-A-aa-val-va. VIII. ^3esb€L-\3^ 1884. Hr. - £ 3 .

BISERICA si SCO LA. Foia biserieesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată iu septeiuaua: OUMINECA.

t**>-«t<*iu ( b o n a m p n l u l i i l s F«ntra Aastro-Cngarr*a pe anu . . 5 fl.-

„ „ „ Jan», ana 2 „ 50 „ Pentru Eomani'a si străin etate pe an 14 franci

, .» » « j » 7 franci

i Corespondintiele se se adreseze la Redac-.... •> J - s tiunea dela

Pentru pubhcabuniie de trei on ce connenu i BISERICA si SC(JL'A" cam 150 cuvinte 3 fl., pana ia 200 cuvinte "

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a. Er banii de prenumeratiune la T I F O O B & F I ' A D I E C E S A N A In A B A D .

Datele despre nnsicarea poporatiunei din diecesa.

Se apropia sfersitulu anului 1884. „Bine face, ca se duce," voru fi dicendu

multi dintre noi, pentruca ori din ce punctu de vedete lu-vomu privi, numai buna nu se potè asmi anulu, ce espira.

Pamentulu a roditu, si n'a roditu. Mnnc'a tieraDului inse este fapta, ca in anulu acest'a nu î-s ra piatito.

In celelalte lucruri, de cari ne-amu ocupata anulu trecuta, totulu se reduce la cuvintele, ce ni-le dicea óre-cine mai deunadi: „larma multa, mana putieua." • * •

Unu lacra bunu, totuşi potè se ne remana ia, toti din anulu, ce se pregatesce de morte.

A fost unu auu bogatu iu esperienze. Ori au fost bune, ori au fost rele aceste esperintie, — ele sunt, si remanu esperii tie. Cine voiesce, potè se invetie multu dintr'eosele.

Nu despre aceste esperintie voimu a vorbi. Ne marginimn Ia unu singura lucru. Amin-

timu numai impre girarea, ca in anula acest'a s'a constatata dora mai multu decât ori cand, ca medilócele, de cari dispuneam, nu sunt de ajunsu, ne mai trebuescn multe, înainte de tòte ne tre-bue mai multa munca si mai multa iutieleptiune de viétia, prin cari, asia credemu, ca daca este dreptate in lume, „tote trebue se ni-se a-daoge none."

* . * Anulu trece, si se duce, ér noi cei vii, cari

voma fi remasi, trebue se ne urmàmu cursulu vieţii, si se lupiàmu mai departe ; si pentrucâ anula viitoriu se la incepemu mai bine, trebue se-ne pregatimu din vreme. Se-ne facemu adecă bilantinla fapteloru din anulu, ce espira, ca se

ne potemu vede intrensulu, câ si intr'o oglinda chipulu, respective cine suntemu, ce am facutu, si ce ne-a remasu neispravitu.

Este interesanţii pentru fiecare orna acesta bilantiu, dar de mare importanza este la noi pentru preotu si invetiatoriu.

Si unulu si altul u are a face dóue bilantie, ambe lucruri grele, si anume unu bilantiu pro­pria, privata, si ana bilantiu alu bisericei si ala «còlei.

Sunt lucruri nu pré plăcute aceste bilantie, pentruca in amendòue, nu voimu se vorbimu iu-tr'unu ceasu rea — tare ne tememu, ca intrece passiv'a pre activ'a.

Ori ti-place, ori nu-ti place, bilantiulu tre­bue facutu, si pace buna.

Vom vorbi de asta data de unu lucru, dupa noi de mare interesu pentru bilantiulù parochiei ce se cere conform dispusetiuniloru in vigóre dela fie-care preotu. Fiecare preotu este adecă detoriu se substérua acestu bilantiu superiorităţii diece­sane in datele statistice, referitòrie la starea pa­rochiei, in carele se aréta numerulu poporatiunei, schimbările obvenite in numerulu acestei'a, starea materiala, morala si intelectuala, incât acestea se pota. Se face de multu acestu bilantiu, si spe-rămu, ca se face bine Bine se va fi facendu, dar care este acelu bine in lume, carele se nu se pota face si mai bine ! *

Detoriu este tota omulu a privi trecutulu de cea mai buna scòla, si cartea trecutului a-o tiene totdén'a deschisa, ca se aiba tolosu de ea.

Ei bine, intrau du noi in acésta scóla si de-schidiendu cartea vieţii aflămu din cele ce amu potuta esperia in trecuta, ca chiar socót'a gene­rala, numerulu de căpetenia alu capitalului, nu­merulu sufletelora, nu se substerne din fiecare parochia esactu.

386 B I S E f i l C A B Í S C O L'A Anula VIIL

Din parochiele matre, acest'a p6te se fia e- ţ sactu. Ni-se spune inse, ca din asia numitele fi- > lie, si mai cu seama din multe puste, pre Unde | traiescu credintiosi de ai noştri, ca muncitori si | servitori aru reman£ fdrte mulţi neconscrisi, ne- \ luaţi in socot&a. >

Pre cât scimu noi porunc'a asia suna, câ s se se conscrie si acesti'a. La noi inse este o < calamitate. Avendu multe trebuintie, se dispunu, \ si se pronuncescu multe, cât este anuiu de mare, > si pentruca se poruncescu multe, si 6menii fiend \ nedeprinsi cu atâtea, mai tacu, si mai lasa, si l credu, ca va fi, si va trece si asia. \

Asia se intempla, precum ni-se spune, ca a- \ vemu in multe comuue streine credintiosi, cari \ numai atunci vedu pre preotu, cand au lipsa, câ \ se li-se faca vre-o funcţiune, de aci incolo pen- \ tru densii inc£ta orice servitiu pastoralu, si nu s au nici atât'a mangaiare, câ se scia, ca si des- \ pre densii p6rta cinev'a in biseric'a lom evidenţia. \

Remanendu si mai departe astfeliu de ere- < dintiosi părăsiţi si fara iugrijirea spirituala ne- \ cesaria, ei se potu instreinâ pentru totdâun'a de \ catra religiunea strebuna spre marea dauna a bi- s sericei si fara indoiela si a preotimei. \

De aceea preotimea are nu numai detorin- s ti'a, dar si o mare responsabilitate morala si o- \ ficiala a îngriji, câ aceşti poporeni se-se con- jj scrie, se-se tiena in evidenţia, si se li-se dea > îngrijirile pastorale necesarie. I

* * < * >

Ca unu alu doilea defecta am observata, \ ca la compunerea dateloru statistice nu se pune 5 ponduîu, care lu-re clama acesta cestiune împor- \ tanta. Datele, ce se estragu din matricole despre \ caşurile de boteza, canania si m6rte sunt esacte, \ numerula totalu ala poporatiunei, ce se areta de i esemplu la finea unui ana din unele comune nu < se arata esactu in proportiune cu numerulu, ce ? s'a aretatu in anulu precedente, si anume nume- > rulu totalu nu consuna cu numerulu ce ar tre- < bui se resolte dopa detragerea, seau adaogerea ] cifreloru produse prin casările de boteza, cana- > nia şi morte ; ceea ce p6te se provină seau din s lips'a de îngrijire, seau din motivulu, ca asia nu- < mit'a conscriere a preotimei nu se p6rta in totu \ loculu esactu. \

De aceea indigitandu aici pre scurta cele > observate de noi recomandâmu fratiloru preoţi a l fi cu deosebita îngrijire la compunerea dateloru s statistice, si a le face t6te cât mai esactu. <

Numai cand datele statistice voru fi esacte, \ se potu luâ de basa sigura spre a-ne infacisiâ s starea reala si adeverata a bisericei si sc61ei \ nostre. \

Tactulu pedagâgiciL (ContiriHwe si fine.)

Unu criteriu principalu alu tactului pedag<*~ gicu este iubirea si dreptatea, cari iuvetiatoriula le scie intr'unf intru tractarea cu copii. Aceste i-voru face invetiatoriului locu iu animile scola-riloru sei, ca se la considere in tôta viéti'a loru, ca pre unu adeveratu părinte.

Alta criteriu alu tactului pedagogica este bunavointi'a, ce o intrebuintiéza invetiatorioiu i a maaier'a de tractare a eleviloru sei.

Prin acést'a elu se face pentru elevi modela, si banulu seu tactu imprimând u-se in semtinla si deprinderile copiiloru, va fi imitata de acesti'a multo-putiena ia tôta viéti'a loru.

Din contra o tractare lipsita de iubire, fia chiar si o dreptate, daca este aspra si severa intra aplicarea ei asupra copilului, este ca s i brum'a, care sub intanerecolo nopţii a eadiutm si a opărita floricelele gingăşie ale primaverei.

In iubire se afla adeverat'a dreptate creşti nésca-omana ; da, in iubire este mai malta dre­ptate, de cât in compen'a severităţii.

Si intra tractarea educativa, dreptatea, ce l i se face scolariloru, trebue se purcéda absolats namai din iubire; càei justiti'a psgaua, cu ochit legaţi, cu compen'a intr-o mana si cu spad'a în-tr'alt'a, sustienuta si adorata de statele moderne va avé destalu, ba pré multu tempu, pentru a-si eserciâ influinti'a si puterea ei asupra ômeuiloro, dupa ce voru fi treeuta acesti'a peste pragula edenului vieţii, preste etatea tineretiei.

Scôi'a are se crésca si se disciplineze prin iabire si priatr'o dreptate, ce isvôra din iubire.

Tractarea pré-severa a copiiloru revolta si pre părinţii acestor'a asupra invetiatoriului ; càei sângele se revolta ori cand la-atingi in modu in­sultaţi vu. Invetiatoriulu devine urgisitu.

Blandeti'a si iubirea in tactolu pedagogica din contra inaltia védi'a invetiatoriului ; càei şco­larii lu-vora iabi, si pre acel'a, pre care lu-vora iubi copii, lu-voru iubf si părinţii.

Fiesce care invetiatorio pote se-si insusiésca unu bunu tactu pedagogieu, si trebue se si-lu in­susiésca, daca doresce, sè se atingă resultate imbucuratôre prin munc'a sa, daca nu voesce s e muucésca inzedaru.

Pentru de a-si însuşi asia ceva, ce n i m e s a aduce cu sine din preparandiele nôstre, unde a-deveratele scôle de modelu lipsescu, nici din al­tele, càei tempolo pentru perfecţionarea pracsei lipsesce, — pentro a-si iasusi asia cev'a se pana doue conditiuni:

l a conditiune este principiala marelui filo-sofu grecu: „CuiuSsce-te insuti."

Cand tractezi cu copilola, intipuesee-ti sta­rea sofletesca a copilului.

Si nu este tocmai asia de greu acesta lu­cra, de vreme ce fia-care invetiatoriu a fostu proncn, si-si pote usioru aduce aminte de impre-siunile copilaresci. Daca reflecteza asupra aces-tor'a, asupra stării sufletului sen in situatiuni a-naloge, usioru va pote conchide asupra stării su-fletesci a pruncului, ca care tracteza.

Aceste reflecsiuni in lanntrulu seu este ne-eesariu a le face invetiatorinlu de atâte ori, de câte ori mai cu seama crede, ca este silita a pe­depsi pre cutare mititelu.

Se se întrebe invetiatoriulu, cum i a r fi, cand densulu ar fi in locuia prancalai, si care moda de traetare i a r prii.

Pentru invetiatoriu este de mare valdre stu-diulu psichoiogieu, inse mai vertosu aceea, ce privesce mai cu seama snfletulu prunciloru.

2-a conditiune este, a se pro vede cât mai cu multe si temeinice cunoscintie teoretice din pedagogia si didactica.

Institutele preparandiali, cu trfte câ au spo­rita cursurile de invetiamenta, totuşi na sunt in stare a preda elevilora loru tota literatur'a pe­dagogica spre consumare, si tenerii absolvenţi sunt in mare retacire, daca credo, câ ano testi­moniu ca calcnli frumoşi este de ajunsa, câ se an mai aiba si mai departe lipsa de cetire si stodiare.

Din preparandia inca n'a esito pana astadi nici unu absolventa câ măiestru deseversitu; ci daea a si fostu cutareva atât'a de fericita, ca se atingă atare grado de perfecţiune in prax'a şco­lara, acest'a a cascigafo prin lunga esperiintia, prin malta cetire, observare si studio.

Cetirea autorilor» pedagogi, cetirea co dili-gintia a dioareloru si revistelorn pedagogice si şcolare, cari inregistreza esperintiele altor'a de pre terenulu pracsei şcolare, acest'a contribue multn la desvoltarea tactului pedagogicu.

Firesce, la cetire mintea trebue se scie sco-turâ plev'a dintre greontie, si pe acestea se le p6ta retiene" pentru sine.

D e mare pretiu sunt lectiunile practice, cari se predau in adunările invetiatoresci.

Dela acestea invetiatorii potu invetiâ mai usioru si mai bine tactulu pedagogicu creandu s i desvoltando unulu prin altuia si toti împreuna.

Se mai pote cascigâ si desvoltâ tactulu pedagogicu prin cercetarea prelegeriloru altora invetiatori, si prin cercetarea esameneloru.

Este deci recomendabilu, ca lectiunile prac­tice de modelu se no lipsesca nici dintr'o adu­nare ori conferintia invetiatoresca; precum si a-ceea, câ la esamene se asiste unu invetiatoriu cela potienu la alti diece invetiatori.

Religiunea, no cea falsa, cu carea mai mulţi eso la siosea, ci religi'a cea adeverata a mora­lului lui Cristos, acest'a, cand intaresce caracte-rolu invetiatoriului, cand i-incaldiesce inim'a si i-inaltia gândirea, no este nici cugetabilu, se nu-lo-inspire pentru unu bono tac tu, cand tracteza pre copilaşi.

Uno invetiatoriu religiosu este pururea lini-scitu si co gandolo la loculu seu si înzestrata de darurile Spiritului Santu. Invetiatoriulu cu o falsa religiune, seau fara religiune inse va fi pa­rare prada patimeloru sale si a valuriloru vieţii, ce-lu va ticne" necontenitu josu in valea negure-loru si in starea de cârpaciu.

Invetiatoriulu cu caracteru relîgiosu con­stanta, cunoscatoriu si ormatoriu alu principieloru marelui Pedagoga ala omenimei, Isus, va ave onu spiritu pur ură trezu, purure luminatu, santu, roditoriu.

Supremulu principiu alu dumnedieescului Inve­tiatoriu este indolgiuti'a, este charitatea, este amo-rea seau dragostea.

Dragostea no distruge nici odată, nu des-bina, no slabesce. Dragostea este puterea de gravitatiune, ce intr'unesce individii pentru con­cordia. Dragostea intr'unesce massele; ea misica popdrele.

Cam vomu cultivă noi invetiatorii acesta grandiosa magaeta moralu in inimile neamului nostru, carele din caus'a fatalei isolatiani a ini-miloro singuraticeloru de catra olalta, au avutu mari perderi pre tote terenele, daca ne va lipsi religiunea, adeveratolo lui foculariu!

Tactulu pedagogicu si-lo voru pote insusi toti invetiatorii prin studiu, prin esperintia si pracsa in forma; era prin religiune nu numai form'a, ci si fondula lai la-voru largi.

La studiulu seriosu si la pracs'a invetiaturei lui Isus Cristos indreptezu pre ori-care din co­legii mei, ce dorescu a si cascigâ unu bunu tacto

\ pedagogica ca merita pentru unu viitoriu fericitu, l acaroi'a zare străbate din depărtare. Pentru acesta l vitorio alo bisericei si natiunei n6stre, cari des-> tulu a suferita ano laDga siru de secoli, este ne i apărata de lipsa, comca invetiatorimea cu inspi-i raţiune religiosa se lucreze neobosita, invin-l gendu t6te pedecele prin bunulu ei tactu peda-

gogico. \ Ioanu Simu.

Inim'a si desvoltarea ei. E interesanta, dar totodată si momentósa ce-

stinnea psychologica, referitória la numeruîu fa-cultâtiloru spirituale ale omului. Interesanta, de-drece filosofii cei mai afunda cugetători si de mare nome inca o desléga in moduri opuse; mo-

388 B I S E R I C A s i S C O L ' A Anulu VIU.

menta58a, dedrece diteritele deslegâri influintieza forte multa asupra sensului morala.

Ca se potemu stabili numerulu facultăţilor» spirituali ale omului, trebue se aflâmu mai nainte iinu punetu de manecare : adeveratu, nemijlocita si universalu, pe cât de adeverata, nemijlocita si universala e'chiaru si vieti'a spirituala. Ast-feliu de punetu e consciinti'a, care in asia me-sura e nota esenţiala pentru vieti'a spirituala, iu-cât fara ea nu potemu vorbi nici despre corpu, nici despre sufletu.

Era, daca vom lua de basa consciinti'a, a-flâmu trei activităţi fundamentale.

Corpnlu lu-contemplâmu, ca pre esistintia reala, in spaţiu, timpu realu si in mişcare reala. Spiritulu lu-inchipuimu ca pe esistintia ideala in spaţiu, timpu idealii si in misicare ideala. In spaţiu, esista in sine ca unu intregu idealii, a earni parti nu suntu afara un'a de alt'a, seau un'a langa alt'a ca organele corpului, ci una in alfa. Iu timpu, prae — si postesisla. A r a in mişcare se cugeta, simtiesce si se decide, adecă voesce. Caud cugeta, — cun6sce, si-lu nu mi mu m i n t e , cand simtiesce, e i n i m a , candu se de­cide, e v o i a ; si tote acestea sunt facultâti fun­damentale,, originale ale spiritului, pentruca nici un'a nu ni-o potemu esplicâ pria cealaltă.

Sunt psychologi, cari purcediendu din sim­plitatea spiritului, nu primesou, de câtu numai o facultate ; inse pre acesti'a ii-potemu combate prin aceea, câ nici noi nu primimu diterinti'a reala, ci numai ideala.

Facia de aceşti uegativisti mai suntu inca si alţii, cari accepteza teori'a facultâtiloru in prin­cipiu, inse nu primescu numai d6ue facultâti, mintea si voi'a. Acolo ne tormâmn aici formâmu, acolo e incepatoriu obiectulu, aici incepemtt noi.

Inse si teori'a acest'a o potemu combate printr-unu simplu esemplu.

Se stâmu, — de esemplu — înaintea unei tufe de rose! Ce se va nasce in noi ? Cunoscin-tia. Daca acuma mi-voi rumpe o rosa, care fa­cultate e activa? Fara indoiela voi'a. Inse vine întrebarea, pentru ce am ruptu eu chiar ros'a acest'a si nu alt'a? Pentruca acest'a mi-a pla-cutu. Si plăcerea acest'a, care nu ni-o potemu esplicâ nici prin minte, nici prin voia, — ne con-ducu la o a trei'a facultate, la inima.

Spiritulu e minte, cand cun6sce obiectele prin cugetare; inima, cand sub pressiunea aces­tor'a se semtiesce intr'o stare plăcuta, ori neplă­cuta ; voia, cand se decide, ca plăcerea se o tiena si mai departe, era neplăcerea se o dela-tureze.

Aceste trei facultâti au si scopuri separate. Scopulu mintei este realisarea adeverului; alu

inimei, realisarea frumosului; alu voiei, realisa­rea moralului.

In traci atulu presinte me voiu margini langa inima si desvoltarea ei, nu pentruca d6ra î-asi dâ antaiatate facia de celelalte facultâti, facia de minte si voia, — ci pentruca tocmai asupra ini­mei se disputa psycbologii, mai mnltu, si pentru ca seduşi de materialisma si utilitarismu, nici pe­dagogii moderni nu punu mare pondu pe desvol­tarea ei.

* Cuventulu „inima" — dice Rosenkranz —

se tiene de acele cuvinte farmecatâie, cari toc­mai ca „esenti'a," „abstractulu" scl. — se ivesca bucurosu acolo, unde lipsesce noţiunea. Ce ob­scura definieza psycbologii inia'a si cât de a-deseori gresiescu in nnmele si sub scutulu e i f

Intru adeveru, mulţi sunt, cari identifica inim'a cu mintea ; mulţi cari o identifica cu voi'a. Inse acest*a este o absurditate psychologica.

Daca — precum afirma Herbart — sufletul a nostru nu e alt-ce, decât o massa, o mulţime de imagine; si daca simtiementele sunt imagine o b ­scure, atunci e prea naturala, câ si noţiunile chiare si curate sunt simtiemente vivace si des-cepte; de aici apoi urmeza consecinti'a, câ, pre­cum eres ce, si se desvâlta cuitur'a intelectuala, in aceea mesura dispăru simtiemintele, inse ace­st'a e contraria culturei adeverate.

(Va urma). Erates.

Poveştile Pelesiului in limb'a francesa. Mai septeman'a trecuta a apăruta la Paris Ia

librari'a dlui E. Leroux tradactiunea francesa a Po— vestehru Pelesiului intr'unu frumosu volum in 8 mica, de 233 pagine si intitulata Contes de Pelech, par Car­men Syha, traductiune autorisata de dlu si du'a F. Salles-

Traducetorii au pusu in fruntea cartiei loru ur-matdrele renduri:

„Catra Carmen Sylva," „Pelesiulu e unu torentu care vine cand nebun,

cand blajin ; odini6ra nesciutu de nimeni si perdutu in ascundieturile Carpatilorn, adi elu e celebru, cki bardulu inspiratu dela Sinai'a, poetu si regina, Pa cântată.

„Fia ca acesta traductiune in limb'a ndstra se daca si mai departe inca, la urechile celoru deli­caţi, dulcele si armonidsele basme ale vremuriloru betrane, seau ale timpuriloru mai vecine cu noi; fia ca densa se dea, ca unu echou fidela, aceste cântece pline de farmece, care ne areta, in tdte părţile lui, sufletulu Acelei'a, pe care viitorimea o va numi, ea si cei ce-su de fatia: Angerulu României."

Dupa aceste cuvinte cetitoriulu francesu păt­runde, multiamita traducetoriloru, in lumea poetica a basmeloru carpatine. Societatea in mîjloculu carefa streinulu se afla, e atât de adimenitâre, atrage pri­virile mintiei si pornirile inimei, cu atât de multe a l

Anula Vil i . B I S E R I C A si S C O L ' A 389

deosebite însuşiri, in cât credemu câ si Prance-sulu, ca anulu trecuta G-ermanulu, nu vâ lasâ volu-mulu din mana înainte d'a nu fi facutu deplina cu-noscintia cu Irin'a si Ionela, cu Rada si Manoila, -cu Roland'a, Andreiu si Mirea, cu Alba si cu Por-firie, cu Ialomiti'a si Coman; in fine, ca tota acea lume, pe care Carmen Sylva a vediut'o si iubit'o in mijloeulu Carpatiloru, sas pe piscarile noarate josu in prăpăstiile torenteloru, unde mugetele apeloru păru a fi gemetele uriasiloru din alte timpuri.

Si in urma, cand va plânge cu Ionels, dulcele pastoru ala muntiloru, perdatele fericiri ale tinere-tiei, cand vâ admira antic'a mândria a falnicei Păune, si se va sîmti, câ tresaita la vitejiile Vijeliei, iuţea fatia a lui Brîaru, cetitoriulu francesu si-va dice, ca toti cetitorii europeni care, multiemita lui Carmen Sylva si nemărginitei sale iubiri pentru tiera si pen­tru natura, cunoscu aceleaşi Povesti ale Pelesiului, ceti­toriulu francesu si-va dice, câ in Carpati sunt ase­menea si pana astadi avuţii de poesia, comori nenume-rate de candide si duiose inspiratiuni.

Alpii si Apeninii, lantiurile scandinave si mu­scelele Scoţiei si-au legendele si basmele loru. Cre­deau streinii si . . . . de ce 6re n'am spuue-o ?! . . . credeamu noi, Romanii, câ maretiele şiruri ale Car­patiloru, peseeriie si desfundatele prăpăstii ale mun­tiloru României nu si-au glasu propriu pentra a povesti fiinti'a loru trecuta, glori'a timpuriloru be-trane.

Si mergem printr'ensii, si privim Carpatii fara a percepe in siuetulu valceleloru, in mugetulu toren­teloru, in gemetulu bradiloru si in flueratulu ventu-lui despicatu de piscuri, nici unu cantecu, nici unu strigatu din cele, care spunu, mai bine decât o lunga cuventare, faptulu, vorb'a seau amorulu omenescu, pe care timpulu si poesi'a muntelui le-au idealisatu a-tât de falnicu pe unele, atât de duios pe altele.

Trecatoriulu credea câ Omulu si Caraimantdu, Valea Cerbului si Pescerea Ialomitiei, erau mute. Tac6u de vecuri, si-dicea densula, si voru tace in veci; câci cetitoriu, nedestoinicu in marea carte a naturei, elu nu vedea câ acea tăcere a muntiloru si vailoru car patine erâ mai vorbitore decât sgpmotele răguşite si seci ale orasieloru nâstre.

Nu multor'a e datu a intielege concertulu din munte, esecutatu de artistulu sublima, de Natura; nu toti potu se simtă infinitele nuantie si se deose-besca in neamanat'a tiesatura a suneteloru natu­rale ici rugetulu detunetoriu alu lui Briaru, Neptu-nulu carpatinu; dincolo glasulu dulce si catifelatu alu Radei, colea siuerulu Vijeliei trecend ca o năluca in sboru pe cerbu-i Grauru; mai departe, poeticele

" tânguiri, cu care Vioric'a face se resune şalele mare-tiului seu palatu. JD'o parte, cânteculu buciumului lui Bujoru, vaetele lui Ionelu pe piscuri, blastemele Babei Coja, mâniele lui Viscolu; de alta, tresnetele tempestei care sguduia Vârfulu cu doru, pocnetele focului care ehinue si arde petrele Bucegilora, hue-

- tulu Ceahleului, care se saltă pentru a şdrobi pe dus-- manii Romaniloru; — tote împreuna se ridica spre

ceruri in intunecimea laminata a noptiei seau in lim-pedimea stravadiet6re a dilei, cu adenci si tainice in-

• tielesuri pentra sufletele alese, caror'a li-e datu se semta poesi'a Concertului din munte.

* *

Ati trecutu adesea, indrumându-ve pe cărările singuratice ale Carpatiloru, pe langa câte unu lumi-

5 nisiu — privelişte blajina in inspaimentatârea pano-\ rama, —_ piatieta gentila, pe care ai crede-o săpata, 5 in paretii stanceloru de valurile venturiloru furiSa*. > Ati vediutu pdte acolo, odichniudn-se pe câte mut < bolovanu rostogolita din inaltimi, unu betranu mnn-< tenu, dusu pe gânduri, privindu cu nepăsare ameti-5 toriulu tabelu ce i-se desfasiura nainte din patra ? parti de lume. Uitandu-ve la densulu cu aceea-si cu-< riositate fara sensu cu care priviţi la ori-ce stra-< vechia betranu uitatu de morte si de durere, v'ati l urmatu calea nainte, nesciendu eâ a-ti datu cu pioio-] rulu anei comori ca pietre scumpe. Betranulu acera \ v'ar fi putută dâ chei'a, cu care ati fi intrata iu pa-\ latele mitice ale Carpatiloru; cu elu impreana, dia > spusele lui, ati fi suitu Bacegii, v'ati fi coborîtu ia < in Valea Cerbului, ati fi petrunsu in Pescerea lalp— \ mitiei, audiendu fie-ce stanca, fie-ce torenta, fie-ce qo-l pacu seculara, câ ve spune povestea lui, vieti'a de» ţ demultu si vieti'a de acum. < N'ati voitu se auditi cuventarea stengacia d»r s preti6sa a betranului muntenu, ati mersu nainte, ee > Carpatii au re masa pentru voi numai nisce nepras— < nice inaltiaturi de pamentu si de petra, er nu o ce-\ tate uri asia, in care glasurile feteloru, vitejiioru, be-5 traneloru si imperatiioru legendari ai Romaniloru, / s'auda in ori-ce momentu cand prin cascade, cand < in ascttndietorile nescîute ale pescerilorn, cand la col-\ tiurile padariloru vergini. > Si sear'a cand ne coborîmu la satu din mai— < timile muntiloru, pe cari i-am privitu cu aceeaşi l admiratiune nevinovata si neconscienta cu care t ie-> ranulu privesee, in panoramele tergovetie, batalîele i imperatiioru si scenele din vieti'a orasieloru, seara^ s dicn, ne plimblamu pe linia, trecend ca aceeaşi ne— > pasare pe langa babele betrane, cari stau ciuciulite < in prisp'a caselora, — fete odini6ra, femei pe urina, < vedane tinere cari au cernutu Carpatii in t6te par^ S tile si cari cunoscu pana si plângerile floriloru. s Caletoriulu se intorce i£rasi in ostenitdrea ani— > matiune a orasieloru ; n'a prieeputu nici concertulu din. i munte si n'a ascultata nici pe betranii-archiva ai Car— < patiloru. I Munţii tacu si voru tăcea de veci, si-dice den-s sulu; marea carte a naturei nu povestesce, nu tre-) bue se povestesca de cât faptele, disele si amorulu \ omului. > * * > * \ Na astfeliu si-a disu Carmen Sylva; si pentra i câ i-a fosta datu de susa se pricepa concertulu din. \ munte ca si concertulu din lunca; pentra câ a căutata \ cu puterea mintii si cu neindupleeat'a pornire a ioi-) mei se discernă in vuetulu Cehleului buciumula lui \ Bujoru, si in lini'a sidpta a garlitiei eanţeeulu lui \ Zefiru, fiulu lui Viscolu si alu Vijeliei; pentra câ, a-l desea, cu blânde si fermecat6re cuvinte, a sciuţa se ţ aducă pe betranu si pe betrana a desfasiura naintea \ Ei, trâmbe-trâmbe de tabelari, legendele, basmele si \ cântecele trecutului; — pentra aceea Carpatii au \ deschisu tesaurele, palatele, gradiaele loru, e> Car-\ men Sylva, singura, armata numai cu nemărginita ES \ iubire pentru natura si pentru incqmparabileie-i fap-5 tuiri, a plecata se le veda »i se le admire. Si anca? > Cu câta adenca plăcere uitatu-s'a Poet'a-Regina la i frumsetiele ce vedea in giurultt seu! < Duids'a fericire ce semte Carmen Sylva standa s de vorba ca Pelesialu si falnicii lui prieteni, e atât \ de puternica in cât cetitoriulu, care p6te a calato-

B I S E R I C A si S C O L 'A Anulu "VIII.

ritu vr'o data prin lantiurile Carpatiloru, incérea a- ţ cum, departe de adele superbe privelisci, aceeaşi du- > iòsa fericire, si in urma se întreba cu mirare, de ce ( Omulu, Caraimanulu si Verfulu eu doru nu i-a poves- < titu si lui poeticele, seau eroicele intemplari ale lo- S cnitoriloru loro din vremurile de demultu? >

Simţiri adenci, in veci tinere, melancolice, tri- i ate ; câte odată atât de dureróse si atât de sfâşietore, < in eât bucuri'a care isbnenesce indata dupa densele s —• (ca in novelele din Handzeichnungen) — sgomotósa, \ silindu-se, nezuindu din resputeri a părea, a fi chiar l intr'adeveru vesela, face rea cètitoriului, lu-sgaduia, < Jn-intristéza ; si apoi dispare lasandu-lu singuru in s pustinlu ganduriloru, in nóptea lumeî din afara ; — ? s i Pelfcsiulu si lumea, si cugetulu, si durerea au siop- < titu totdéun'a Poetei-Regine astfeliu de semtiri. 5

Poesi'a este o adenca semtire, si semtirea e du- \ rere, dicea unui poetu germanu. Nemuritoriulu poeta i alu inimiloru tinere esprima acelaşi adeveru : \

Les plus désespérés sont Ies chants Ies plus beaux, < Et j'en aais d'immortels qui sont de purs sanglots ; <

ér Carmen Sylva, in Gândirile Ei dice cu aceeaşi < dreptate cà : „pentru a pricepe bine vîéti'a, trebue 5 se-ti versi sangele inimei." — Si atunci atunci, «and inim'a, góla si trista, remane (ca acei'a a unor'a < din eroinele din Handzeichnungen) inzabranita pentru < tota vîéti'a in velu lu desilusiuniloru, cand chinuita ' de toti si de tòte, ea pare întocmai ca acele flori pia- ! pânde, pe cari trecătorii le calca in picióre ? — Car- ; men Sylva respunde cu o alta Gândire : „natur'a, ; bogata si in veci nesecata, le inlocuesce tòte cu pri- ; sosu." I

Credintia in a totu puterea naturel, refugiu in < sinulu ei, iubire nemărginita pentru dens'a si tòte ; făptuirile ei, ast'a e caracterulu . predomnitoru alu ', n,nor'a din scrierile Poetei-Regîne, — scrieri, in < eari Carmen Sylva cauta idealnlu „unei lumi ce nu ; mai este, lume ce gândea in basme, si vorbea in po- ! esii," dupa dis'a poetului- '<

Dintr'o asemenea convorbire, dintr'o astfeliu de < lunga si alinatòre călătorie spre idealu au nascntu si ; Poveştile Pelesiului. ',

* * • * !

Si au nascutu spre cea mai mare fala a litera- ; turei romane, si in deosebi pentru nemuritórea glo- ; rie a literaturei poporare ! Adi, multiamita Poetei- 1 Regine, Europ'a literata cunósce parte din tesaurile \ ascunse pan'acum in memori'a tieranului romanu. Ro- < mani'a nu se infatisiéza cu manile góle la adunările ; poesiei europene. In Stockholm si in Bonn'a, in Bre- ! slau si in Lipsc'a, in Berlin si in Coloni'a, in Lon- | èra si la Elorenti'a, si acum in Paris — la Ville- ; Lumière — revistele, diuarele, librarii, aréta, espunu, : esalta frumsetiele si mandretiele museloru carpatine, < întraripate de Carmen Sylva.

Este, si va fi totdéun'a o ne-asamuita bucurie Sentru Romanulu calatoriu a vedea in orasie streine,

eparte de tiéra si de ai lui, ceva, fie cât de micu, care-i aduce aminte de Romani'a. Scrierile subsem­nate Carmen Sylva alcatuescu acum cu belsiugu si pretutindeni acelu ceva, dupa care alérga inim'a în­străinatului Romanu.

Si pe langa acestea, cand te ani in faci'a a ne-mmerate reviste si diuare in Berlin seau la Paris, cu câta piacere vedi in ele articole consacrate poe­siei romane si prilegiuite de noile publicatiuni ale Poetei-Regine. „Ceteam in 1882 cu o piacere... potè

reutaciósa, cért'a ce se escase intre Magasinulu din Lip­sc'a si unu diuariu din BLopenhag'a numitu, pare -mise, llustreratu Tidende, in privinti'a unei biografii a Poetei-Regine, facuta de du'a Mite Kremnitz si reprodusa de diuariulu danes farà autorisarea Magasinului. Ne parea bine càci in acésta curténa altercatiune e r a vorb'a de Romani'a, de Regin'a României, de poesi'a României.

Si totu astfeliu cu La Revue Brttannique din Pa­ris, alu carui criticu germanu consacra lui Carmen Sylva chiar si in Februariu trecutu, cu ocasiunea a-paritiunii a altoru dóue scrieri (Meine Buhe si Hand­zeichnungen) câteva din pagiuele scrisorei sale ; totu astfeliu cu Academy din Londr'a, cu Revista Internazio­nale din Florenti'a si acum, de siguru, cu ocasiunea reuşitei traductiuui a dnei L. si dlui F. Salles. Pretu­tindeni, vorbind de scrierile lui Carmen Sylva, criti-c'a européna nu uita a admira frumseti'a in sene a basmeloru si poetiloru nostrii contimporani, traduse de Poet'a-Regina in colaboratiune cu dómn'a Mite-Kremnitz.

Si de aceea, acum ca in cea mai depărtata vii­torime, ori de câte ori se voru admira si lauda crea-tiunile ingeniului romanu, basmele si legendele ca a-celea ale Pelesiului, acestea tòte voru respunde in coru pe tòte limbele : eram o data necunoscute ; ză­ceam ascunse in munte si perdute in vale, uitate de toti, si potè chiar despretiuite de ai nostri. Carmen Sylva, Poeta, Muma si Regina, ne-a scosu din negu-r'a uitării si dispretiului, ne-a impodobitu si imputer-rticindu-ne din comorile de iubire, ce are in inima, ne-a datu drumulu in lumea, in care ne gasimn adi. Si de aceea, straine, audi acum si vei audi totdéun'a, in concertulu din munte si in concertulu din lunca alu tieriloru romane, redieandu-se linu, duiosu si farà pregetu cânteculu floriloru, muntiloru si apeloru ro­mane : Carmen Sylva ! Carmen Sylva ! Tu cu noi si noi cu Tine! „Romanulu." Gion.

TD i " V e r s e. * Alegere de protoprevitern. In &inodulu pro-

topresviteralu alu tractuiui Beliului, intrunitu in sie-dintia straordinaria pentru alegerea de protepresvi-teru in 17/29 Noemvre dintre 61 de votanti a in-tr'unitu, 38 de|voturi părintele administratoru proto-presviteralu losif Pintfa, ér 22 de voturi părintele Petru Suciu, asesoru referinţe la consistoriulu de 0 -radea mare. O bila s'a datu alba.

f Necrologu. Georgiu SecuPa, advocatu in Dev'a, unulu dintre cei mai inteligenţi si mai devotati bar» bati ai biseiicei si poporului nostru a reposatu in Domnulu Joi'a trecuta in etate de 45 de ani lasandu famili'a s'a in celu mai profundu doliu.

Fie-i tierîn'a usióra si memori'a binecuventata. t Necrologu. Terentiu Ratiu, advocatu in Ar adu

in urm'a unni morbu indelungatu trecù la cele eter­ne Vineri'a trecuta in etate de 34 de ani. Prin mór-tea densului a perdutu famili'a fericitului protopres-viteru Ioan Ratiu unulu dintre eei mai buni membri, ér biseric'a si naţiunea unu barbatu, carele prin cu-noscintiele si caracterulu sei ar fi facutu mnlte si mari servitie causeloru poporului nostru, Depunendu o lacrima de durere pre mormentulu reposatului, i-dicemu, câ se-i fia tierîn'a usióra, ér sufletulu lui se-lu asieze Celu Atotu-puternicu in locasiurile dre-ptiloru.

* Societatea de lectura „Andreiu Siagun'a" din Sibiiu va arangiâ Jo i in 29 Noemvre cal. veehiu anulu curentu o siedintia publica in sal'a cea mare a „seminariului Andreianu" in memoria Marelui Ar -chipastoriu Andreiu; Inceputulu la 7 6re ser'a.

* Filoxer'a SÎ mercuriulu. — Algemeine Zeitung primesce dela unu cultivatoria german, d. Bauer, care se afla stabilitu la San-Francisco, comunicarea remediului urmatoria, pe care lu-apliea de doi ani c 'unu deplinu snccesu in contra filoxerei. Plecandu dela aeestu faptu cunoscutu câ o mica cantitate de mercuriu este de ajansu pentru a garanta eoleetiu-niie de fluturi in contr'a molii loru si a altoru insecte, d. Bauer avu idei'a d'a amesteca pamentuiu care iu-conjdra radacinele vitieloru cu argilu amestecatu a-semenea cu mercuriu, si acest'a in propor ţ ia unei jumetate de uncie din aeestu metalu cu atât 'a argilu pentru unu picioru de vie, ceea ce face o cheltuiala de 80 pana la 100 franci pentru unu ectaru. Vitie atacate de filoxera au fost cu modulu acest'a scăpate, revenindu cu totulu in starea loru de mai nainte.

* Unu efectu ciudatn alu trăsnetului. — L a Aîmshouse in comitatulu Erie, in Statele-Uuite, se afla o domna anume Măr ia Seleye, alu cârei casu este o enigma pentru sciintia. Intr 'un'a din dilele din ver'a trecuta, in timpulu unei furtuni, acesta domna se afla pe pragulu usiei locuintiei sale, la Sardinia , cand deodată fu t rânt i ta la pameatu de trasnetu. E a remase leşinată o dra. Dupa câtev'a dile, se planşe câ are dureri intiepat6re la bratiulu stânga. Se chema unu medicu, care strangendu bratiulu cu putere in partea durerdsa, simţi sub epiderma unu corpu meta­licii. Facendu o taetura, scdse unu acu de impletitn. A dou'a di, domn'a Seleye simţi o asemenea durere si la brajţiulu dreptu, din care mediculu scdse unu acu de capu. Dela acesta epoca patrudieei si siepte ace de cusutu seu ace cu gămălie fura scdse din bra-tie seu din alte parti ale corpului bolnavei. Ceea ce este mai estraordinaru este, câ domn'a Seleye n'a a-vutu nici odată mania, pe care o au dre-care persone din secsulu ei, d'a inghiti ace seu alte mici obiecte metalice. Medicii dicu, câ acest'a cantitate de obiecte ascuţite n'a pututu se treca din organele digestive in carne fara a produce lesiuni grave. — Pare deci siguru, câ trasnetulu i a bagatu in corpu aceste di­ferite obiecte. Nu este fluidu mai subtilu si mai ca-pritiosu ca electricitatea.

* Loteriile si calcululu probabilitâtiloru dlu Gaston Tissandier publica in „La Nature" urmatâ-rea interesanta not i t ia :

„Loteriile se inmultiescu pe fie-care di. Ca e-cesta ocasiune vedemu pe tdta lumea, bogaţi si se­ra ci, asceptandu cu nesatiu si nu fara dre-care emo-tiune, liste pe care ni s'a parutu interesantu se le studiamu din puntulu de vedere sciintificu, fiind câ e intemeiatu pe calcululu probabilitâtiloru.

Marile loterii, despre care se face a t â t sgomotu, prin diuare, nu sunt altu ceva facia cu publiculu seau cu acei cari ieu bilete, de cât nisce mari insie-latori .

Numerulu bileteloru emise este a tâ t de mare, si acelu alu numeriloru câştigate a tâ t de micu in proportiune, in cât sortii de cascigu se reducu la o fracţiune neînsemnata. Unele loterii nu numera mai putienu de dâue milidne bilete; eu unu biletu deci, ai 1/2,000,000 sorti d'a castigâ premîulu celu mare.

Amu yedintu dilele aceste unu lncratoriu. tata de familie, inteliginte, muncitoriu, economu, care seie se crutie banii, sciind câ paraele mici facn fluviiele mari. Densulu mi-a d i su : — Domnule, amu luata d6ue-dieci bilete de loterie, de asta data spern ea voiu caşciga. — Acesta trasa m'a întristata fdrte multu. Eca, mi-disei, unu omu onestu, muncitoriu ai asiediatu, care, in vieţi a obicinuita nu cheltnesce cinci-dieci de bani fara băgare de seama si care a sacrificata dânedîeci de lei, trei dile de munca! ia sperant ia nebuna a unui cascigu inchipnitn. Mai a-dineori cu unu biletu, aveam 1/100,000 sorti, adeea o suta de mii de sorti contra un'a de-a nn caşciga. De aceea nici nu scascigâmu.

Spusei lucratoriului .* — Dar, pretene, de ai a-runcâ banii in gârla, ei t i-aru produce totu atât7» cât si lo ter i 'a ; ganditi-ve b ine! o suta de mii pre-babilitâti contra un'a. Vrei se joci ddue-dieci de lei cu mine la cârti ? — Oh! nu, domnule, nu jocu căr­ţile — Ei bine ! ai fi mai putienu nebuna jacandu cărţile de vreme ce ai juca cu sorti egali de cascigu.

Se observa ca loteriele numera pe langa pre-miulu celu mare, unu ore-care numeru de mii de van lore mai mica, de diece mii, cinci mii si o mie leL Se presupuneam ca intr 'o loterie cuprindiendu ddue milione de bilete, sunt ddue sute premii de o mie le i ; cu ddue-dieci bilete totu jacâai o ciudata partita, de vreme ee avemn diece mii sorti contra nâatra, fi-indu ca nu e de cât unu numeru easeigatoriu de diece mii bilete

Afara de acest'a, trebne se notamu, ca acela ca­re in aceste conditiani casei ga o miia de lei ca una biletu de anu lea, nu easeiga de cât de o mie de de ori mis'a sa, pe cand are diece mii de sorti ia cont ra i . . .

C o n c u r s e * Devenindu vacanta postula de docenţa la scoia

confesionala din Ecic'a-romana, cottala Torontala, p r o -topopiatulu B.-Comlositt — se eserie concursă pen t r a deplinirea ace lu ia cu terminu de alegere pe 3 0 . Dm-cemvre a. c. st. v.

Emolumintele suntu in bani 300 fl. in relntu pentru cortelu 40 fl. pentru conferintie 12 fl. pentru scrîpturistica 5 fl.

Sam'a 357 fl. Invetiatórea va fi obligata a invetiâ si mana-

duce invetiacelele in scóla si la lucrala de mana pe cât se potè mai framosa ; aşişderea se recere ca se scie si liaib'a magiara.— Recursele adresate Comite-tul«i parochialu, sunt a-je tramite conceraintelui pre-topopu Vichentie Sierbanu, — via N . Kikinda — la B.-Komlos pana la 25 Decemvre.

Comitetulu parochialu. In contielegere ca mine : V . S i e r b a n n , prot B-Comlom».

Prin acest'a se deschide concursu pentru ocu­parea postului de invetiatoriu la clas'a. I I . a seélei confesionale gr. or. romane din fíacasd/'a, protopres-viteratulu Bisericei-albe, cu terminulu de 16. Itoce»-

' we 1884. in care di seva t iné si actulu alegerii. Emolumintele sunt: a) Salariulu 320 fl. b) Cortelu libera in noula edificiu şcolare.

392 B I S E R I C A si S C O L ' A Anuln VIU.

i ) 24 metri cubici lemne de arau claa'a II. à 2 fl. 60 ir = 60 fl. din care are se-se incaldiasca ai scól'a

d) Pausialu pentru eonferintii. nvetiatoresci 12 fl. e) Pausialu pentru scnpturistica 10 fl. Doritorii de a ocupă acestu postn an a produce

mrmatórele : 1) Estrasu de botezu cumca sunt romani gr. or. 2) Testimoniu cumca an absolvatu pedagogi'a

intr'unu iî st'tutu din Metropoli'a nòstra. 3) Testimoniu de cualificatiune, si 4) Testimoniu de cualificatiune din limb'a ma­

giara spre a putea propune in scòla, in intielesulu legii tierii

Recurenţii sunt poftiţi a-se presenta intr'o do-inineca s é u serbatóre in s biserica spre a-si aretâ desteritatf-a in cantu si tipicu, dt-órece inyetiatorii sunt obligaţi a conduce cântarea in biserica.

Recursele astfeliu instruite au a-se adresa co­mitetului parochialu la adres'a Rev. Dnu Filìp Adam administratorula protopresviteratului Bisericei-albe, in Iam

Racasdi'a. 18. Noemvre 1884. st. v. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu Din protopopu tractualu.

Se escrie concursu pentru întregirea postului invetiatorescu din comun'a gr. or. Susan/, comitatulu Carasiu-Severinu, piotopresviteratulu Făgetului cu terminu pana in 20. Decemvre st r. a. c.

a) Emolumintele sunt in bani gafa 129 fl b) Pentru lemne din care are a-se incalzi si

acóTa 24 fl. c) Pentru scripturistica 4 fl. d) Pentru conferintiele invetiatoresci spese 10 fl. e) Simbn'a servitorinlui la scòla 10 fl. f) Naturale 20 meti de cucuruzu, si 10 meti de

grâu cui atu. g) Cortelu liberu si gradina de legumi. Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati

a-si trimite recursele lom, instruate conform prescri-seloru stat. org bis. si o d cons. Rev. Dnu Atana-siu Ioanoviciu, prot in Fagetu, pana la espusulu ter­minu, au a-se presenta in s. bis. spre a-si aretâ des-teritatea in cantu si tipicu.

Susani, in 2. Noemvre 1884. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu prot. tractualu A t a n a t i a l o a n o v i c i n , protopresr.

Se escile de nou concursu pentru întregirea pos­tului invetiatorescn din comun'a gr. or. Orinola, co-ttulu Carasin-Severinn, protopi esviteratnlu Făgetu­lui cu teiminu de alegere pe 27. Decemvre st. v. a. o. cand se va tiene si alegerea.

a) Emolumintele in bani gat'a 109 fl v. a. b) Spese pentru conferintiele invetiatoresci 3 fl. c) Spese pentru scripturistica 2 fi. d) Curatitulu scólei 3 fl. e) Lemne in natura 8 orgii, 4 orgii pentru scóla

si 4 pentru invetiatoriu. f) In naturale 15 meti grâu si 15 meti encuruzu. Cortelu liberu si gradina de legumi. Recursele instruite in sensulu stat org. si re­

gulamentului adresate corn. parochialu din Drinov'a

se le subscérna Revèr. Domnu Atanasiu Ioanovîciur

protopresvîteru in Fagetu. Drinov'a, în 1. Noemvre 188é.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu protop. tractualu atanasiu loanoviriu,

protopresT.

Pentru vacant'a staţiune cantoralo-iuvetiato-résca din comun'a bis. gr. or. Soldobagiu, in protopresvi-teratulu Oradii-mari, cottulu Bihorului, — prin a-cést'a se escrie concursu cu terminulu de alegere pe diu'a de 16/28 Decemvre 1884, cand se va tiene si a-legerea.

Emolumintele sunt : a) pentru şcolarii de ambe secsele de 6—12 (37) câte 1 fl. èra pentru cei de 13—15 ani (15) câte 50 cr. b) dela 71 fumuri de case câte 1 mesura (31 litre) de giâu, dintre cari cei mai miseri, d'au cucuruzu in greuntie, a 1 fl. 25 cr. apoi dela 40 fumuri, unde nu sc afla prunci de scóla câte 50 cr. c) un'a ju meta te sessiune din 16 jugere pa-mentu comasatu-aratoriu si livada, a 6 fl. d) pausi­alu, pentru conferintiele invetiatoresci 6 fl. era pen­tru scripturistica 5 fl. e) trei orgii de lemne numai pentru invetiatoriu, a 5 fl. f) si dela 8 liturgii pri­vate la anu, a 20 cr. dela 2 masluri pe anu a 50 cr. dela 6 cununii la anu, a 50 cr. dela 10 osfestanii la anu, a 10 cr. dela 10 inmormentari mari la anu, a 1 fl. 20 cr. dela 10 inmormentari mici, a 50 cr. si celelalte venite dela biserica, g) 20 lucrasi cu ma­nile, a 30 cr. h) cuartiru liberu in natura cu gradi­na de legumi, crumpene si cânepa de 1 / i de jugeru. — Sum'a emolominteloru 304 fl. 85 cr.

Aspiranţii la acést'a staţiune sunt avisati, re­cursele loru instruate conformu dispusetiuniloru Stat. org. adresate Comitetului parochialu ale tramite sub­scrisului parochn, ca presiedinte alu comit. par. per Mergita, p. u. Szépkk, in Szoldobâgy, pana la ter­minulu sus indicata, si presentendu-se pe diu'a ale­gem in st. biserica spre a si aretâ desteritatea ia cantu si tipiculu bisericescu.

Dela recurenţi se recere Testimoniu si despre limb'a magiara, cei cei ce vom precepe pomaritnlu si horticnltur'a vom avea preferintia.

Din siedinti'a Comitetului parorhialu gr. or. Sol­dobagiu, tienuta la 7/19 Noemv. 1884.

loanu Lazeu, parochn, prea. con», par..

Se escrie de nou concursu pentru îndeplinirea statinnei invetiatoresci romane confesionale gr. or. din Sredistea mica, cottulu Timisiului, protopresviteratulu Versietiului cu terminu de alegere pe 6*. Decemvre a. o. st. v- cand se va tiene si alegerea.

z) Emolumintele sunt in bani gat'a 300 fl. v. a.. b) Spese penti u conferintiele invetiatoresci 10 fl. c) Spese pentru scripturistica 6 fl d) 4 orgii de lemne in natura, din care are a

se incaldi si scóla. e) 2 jugere de vie. f) Cortelu liberu si gradina de legumi. Recursele instruite in sensulu stat org. adre­

sate comitetului parochialu din Sredistea-mica se le snbscérna prea On. D. Ioane Popovici, protopresvî­teru in Mercin'a per Varadi'a.

Sredistea-mica, in 31. Octomvre 1884. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu ppviterulu tractualu l o a n u P o p o v i c i . m. p».

Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din Arado. — Bedactoru respundietoriu : AUGUSTIN HAMSEA.