analiza swot
DESCRIPTION
ddTRANSCRIPT
51 Analiza SWOT ndash aspecte teoretice
Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru icircnţelegerea poziţiei strategice a unei companii Analiza SWOT are ca scop evidenţierea punctelor forte şi a punctelor slabe ale firmei precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor pe care le prezintă mediul ei de acţiune Punctele forte ale firmei sunt caracteristici pe care aceasta le posedă la un nivel superior icircn comparaţie cu alte firme icircndeosebi concurente ceea ce icirci asigură un anumit avantaj icircn faţa lor Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care icirci determină un nivel de performanţe inferior celor ale firmelor concurente Oportunităţile reprezintă şanse oferite de mediu firmei pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă (factori de mediu externi pozitivi pentru firmă) Ameninţările sunt situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite (factori de mediu externi negativi pentru firmă)
Colectarea datelor icircn cele patru inventare se poate face prin tehnica brainstorming-ului
52 Modelul calitativ SWOT53 Stabilirea direcţiilor de acţiune
Cadranul I (S-O) - Luaţi decizia de a investi icircn potenţarea punctelor tari pentru a fructifica la maxim oportunităţile
Cadranul II (W-O) - Stabiliţi dacă oportunităţile respective sunt suficient de importante pentru a merita să se investească icircn transformarea punctelor slabe icircn puncte tari Dacă da folosiţi-vă pentru asta de un alt punct tare sau de o altă oportunitate
Cadranul III (S-T) - Stabiliţi dacă este realist ca ameninţarea să fie depăşită prin forţele organizaţiei Este ineficient să se menţină nişte puncte tari atacircta timp cacirct mediul nu oferă nici o oportunitate şi se adoptă decizia de retragere din zonele respective
Cadranul IV (W-T) - Icircntr-o astfel de zonă aveţi o problemă gravă şi urgentă care poate să pună icircn pericol funcţionarea firmei Acordaţi o atenţie deosebită identificării unor soluţii care să icircndepărteze pericolul
Modelul calitativ permite o utilizare mai rapidă şi mai intuitivă specifică micilor firme sau organizaţiilor cu decident individual unic
Exemplu
Matricea SWOT
Tabelul nr 53
Puncte forte ( S ) Puncte slabe ( W )
1Practicarea unor preţuri competitive pe piaţă
2Respectarea contractelor icircncheiate
3Management performant
4Bună organizare a activităţii de logistică
1Nivelul scăzut de salarizare a personalului din unitate
2Lipsa unui sistem informatizat complet şi performant
3Folosirea unor utilaje mai puţin performante
4Lipsa unor planuri pe termen mediu şi lung
Oportunităţi ( O ) Ameninţări ( T )
1Creşterea cererii pe piaţă icircn domeniul proiectării şi executării de sisteme termice
2Apariţia pe piaţă a unor noi furnizori de materiale şi subansamble
3Dezvoltarea tehnologiilor folosite icircn execuţia şi montajul de sisteme termice
4Gama mai restracircnsă de servicii oferite de unele dintre firmele rivale
1Intensificarea concurenţei icircn domeniul proiectării şi executării de sisteme termice
2Resurse financiare mai mari la unele din firmele rivale
3Practicarea sistemului de plăţi icircn rate de către unele firme rivale
4Existenţa icircn aceeaşi zonă a unei firme care oferă servicii similare
Icircn urma analizei SWOT se pot contura direcţii de acţiune care să anuleze sau să diminueze punctele slabe şi ameninţările să amplifice punctele forte şi să valorifice oportunităţile
Deciziile rezultate icircn urma combinării punctelor forte cu oportunităţile (S-O)
- extinderea segmentului de piaţă pe care operează firma şi atragerea de noi clienţi- creşterea calităţii serviciilor oferite de firmă pentru atragerea de noi clienţi
Deciziile rezultate icircn urma combinării punctelor forte cu ameninţările (S-T)
- introducerea de noi facilităţi pentru clienţi prin aplicarea şi de către această firmă a sistemului icircn rate- constituirea unor filiale icircn cacircteva zone din ţară pentru atragerea de noi clienţi
Deciziile rezultate icircn urma combinării punctelor slabe cu oportunităţile (W-O)
- creşterea nivelului de salarizare icircn cadrul unităţii pentru a spori motivaţia personalului- scăderea stocului de materii prime şi materiale- modernizarea tehnologiei de fabricaţie prin achiziţionarea unor tehnologii moderne şi mai performante decacirct cele deţinute de firmă la ora actuală
Deciziile rezultate icircn urma combinării punctelor slabe cu ameninţările (W-T)
- desfăşurarea unor intense activităţii de promovare a serviciilor oferite de firmă- publicitate mai agresivă icircn mass-media scrisă
- elaborarea de cataloage pliante care să evidenţieze toate elementele ce caracterizează lucrările executate de firmă şi care pot prezenta interes pentru potenţialii clienţi
Formularea strategiei
Icircn urma analizei SWOT strategia propusă este una de extindere geografică a pieţei sale Această strategie este justificată de faptul ca firma are un potenţial de dezvoltare apreciabil asigurat icircn primul racircnd de conducerea societăţii baza tehnico-materială profesionalismul şi competenţa personalului buna organizare a activităţii de logistică
53 Modelul cantitativ SWOT
După Stăncioiu I şi Militaru Gh(1998 pag 240 - 245) strategiile generice sunt sistematizate icircn patru cadrane iar utilizarea modelului pesupune două etape
Fig 51 Modelul SWOT şi strategiile de ansamblu
I ndash Strategii de creştere II ndash Strategii propulsive icircn condiţii de riscIII ndash Strategii de restracircngere IV ndash Strategii de depăşire a slăbiciunilor
Sursa Sursa Stăncioiu I Militaru G- Management Elemente fundamentale Editura Teora Bucureşti 1998 pag 244
Folosirea modelului cantitativ SWOT implică două etape
- identificarea cadranului SWOT- formularea strategiei concrete
Etapa I ndash Icircntocmirea instrumentelor de sistematizare a raţionamentelor de forma matricelor de evaluare a factorilor interni şi externi
Icircntocmirea matricei de evaluare a factorilor interni (MEFI) presupune următorii paşi
a) identificarea factorilor interni care reprezintă deopotrivă puncte forte şi puncte slabe pe domenii de analiză strategică- Capacitatea comercială a firmei ndash calitatea produselor oferite partea de piaţă deţinută reţeaua de distribuţie politica de preţ promovarea produselor- Capacitatea financiară a firmei ndash rentabilitatea fluxul de numerar gradul de icircndatorare gradul de autofinanţare echilibrul financiar- Capacitatea productivă a firmei ndash tehnologii folosite mărimea capacităţilor de producţie gradul de folosire a capacităţilor de producţie nivelul de organizare
a producţiei experienţa personalului gradul de calificare a muncii- Capacitatea managerială ndash sistemul decizional sistemul informaţional capacitatea de motivare şi de inovare organizarea structurală
b) atribuirea de coeficienţi de importanţă Kj factorilor j cu valori icircntre 0 şi 1 icircn funcţie de influenţa factorilor asupra succesului firmei astfel icircncacirct
= 1
c) atribuirea unei note Nj fiecărui factor cu valori cuprinse icircntre 1 şi 4Nj = 1 ndash factor foarte slab Nj = 2 ndash factor slab Nj = 3 ndash factor forte Nj = 4 ndash factor forte major
d) stabilirea puterii globale interne a firmei ndash PGIF
PGIF = Nj
Icircn funcţie de nivelul PGIF se evaluează potenţialul acesteia utilizacircndu-se următoarea scală de evaluare
Scala de evaluare a potenţialului intern
Tabelul nr 54
PGIF Potenţialul firmei
Icircntre 1 şi 2
a) icircntre 1 şi 15
scăzut
foarte mic
b) icircntre 15 şi 2 mic
Icircntre 2 şi 3
a) icircntre 2 şi 25
b) icircntre 25 şi 3
mediu
spre mic
spre mare
Icircntre 3 şi 4
a) icircntre 3 şi 35
b) icircntre 35 şi 4
ridicat
mare
foarte mare
Sursa Bacircgu C Deac V Strategia firmei Editura Eficient Bucureşti 2000 pag 81
Algoritmul de icircntocmire a matricei de evaluare a factorilor externi (MEFE) presupune
a) identificarea principalilor factori interni j- Oportunităţi ale mediului ndash diversificarea produselor creşterea cererii pe piaţa internă extinderea pieţei de desfacere sporirea posibilităţilor de export- Ameninţări ale mediului ndash scăderea puterii de cumpărare scăderea preţurilor de vacircnzare pericolul unor produse de substituţie apariţia unor noi
competitori activitatea promoţională a firmelor concurenteb) atribuirea coeficienţilor de importanţă Kj ai factorilor se stabilesc ca şi icircn cazul MEFE coeficienţii mai mari se acordă factorilor mai importanţi indiferent dacă sunt
oportunităţi sau pericole pentru activitatea firmei ( Kj = 1)
c) fiecărui factor i se atribuie o notă icircntre 1 şi 4Nj = 1 ndash factorul reprezintă pericol grav Nj = 2 ndash apreciere medie la factorul respectiv Nj = 3 ndash răspuns peste medie al firmei Nj = 4 ndash firma se comportă corespunzător icircn raport cu factorul dat
d) calculul puterii globale externe a firmei ndash PGEF ndash folosindu-se o relaţie similară cu cea a PGIFIcircntrucacirct punctajul ponderat poate lua valori icircntre 1 şi 4 se consideră că valoarea 4 corespunde unor posibilităţi majore ca firma să răspundă la solicitările factorilor externi
valorificacircnd oportunităţile de dezvoltare şi evitacircnd pericolele iar punctajul 1 indică posibilităţi extrem de reduse ca firma să se adapteze la mediu O valoare de 25 evidenţiază o capacitate de adaptare la cerinţele mediului extern Se trece apoi la fixarea cadranului din nivelul SWOT Pe grila din figura 86 se marchează poziţia firmei impusă de rezultatele din matricele MEFI şi MEFE
Etapa a II-a - Formularea strategiei concrete
Strategiile generice aferente celor patru cadrane I ndash IV sunt explicitate icircn tabelul de mai jos
Strategiile majore la nivel de ansamblu al firmelor complexe
Tabelul nr 55
Cadranele SWOT
Strategii generice
Strategii concrete
Denumire Direcţii de aplicare
I Creştere
Concentrare
- Pe un segment de
piaţă
- Pe un produs
Fuzionări şi achiziţii de firme
- Paşnic
- Forţat
II
Propulsive icircn condiţii de risc
Diversificare orizontală
- Icircn ramură
- Conglomerat
Fuzionare şi achiziţie de firme
- Paşnic
- Forţat
III Restracircngere
Restructurare
- Reprofilare
- Vacircnzare de active
- Icircnchidere de fabrici
Falimentare
- Oprire temporară pentru restructurare
- Lichidare forţată
IV
Depăşirea slăbiciunilor
Joint Venture
- Icircn plan naţional
- Internaţional
Integrare verticală
- Icircn amonte
- Icircn aval
Diversificare orizontală - Conglomerare
Fuzionare cu alte firme-Consolidare paşnică cu firmele de acelaşi fel
Sursa Sursa Stăncioiu I Militaru G- Management Elemente fundamentale Editura Teora Bucureşti 1998 pag 241
Alegerea strategiei aferentă cadranului respectiv este o problemă capitală pe care o soluţionează un grup decizional Modelul cantitativ este recomandat icircn cazul unui proces decizional de grup specific marilor organizaţii
- elaborarea de cataloage pliante care să evidenţieze toate elementele ce caracterizează lucrările executate de firmă şi care pot prezenta interes pentru potenţialii clienţi
Formularea strategiei
Icircn urma analizei SWOT strategia propusă este una de extindere geografică a pieţei sale Această strategie este justificată de faptul ca firma are un potenţial de dezvoltare apreciabil asigurat icircn primul racircnd de conducerea societăţii baza tehnico-materială profesionalismul şi competenţa personalului buna organizare a activităţii de logistică
53 Modelul cantitativ SWOT
După Stăncioiu I şi Militaru Gh(1998 pag 240 - 245) strategiile generice sunt sistematizate icircn patru cadrane iar utilizarea modelului pesupune două etape
Fig 51 Modelul SWOT şi strategiile de ansamblu
I ndash Strategii de creştere II ndash Strategii propulsive icircn condiţii de riscIII ndash Strategii de restracircngere IV ndash Strategii de depăşire a slăbiciunilor
Sursa Sursa Stăncioiu I Militaru G- Management Elemente fundamentale Editura Teora Bucureşti 1998 pag 244
Folosirea modelului cantitativ SWOT implică două etape
- identificarea cadranului SWOT- formularea strategiei concrete
Etapa I ndash Icircntocmirea instrumentelor de sistematizare a raţionamentelor de forma matricelor de evaluare a factorilor interni şi externi
Icircntocmirea matricei de evaluare a factorilor interni (MEFI) presupune următorii paşi
a) identificarea factorilor interni care reprezintă deopotrivă puncte forte şi puncte slabe pe domenii de analiză strategică- Capacitatea comercială a firmei ndash calitatea produselor oferite partea de piaţă deţinută reţeaua de distribuţie politica de preţ promovarea produselor- Capacitatea financiară a firmei ndash rentabilitatea fluxul de numerar gradul de icircndatorare gradul de autofinanţare echilibrul financiar- Capacitatea productivă a firmei ndash tehnologii folosite mărimea capacităţilor de producţie gradul de folosire a capacităţilor de producţie nivelul de organizare
a producţiei experienţa personalului gradul de calificare a muncii- Capacitatea managerială ndash sistemul decizional sistemul informaţional capacitatea de motivare şi de inovare organizarea structurală
b) atribuirea de coeficienţi de importanţă Kj factorilor j cu valori icircntre 0 şi 1 icircn funcţie de influenţa factorilor asupra succesului firmei astfel icircncacirct
= 1
c) atribuirea unei note Nj fiecărui factor cu valori cuprinse icircntre 1 şi 4Nj = 1 ndash factor foarte slab Nj = 2 ndash factor slab Nj = 3 ndash factor forte Nj = 4 ndash factor forte major
d) stabilirea puterii globale interne a firmei ndash PGIF
PGIF = Nj
Icircn funcţie de nivelul PGIF se evaluează potenţialul acesteia utilizacircndu-se următoarea scală de evaluare
Scala de evaluare a potenţialului intern
Tabelul nr 54
PGIF Potenţialul firmei
Icircntre 1 şi 2
a) icircntre 1 şi 15
scăzut
foarte mic
b) icircntre 15 şi 2 mic
Icircntre 2 şi 3
a) icircntre 2 şi 25
b) icircntre 25 şi 3
mediu
spre mic
spre mare
Icircntre 3 şi 4
a) icircntre 3 şi 35
b) icircntre 35 şi 4
ridicat
mare
foarte mare
Sursa Bacircgu C Deac V Strategia firmei Editura Eficient Bucureşti 2000 pag 81
Algoritmul de icircntocmire a matricei de evaluare a factorilor externi (MEFE) presupune
a) identificarea principalilor factori interni j- Oportunităţi ale mediului ndash diversificarea produselor creşterea cererii pe piaţa internă extinderea pieţei de desfacere sporirea posibilităţilor de export- Ameninţări ale mediului ndash scăderea puterii de cumpărare scăderea preţurilor de vacircnzare pericolul unor produse de substituţie apariţia unor noi
competitori activitatea promoţională a firmelor concurenteb) atribuirea coeficienţilor de importanţă Kj ai factorilor se stabilesc ca şi icircn cazul MEFE coeficienţii mai mari se acordă factorilor mai importanţi indiferent dacă sunt
oportunităţi sau pericole pentru activitatea firmei ( Kj = 1)
c) fiecărui factor i se atribuie o notă icircntre 1 şi 4Nj = 1 ndash factorul reprezintă pericol grav Nj = 2 ndash apreciere medie la factorul respectiv Nj = 3 ndash răspuns peste medie al firmei Nj = 4 ndash firma se comportă corespunzător icircn raport cu factorul dat
d) calculul puterii globale externe a firmei ndash PGEF ndash folosindu-se o relaţie similară cu cea a PGIFIcircntrucacirct punctajul ponderat poate lua valori icircntre 1 şi 4 se consideră că valoarea 4 corespunde unor posibilităţi majore ca firma să răspundă la solicitările factorilor externi
valorificacircnd oportunităţile de dezvoltare şi evitacircnd pericolele iar punctajul 1 indică posibilităţi extrem de reduse ca firma să se adapteze la mediu O valoare de 25 evidenţiază o capacitate de adaptare la cerinţele mediului extern Se trece apoi la fixarea cadranului din nivelul SWOT Pe grila din figura 86 se marchează poziţia firmei impusă de rezultatele din matricele MEFI şi MEFE
Etapa a II-a - Formularea strategiei concrete
Strategiile generice aferente celor patru cadrane I ndash IV sunt explicitate icircn tabelul de mai jos
Strategiile majore la nivel de ansamblu al firmelor complexe
Tabelul nr 55
Cadranele SWOT
Strategii generice
Strategii concrete
Denumire Direcţii de aplicare
I Creştere
Concentrare
- Pe un segment de
piaţă
- Pe un produs
Fuzionări şi achiziţii de firme
- Paşnic
- Forţat
II
Propulsive icircn condiţii de risc
Diversificare orizontală
- Icircn ramură
- Conglomerat
Fuzionare şi achiziţie de firme
- Paşnic
- Forţat
III Restracircngere
Restructurare
- Reprofilare
- Vacircnzare de active
- Icircnchidere de fabrici
Falimentare
- Oprire temporară pentru restructurare
- Lichidare forţată
IV
Depăşirea slăbiciunilor
Joint Venture
- Icircn plan naţional
- Internaţional
Integrare verticală
- Icircn amonte
- Icircn aval
Diversificare orizontală - Conglomerare
Fuzionare cu alte firme-Consolidare paşnică cu firmele de acelaşi fel
Sursa Sursa Stăncioiu I Militaru G- Management Elemente fundamentale Editura Teora Bucureşti 1998 pag 241
Alegerea strategiei aferentă cadranului respectiv este o problemă capitală pe care o soluţionează un grup decizional Modelul cantitativ este recomandat icircn cazul unui proces decizional de grup specific marilor organizaţii
b) icircntre 15 şi 2 mic
Icircntre 2 şi 3
a) icircntre 2 şi 25
b) icircntre 25 şi 3
mediu
spre mic
spre mare
Icircntre 3 şi 4
a) icircntre 3 şi 35
b) icircntre 35 şi 4
ridicat
mare
foarte mare
Sursa Bacircgu C Deac V Strategia firmei Editura Eficient Bucureşti 2000 pag 81
Algoritmul de icircntocmire a matricei de evaluare a factorilor externi (MEFE) presupune
a) identificarea principalilor factori interni j- Oportunităţi ale mediului ndash diversificarea produselor creşterea cererii pe piaţa internă extinderea pieţei de desfacere sporirea posibilităţilor de export- Ameninţări ale mediului ndash scăderea puterii de cumpărare scăderea preţurilor de vacircnzare pericolul unor produse de substituţie apariţia unor noi
competitori activitatea promoţională a firmelor concurenteb) atribuirea coeficienţilor de importanţă Kj ai factorilor se stabilesc ca şi icircn cazul MEFE coeficienţii mai mari se acordă factorilor mai importanţi indiferent dacă sunt
oportunităţi sau pericole pentru activitatea firmei ( Kj = 1)
c) fiecărui factor i se atribuie o notă icircntre 1 şi 4Nj = 1 ndash factorul reprezintă pericol grav Nj = 2 ndash apreciere medie la factorul respectiv Nj = 3 ndash răspuns peste medie al firmei Nj = 4 ndash firma se comportă corespunzător icircn raport cu factorul dat
d) calculul puterii globale externe a firmei ndash PGEF ndash folosindu-se o relaţie similară cu cea a PGIFIcircntrucacirct punctajul ponderat poate lua valori icircntre 1 şi 4 se consideră că valoarea 4 corespunde unor posibilităţi majore ca firma să răspundă la solicitările factorilor externi
valorificacircnd oportunităţile de dezvoltare şi evitacircnd pericolele iar punctajul 1 indică posibilităţi extrem de reduse ca firma să se adapteze la mediu O valoare de 25 evidenţiază o capacitate de adaptare la cerinţele mediului extern Se trece apoi la fixarea cadranului din nivelul SWOT Pe grila din figura 86 se marchează poziţia firmei impusă de rezultatele din matricele MEFI şi MEFE
Etapa a II-a - Formularea strategiei concrete
Strategiile generice aferente celor patru cadrane I ndash IV sunt explicitate icircn tabelul de mai jos
Strategiile majore la nivel de ansamblu al firmelor complexe
Tabelul nr 55
Cadranele SWOT
Strategii generice
Strategii concrete
Denumire Direcţii de aplicare
I Creştere
Concentrare
- Pe un segment de
piaţă
- Pe un produs
Fuzionări şi achiziţii de firme
- Paşnic
- Forţat
II
Propulsive icircn condiţii de risc
Diversificare orizontală
- Icircn ramură
- Conglomerat
Fuzionare şi achiziţie de firme
- Paşnic
- Forţat
III Restracircngere
Restructurare
- Reprofilare
- Vacircnzare de active
- Icircnchidere de fabrici
Falimentare
- Oprire temporară pentru restructurare
- Lichidare forţată
IV
Depăşirea slăbiciunilor
Joint Venture
- Icircn plan naţional
- Internaţional
Integrare verticală
- Icircn amonte
- Icircn aval
Diversificare orizontală - Conglomerare
Fuzionare cu alte firme-Consolidare paşnică cu firmele de acelaşi fel
Sursa Sursa Stăncioiu I Militaru G- Management Elemente fundamentale Editura Teora Bucureşti 1998 pag 241
Alegerea strategiei aferentă cadranului respectiv este o problemă capitală pe care o soluţionează un grup decizional Modelul cantitativ este recomandat icircn cazul unui proces decizional de grup specific marilor organizaţii
IV
Depăşirea slăbiciunilor
Joint Venture
- Icircn plan naţional
- Internaţional
Integrare verticală
- Icircn amonte
- Icircn aval
Diversificare orizontală - Conglomerare
Fuzionare cu alte firme-Consolidare paşnică cu firmele de acelaşi fel
Sursa Sursa Stăncioiu I Militaru G- Management Elemente fundamentale Editura Teora Bucureşti 1998 pag 241
Alegerea strategiei aferentă cadranului respectiv este o problemă capitală pe care o soluţionează un grup decizional Modelul cantitativ este recomandat icircn cazul unui proces decizional de grup specific marilor organizaţii