inspectoratul general pentru situaÞii de urgenÞˆ...-avarierea serviciilor de pompieri ”i...

Mãsuri de prevenire a incendiilor Mãsuri de prevenire a incendiilor postseismpostseism

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ


Miºcãrile seismice reprezintã fenomene naturale care,�din cauza efectelor distrugãtoare au preocupat lumea din cele mai îndepãrtate timpuri ale istoriei, ºi care acþioneazã pe suprafeþe mari, cauzând într-un timp scurt un numãr foarte ridicat de victime omeneºti ºi pagube materiale însemnate, dezechilibre ecologice, tulburãri ale stãrii psihice, de sãnãtate ºi morale ale populaþiei.

Pentru restabilirea situaþiei este necesar, de regulã, un numãr mare de forþe ºi mijloace de intervenþie, coordonate în baza unor planuri speciale de acþiune în caz de cutremur.


91 Dobrogea de Nord92 Dobrogea de Sud90 Marea Neagrã

9DOBROGEA

81 Nordul Câmpiei Române82 Sudul Câmpiei Române80 Graniþa Româno-Bulgarã

8MUNTENIA DE EST

71 Cîmpulung72 Oltenia de Nord 73 Oltenia de Sud

7MUNTENIA DE VEST

61 Fãgãraº62 Tîrnãveni63 Sãlaj64 Deva65 Cluj66 Bistriþa

6TRANSILVANIA

51 Bucovina52 Moldova Centralã

5MOLDOVA

41 Oaº42 Viºeu40 Graniþa de Nord Româno-Ungarã

4MARAMUREª

31 Carei32 Bihor30 Graniþa Româno-Ungarã

3CRIªANA

21 Sînicolau Mare22 Arad23 Timiºoara24 Moldova Nouã20 Graniþa Româno-Sârbã

2BANAT

11 Cutremure intermediare12 Cutremure normale

1VRANCEA

ZONECODPROVINCII


81

8171

71

71

71

71

71

72

72

72

72

82

82

82

82

82

82

66

92


România este o þarã cu seismicitate relativ înaltã

29 august 1471

8 noiembrie 1620

12 iunie 1701

26 octombrie 1802

1908, M=7,1

31 mai 1738

10 noiembrie1940, M=7,7

4 martie 1977, M=7,4

1916, M=6,4

11 ianuarie 1838prima evaluare a victimelor

984primul cutremur consemnat

30 august 1986, M=7,1

30 mai 1990, M=7,0

31 mai 1990, M=6,3


Seismele produse în zona Vrancea� DX� R� SDUWLFXODULWDWH�deosebitã prin mecanismul de producere multiºoc ºi a situaþiei singulare pe care o reprezintã focarul intermediar, fapt ce a determinat sã fie studiate din toate punctele de vedere de specialiºti români ºi strãini.

�de altfel nu existã nicãieri în lume o concentrare de populaþie atât de expusã la cutremure generate în mod repetat de aceeaºi sursã�...

Charles H. Richter


Ordonanþa de Urgenþã nr.21/15.04.2004

privind

SISTEMUL NAÞIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃ


Efectele incendiilor rezultate în urma cutremurelor pot fi agravate de:-densitatea populaþiei,-condiþiile meteo, -prezenþa surselor de mare risc prin industrializarea zonei,-avarii ºi disfuncþionalitãþi majore la sistemele de producere, distribuþie ºi furnizare a curentului electric,-avarierea reþelelor de distribuþie a apei,-întreruperea temporarã sau afectarea sistemului de telecomunicaþii,-blocarea sau distrugerea carosabilului, -avarierea serviciilor de pompieri ºi protecþie civilã, -organizarea activitãþilor de prevenire ºi acþiunilor de intervenþie premergãtor acestor tipuri de dezastre, -gradul de pregãtire al populaþiei pentru prevenirea incendiilor ºi asigurarea primei intervenþii în aceste situaþii.


1 noiembrie 1755 - Lisabona (M=7,4)

un cutremur ce a declanºat un tsunami

pagube datorate cutremurului�inundarea totalã a oraºului.

pagube datorate incendiilor post seismdistrugerea completã oraºul. Peste 60.000 persoane au murit în Lisabona ºi alþi peste 1.000 în alte zone. Cutremurul a fost simþit în toatã Europa de vest ºi NV Africii.


1906 - San Francisco (M=8,3)

pânã la cutremurul din Asia de anul trecut, cel mai mare dezastru urban pe timp de pace,

pagube datorate incendiilor post seism3.000 de morþi ºi distrugerea a 28.000 clãdiri, în condiþiile în care conductele de apã erau aproape în totalitate distruse.


1923 - Tokyo (M=7,9)

pagube datorate prãbuºirii clãdirilor1.000 de morþi ºi peste 690.000 de case afectate, din care 10.000 au fost complet distruse

pagubele datorate incendiilor post seism58.104 morþi ºi peste 380.000 case distruse.

efectele cutremurului asupra instalaþiilor petrochimice au condus la scurgeri din rezervoarele marinei militare din oraºul Yokosuka, petrolul fiind ulterior incendiat de la o scânteie.


Northridge - 1994 (M=6,7)

pagube datorate incendiilor post seismTrei staþii de pompieri au fost avariate iar stingerea incendiilor a durat 2 zile.


1995 - Kobe (M=7,2)

pagubepeste 6.000 de morþi ºi 40.000 de rãniþi, 450.000 gospodãrii ºi 240.000 clãdiri avariate

incendii simultane în 234 amplasamente pe o arie de 100 ha.�

Toate serviciile de utilitãþi ºi reþele vitale au fost întrerupte, inclusiv transportul ºi telecomunicaþiile, iar pompierii au fost nevoiþi sã pompeze apã din mare cu maºinile pe post de relee.


Condiþii favorabile producerii incendiilor:-flacãra ºi cãldura degajate de la aparate electrice aflate în funcþiune rãmase nesupravegheate;-surse de iluminat cu flacãrã, în funcþiune, prin rãsturnarea, spargerea sau fisurarea acestora;-radiaþia termicã a obiectelor ºi materialelor incandescente;-efectul termic al curentului electric, producerea arcelor sau scurtcircuitelor electrice determinate prin modificarea condiþiilor de amplasare sau exploatare a conductorilor;-aprinderea spontanã� GH� QDWXUă� FKLPLFă� VDX� IL]LFR-chimicã a unor substanþe la contactul cu oxigenul din aer, cu apa sau cu compuºi organici, respectiv aprinderea unor substanþe combustibile în urma acþiunii atât a unor procese chimice cât ºi a unor factori de naturã fizicã;-aprinderea datoritã exploziilor� FD�XUPDUH� D� VFăSăULL� GH�sub control a proceselor tehnologice sau acumulãrii de substanþe periculoase în diferite medii;-aprinderea indirectã prin radiaþia unui focar de incendiu.


Factori:

-gradul de combustibilitate a construcþiilor

17 ianuarie 1995 - Kobe (Japonia) peste 6.500� FOăGLUL� DX� IRVW� DUVH� în totalitate pe o suprafaþã de cca 700.000 m2

-natura surselor de energie utilizate în activitãþile casnice

17 ianuarie 1994 - sudul Californiei775 incendii, din care 85% la clãdiri ca urmare a iniþierii arderii gazelor naturale, arcelor electrice, reacþiilor chimice, etc.


Factorul uman agraveazã sau limiteazã efectele cutremurelor

Educarea populaþiei asupra mãsurilor preventive de adoptat:-conºtientizarea pericolelor reale la care sunt supuºi cetãþenii

cutremurele sunt traumatizante pentru toþi ºi în special pentru copii, persoanele cu handicap ºi în vârstã;

-executarea, de cãtre administraþia publicã localã, a unor controale preventive�OD�JRVSRGăULLOH�FHWăþeneºti

identificarea surselor potenþiale de incendiu favorizante contribuie la reducerea numãrului acestora ºi implicit a

numãrului victimelor ºi pagubelor -instruirea cetãþenilor privind comportamentul de adoptat

rol important în reducerea numãrului victimelor-organizarea, de cãtre administraþia publicã localã în colaborare cu forþele de intervenþie în caz de seism, a unor exerciþii specifice de salvare ºi evacuare a populaþiei ºi de intervenþie pentru eliminarea ºi limitarea efectelor cutremurului

reducerea panicii ºi acþiunilor necontrolate ale oamenilor


O CASÃ SIGURÃ � O VIAÞÃ ÎN PLUS

Mãsuri de prevenire a incendiilor premergãtor, pe timpul ºi post seism


caracter informativ preventiv

�SUHYHQLUHD�SULQ�DYHUWL]DUH�ULGLFă�SUREOHPH�GHRVHELWH

Reacþionarea la un eventual semnal de avertizare a unui cutremur

Transmiterea acestor informaþii la copii

Asumarea responsabilitãþii pentru exerciþii de evacuare a populaþiei ºi întreruperea anumitor activitãþi socio-economice

Consecinþe în condiþiile unei alarme false privind un viitor cutremur


A.-PREMERGÃTOR UNUI CUTREMUR

a.-Identificarea riscurilor potenþiale existente în locuinþã ºi vecinãtãþi

materiale inflamabile aflate în preajma liniilor electrice sau conductelor de gaz

uºi ºi accese ce se pot bloca împiedicând evacuarea

coºuri de fum fisurate


b.-Eliminarea elementelor de vulnerabilitate din locuinþã prin:

Proiectarea ºi executarea antiseismicã a locuinþelor

Verificarea ancorãrii împotriva cãderiitelevizoarelor, monitoarelor

existenþa unor fisuri în pereþi, care în caz de incendiu ar contribui la propagarea rapidã la încãperile alãturate.

fixãrii în perete a boilerului

închiderii ermetice a produselor periculoase

legãrii prin elemente scurte ºi flexibile a radiatoarelor ºi echipamentelor de gaz

stabilitãþii buteliei de gaz împotriva rãsturnãrii sau alunecãrii

utilizãrii panoului electric cu disjunctori înlocul celui cu siguranþe electrice


c.-Stabilirea locului de întâlnire

autoritãþile publice locale

al doilea punct de întâlnire (al familiei)


d.-Cunoaºterea mãsurilor de prim ajutor

reperarea amplasãrii robinetelor de alimentare cu apã, gaz, electricitate ºi cunoaºterea modului închidere a acestora

cunoaºterea numerelor serviciilor de pompieri ºiprotecþie civilã - 112

fiecare membru al familiei trebuie sãcunoascã tehnica acordãrii primului ajutor


pregãtirea unor echipamente de primã intervenþie(stingãtor, pãturi, lopeþi, toporaºe, etc)

participarea la exerciþii specifice de alarmareorganizate de administraþia publicã localã încolaborare cu toate forþele de intervenþie cu atribuþii în caz de seism

d.-Cunoaºterea mãsurilor de prim ajutor


B.-PE TIMPUL CUTREMURULUI

nu intraþi în panicã

nu utilizaþi flacãra deschisã sau aparate cu foc deschis

explozii urmate de incendii


C.-POSTSEISM

nu folosiþi flacãra deschisã sau aparatele cu foc deschis pentrudetectarea eventualelor scurgeri de gaze sau pentru iluminat

nu încercaþi sã porniþi gazul în cazul în care l-aþi oprit sau a fost opritautomat: lãsaþi compania de gaze sã o facã

nu acþionaþi întrerupãtoarele electrice ºiaparatele electrice dacã existã scurgeri de gaz, deoarece existã riscul producerii unorscurtcircuite urmate de explozii

închideþi robinetul de gaz ºi întrerupãtorulgeneral al reþelei electrice

verificaþi instalaþiile de apã, gaze ºi electricitate


nu atingeþi liniile electrice cãzute sau rupte

evacuaþi imediat medicamentele, produselefarmaceutice sau materialele potenþialinflamabile

C.-POSTSEISM


C.-POSTSEISM

nu gãtiþi în spaþii închise decât dupã examinareaconductelor de gaz ºi a coºurilor de fum

în condiþiile unor scãpãri de gaze, folosiþigrãtare sau faceþi foc doar în zone deschise


C.-POSTSEISM

ascultaþi la radio eventualele instrucþiuniºi informaþii legate de cutremur

nu folosiþi telefoanele decât în cazde urgenþã pentru a nu þine liniile ocupate

nu aºteptaþi pompierii, medicii sau poliþia sã vã ajutedeoarece s-ar putea sã fie ocupaþi în altã parte

sprijiniþi forþele de intervenþie înacþiunea de salvare a persoanelor

lãsaþi carosabilul liber pentru vehiculele de intervenþie ºi salvare

inspectoratul general pentru situaÞii de urgenÞˆ...-avarierea serviciilor de pompieri ”i...

Documents