"Soluþiile smart-city îmbunãtãþescsensibil viaþa cetãþenilor ºi aduc

economii la bugetul public"l "La nivelul administraþiei centrale, este esenþialã implicarea în a ajuta administraþiile locale

pentru implementarea proiectelor de Smart City ºi finanþarea acestora"l "Tehnologia nueste folositã suficient de bine în România în sprijinul cetãþenilor din cauza autoritãþilor ºilipsei de competenþe în general ºi de resurse"lVegacomp a semnat un parteneriat cu

ARSCM (Asociaþia Românã de Smart Cities ºi Mobilitate) pentru a coordona Proiectul numitAcademia Smart City, respectiv primele cursuri de Smart City din România

(Interviu cu domnulCornel Bãrbuþ, CEO al

Vegacomp Consulting)

Reporter: Cum a evoluat indus-tria smart city, în ultimii ani, înRomânia? Cât de mult este folositãtehnologia în beneficiul cetãþenilor?

Cornel Bãrbuþ: Industria SmartCity a evoluat în România în patruani de la zero+ la peste 100 de so-luþii Smart City implementate în di-verse oraºe din România. În 2015 afost primul eveniment despreSmart City organizat în Bucureºtide cãtre Smart Cities of România,dupã care în fiecare an au crescutexponenþial evenimentele legatede Smart City, ajungând ca în ia-nuarie 2018 sã avem ºi primul eve-niment legat de Smart City organi-zat de o singurã companie (Sie-mens, în Bucureºti). La nivel de ad-ministraþii, anul trecut, erau dejapeste 100 de City Manageri dincele 330 de oraºe existente înRomânia.

Tehnologia nu este folositã sufi-cient de bine în România în sprijinulcetãþenilor din cauza autoritãþilor ºilipsei de competenþe în general ºide resurse. Aici este mult loc. ªi si-gur cã trebuie adãugat ºi faptul cãîn România existã riscul foarte mareca tehnologia sã fie utilizatã abuzivîn dauna unor persoane care nu uti-lizeazã tehnologia.

Reporter: Este conceptul smart

city o nouã gãselniþã pentru a chel-tui bugetul public? Pot înþelege ac-tualii funcþionari din administraþii-le publice avantajele unui oraºsmart?

Cornel Bãrbuþ: Nicidecum nueste o gãselniþã. La început mi sepãrea ºi mie o modã, un trend.Însã dupã ce am implementat 3proiecte pilot pot spune cã elechiar îmbunãtãþesc sensibil viaþaºi confortul cetãþenilor ºi în plusaduc economii la bugetul public.ªi dau doar câteva exemple sim-ple pentru reducerea cheltuielilorpublice absolut justificate ºi meri-torii: iluminatul stradal cu led-uricontrolate de la distanþã wireless,parcãrile inteligente cu mai multetipuri de senzori de parcare, infra-structura IT ºi de telecomunicaþii(de obicei sunt multe suprapuneriºi cheltuieli nejustificabile la de-partamente diferite ale primãriilorºamd).

Este în creºtere nivelul de înþele-gere al actualilor funcþionari dinadministraþiile publice, fapt reflec-tat de Asociaþia AdministratorilorPublici din România (un City Mana-ger este în legislaþia românã numitAdministrator public) ºi creºtereaacesteia în ritm exponenþial. Înplus, începând cu 2018 se vor face

10 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

Smart City

5 module pentru funcþionarii pu-blici de curs despre Smart City toc-mai pentru a înþelege conceptulde Smart City ºi avantajele unuioraº inteligent.

Reporter: Care ar trebui sã fie ro-lul autoritãþilor în dezvoltarea con-ceptului de smart city?

Cornel Bãrbuþ: Autoritãþile pot fidriver sau co-pilot. În funcþie de re-sursele ºi competenþele disponibi-le. Asta la nivelul administraþiilorlocale, însã la nivelul administraþieicentrale este esenþial sã existe oimplicare în a ajuta administraþiilelocale pentru implementarea pro-iectelor de Smart City ºi finanþareaacestora. Mai ales cã sunt multefonduri europene pentru acesteproiecte pe care alte þãri le accesea-zã ºi noi... pauzã.

Reporter: Ce înseamnã un oraºinteligent? Cum vedeþi dumnea-voastrã idealul?

Cornel Bãrbuþ: Un oraº inteli-gent este înþeles azi în foarte multefeluri. Practic am întâlnit atâteapercepþii/rãspunsuri câþi oameniam întrebat. Pentru mine un oraºinteligent nu este despre tehnolo-gie, ci despre oameni. Apoi, unoraº inteligent este pentru mine oaltã erã de dezvoltare a societãþii,care a depãºit faza monopolurilorºi a trecut în faza de co-laborativ,co-participativ. Este vorba despreintegrare (foarte multã informaþieºi mulþi senzori) ºi despre transpa-renþã (open data ºi big data). Româ-nia are nevoie de mai multã trans-parenþã pentru a creºte ºi nu nu-mai pentru a îndepãrta corupþia.

Un oraº inteligent ideal estepentru mine unul în care fiecarecetãþean este ascultat de adminis-traþia localã ºi primeºte un rãs-puns în maxim 24 ore, indiferentcare o fi el, un oraº în care tehno-logia ajutã pe toþi ºi nu doar pe ceicare vor sã fie ajutaþi, dar ºi în careexistã spaþii pentru oameni, crea-þie, inovaþie, respiro, care sã fie cuzero tehnologie ºi cât mai aproa-pe de naturã.

Reporter: Unde se aflã România,în acest moment, din punct de ve-dere al dezvoltãrii conceptului desmart city?

Cornel Bãrbuþ: Suntem abia laînceput. Deºi avem douã ghiduri

11

(continuare în pagina 12)

de Smart City, unul fãcut de AAPR(Asociaþia Administratorilor Publicidin România) ºi altul de MCSI - Mi-nisterul Comunicaþiilor ºi SocietãþiiInformaþionale, conceptul de SmartCity ar trebui tradus în standardeîn limba românã, dar ºi adaptat laspecificitãþile spaþiului românesc.Estimez cã în urmãtorii 2-3 aniacest concept va avansa foarte mult,în special pentru cã se vor face multmai multe proiecte în România.

Reporter: De ce nu este Bucu-reºtiul un oraº smart?

Cornel Bãrbuþ: Din cauza autori-tãþilor.

Reporter: Cât de expus este unoraº "smart" atacurilor cibernetice?Cum pot fi ele contracarate?

Cornel Bãrbuþ: Este expus ca ori-ce proiect informatic. Cu cât seface cu mai multã responsabilitate,cu atât mai puþine riscuri sunt. Exis-

tã destule soluþii de protecþie ci-berneticã, aºa cum în acelaºi timpºi atacurile cibernetice evolueazã.Cu responsabilitate, atenþie ºiaccent pus pe Operareºi Întreþinere în pro-iectele de SmartCity se pot evitap r o b l e m e l emajore prinment e n a n þ ãpreventivã ºiaudituri de Se-curitate ciber-neticã regulate,efectuate de 3rdparties specializate.

Reporter: Cât de multcreºt

e calitatea vieþii cetãþeanuluiîntr-un oraº inteligent? Cum pot fidezvoltate sustenabil comunitãþilelocale din România?

Co r n el B ãr b uþ : Sunt multeaspecte în care se vede creºtereacalitãþii vieþii cetãþeanului într-un

oraº inteligent. Practic prin fiecareverticalã de Smart City (un raporteuropean din 2014 numit "Map-

ping the Smart Cities in the EUmenþioneazã 6 vertica-

le: Smart Economy,Smart Mobility,

Smart Environ-m e nt , S m ar tPeople, SmartLiving ºi SmartGovernance)se creºte acea-

stã cal itate avieþii cetãþeanu-

lui. Este mai greude evaluat în procen-

te sau alte unitãþi de mã-surã la acest moment, dar statistici-le aratã cã cetãþenii sunt mult maimulþumiþi de oraºele ºi administra-þiile lor dupã implementarea ace-stor proiecte de Smart City.

Sunt multe soluþii de dezvoltaresustenabilã a comunitãþilor dinRomânia prin proiecte Smart City,

dar amintesc doar una acum: teh-nologizarea asistenþei sociale. Secheltuie azi o grãmadã de bani aiu-rea ºi rezultatele sunt mai multdecât nesatisfãcãtoare, însã senzo-rii, aplicaþiile medicale (e-Health) ºide asistenþã socialã (de tip SeniorCare) ajutã enorm de mult comuni-tãþile locale pe termen lung.

Reporter: Care este, din punctuldumneavoastrã de vedere, "celmai smart" oraº din lume?

Cornel Bãrbuþ: În noiembrie2016 premiul pentru cel mai SmartCity din lume a fost acordat deWorld Smart City Congress în Bar-celona oraºului New York. Eram laBarcelona ºi aºteptam ca la premii-le Oscar sã anunþe mãcar câteva ar-gumente pentru finaliºti, de ce aufost aleºi în finalã, dar nu au spusnimic. Ce are New York-ul diferitde alte oraºe? Am avut ocazia sãîntâlnesc reprezentanþi ai primãrieicare mi-au dezvãluit douã din se-cretele lor:

12 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

Smart Cityurmare din pagina 11

"Un oraºinteligent ideal este

pentru mine unul în carefiecare cetãþean este

ascultat de administraþialocalã ºi primeºte un

rãspuns în maxim24 ore".

A. În primãria din New York exis-tã un colectiv de 8 oameni dedicaþispecial doar pentru proiecte ºi so-luþii Smart City. În plus primaruleste dedicat, a comandat un stu-diu cu viziunea dezvoltãrii pe 10ani ºi pune ºi bani (100 milioane dedolari în 2016) la dispoziþia IMM-urilor ºi start-up-urilor pentru a re-z olv a pr oble m a c e t ãþ e ni lor

oraºului.

B. Preocuparea lor majorã eraatunci cum ar putea sã ajungã latimpul de implementare al unuiproiect Smart City sã nu depãºeas-cã un an de la momentul primei di-scuþii cu o firmã. ªi asta pentru cãtehnologiile se învechesc destul derepede ºi birocraþia este ºi la ei des-tul de mare.

Reporter: Care sunt principaleleproiecte ale Vegacomp Consultingîn industria "smart"?

Cornel Bãrbuþ: Vegacomp Con-sulting a implementat toate cele 3proiecte pilot ale Telekom Româ-nia de pânã acum, în Bucureºti, înParcul Tineretului din Sectorul 4, în2015 - 2016, în Constanþa ºi Piatra

Neamþ în 2017, fiecare având par-teneri diferiþi (CISCO, ZTE ºi Hua-wei) ºi soluþii diferite. În plus, Vega-comp a semnat cu Primãria AlbaIulia un Acord de colaborare în2017 pentru furnizarea soluþiilorpr opr i i V e g ac om p d e S m ar tParking (50 de senzori de parcarewireless bazaþi pe LoRaWAN pro-duºi în România) ºi Smart Metering(telecitirea contoarelor de electri-citate, apã ºi gaz prin LoRaWANîntr-o singurã aplicaþie). În 2018Vegacomp a semnat un partene-riat cu ARSCM (Asociaþia Românãde Smart Cities ºi Mobilitate) pen-tru a coordona Proiectul numitAcademia Smart City, respectiv pri-mele cursuri de Smart City dinR om âni a . P r i m u l c u r s nu m i t"Introducere în Smart City" va fi înperioada 21-23 februarie 2018 ºi vafi urmat de alte 2 sesiuni în 2018(n.r. interviul a avut loc la începutullunii februarie). Ar urma un alt cursde Smart City ºi în Londra în aprilie2018, precum ºi alte niveluri decursuri ulterioare.

Senzorii de parcare bazaþi pe

Lora (soluþie de Smart Parking)sunt în prezent instalaþi ºi funcþio-nali în 5 oraºe din România, iarSoluþia de Smart Metering funcþio-neazã de aproape un an la un maremall din Bucureºti ºi de peste 4 lunila site-urile de telefonie mobilã aleunui operator de telecomunicaþii.

Reporter: Existã în România maimulte proiecte pentru "smart city",însã, la nivel naþional, nu avem ostrategie coerentã pentru dezvol-tarea acestui domeniu. Consideraþicã Strategia de Dezvoltare a Ro-mâniei ar trebui sã includã ºi un ca-

pitol despre "smart city"?

Cornel Bãrbuþ: Evident cã da.Dar mai sunt ºi alte opþiuni princare autoritãþile centrale se pot ºitrebuie sã se implice în promova-rea proiectelor Smart City în Româ-nia în urmãtorii ani.

Reporter: Vã mulþumesc!

13

"Sunt multe soluþii de dezvoltare sustenabilãa comunitãþilor din România prin proiecteSmart City, dar amintesc doar una acum:

tehnologizarea asistenþei sociale.Se cheltuie azi o grãmadã de bani aiurea ºi

rezultatele sunt mai mult decâtnesatisfãcãtoare, însã senzorii, aplicaþiilemedicale (e-Health) ºi de asistenþã socialã(de tip Senior Care) ajutã enorm de mult

comunitãþile locale pe termen lung".