEMAL HASSON) a avnt lo c prem ierea fe ric itu lu i cîştigâfor a l nan i telev izor co lo r «sarea "Gcldslar" - M arini T optn, lă ă îa s ta "RllMAR 16 Fcrbruarie", participant la lo te ria "N ISE”, organizată de Compania NISE RE­SOURCES ROM AN IA, importa toarea şi distribuitoarea la l a n noastră a ţig a re te lo r N ISE , * jno&ne <le Cbina NalionayTobacco C opo ia tkn .

Ia lata unei numeroase asistenţe, praaîs! a fost mmînat cîştigătorulni

de către d l QUYANG YIXIANG,d irecto ra t n m x i i l a l « y meiiriidj injrifirmei chîoczc fa România- Tot

-înmîaat d rept p m i » w » a lW m - s lo to .

Loteria “NISE” - c* dc*a*Drarc non-stop - a «undat, d ia laxa m c iad a fo s t lan sa tă , ş i p în ă în prezent, mtre altele, 46 premii a 1,5

între 45 ş î 310 m ii ic i. televizoare cclor ctc.

P rem ia l c e l m are a l lo te rie i "NiSE" II ccx stik ic m a ilc f te iim Şi-l va adjudeca, oaie an clujean?

Nicolae VBÎES

Verninsaj M U Z E U L N A Ţ I O N A L D E I S T O R I E A T R A N S I L V A N I E I

- Astăzi, la ora 11, la sediul M uzculni N aţional d e Is to rie a T m n l i a i d va avea loc vernisarea expoziţiei "F a ian ţa ţ i p o rţe lan - n ic c |j i şi eo lte ţienari”. '

Expoziţia reuneşte 328 de piese & faianţă şi porţelan din secolele XVH-XX, provenind din colecţiile

■ M uzeului N aţional de Is to ric a Transilvaniei, Mnzenlni SC I r i s ’* şi d ii «ele ale cîiorva colecţionari particslari clujeni: d-na Kiss Roza, . ing. Iien Ungnreşan şi mai vechiul colaborator a l muzeulai, d l Mircca T in d tr . Acestor piese li sc adaogă cîteva dintre remarcabilele produse

ale SC "Iris” ş i a le M anufacturii Porţelan "Hcfca” din Clnj-Napoca.

M. TRIPON

Oferta de grîo românesc va eciiiliUra cererea de pe piaţa mondială a cerealelor

* i - - __ « u x i l r t i r âC ererea de grîu de pe piaţa

mondială ar putea'fi echilibrată în accst an prin oferta României, care deţine o recoltă de grîu destul de bonă atît calitativ, cit şi cantitativ, rezerva României situîndu-sc la nn nivel acceptabil şi accesibil pe piaţa internaţională, a declarat în exclusivitate agenţiei Rompres domnul Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi alimentaţiei.

începînd din acest an, România nn va mai im porta grîn pentrn panificaţie şi sperăm să nu mai fie n iciodată v izată ca o ţa r i importatoare de grîu, ci c a o marc producătoare de cereale, a spus m inistrul. Acest lucru, este, în opinia domnului Tabără,o dovadă

, că există această piaţă a griulni rom ânesc şi nu întîm plător România şi-a ales griul ca produs dc importanţă naţională.

Problem a, la o ra actuală, în România, este legată dc finanţarea achiziţionării recoltei de cereale din acest an. "Sperăm că vom găsi resu rse financiare 'pentrn a cum păra reco lta de grîu de la

producătorii rom âni, pentru că acest produs îşi are acoperire în preţul de pe piaţa mondială, în acelaşi timp, sper să înţeleagă şi alţi factori din România că este

. r 5 cumpărarea grtnlui de la producători, chiar dacă acesta nu este în întregim e destinat panificaţiei. liste normal să a para griu l furajer, în tr-o ţară m are producătoare dc grîn, şi de aceea, .este necesar să găsim valorificare internă şi externă pentru acest produs”, a . precizat domnul Tabără. ’

"Faptul că România nu va mai imparfa grîu de panificaţie denotă că noi ne-am făcut datoria ca producători, cn toate criticilc, dar de com ercializarea produselor agricolc trebuie să răspundă alţii, m ai ales cînd dispunem de o producţie dc grîu care devine to t la fe l dc scampă ca şî aurul. De fap t, produsele ag rico le sîn t aproape dc valoarea aurului consum atorul fiind d ispus să plătească oricît” , a afirm at ministruL

"Limba română este numele

corect al limbii noastre"

ROMPRES - O conferinţă ştiinţifică cn tema “Limba română

; numele corect al limbii noastre" se va desfăşura în perioada 20-21 in lie la C hişinău, sub ausp iciile parlamentului Republicii Moldova, in fo rm ează agenţia M oldopres. M an ifestarea este o rganizată d e Institutul de Lingvistică, Institutul d c Is to rie şi TeArie L iterară , Institutul de Filozofie, Sociologie şi D rep t d in cadru l A cadem ici dc Ş tiin ţe a R epublic ii M oldova îm preună cn ca ted re le dc lim bă roaiănă din instituţiile de învăţămînt superio r şi cn sp rijinu l nnor publicaţii şi redacţii. An fast invitaţi să participe filologi, istoriei, filozofi, jurişti, cadre didactice şi oameni de ştiinţă din Republica Moldova.

D npă cum m enţionează M oldopres, conferinţa-îş i propune

in iţieze elec to ra tu l şi pc reprezentanţii acestuia în parlament în problem a denumirii adecvate a limbii oficiale a statului ca urmare

In iţia tive i leg isla tive a preşedintelui Mircca Sncgur privind m odificarea artico lu lu i 13 d in constituţia republicană.

G r u p u l d e c o m p a n i i E i s e n b e r g , l a C o t r o c e n i

R eprezentanţii G rupului israclian de com panii Eisenberg s-an în tîln it m arţi, 18 in lic , la P a la ta l Cotroceni cn preşedintele Ion Iliescu.

D ialogat şefului s ta ta la i rom ân cn Shonl Eiscabcrg.prcşcdintclc grup»tui menţionat, a relevat {jtpbd c i, w România, compania ra ac liau intenţionează să praawveze u amplu program dc investiţii ia scctaral energetic. agriculturi, industrii diverse şi al promovării exportărilor româneşti dc complexe industriala Alături de dinamizarea procesului dc avansare a proiectelor a lia te în deru lare , grupul E isenberg a rm areşte identificarea nnor noi posibilităţi iavcstiţkm alc la

domenii prioritare ale industriei (chimică, metalurgică şi caagetkă) şi a infrastructurii (realizarea unui terminal de mmipgfaac a containerelor la Constanţa, în cooperare cn liniile maritime Z1M, din Israel),precum şi evaluarea B ă B ie to de finanţare locală a proiectelor promovate In România.. Grupai de companii Eisenberg a fost fondai dc pcslc o jumătate de secol şi are donă subdiviziuni principale: United Devclup r o i t Incoiporatcd (UDI), care dezvoltă proiecte investiţionale în Întreaga lume, şi Israel C or­pora tion L im ited (IC ), ca re prom ovează p rio rita r investiţii la IsracL

Coaierinlă dc presă a Partidolil

fffmfffrallffl Sutiait ia

Rcccnta Rezoluţie adoptată de Parlam entul E uropei p riv in d pro tecţia m inorită ţilo r - ş i a drepturilor omului în R om ânia, a fost calificată de Oliviu Gherman, preşedintele PDSR, drept cel puţin ciudată. Este regretabil, a continuat domnia sa la conferinţa dc presă dc marţi, câ Parlamentul European îşi exprimă punctele dc vedere asupra Legii îuvăţămÎBtnlui înaintea Curţii Constituţionale.

Faţă d e conţinu tu l accstc i rezoluţii, a p recizat preşedin te le PDSR, propusă de “prietenul istoric a l României", Otto von Habsburg, prietenal pastorului Laszlo Tokcs, urmează să se trimită preşedintelui Parlamentului European, din partea Senatului o scrisoare de nedumerire, care va fi invitat In România pentrn a se convinge, la fala locului, asupra realităţii din ţara noastră.

Declaraţii făcute de Teodo: Meleşcanu şi Traian Cheliei;;

ziarului NepszabadsagA u to r i tă ţ i l e d e l a B u c u re ş t i s e p r e g ă te s c in ten s p e n trn v i i i

co n v o rb iri c u şe fu l d ip lo m a ţie i u n g a re , L a sz lo Kovacs, astep&nbl m a ri sp e ra n ţe , a d e c la r a t m in is t ru l ro m â n a l afacerilor ex te rn e , • M e le şc a n u , z ia ru lu i N e p s z a b a d s a g . P o t r iv i t M T I, î s d c c la ra th £

ziaru lu i, T eo d o r M eleşcaan s -a a ră ta t în g rij ora i d c perspectiva c â i j P a rla m e n tu lu i E u ro p e a n (p r iv in d p ro te c ţia d rep tă ţilo r m in o r i t i ţ i j d re p tu rilo r o m u lu i î n R o m â n ia ) a r p u te a în g re u n a d e ru la rea t n e ro m â n o -u n g a re p r iv in d t r a ta tu l d c b a z ă d in tre ce le dou ă s t i t e . J -

ro m ân e , T ra ia n C h e b e len â p i a i / a t l a n o d a l sân , c â a ip t U i b i i ^ . a P a r la m e n tu lu i E u ro p e a n s e b a z e a z ă p e in fo rm aţii n n ila tc ra lc , 4 ' c h ia r fa lse . E l a a d ă u g a t c i B o c a re ş tm l b d a i e să g ă s e a sc ă o f ct a d e c v a tă d e in fo rm a re a fo ru m u lu i e u ro p e a n în legătm ă c a stare! a lu c ru r i lo r . T ra ia n C h e b e le n , n o te a z ă M T I , a a ră ta t, d c a s e n i g u v e r n u l r o m â n n u a p r e z e n ta t p a r la m e n ta r i lo r e a r o p c i i | în v ă ţăm în tu lu i p e n tru c ă d o c u m c s tn l î n o x m s a căpătase ţ a k n i i R e z o lu ţia a d o p ta tă l a S tra ş b o u rg , a a p r e c ia t p n r lă to ru l d c c t i f . p re şe d in ţie i ro m â n e , n u v a ia f ln e n ţa n e g o c ie r ile r o m â n o -u g a ic p tr a ta tu l b ila te raL .

Traian Chebeleu, despre Parlamentul Europ

La . so lic ita rea A genţie i “ROMI’Rl-.S" si al postului de radio “R om ânia - a c tu a lită ţi" , am basadoru l T ra ian Cfaebelea, purtătorul de cuvînt a l Preşedinţiei, a făcu t u rm ătoarea d ec la ra ţie la legătură cu Rezoluţia Parlameatalni european , re c e n t adop ta tă Ia S traşbourg în regim d e urgenţă . “Pentru oricine din v ia ţa politică românească este c lar c ă Rezoluţia Parlamentului european din 13 iulie a fost adoptată în necunoştinţă de cauză, cu ignorarea fap telo r. In form aţiile care ne-au parven it a ra tă că această rezo lu ţie a fo s t iniţiată dc dl. Otto van Habsbmg, o v bnnâ persoană bine cunoscută în România prin nostalgiile sale imperiale, prin a titu d in ile sa le an tirom âneşti constante. Dc aceea, cred că puţină lume din viaţa politică românească şe miră de această iniţiativă. Ceea cc este însă cu adevărat de mirare, este faptul că curo-dcputaţii nn au fic a t un efort m inim , care a r f i fo s t dc aştep ta t, dc a cău ta să se ed ifice asupra situaţiilor pc care iniţiatorii rezoluţiei le incriminează. Dacă ar fi făcut~o, a r fi pu tu t constata câ

aatorii sc bazează p c m fo m fe r - ce l m i b n caz incomplcte, pc informaţii false ş i t c a d a Ş ^ j N s f a i t e d D â t ă K f a ă p ^ a iasanata ca care cm p-d c f t a Ş f i proannfat Intr-o cb c s tian c f k ţ .- com plet docum entaţi, fa ce d ec ît şă r id ic e se u o f - ' h t e l s i c cu privire la c r c d i ! » .= unor asemenea luări d e p o a ţ 4-

C r c d c ă p r e v e d e r i l e d i a w f e rezo lu ţie v o r tr e b u i mm. p i i s r f ' r ă s p u n s p n n e t c a p a n e t d i* p 7'

loashe n a n p c f c * ^ şi m o d a lita te a c a ?

a c e s ta s ă f i e a4r :-- ’.i '

fc-P rec izăm . că^ î«» p r i i c ţ i rezolsţia m enţionată-vizează Işf învăţăm întulu i - c a r e î i c i f parcurs întregul p ro c e s l e g i # ; dar fccc « feriri şi la “ g ia v c T ^ 'a fc A q t o f l a m n h T n l M e

sub s c s u r a lposib ilita tea a d e ră r ii l a D # Enropcană. Ea a f o s t aidoptas® l i p i p r i i o c i t i r i l a r ro m â n i, 6 în vacanţi". K

CONSTITUIREA UNU NOU PARTID POLITIC ÎN RIULDOV/:spre aprobare te z ta l an e i dec la ra ţii î a c a re 4(Agenţia M oblpres) La ÎS iulie, în sala

dc conferinţe a Consiliului Sindicatelor din republică a avu t loc adunarea d e constitu ire a unei noi formaţiuni social-politice - Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova. In cadrul adunării au luat cuvîntul poetul şi actorul Andrei Vartic, primarul m nnicip iu lu i C h işinău , Serafim U recheanu, preşedintele Republicii Moldova, M ircea Snegur, deputatu l N icolae A udronic, p reşed in te le ASP “S im îiţa " , Vcccslav Proţenco , şi alţii.

In luarea sa dc cuvînt, preşedintele republicii, M ircca Snegur, mulţum ind cclor prezenţi pentru faptul că an reacţionat Ia rcccnta sa adresare către popor, a arătat că Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova intenţionează să devină un partid a l tuturor, căci anume prin aceasta se exprimă noţiunea dc conciliere. Nona formaţiune politică va contribui la renaşterea şi păstrarea în con tinuare pentru gcaoaţiilc viitoare a to t ce ne este scump.

Participanţii la adunare au adoptat hotărîrea ca nona formaţiune social-politică să se numească Partidul R enaşterii şi C oncilierii d in M oldova. Comitetul organizatoric Ic-a propus cclor prezenţi

ş i econom ică a M oldovei la p rezen t s c o l tendinţe ce periclitează ta a a dcs&şamre a de democratizare, preenm. şi a celor d e i a economiei repnblicii.

Lipsa dc fd iuilalc si inconsecvenţa partidalc i gnvcrnăfflînţ, PDAM , >■ promovarea r e f a r a e k | j

sociale demonstrează clar că î s so c ic ta te a ^ ^ ; necesita tea c reă rii unei form aţiani p o l i t i c e e; o rien ta re cen tr is tă , c a rc a r avea ţ i ar prupia societăţii o stra teg ic ş i o tactică d c n - u f l i iii concilierii civicc p c baza înăcderii r c c t p r D c c ,^renaştere şi dezvoltare stabilă a Rcpnbliciî M oU o< ^ de conso lidare a s ta ta lită ţii ei. Conştienţi *' responsabilitatea pentrn v iitom l ţă r i i , iniţiata ’ mişcării pentrn constitniiea Partidnlai I C oncilie rii Iş i d ec la ră in ten ţia de a . fermitate Iu direcţia consolidării fo rţe lo r « 2 c , contîad pc sprijinul tntnror a e d e r a aceste idei, indiferent dc naţionalita te , confcsinne.

h t a n a â p m S U nr. 123/ 1991. judacScona C k ţW a^ica . Inm atricU latâ la O C a t H e g s m A i Ctjmortultji judeţului O ui. su b i r . J / 12/ 3 0 / 15331 d n 2 2 .03.1991 co d fo c a l 204489

ILIE CALIAN (rcdactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Stxretor de redacţie de serviciu: Maria Stutgeorz/m

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 1 6 Telefoane: Publicitate: tcl-fax: 197.304; Contabilitate: 1 9 7 .307 Sccrctariat-redactor şef, redactori jefi adjuncţi,: 191.681;fax; js Sccrctariatdercdacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127ş i I 9 7

TIP A R U L E X E C U T A T L A S.C. "George Bariţiti** '__________td. 193642,193097