Paginirealizate deNEDEEABURCÃ

În numãrul viitor � un mini-album de imagini(construcþii realizate de arhitecþi evrei)

Interviu cuprof. univ. dr. arh.TIBERIU BENEDEK

Clasic...ºi romantic

- Sunteþi profesor universitar, doctor în arhitecturã ºiconduceþi Departamentul de patrimoniu imobiliar alF.C.E.R., aºadar, unul dintre foarte puþinii, poate chiarsingurul, la curent cu un subiect foarte actual pentru noi:sinagogile din România ºi starea precarã în care se aflãunele ditre aceste inestimabile comori din PatrimoniulCultural al României.

- Sinagogile au fost ºicontinuã sã rãmânã oproblemã acutã a Federaþiei!Dintre cele 1.500 de sinagogiºi case de rugãciune dinþarã, mai fiinþeazã acumabia98 ºi chiar aºa, nu toate suntfuncþionale. Mai rãu esteînsã cã acolo unde nu maisunt evrei, clãdirea, ca oriceimobil nefolosit, sedeterioreazã. Noi facemeforturi uriaºe pentruîmpiedicarea distrugerilor.Uneori uzarea jgheaburilor,a burlanelor, a þiglelor -lucruri aparent minore -poate fi fatalã pentruconstrucþie.

- Vã întinde cineva vreo mânã de ajutor?- Trebuie sã recunosc cã statul, în ciuda dificultãþilor

financiare în care se zbate, a elaborat, totuºi, trei proiectede restaurare - Sinagoga de la Orãºtie, Sinagoga Mare dinIaºi, cea mai veche din România, ºi Sinagoga de lemn dinPiatra Neamþ. Beneficiem, astfel, de o finanþare de stat de25 de milioane de lei noi (circa un milion de dolari). Sigur,sperãm cã vom fi sprijiniþi în continuare. Sunt 43 desinagogi care funcþioneazã, iar 18 dintre acestea suntclasificate oficial camonumente istorice. Bineînþeles, aces-tea stau, în primul rând, în atenþia noastrã. Dar ne preocupãºi situaþia celorlalte 25 de sinagogi în funcþiune. Sãmenþionãm ºi cele 20 de sinagogi declarate monumenteistorice, dar care, vai, numai adãpostesc slujbe religioase.Pe de altã parte, orice sinagogã este foarte importantã, înprimul rând, pentru cã reaminteºte de înfloritoarelecomunitãþi evreieºti de altãdatã. La începutul acestui an,am avut fericita posibilitate de a reconsidera programul delucrãri la sinagogi în 2007-2008. Dacã, iniþial, am prevãzutlucrãri în limita a douã milioane de lei noi, prin obþinereaunui semnificativ sprijin al statului (de 400.000 de lei noi)ºi a unor importante sume alocate acestui scop din fonduriprovenite de la Fundaþia �Caritatea�, vom reuºi sãdispunem de peste 32 de milioane de lei noi. Astfel, vomtrece la consolidarea ºi restaurarea Templului Coral dinBucureºti. Suntempe cale sã terminãm renovarea faþadelor

6 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 275-276 (1075-1076) - 1-31 mai 2007

La începutul secolului alXX-lea arhitectura euro-peanã se afla într-o perioadãde efervescenþã caracte-risticã prin cãutãri intense ºio imensã deschidere înspretot ce însemna noutate (înprimul rând a materialelor:metal, sticlã, beton armat),precum ºi prin abandonarearegulilor stricte ºi a rigoriloracademismului clasicizant.

În excepþionalul sãu dicþionar cronologic,Arhitectura secolului XX,arhitectul Vasile Þelea menþioneazã ºi exemplificã, dintr-operspectivã extrem de cuprinzãtoare, curajoasele tentative aleprincipalilor arhitecþi ai noului val de abandonare a �stiluriloristorice�, prin �intrarea în consonanþã cu posibilitãþile tehnice aleepocii�, precum ºi încercarea de integrare a creaþiilor acestora în�miºcãrile artistice cunoscute sub denumirea genericã de arta1900�. În acest cadru general, de eliberare din �corsetul regulilorstricte�, de entuziasm ºi cãutãri romantice a �cãii pentru creareanoii arhitecturi�, s-a ivit o întreagã pleiadã de arhitecþi evrei, extremde conºtienþi de �închistarea în care ajunsese miºcareaarhitecturalã� ºi care, într-o mãsurã poate chiar mai mare decâtceilalþi, s-au ridicat împotriva imitaþiei stilurilor istorice consacrate.

O �furie creatoare� perfect explicabilã, dacã þinem seama defaptul cã, de-a lungul timpului, activitatea artisticã a evreilor,altminteri bogatã, atât în Ereþ Israel, cât ºi în Diaspora, a fostîngrãditã de însãºi atitudinea ambivalentã faþã de artã a legii bibliceºi rabinice. Aºa se face cã, pe de o parte, unele versete ale Biblieiinterzic în mod expres picturile, sculpturile, �chipurile cioplite�,iar, pe de alta, tot Biblia, cu referire la Beþalel, considera inspiraþiaartistului de sorginte divinã. Dar, chiar ºi dincolo de opreliºtilereligioase, nesiguranþa economicã ºi socialã, expulzãrile repetateºi dãrile impuse evreilor i-au determinat pe aceºtia sã evite artamonumentalã ºi sã se concentreze asupra creãrii de ambienturisocial locative, în cadrul unui urbanism receptiv, fireºte, la noileexigenþe. Nu putem omite nici cã, de fapt, evreii nu erau admiºi în

ARHITEC}IARHITEC}IARHITEC}IARHITEC}IARHITEC}Ievrei din România

breslele artistice ale Europei creºtine, iar aceastã situaþie s-aschimbat abia la sfârºitul secolului al XVII-lea, o datã cuEmanciparea ºi Iluminismul. Cât despre restricþiile arhitecturale,acestea au fost abolite de-abia în sec. al XIX-lea (cf. GeoffreyWigoder, Enciclopedia Iudaismului).

Pentru moment, ne vom limita la o prezentare - din nefericire,succintã ºi inevitabil nedreaptã - a arhitecþilor evrei din þara noastrã,care, aºa cum menþioneazã Dorian Hardt în foarte binedocumentatul sãu studiu, Arhitectura (din monumentala lucrareContribuþia evreilor din România la culturã ºicivilizaþie, apãrutã sub coordonarea acad. N.Cajal z.l. ºi a dr. Hary Kuller, la Editura Hasefer,Bucureºti, 2004), au activat în câmpularhitecturii din România începând din jurulanilor 1900.Având, cei maimulþi, studiile fãcuteîn strãinãtate, ºi-au însuºit, fãrã efort, noiletendinþe arhitecturale, punând în evidenþãtrãsãturile comune ºi tendinþa de generalizarea limbajului formal tocmai creat.

Cel mai important dintre aceºtia a fostMARCEL IANCU (1895-1984), personalitateprodigioasã ºi multivalentã (s-a manifestat casculptor, pictor, arhitect, scenograf), asupracãreia vom zãbovi mai îndelung dupã ce, maiîntâi, vommenþiona succesele unor antecesorica JAKAB DEZSÖ ºi KOMOR MARCELL,despre care atât de puþinã lume îºi maiaminteºte. ªi asta, în ciuda faptului cã au lãsatposteritãþii nestemate arhitectonice ca PalatulCulturii din Târgu Mureº ori Primãria aceluiaºioraº. Tot ei au proiectat, în jurul lui 1900, importante complexe declãdiri în Oradea, Bucureºti, Sinaia ºi, ceva mai devreme, douãsinagogi în sudul Imperiului Austro-Ungar.

Întorcându-ne laMarcel Iancu,menþionãmcã acesta dobândisenotorietate încã din timpul studiilor în Elveþia, unde venise încontact cu ideile celui mai de seamã reprezentant al arhitecþilormilitanþi, Le Corbusier (1887-1965), acesta din urmã având meri-tul, unic în epocã, de a fi asamblat toate conceptele exprimate deprecursorii arhitecturii moderne într-un sistem unitar, impregnatde forþa polemicã, vie, caracteristicã oricãrei expuneri valoroaseºi inedite. ªcoala-laborator Bauhaus, înfiinþatã în 1919, la Weimar,a atras în pregãtirea studenþilor mari personalitãþi artistice dinavangarda europeanã, constituind, de asemenea, un jalonimportant în structurarea unei personalitãþi de anvergura lui MarcelIancu.

În România, miºcarea de avangardã �autodesfiinþatã� în 1922(anul reîntoarcerii lui Marcel Iancu în þarã), prin �demisia� lui TristanTzara, capãtã acum forme noi, contaminate de dezvoltareaconstructivismului de la �Contimpo-ranul�, campion absolut al acestui dinurmã curent devenind însuºi MarcelIancu. El asistase la naºterea dadais-mului, însã militase, deosebit de grupullui Tzara, pentru o formã a lui con-structivã. Ion Pop, în cartea sa despreavangarda româneascã (Editura pentruLiteraturã, 1969), reliefeazã tezele noi,echilibrate, referitoare la noua arhitecturã,aduse acasã de Marcel Iancu ºi pe careacesta le-a prezentat atât în�Contimporanul� (revistã întemeiatã

împreunã cu Ion Vinea), cât ºi în lucrarea Cãtre o arhitecturã aBucureºtilor, publicatã în 1925 împreunã cu arhitecþii HoriaCreangã, Octav Doicescu ºi Bubi Georgescu.

Confratele nostru, Geo ªerban, angajat de multã vreme înnobila încercare de a impune atenþiei contemporaneitãþiipersonalitatea impetuosului pictor ºi arhitect - atât în România,cât ºi în Israel, unde Marcel Iancu a trãit ºi activat dupã 1940 -, neinformeazã cã, deocamdatã, au fost inventariate 36 de clãdiriaparþinând arhitectului avangardist. (Pentru amãnunte, extrem

de interesante, dar pe care restricþiile de spa-þiu ale revistei nu ni le îngãduie, cf. vol. Noiîntâlniri la Ierusalim, organizate ºi consemnatede Costel Safirman ºi Leon Volovici, editat deInstitutul Cultural Român, Bucureºti, 2007, pp.263-288.) Arhitectul Vasile Þelea (op. cit., p. 53)le semnaleazã cu minuþie, apreciind cã MarcelIancu �a fost principalul animator în afirmareavalenþelor arhitecturii moderne la noi�, nu doarprin activitatea publicisticã ºi participarea laevenimentele avangardiste europene, cât ºi�prin realizarea primelor locuinþe moderne�.Una dintre acestea (Locuinþa Fuchs, str.Negustori nr. 33, Bucureºti, 1927 - vezi foto),este consideratã de domnia-sa ca fiind �primalocuinþã manifest a arhitecturii moderne de lanoi�.

O altã personalitate care s-a impus laînceputurile arhitecturii moderne, prin expre-sivitatea realizãrilor sale, a fost RUDOLFFRÄNKEL (elev al lui Erich Mendelsohn), care,

pribeag austriac fiind, a cãutat, în 1934, în România, un refugiu dincalea ameninþãrii naziste. Apreciat ºi susþinut de arhitecþiimoderniºti români - mai cu seamã deHoria Creangã -, el a proiectatvile, clãdiri cu apartamente ºi birouri, iar, conform arhitectuluiDorian Hardt, cea mai reuºitã dintre clãdirile sale este aceea careinclude sala cinematografului �Scala�, în proiectarea cãreia aaplicat celemai inovatoare principii de arhitecturã ºi dotare tehnicãale vremii. Pentru cã, la un moment dat, i s-a contestat dreptul lasemnãturã, multe dintre lucrãrile sale vor rãmâne, probabil, pentrutotdeauna neidentificate. De altfel, Fränkel va emigra (cam pe lafinele anilor �30) în Occident.

Scriind despre Marcel Iancu ºi Rudolf Fränkel ºi situându-i peun palier distinct, considerãm esenþialã nu numai contribuþiaacestora la dezvoltarea arhitecturii din România, cât ºi, extrem deimportant, faptul cã cei doi au fost deschizãtori de drum pentrulungul ºir al arhitecþilor evrei care au continuat sã explorezepotenþialul arhitectural al epocii, racordându-se, prin participareºi deschidere cãtre aceleaºi orizonturi ale cãutãrilor europene.

Trec pragul casei domnuluiDORIAN HARDT ºi, dintr-o datã,mã invadeazã o imensã liniºteinterioarã. O simt, foarte aproapede mine, pe doamna Dorina, care ne va însoþi,pe domnulDorianHardt ºi pemine, pe parcursulîntregii noastre conversaþii.

- Câte ceva despre activitatea dvs.profesionalã?

- M-am numãrat printre primii studenþi ai luiHarry Stern. El a reuºit, cu ajutorul câtorvacolegi, sã închege un colectiv de tineripasionaþi, un fel de atelier de format arhitecþi.Se întâmpla prin �41, în cadrul ºcolii nou createa profesorului Abasohn; dupã �42, aceastãsecþie a funcþionat în cadrul ºcolii evreieºti ainginerului Bercovici. Fãcea totul cu multãdãruire, dar cu mijloace financiare extrem dereduse.

- Nu sunteþi singurul care îºi recunoaºte înprof. Stern unmaestru. Despre d-sa sunt foartemulte de spus. Acum, însã, aº vrea sã revenimla dvs.

- Eram atent la ceea ce se petrecea în afarã.Proiectul meu de diplomã reprezenta o clãdireasemãnãtoare cu una din cele ale lui LeCorbusier. Continuare în pag. 7

REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 275-276 (1075-1076) - 1-31 mai 2007 7

Urmare din pag. 6

ºi a ambianþei Sinagogii Mari. Vom începe lucrãri în 21 delocalitãþi. Probabil, la unele vom reuºi sã facem abiaexpertiza tehnicã ºi proiectarea, la altele vom executaconsolidãri, renovãri ºi chiar restaurãri.

- Ce se întâmplã cu cimitirele?- Guvernul Tãriceanu s-a dovedit receptiv la aceastã

problemã. Astfel, a fost formatã o comisie inter-guvernamentalã care are tocmai sarcina de a elabora unprogram pentru salvarea cimitirelor ºi la care acum selucreazã înmod concret, acþiunea fiind în plinã desfãºurare.În afarã de asta, comunitãþile contribuie cu eforturi proprii.ªi, mi se pare absolut lãudabil cã existã primãrii careintervin cu bani din fonduri locale...

- De exemplu?- La Botoºani, la Cluj, la Oradea, la Satu-Mare...-Domnule Benedek, ºtiu cã sunteþi profesor în Institutul

�IonMincu� ºi cã aþi fost decan al Facultãþii deArhitecturã.De asemenea, prorector al Institutului �Ion Mincu�. Acumactivaþi ca profesor de proiectare de arhitecturã la �SpiruHaret�. Aþi desfãºurat ºi desfãºuraþi o activitateprodigioasã, formând generaþii întregi de studenþi... Cei pecare i-am întrebatmi-aumãrturisit cã vã sunt recunoscãtori,cã vã respectã ºi vã iubesc în continuare...

- Exageraþi. Dar, tot ce pot spune este cã nu-i profesorbun cel pe care nu-l depãºesc elevii sãi. Pe mine m-audepãºit toþi ºi sunt foarte mândru de asta! Cum spuneaMoisil: �titlul� se pune la sfârºit.

Sinagoga Mare la 161 de ani

În decursul celor trei sau patru vizite(mult prea scurte), pe caremaestrulMIHAILCAFFE ni le-a fãcut la redacþie, ceea ce m-aizbit de la bun început a fost nobleþeaconferitã, pe de o parte, de vigoareainteligenþei ºi de vastitatea culturii, iar, pede altã parte, iradiind din strãfundurile fiinþeisale, nobleþea strãveche a bunicilor bunicilorsãi de la Cordoba, de la Veria, de la Toledo.

- Cum aþi ales arhitectura?- Împins de un unchi. Eu aº fi vrut sã mã

fac medic. E drept, însã, cã eram talentat ladesen. Am frecventat ªcoala de Artã a luiMaxy, unde am fost coleg cu Vily Juster.Dintre toþi cei de acolo, noi am fost singurii

care s-au fãcut arhitecþi.- O lucrare la care þineþi în mod deosebit?- Menora din faþa Templului Coral.- Ce lucraþi acum?- Un ansamblu de pensiuni ºi hoteluri la Poiana Braºov... Mai sunt profesor la

Institutul �Ion Mincu� ºi la �Spiru Haret�.- Mai aveþi studenþi evrei la Arhitecturã?- Pentru moment, o singurã studentã, la �Spiru Haret�...- Domnule Caffe, aº vrea ca, în calitatea dvs. de profesor sã enumeraþi câþiva

arhitecþi evrei din perioadamodernã (împreunã cu operele lor cele mai de seamã).Vã numãraþi printre foarte puþinii care au autoritatea de a alege.

- Aº vrea sã nu-i repet chiar pe toþi cei din studiul dlui Hardt, care au devenit,astfel, mai cunoscuþi. Sã încercãm: Horia Goldstein Maicu - vile la Constanþa ºi totacolo Hotelul Continental, acum demolat; a fost coautor la Casa Presei Libere, laSalaMare aPalatului,Ansamblul TeatrulNaþional-Hotelul Intercontinental,Ambasada

României la Viena ºi Amba-sada României la Varºovia º.a.Jean Monda - Ateliere la Uzi-nele �Progresul� din Brãila,Complexul de Construcþii deMaºini, Tohan, din Braºov,Imobilul Frascati de pe CaleaVictoriei (cu sala de Teatru �C.Tãnase�). Vily Juster - coautorla Teatrul de Varã �Nicolae

Bãlcescu�, la Complexul sportiv Floreasca, la Teatrul de Varã din Parcul Naþional, lastadionul �Lia Manoliu�. Harry Stern - Pavilionul de expoziþii în Parcul Herãstrãu(cuAscanioDamian) ºi, împreunã cuNicolaeMedilanski, Complexul SportivDinamodin ªos. ªtefan cel Mare. Dan Bacalu - ansambluri de locuinþe, coautor laCinematograful �Înfrãþirea între popoare�.G.Levy, împreunãcuH.Marcus - Institutulde Ftiziologie Filaret.TiberiuBenedek - coautor la Primãriile dinBaiaMare ºi Bistriþa.Mina Laurian � coautoare la Sanatoriul pentru adulþi (500 de paturi) din Mangalia.Sara Lychiardopol - Casa deCulturã dinGalaþi.LeonGarcia - coautor la CasaRadio.Au mai construit enorm: Mihail Doliner, Aurel Focºanu, Robert Glasberg, SandyHerivan, H. Herºcovici, LeonHirsch,MiºaHoffman, I. Mahler, MarcelMaller, I. Mandi,Heinrich Marcus, Leopold Medilanski, Mauriciu Silianu, Leon Silion ºi mulþi, mulþialþii.

- Putem insista asupra câtorva dintre dânºii?- Leon Garcia a fost un mare arhitect ºi un om deosebit. Marcel ºi Mina

Laurian - mai ales Mina, o profesionistã desãvârºitã. Marcel Mahler, un om deculturã, cu multã prestanþã, de talia lui Locar. Leon Srulovici - o persoanã foartespecialã, extrem de talentat, foarte inventiv - este omul la care apeleazã Patriarhiaori de câte ori are nevoie de un specialist în construcþii bisericeºti.HeinrichMarcusa început ºi a pus la cale o disciplinã specialã a arhitecturii, care este peisagistica(arta grãdinilor ºi parcurilor). Gheorghe Sebestyen - un erudit în istoria arhitec-turii medievale, o mare figurã care n-a strãlucit prin nici o casã, a fost �doar� unmare gânditor, un profund cunoscãtor al problemelor economice ale arhitecturiilocuinþei. Meritã menþionat ºi fratele sãu,Victor Sebestyen, autorul proiectului dereconstrucþie ºi sistematizare a Galaþiului, precum ºi Nicolae Kepes. Vily Juster,colegul meu de la Maxy, foarte talentat, serios, aplicat - pe scurt, un artist demarevaloare, care a fãcut arhitecturã de cea mai bunã calitate, afirmându-se înproiectarea de clãdiri de locuit din prefabricate, personalitate complexã, artisticãºi tehnicã (a fost ºi un pictor foarte valoros). Cred cã cel mai talentat dintre noitoþi a fost Nathan Stopler, care a murit în Israel...

- De ce era atât de iubit profesorul Stern?- La ªcoala lui Bercovici, principalele ajutoare ale lui Stern au fost Dorian

Hardt ºi Ignace ªerban (Rosenberg). Se completau deminune, fiindcã Hardt aveatehnicã, iar ªerban multã sensibilitate artisticã. La un moment dat, tocmaiterminaserã o vilã la Olãneºti, foarte izbutitã... Dar, în loc sã se bucure, Sterncontinua sã se agite în jurul scãrii de la intrare... Pânã la urmã s-a aflat ce anumecãuta: o piatrã scobitã natural ºi îndeajuns de frumoasã, pe care s-o punã acolo,ca sã aibã pãsãrelele de unde sã bea apã...

- Vãd cã v-a impresionat mult...- Ei, eu am fost întotdeauna un romantic!

ZIDITORI IN TIMP,ZIDITORI IN SPA}IU

�O aventurãcare a duratzece ani� -despre albumul�Sinagogiîn România�(autori:arh. Aristide Strejaºi arh. LucianSchwarz) �convorbirecu arh. ARISTIDESTREJA(PAG. 8)

� Sinagoga Maredin Bucureºti - renovatã.

(Foto: SERGIUICZKOVITS)

- Vã atrãgea Le Corbusier?- Nu întru totul. Pe mine mã preocupau

foarte mult detaliile, spre deosebire de el, carenu le acorda nici o importanþã.

- Puteþi sã-mi vorbiþi despre o lucrare carev-a reuºit foarte bine, de care vã declaraþimândru?

- N-am nimic de care sã fiu mulþumit, poatenici n-aº fi fost în stare sã facceva care sã mã mulþumeascãpe deplin. Eu n-am fãcut doarcase, am fãcut arhitecþi!

- ªi totuºi?- Am fost arhitect-ºef în

I.P.C.T., am coordonat activitãþide proiectare de locuinþetip, am proiectat locuinþela Hunedoara, un complexsanatorial la Otopeni... Sãmai amintesc Pavilioaneleromâneºti la Târgul de laPoznan ºi Praga, din 1949, ºiPavilionul românesc la Târgulde la Viena, din 1950. Am fostconferenþiar la Catedra deºtiinþe tehnice a Institutului deArhitecturã �Ion Mincu� din

Bucureºti. Am fost ºi prorector al acestuiinstitut. Am încercat sã rãstorn lumea ºi n-amreuºit...

- Cele mai frumoase amintiri?- Întreaga perioadã în care am lucrat în

cadrul colectivului condus de profesorul Stern- au fost momente irepetabile, eram cu toþiiînsufleþiþi de o solidaritate realã... - a fost cevaabsolut ieºit din comun. Dar, uitasem sã spun,înainte de asta, ammai trecut printr-o experienþãfoarte romanticã... Se întâmpla prin anii �29,dacã-mi aduc bine aminte; am activat atuncicâþiva ani în organizaþia sionistã �HaºomerHaþair�. A fost ceva foarte special... pentru unbãiat de o vârstã cuprinsã între 10 ºi 14 ani... Înorice caz, de acolo am ieºit cu sentimente ºivederi de stânga pe care le-am pãstrat pânã azi.

- Ce faceþi acum?Dupã un moment de tãcere, vorbele dlui

Hardt izbucnesc impregnate de tainica forþã atuturor tristeþilor reprimate:

- Iubesc arhitectura,care nu ºtiu ce este...

�Iubesc arhitectura, care nu ºtiu ce este...�

*În studiul sãu, Dorian Hardt menþioneazã circa 100 dearhitecþi evrei care au creat în România secolului al XX-lea, iar Vasile Þelea, înlucrarea anterior citatã, o cifrã de acelaºi ordin. Câþiva dintre aceºtia au avut,indubitabil, o importanþã deosebitã, dar, prin valoarea ºi numãrul lucrãrilor, s-aumai fãcut remarcaþi mulþi alþii, cãrora li se alãturã aceia care nu au avut ºansa dea cãpãta multe comenzi, dar, ale cãror realizãri, rãspândite pretutindeni prin þarã,au contribuit la dezvoltarea Capitalei ºi a oraºelor noastre. O singurã paginã derevistã nu-i poate cuprinde pe toþi, iar încercarea de a alege doar câteva numepoartã într-însa sâmburele primejdios al subiectivitãþii. Pe deplin conºtienþi deriscuri, suntem, totuºi, nevoiþi sã optãm pentru aceastã variantã, sperând totodatãcã, în numere viitoare, vom avea prilejul sã revenim. Momentan, pentru a ieºi dinimpas, am apelat la ajutorul domnului prof. dr. Mihail Caffe. Pe domnia sa l-amrugat sã ne vorbeascã atât despre sine, cât ºi, graþie competenþei sale profesorale,sã ne recomande acei câþiva arhitecþi la care ne vom referi pentru început.

� Proiect-machetã de JEAN MONDA

� Casa Fuchs�M

ARCEL

IANCU