„analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în

„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de

raportare” Sinteza rezultatelor

“Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice

în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru

asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile “

COD SMIS 24120

„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a

performanţelor în domeniul inovării şi transferului

tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru

îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare”

Sinteza rezultatelor

Noiembrie 2012

„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare”


-2-



-3-

Introducere 5 1. Raport privind evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional 5

1.1 Conţinutul raportului ............................................................................................................................ 5

1.2 Puncte de vedere ale grupului ţintă şi ale mediului CDI pentru îmbunătăţirea modului de raportare a

performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic ...................................................................... 6

1.3 Concluzii ..................................................................................................................................................... 7

2. Evaluarea impactului politicilor de inovare şi transfer tehnologic ale Autorității Naționale pentru Cercetare Ştiințifică în perioada 2008-2011 8

2.1 Conţinutul raportului de evaluare ........................................................................................................ 8

2.2 Performanţa regiunilor de dezvoltare în domeniul inovării ....................................................................... 8

2.3 Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT ......................................................................................... 9

2.3.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI ............................................................... 9

2.3.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional .12

2.4 Concluzii .............................................................................................................................................14

3. Studiul Inobarometru 2011 şi bariere în calea inovării 15 3.1. Ce este Inobarometrul? ...........................................................................................................................15

3.2. Ce analizează Inobarometrul? .................................................................................................................15

3.3. Cine utilizează Inobarometrul? ...............................................................................................................15

3.4. Bariere în calea inovării ...........................................................................................................................16

4. Metodologie de raportare, evaluare şi monitorizare a activităţilor de inovare şi transfer tehnologic 17 4.1 Premise, scop şi utilizatori ........................................................................................................................17

4.2 Funcţiunile sistemului ..............................................................................................................................18

4.3 Structura ...................................................................................................................................................19

5. Platformă pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici relevante privind performanţele în domeniul ITT 22

5.1 Scopul platformei .....................................................................................................................................22

5.2 Proiectare .................................................................................................................................................22

5.3 Amplasare .................................................................................................................................................22

5.4 . Accesare .................................................................................................................................................22

6. Ghid pentru evaluarea impactului inovării şi transferului tehnologic în plan economic şi social 23 6.1. Scopul Ghidului ........................................................................................................................................23

6.2 Ce prezintă Ghidul ? .................................................................................................................................24

6.3 Modelul conceptual de evaluare a impactului inovării şi transferului tehnologic ...................................24

6.4 Factorii de analiză a inovării, subfactorii asociaţi şi ponderile acestora în evaluarea gradului de inovare

la nivel regional ..............................................................................................................................................26



-4-

7. Organizarea de sesiuni de instruire a specialiştilor implicaţi în procesul de colectare şi analiză a informaţiilor specifice domeniului ITT 27

7.1 Scop, tematică şi participanţi ...................................................................................................................27

7.1 Perioadele de desfăşurare a sesiunilor de instruire pe regiuni de dezvoltare .........................................27

8. Consolidarea cadrului instituţional de coordonare, planificare şi implementare a politicilor publice, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii legislaţiei şi la dezvoltarea generală a capacităţii grupurilor ţintă ale proiectului în domeniul ITT pentru creşterea competitivităţii 28

8.1 Proiectarea de scenarii privind inovarea la nivel naţional până în anul 2025 .........................................28

8.1.1 Prezentarea ipotezelor scenariilor cu orizonturi 2017, 2020, 2025 .....................................................29

8.1.2 Construirea unei situaţii dinamice cu orizont 2020 ..............................................................................32

8.2 Scheme de armonizare a politicilor şi strategiilor publice în domeniul inovării ......................................33

8.3 Plan de măsuri pentru implementarea scenariilor privind inovarea şi politicile publice în domeniul inovării şi a schemelor de armonizare 34



-5-

Introducere

Rezultatele prezentate în această sinteză fac parte dintr-un set de analize şi instrumente realizate în

cadrul proiectului “Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul

inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile “-

COD SMIS nr. 24120.

Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect a fost asigurat de un consorţiu

format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi, centre de inovare) din

cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, condus de Institutul Român de Cercetări

Economico-Sociale şi Sondaje – IRECSON.

Prin temele abordate şi analizele conţinute, rezultatele vor contribui într-o măsură importantă la

fundamentarea viitoarelor politici publice în domeniul inovării. Analizele şi instrumentele ce fac

obiectul acestei prezentări se constituie în piese componente ale tabloului Sistemului Naţional de

Cercetare-Dezvoltare, a căror parcurgere va edifica cititorul asupra importanţei proiectului pentru

mediul CDI şi totodată furnizează chei în care poate fi văzut acest tablou.

Grupul ţintă al proiectului a fost format din 771 persoane (funcţionari publici din cadrul ministerelor

care au în coordonare institute naţionale de cercetare-dezvoltare, din cadrul direcţiilor de specialitate

din ANCS, funcţionari publici din cadrul Consiliilor Judeţene, Prefecturi, Primării de municipii, de

rang O, I şi II plus sectoarele Municipiului Bucureşti şi personal din cadrul OSIM) care şi-au

exprimat interesul de a participa în cadrul acestui proiect pentru a forma o reţea de experţi în inovare

din cadrul administraţiei centrale şi locale. Personalul din grupul ţintă a fost specializat în

monitorizare, evaluare şi raportare, în vederea elaborării politicilor publice în domeniul inovării şi

transferului tehnologic, dobândind instrumentele şi mecanismele necesare.

Pentru mai multe informaţii privind rezultatele acestui proiect doritorii pot accesa website-urile www.romaniainoveaza.ro şi www.roinno.ro.

1. Raport privind evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional

1.1 Conţinutul raportului

Raportul este structurat pe 10 capitole. În primele 5 capitole este realizată o prezentare a cadrului

european şi naţional în care se desfăşoară activitatea CDI, a indicatorilor de raportare precum şi a

valorilor acestora pentru programele CDI aşa cum reies ele din rapoartele Agenţiilor de Finanţare

(UEFISCSU, CNMP, AMCSIT, POS-CEE/ Axa prioritară 2) şi ale ANCS.

Capitolul 6 abordează rolul grupului ţintă privind valorificarea datelor referitoare la ITT, evidenţiat

printr-o anchetă statistică în rândul membrilor grupului ţintă. Şi, pentru că dintr-un asemenea raport

nu putea să lipsească opinia unităţilor CDI din România, a fost desfăşurată o altă cercetare statistică

în rândul acestora ale cărei rezultate sunt prezentate în Capitolul 7.

Punctele tari şi slabe ale procesului de raportare a performanţelor precum şi propuneri de

îmbunătăţire obţinute în urma analizei opiniilor unităţilor de CDI, sunt prezentate în Capitolul 8.

http://www.romaniainoveaza.ro/

http://www.roinno.ro/



-6-

Capitolul 9 – „Concluzii” ne-a permis să demonstrăm nevoia de un asemenea proiect în cadrul

mediului de ITT şi impactul potenţial pe care acesta îl poate avea şi care este înglobat în activităţile

ce urmează să fie desfăşurate. De asemenea, am reuşit să conturăm o serie de direcţii, de acţiuni ale

proiectului care răspund aşteptărilor mediului de ITT şi ale grupului ţintă al proiectului.

1.2 Puncte de vedere ale grupului ţintă şi ale mediului CDI pentru îmbunătăţirea modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic

Cine sunt instituţiile

/ organizaţiile care

ar trebui să

întocmească

rapoarte privind

activitatea în

domeniul ITT?

Cui (căror instituţii /

organizaţii) ar trebui

să înainteze

instituţiile/

organizaţiile

rapoartele în

domeniul ITT?

Ce informaţii consideraţi că ar trebui

să cuprindă rapoartele în domeniul

ITT?

Cum consideraţi că trebuie

asigurată transparenţa

acestor rapoarte?

Unităţi care

desfăşoară activităţi

de ITT

Agenţii de finanţare

CDI /ANCS / MECI /

Ministere de profil

Costuri proiecte (personal, achiziţii,

servicii etc)

Rezultate tehnico – ştiinţifice / servicii

obţinute ca urmare a finanţării

Caracteristici tehnice ale rezultatelor

obţinute

Potenţiali beneficiari

Beneficii ale aplicării rezultatelor de

cercetare la potenţialii beneficiari

(eficienţa economică)

Modul de aplicare a rezultatelor

Posibilităţi de valorificare, valorificări

realizate

Relaţia dintre rezultatele obţinute şi

rezultate similare pe plan internaţional

Obstacole întâmpinate

Impactul economic al aplicării

rezultatelor de CD

Propuneri pentru continuarea

cercetărilor (direcţii de continuare)

Proprietatea intelectuală

Cheltuieli cu inovarea

Pieţe de desfacere pentru

produse/servicii/ tehnologii inovative

Satisfacţia clienţilor

Mass-media

Website-uri ale

beneficiarilor proiectelor

Website-ul programului

de finanţare / agenţiei de

finanţare /ANCS

Alte website-uri dedicate

ITT (www.roinno.ro,

www.fabricadebani.ro,

etc)

Sisteme informatice

specializate care conţin

machete uniformizate

pentru toate unităţile

raportoare

Manifestării ştiinţifice

Controlul societăţii civile

(Asociaţii profesionale de

profil)

Publicaţii ale Ministerelor

de profil /ANCS / Agenţii

de finanţare

Bază de date publică în

care să se centralizeze

toate datele

Unităţi de CD

(INCD-uri,

universităţi,

întreprinderi)

Unităţi ale

ReNITT

Întreprinderi

inovative (care au

desfăşurat

activităţi inovative

prin introducere de

produse/servicii/te

hnologii (procese)

noi sau

semnificativ

îmbunătăţite

Agenţii de finanţare

CDI

ANCS / MECI /

Ministere

coordonatoare

ANCS/Ministere de

profil

MECI / Guvernul

României

Asociaţii

profesionale din

domeniul ITT

ANCS/ Ministere de

profil

Autorităţi Publice

Locale

ANCS/Autorităţi

Publice Centrale

Politici inovative

Proiecte dezvoltate la nivel local care

vizează activităţi inovative

Impactul activităţilor de inovare la nivel

local

Propuneri legislative


http://www.fabrica/



-7-

1.3 Concluzii

Concluzia generală desprinsă din Raportul de Analiză şi din Ancheta Statistică, este aceea de

încredere a grupului ţintă în Cercetarea Românească şi de interes deosebit în valorificarea

rezultatelor furnizate de aceasta pentru susţinerea ITT la nivel local şi regional. La baza acestei

concluzii stau analizele efectuate pe baza materialelor de monitorizare şi raportare a rezultatelor

furnizate de programele Planului Naţional II şi de Programele Complementare ale acestuia, precum

şi Analizele Statistice efectuate în cadrul grupului ţintă şi al unităţilor CDI.

În ce priveşte grupul ţintă al proiectului putem spune că:

Membrii acestuia au încredere în cercetarea românească şi susţin promovarea rezultatelor

acesteia pentru creşterea competitivităţii;

Nu toţi membrii grupului ţintă provin din unităţi care sunt interesate în organizarea/susţinerea

unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti (conferinţe, seminarii, expoziţii

etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri acele rezultate cu potenţial ridicat de aplicare

în economie;

Cea mai mare parte a grupului ţintă nu este informată despre politicile europene şi naţionale

în domeniul CDI şi nici despre programele europene sau naţionale care finanţează proiectele

de CDI;

În mare măsură sunt persoane care nu sunt la curent cu rezultatele CDI din ultimii ani (2008,

2009, 2010) şi care susţin că mediul de afaceri nu este bine informat cu privire la

posibilităţile de colaborare cu unităţi de CDI;

Grupul ţintă are încredere că prin asistenţă acordată întreprinderilor în domeniul ITT se poate

obţine creşterea competitivităţii acestora.

Analiza statistică a răspunsurilor date de unităţiile CDI, arată faptul că acestea sunt interesate în mod

deosebit în elaborarea unei Strategii de Inovare la nivel naţional, care să joace un rol important în

creşterea valorificării rezultatelor cercetării în economie. Pentru implementarea acestei strategii,

conform opiniei marii majorităţi a unităţilor CDI din România (peste 81% dintre acestea) este nevoie

de:

Elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local);

Dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor

regionale/zonale de dezvoltare;

Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC) în

susţinerea programelor de finanţare;

Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul ITT;

Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic;

Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de date cu

rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare etc.);

Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin

aplicarea/valorificarea rezultatelor de CDI în activităţile acestora.

Pentru a putea atinge acest deziderat trebuie avută în vedere dezvoltarea competenţelor resurselor

umane în vederea îmbunătăţirii managementului ciclului de politici publice în domeniul ITT.

Strategia de inovare va conduce prin implementare la îmbunătăţirea procesului de transfer tehnologic

din România (numărul rezultatelor obţinute în cercetare în special prin fonduri guvernamentale, care

vor fi transferate în economie, va creşte); parteneriate noi vor fi încurajate între mediul de cercetare

şi cel economic; cercetarea va fi abordată din perspectivă antreprenorială, obţinându-se în final o



-8-

relaţie mai strânsă între mediul economic şi cercetare. Concluziile raportului întăresc fundamentele

acestui proiect care prin obiective şi acţiuni răspunde nevoii de elaborare a unui nou tip de politici

publice de ITT.

Raportul poate fi vizualizat pe website-urile www.romaniainoveaza.ro şi www.roinno.ro.

2. Evaluarea impactului politicilor de inovare şi transfer tehnologic ale Autorității Naționale pentru Cercetare Ştiințifică în perioada 2008-2011

2.1 Conţinutul raportului de evaluare

Raportul este structurat pe 8 capitole. Primul capitol este o prezentare a cadrului general de

reglementare şi organizare a activităţii CDI din România precum şi a contextului general european în

rezonanţă cu Strategia UE 2020. Al doilea capitol este despre abordarea metodologică. În capitolele

3, 4 şi 5 este realizată analiza impactului politicilor ANCS în domeniul ITT asupra mediului CDI.

Pentru evaluarea impactului politicilor ANCS asupra mediului de CDI a fost realizată o anchetă

statistică în rândul unităţilor cu activitate de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare,

firme/intreprinderi cu activitate de cercetare) înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC)

aflat în administrarea ANCS.

Capitolul 6 urmăreşte impactul general al politicilor de ITT asupra mediului economic de la nivel

regional. Analiza impactului general al politicilor ITT la nivel regional se bazează pe rezultatele

Studiului Inobarometru 2011, iar măsura evaluării cantitative a impactului politicilor de ITT la nivel

regional este dată de scorurile obţinute de regiunilor de dezvoltare în privinţa gradului de inovare.

Punctele tari şi slabe ale politicilor în domeniul ITT obţinute în urma analizelor efectuate, sunt

prezentate în Capitolul 7. Capitolul 8 – „Concluzii” ne-a permis să demonstrăm încă o dată (dacă

mai era necesar) nevoia de un asemenea proiect în cadrul mediului de ITT şi impactul potenţial pe

care acesta îl poate avea şi care este înglobat în activităţile ce urmează să fie desfăşurate.

2.2 Performanţa regiunilor de dezvoltare în domeniul inovării

Loc Regiune de dezvoltare Scor*

1 Bucureşti - Ilfov 72,96

2 Nord-Est 37,19

3 Centru 31,43

4 Sud 30,95

5 Sud-Est 28,84

6 Sud-Vest 28,75

7 Nord-Vest 27,13

8 Vest 25,11 *Conform studiului Inobarometru 2011

Figura 2.1 Gradul de inovare al regiunilor de inovare




-9-

Regiunea Bucureşti-Ilfov conduce detaşat în domeniul ITT obţinând un scor de aproximativ

două ori mai mare decât regiunea care este pe locul II (regiunea Nord-Est).

Situaţia se mai echilibrează în cazul evaluării gradului de inovare al regiunilor de dezvoltare

după „Potenţialul de conducere a inovării”, regiunea Bucureşti-Ilfov este pe primul loc, dar

diferenţa între ea şi a doua clasată (regiunea Nord-Est) este de 8,97 puncte. Locul III este

ocupat de regiunea Sud-Vest cu 52,61 puncte, scor foarte apropiat de cel al regiunii Nord-Est.

La ceva mai mare distanţă se află un pluton format din restul regiunilor de dezvoltare, care

este încheiat, în mod surprinzător, de regiunea Vest.

Potenţialul de creare a cunoştinţelor (public şi privat) într-o proporţie covârşitoare este

concentrat în regiunea Bucureşti – Ilfov şi mult prea puţin, comparativ cu aceasta, se află

distribuit în celelalte regiuni.

Capacitatea de inovare are o distribuţie relativ mai echilibrată la nivel regional, excepţie

făcând regiunea Sud-Vest care, chiar dacă are un potenţial de conducere a inovării ridicat

(după cum s-a vazut anterior), înregistrează în schimb unele probleme în punerea inovării în

practică.

O „capacitate de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional” ridicată nu este aducătoare

în mod necesar de o performanţă pe măsură în activitatea de inovare. Astfel, regiuni cu o

capacitate de inovare relativ ridicată precum regiunea Nord-Est (locul II la acest factor) nu au

obţinut o performanţă cel puţin similară în activitatea de ITT (ocupând doar locul VII la

„performanţa activităţilor de ITT”).

Regiunea Centru care are un potenţial de creare a cunoştinţelor scăzut (chiar cel mai scăzut

dintre regiuni) reuşeşte să-l îndrepte mai mult către ITT prin interesul pentru proprietatea

intelectuală, dar totuşi diferenţa între ea (locul II) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (locul I) este de

cca 4 ori mai mare.

2.3 Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT 2.3.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI

Puncte tari Ponderea documentaţiilor tehnico-economice valorificate prin vânzarea sau furnizarea de servicii în

perioada 2008-2010 în totalul documentaţiilor tehnico-economice elaborate în perioada 2008-2010 (49%)

Creşterea numărului de prototipuri în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural +6%);

Creşterea numărului de produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii în 2009 faţă de 2008 şi în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural de +6% respectiv +9%);

Creşterea numărului de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural de +7%);

Personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 ocupă poziţii în cea mai mare parte adecvate competenţelor lor (81% dintre managerii uniăţilor CDI susţinând acest lucru);

Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului de către unităţile CDI în care acesta îşi desfăşoară activitatea (75% dintre managerii unităţilor de CDI fiind de această părere);

Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară în perioada 2008-2011 (peste 63% dintre unităţile de CDI afirmând că personalul lor a participat la acest tip de formare);



-10-

Informarea relativ ridicată cu privire la politicile naţionale în domeniul CD (66% dintre unităţi fiind informate în această privinţă);

Pachetele de informaţii ale programelor naţionale de finanţare CDI sprijină proiectele cu aplicabilitate economică (70% dintre unităţi consideră că prin structura sa, pachetul de informaţii sprijină acele proiecte cu aplicabilitate economică);

Sistemul actual de raportare este destul de transparent (aproape 80% dintre unităţile observate consideră că sistemul actual de raportare este destul de transparent);

Programele naţionale încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în economie (65% dintre unităţi apreciază că prin programele naţionale se încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în economie).

Puncte slabe

Ponderea scăzută a brevetelor valorificate (transfer de drepturi de proprietate industrială, consultanţă) în total brevete înregistrate în perioada 2008 – 2010 (9%);

Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) a fost relativ scăzut în perioada 2008-2010 (conform opiniei a 65% dintre managerii unităţilor de CDI participanţi la cercetare);

Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economie este scăzut (după cum susţin 71% dintre managerii unităţilor de CDI)

Scăderea activităţii de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în unităţile CDI în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -6%);

Scăderea investiţiilor în activitatea CDI în perioada 2009-2011, cea mai mare scădere înregistrându-se în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -14%);

Ponderea unităţilor de CDI care au fost parteneri în proiecte europene (un procent cuprins intre 9-12% dintre unităţile de CDI au participat ca parteneri în proiecte europene in perioada 2008-2011);

Scăderea numărului de rezultate de CDI în 2011 faţă de 2010, precum: o Brevete de invenţie (sold conjunctural -10%); o Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate (sold conjunctural -9%);

Ponderea rezultatelor de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) în total rezultate de CD (59% din rezultatele unei unităţi CDI, susţin managerii că sunt rezultate doar teoretice, neavând aplicabilitate);

Probleme legate de acoperirea cheltuielilor activităţii de CDI în perioada 2008-2011 (peste jumătate dintre unităţile de CDI confruntându-se cu această problemă);

Evoluţia negativă a unor indicatori financiari în 2009-2011, precum: o Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (solduri conjuncturale de la un

an la altul de cca -15%); o Ponderea veniturilor din CDT în total venituri ale unităţii de CD (solduri conjuncturale de la

un an la altul de cca -9%);

Accesarea programelor europene care finanţează proiecte de CDI (doar 21% dintre unităţile de CDI accesând aceste programe);

Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele aşteptate (media răspunsurilor pe o scala de la 1 la 6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le considerăm omogene având un coeficient de omogenitate al seriei de date de sub 45%)

Puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de ITT/CDI referitoare la: o Personalul implicat în activităţi de promovare, marketing a rezultatelor CDI



-11-

o Achiziţionarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate o Activităţi de consultanţă (acordate sau primite) o Activităţi de marketing şi promovare pentru CDI

(media răspunsurilor înregistrate pe o scală de la 1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile înregistrate sunt destul de apropiate).

Raportările conţin puţine informaţii despre brevete de invenţie, modele şi desene industriale, copyright, mărci înregistrate, reţete, etc (în ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre respondenţi susţin că informaţii despre acestea se regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au aceeaşi opinie în ce priveşte modelele şi desenele industriale, în timp ce 55% referindu-se la copyright, mărci înregistrate, reţete etc sunt de părere că informaţiile despre acestea sunt puţin prezente în rapoarte).

Oportunităţi

Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului prin programe specifice de finanţare;

Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară sau în străinătate;

Informarea cu privire la politicile şi programele europene de finanţare în domeniul CDI;

Realizarea de radiografii sistematice a situaţiei CDI (studii şi analize) care pot fundamenta politicile de ITT;

Schimbări în abordarea ITT introduse de Uniunea Inovării;

Deschiderea către domeniul ITT la nivelul UE;

Condiţii socio-economice şi tehnologice favorabile promovării ITT;

Incluziunea activă a spaţiului de cercetare în cel european;

Crearea de noi facilităţi pentru stimularea IMM-urilor;

Creşterea şi diversificarea activităţilor de parteneriat public-privat;

Potenţial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor inovative şi de stimulare a fondurilor structurale;

Programe şi planuri naţionale şi europene pentru finanţarea CDI;

Dezvoltarea/Modernizarea infrastructurii CDI;

Încrederea într-o evoluţie pozitivă a managerilor unităţilor de CDI pentru 2012 faţă de 2011;

Deschidere pentru comunicarea directă la nivelul actorilor implicaţi în activităţile de ITT.

Ameninţări / Constrângeri Lipsa de fonduri interne (din interiorul unităţii) pentru finanţarea proiectelor;

Lipsa de finanţare din surse externe pentru proiecte;

Existenţa unor întreprinderi consacrate în unele domenii care domină piaţa;

Alocaţii bugetare reduse pentru inovare şi transfer tehnologic;

Aplicare parţială a prevederilor comunitare privind cercetarea şi inovarea, în special legat de finanţare;

Criza economică care a contribuit la restrângerea activităţii de CDI prin diminuarea drastică a resurselor financiare pentru activitatea CDI;

Dezvoltare limitată a sectorului industrial local referitor la întreprinderi mici şi mijlocii inovative

Ameninţarea întreprinderilor mici şi mijlocii inovative prin delocalizarea agresivă a unor structuri de producţie şi servicii din UE;

Probleme cu recrutarea personalului: lipsa calificării sau a experienţei profesionale adecvate.



-12-

2.3.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional

Punctele tari şi slabe în acest caz se reflectă în indicatorii folosiţi pentru analiza inovării la nivel

regional şi prezentaţi în Anexă.

Punctele slabe au fost identificate prin stabilirea a 2 tipuri de indicatori, şi anume:

1. Indicatori de risc de grad 1 – în această categorie intrând acei indicatori pentru care 7 regiuni

de dezvoltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte.

2. Indicatori de risc de grad 2 – în această categorie intrând acei indicatori pentru care 6 regiuni

de dezvoltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte.

Punctele tari au fost identificate prin indicatorii pentru care numărul regiunilor care au obţinut

scoruri peste 33 puncte este mai mare decât numărul regiunilor cu scoruri mai mici de 33 puncte.

Zonele de risc de grad 1 şi grad 2 (care corespund punctelor slabe) precum şi zona aferentă punctelor

tari sunt prezentate în figura de mai jos.

Figura 2.2 Distribuţia numărului de regiuni după cele două grupe de scoruri (0-33 şi 33-100)

pe indicatorii de inovare

Puncte slabe

Indicatori de risc de grad 1 Potenţialul de conducere a inovării

Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 persoane cu vârsta între 25-34 ani

Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) (%)

Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani

Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii post-liceale sau universitare)

Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%)

Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%)

Potenţialul de creare a cunoştinţelor

Nr. UCD-uri publice cu activitate de CD la 1 mil. de locuitori

Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)

Indicatori de risc de

grad 1

Indicatori de

risc de grad 2 Indicatori – puncte tari



-13-

Nr. UCD-uri private la 1 mil. de locuitori

Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%)

Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional

Cheltuieli TIC (% PIB)

Performanţa activităţilor de inovare

Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă)

Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)


Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1mil locuitori

Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 întreprinderi

Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 mil. persoane

Nr. brevete achiziţionate la 1000 întreprinderi

Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1mil locuitori

Indicatori de risc de grad 2

Potenţialul de conducere a inovării

Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)

Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%)

Potenţialul de creare a cunoştinţelor

Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional)


IMM-uri care au introdus o inovare organizationala (% din total IMM-uri)


Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)

Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la 1.000.000 de locuitori


Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate

Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)

Numar modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 mil. persoane

Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 întreprinderi

Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1mil locuitori

Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1mil locuitori

Puncte tari Potenţialul de conducere a inovării

Participarea la învăţarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)

Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)

Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic (%)

Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%)

Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării



-14-

Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional


Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)

IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)

Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi)

IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri)

Ponderea întreprinderilor mici inovative în total Intreprinderi mici (%)

Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)

Intreprinderi care au introdus o inovare organizationala (% din total întreprinderi non-inovative)

Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative)

IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative)

Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi inovative)


Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%)

Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din total rezultate CDT (%)

Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%)

Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)

Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%)

Ponderea întreprinderilor care au desfasurat activitati de promovare, marketing si distributie produse servicii in vederea exportului, din total întreprinderi (%)

2.4 Concluzii

Finalizarea procesului de armonizare a politicilor naţionale în domeniul ITT, pentru a răspunde

Strategiei UE 2020, ar trebui să fie o Strategie în domeniul ITT la nivel naţional.

Excelenţa şi competenţele esenţiale pentru domeniul de referinţă, în special cele legate de raportare

şi evaluare a impactului politicilor trebuie în special dezvoltate pentru angajaţii ANCS, ai

autorităţilor administrative centrale şi locale, într-o primă fază (proiectul de faţă), urmând ca ulterior

competenţele legate de antreprenoriat, creativitate, inovare să fie dezvoltate în special pentru

angajaţii IMM-urilor.

Concluziile raportului contribuie la întărirea fundamentelor acestui proiect care vine în întâmpinarea

nevoii de adaptare şi aplicare a unui nou tip de politici publice în România în domeniul inovării.

Necesitatea acestui proiect decurge nu doar din angajamentele României în calitate de stat membru al

UE, dar şi din analiza noastră, rezultatele proiectului contribuind astfel la modernizarea

administraţiei publice.

Raportul de evaluare poate fi accesat la adresele de web www.romaniainoveaza.ro şi www.roinno.ro.




-15-

3. Studiul Inobarometru 2011 şi bariere în calea inovării

3.1. Ce este Inobarometrul?

Inobarometrul 2011 este un raport despre inovare la nivelul regiunilor de dezvoltare.

Inobarometrul analizează şi clasifică capacitatea regiunilor de a crea şi menţine un mediu care

susţine inovarea. Prima ediţie a Inobarometrului a apărut în 2008.

3.2. Ce analizează Inobarometrul? Inobarometrul analizează şi ierarhizează capacitatea regiunilor de dezvoltare de a crea şi de a

menţine un mediu care susţine inovarea la nivelul operatorilor economici.

Criteriile de evaluare au fost alese în urma unei cercetări aprofundate desfăşurate de Centrul

de Informare Tehnologică IRECSON (CIT-IRECSON) care a utilizat literatura economică, surse

internaţionale, naţionale şi aprecieri ale comunităţii de afaceri, aprecieri ale comunităţii de CDI, ale

administraţiilor publice locale şi ale academicienilor precum şi rezultate obţinute în cadrul unor

proiecte de cercetare-dezvoltare1. Criteriile vor fi revizuite şi actualizate cu regularitate întrucât apar

noi teorii, cercetări şi date şi economia evoluează.

Pentru a obţine o imagine cât mai de ansamblu a inovării la nivelul regiunilor a fost elaborat

un model de evaluare bazat pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul de

creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, performanţa

activităţilor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de

caracterizare obţinând un număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi

indicatori de evaluare. Un număr de 68 de indicatori de analiză au fost incluşi în Inobarometru: 65

indicatori cantitativi şi 3 indiactori calitativi. Prin agregarea rezultatelor pe cei 16 subfactori s-a

obţinut gradul de inovare la nivel regional. Factorii, subfactorii şi indicatorii de analiză a inovării

sunt prezentaţi în Anexă.

În analiză au intrat cele mai recente date disponibile pentru indicatorii de inovare, aferente

perioadei 2008-2010. Datele au fost obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, din Registrul de

evidenţă al rezultatelor de cercetare şi prin anchete statistice. Au făcut obiectul anchetelor statistice

9955 întreprinderi şi 422 reprezentanţi ai autorităţilor locale (Administraţii publice locale, Camere de

Comerţ şi Industrie Judeţene, Agenţii de Dezvoltare Regională). Rezultatele obţinute prin ancheta în

rândul întreprinderilor reprezintă estimaţii afectate de erori teoretice de maxim ± 1% garantate cu o

probabilitate de 95%, iar rezultatele obţinute prin ancheta în rândul reprezentanţilor autorităţilor

locale sunt însoţite de erori de maxim 5%.

Regiunile sunt ierarhizate de la cea mai inovativă la cea mai puţin inovativă. Numărul relativ

mare de criterii utilizate de Inobarometru asigură o imagine clară a inovării pentru economiile

regionale acoperite şi serveşte ca siguranţă dacă un anumit criteriu este interpretat greşit. Impactul

unui singur criteriu este limitat.

3.3. Cine utilizează Inobarometrul? Inobarometrul este un punct de referinţă dinamic care va putea fi actualizat permanent pentru

autorităţile de decizie. Comunitatea de afaceri îl va utiliza ca pe un instrument esenţial în

determinarea planurilor de investiţie şi evaluarea locaţiilor pentru accesarea noului. Agenţiile de

1 Metodologii dezvoltate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare „INNOINDEX” şi „INNOREG” finanţate de ANCS.



-16-

dezvoltare regională şi administraţiile publice locale vor descoperi indicatori importanţi pentru a

compara politicile lor cu cele din alte regiuni şi pentru a evalua performanţa inovării în timp. Lumea

academică va putea utiliza datele din Inobarometru pentru a înţelege mai bine şi pentru a analiza

modul în care regiunile (şi nu doar întreprinderile) concurează pe piaţă.

3.4. Bariere în calea inovării

Prin ancheta desfăşurată în rândul întreprinderilor au fost urmărite şi o serie de informaţii

legate de importanţa unor factori în blocarea activităţilor inovative, a proiectelor inovative sau pentru

influenţarea deciziei de a nu inova. Aceşti factori au fost următorii:

Factori de cost

Lipsa de fonduri din interiorul unităţii

Lipsa de finanţare din surse din afara unităţii

Costuri de inovare prea ridicate

Factori privind acumularea cunoştinţelor

Lipsa de personal calificat

Lipsa de informaţii privind tehnologia

Lipsa de informaţii privind nevoia din cadrul pieţei specifice

Dificultăţi privind găsirea partenerilor de cooperare pentru inovare

Factori de piaţă

Piaţă dominată de alte întreprinderi consacrate

Cerere fluctuantă de bunuri şi servicii inovative

Motive de a nu inova

Nu a fost nevoie datorită inovărilor anterioare

Nu a fost nevoie datorită faptului că nu au existat cereri pentru inovări

Prin analiza datelor obţinute din anchetă a fost identificate următoarele bariere în calea

inovării întâmpinate de întreprinderi şi anume: Bariere în calea inovării la nivel naţional

Factori de cost

Lipsa de fonduri din

interiorul unităţii

Lipsa de fonduri ale unităţilor a contribuit în mare măsură la blocarea activităţilor

inovative pentru 36% dintre întreprinderi. Cele mai multe dintre întreprinderile care s-

au confruntat cu această problemă provin din regiunea Bucureşti - Ilfov (19%), din

regiunea Nord-Vest (15%), regiunea Sud-Est (14%) şi Sud (14%).

Lipsa de finanţare

din surse din afara

unităţii

Lipsa de finanţare din surse din afara unităţii a contribuit în mare măsură la blocarea

activităţilor inovative pentru 28% dintre întreprinderi. Cele mai multe dintre

întreprinderile care s-au confruntat cu această problemă provin din regiunea Bucureşti

- Ilfov (19%), din regiunea Nord-Vest (15%), regiunea Sud-Est (14%) şi Sud (13%).

Costuri de inovare

prea ridicate

Costurile de inovare prea ridicate au contribuit în mare măsură la blocarea activităţilor


au confruntat cu această problemă provin din regiunea Bucureşti - Ilfov (17%), din

regiunea Nord-Vest (15%), regiunea Sud-Est (14%) şi Sud (14%).



-17-

Factori privind acumularea cunoştinţelor

Lipsa de personal

calificat

Lipsa de personal calificat a contribuit în mare măsură la blocarea activităţilor


au confruntat cu această problemă provin din regiunea Nord-Vest (18%), din regiunea

Vest (16%) şi regiunea Bucureşti - Ilfov (15%).

Dificultăţi privind

găsirea partenerilor

de cooperare pentru

inovare

Dificultăţile privind găsirea partenerilor de cooperare pentru inovare au contribuit în

mare măsură la blocarea activităţilor inovative pentru 12% dintre întreprinderi. Cele

mai multe dintre întreprinderile care s-au confruntat cu această problemă provin din

regiunea Nord-Vest (25%), din regiunea Bucureşti - Ilfov (19%), regiunea Nord-Est

(13%) şi regiunea Sud (12%).

Factori de piaţă

Piaţă dominată de

alte întreprinderi

consacrate

Existenţa unor întreprinderi consacrate care domină piaţa specifică a contribuit în

mare măsură la blocarea activităţilor inovative pentru 19% dintre întreprinderi. Cele

mai multe dintre întreprinderile care s-au confruntat cu această problemă provin din

regiunea Bucureşti - Ilfov (17%), din regiunea Sud (17%), regiunea Nord-Vest (16%)

şi regiunea Sud-Est (14%).

Cerere fluctuantă de

bunuri şi servicii

inovative

Cererea fluctuantă de bunuri şi servicii inovative a contribuit în mare măsură la

blocarea activităţilor inovative pentru 12% dintre întreprinderi. Cele mai multe dintre

întreprinderile care s-au confruntat cu această problemă provin din regiunea Nord-

Vest (20%), din regiunea Sud (18%), regiunea Bucureşti - Ilfov (17%) şi regiunea

Nord-Est (14%).

Motive de a nu inova

Nu a fost nevoie

datorită faptului că

nu au existat cereri

pentru inovări

Lipsa cererii pentru inovare din piaţa specifică a contribuit în mare măsură la blocarea

activităţilor inovativepentru 10% dintre întreprinderi. Cele mai multe dintre

întreprinderile care s-au confruntat cu această problemă provin din regiunea Bucureşti

- Ilfov (28%), din regiunea Nord-Vest (15%), regiunea Sud (14%) şi regiunea Sud-Est

(12%).

4. Metodologie de raportare, evaluare şi monitorizare a activităţilor de inovare şi transfer tehnologic

4.1 Premise, scop şi utilizatori

Proiectul “Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al

transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile “- COD SMIS nr.

24120, are ca obiectiv major consolidarea relaţiilor dintre unităţile de inovare şi transfer tehnologic

(ITT) şi Administraţiile publice locale (APL) / Administraţia publică centrală (APC) prin

îmbunătăţirea coordonării acţiunilor acestora în domeniul ITT. Pe parcursul dezvoltării acestei

metodologii a reieşit necesitatea delimitării celor care o vor folosi prin introducerea denumirii de



-18-

multiplicatori de servicii de ITT pentru acei reprezentanţi ai unităţilor de cercetare-dezvoltare, ai

entităţilor din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) şi ai APC/APL,

care au rolul de a intensifica activităţile şi acţiunile de ITT la nivel naţional. Unităţile din care aceştia

fac parte se vor numi unităţi cu rol multiplicator în domeniul ITT.

In acest sens, pe site-ul ReNITT, www.roinno.ro a fost dezvoltat un sistem informatic care permite

planificarea, monitorizarea si evaluarea activitatilor de ITT desfăşurate de multiplicatorii de servicii

de ITT.

Obiectivele urmarite prin realizarea acestui sistem sunt:

Cresterea vizibilitatii activitatilor membrilor retelei

Imbunatatirea coordonarii activitatilor acestora la nivel local si regional

Realizarea de planuri de acţiune la nivel regional

Monitorizarea desfasurarii activitatilor cuprinse in planurile de actiune regionale

Evaluarea activitatii multiplicatorilor in cadrul Retelei

Datele privind activitatea de inovare vor fi introduse în cadrul sistemului de către unităţi de CD,

entităţi ReNITT şi reprezentanţi APL / APC din cadrul grupului ţintă al proiectului. Datele

referitoare la activitatea unităţilor de cercetare-dezvoltare vor fi preluate din Registrul rezultatelor de

CD.

4.2 Funcţiunile sistemului

Sistemul are 3 componente (funcţiuni):

Componenta operaţională

Componenta de analiză

Componenta de comunicare

Fig. 4.1 Schema generală a sistemului cu cele 3 componente




-19-

4.3 Structura Sistemul informatic are 4 secţiuni:

A. Date de identificare

B. Activitate curentă în domeniul ITT

C. Evenimente

D. Rapoarte

D.1. pentru activitate curentă

D.2. pentru evenimente

A. Sectiunea “Date de identificare”

Pe baza parolei primite, multiplicatorul-coordonator poate introduce si modifica date in sistem.

Inainte de completarea datelor in sistem, acest multiplicator trebuie sa consulte ceilalti multiplicatori

din organizatie (daca este cazul) si sa preia informatii si despre activitatile acestora. Restul

multiplicatorilor din institutia respectiva pot vizualiza informatiile.

In aceasta sectiune se introduc următoarele informatii:

Denumirea institutiei si datele de contact ale acesteia (telefoane, fax, email, website)

Numele multiplicatorului coordonator si datele de contact ale acestuia (telefon direct, email

personal)

Numele celorlalti multiplicatori din organizatie si datele de contact (telefon direct, email

personal)

o în cazul entităţilor ReNITT se vor trece datele tuturor angajaţilor entităţii respective

o în cazul APL/APC se vor trece şi ceilalţi multiplicatori existenţi la nivelul APC/APL

B. Sectiunea “Activitate curenta”

Trebuie completata cu informatii referitoare la:

Tipuri de activitati desfăşurate în domeniul ITT (prin selectie multipla dintr-o lista predefinita).

Aceste tipuri de activităţi sunt specifice celor două categorii de multiplicatori şi anume APL/APC

şi entităţi ReNITT

Tipuri de indicatori aferenţi activităţilor desfăşurate

Proiecte de succes

Sectiunea are doua componente:

De “planificare”, care trebuie completata inainte de realizarea actiunii

De “realizare”, care trebuie completata pana la sfarsitul anului în curs.

C. Sectiunea “Evenimente”

Trebuie completata atât de membrii ReNITT cât şi de membrii grupului ţintă al proiectului, cu

informatii referitoare la:

Actiunea (prin selectie multipla dintr-o lista predefinita)

Titlul evenimentului (se completeaza liber)

Teme abordate Instrumente folosite (prin selectie multipla dintr-o lista predefinita)

Localitatea in care se desfasoara actiunea (se completeaza liber)



-20-

Data la care are loc actiunea (se completeaza liber)

Organizator (prin selectie multipla din lista predefinită a multiplicatorilor sau liber daca

organizatorul nu face parte din Retea)

Parteneri (prin selectie multipla din lista predefinită a multiplicatorilor sau liber daca partenerul

nu face parte din Retea)

Grup tinta (prin selectie multipla dintr-o lista predefinita)

Numar de participanti (se completeaza liber)

Ca si sectiunea anterioara, si aceasta are doua componente:

De “planificare”, care trebuie completata inainte de realizarea actiunii

De “realizare”, care trebuie completata dupa consumarea evenimentului

Prezentăm în continuare modelul fişei de eveniment. Fişa evenimentului

Numele instituţiei:________________________

Multiplicatorul: ________________________

Judeţul: ________________________

Anul: _____

Nr.

crt. Variabilele proiectului Planificat Realizat

1 Acţiunea (activitatea): Predefinit Predefinit

2 Titlul evenimentului

3 Teme abordate

4 Instrumente –suport pentru

desfăşurarea activităţii:

Din reţea Predefinit

Predefinit

Alţii

5 Localitatea (localităţile) în care se desfăşoară

acţiunea:

6 Locul de desfăşurare a acţiunii:

7 Data (ziua,luna, anul) la care are loc acţiunea:

8 Organizator: Din reţea

Predefinit Predefinit Alţii

9 Partener(i) atraşi în realizarea

acţiunii:


Alţii

10 Grupul ţintă: Predefinit Predefinit

11 Număr de participanţi

D. Sectiunea “Rapoarte”

D.1 Sectiunea “Rapoarte de activitate ale multiplicatorilor”

Aceasta permite:

Realizarea de rapoarte de activitate pentru entităţile ReNITT conform procedurilor de

raportare stabilite de ANCS

Realizarea de rapoarte anuale privind activitatea curentă a membrilor Grupului Ţintă al

proiectului (reprezentanţi ai APC / APL).

Modelul de raport de activitate pentru membrii grupului ţintă al proiectului este prezentat mai jos.



-21-

Raport de activitate pe anul ……..

Numele instituţiei:________________________

Multiplicatorul: ________________________

Judeţul: ________________________

Anul: _____

Nr.

crt. Variabilele activităţilor Planificat Realizat

1 Îndrumare pentru servicii specializate în domeniul ITT Predefinit Predefinit

2

Organizare de evenimente locale, naţionale, internaţionale

(seminarii, workshopuri, târguri interne şi internaţionale,

saloane de CDI şi inventică, etc)

Predefinit Predefinit

2.1 Teme abordate

2.2 Instrumente –suport pentru

desfăşurarea activităţilor:


Predefinit

Alţii

2.3 Localitatea (localităţile) în care se desfăşoară acţiunea:

2.4 Locul de desfăşurare a acţiunii:

2.5 Data (ziua,luna, anul) la care are loc acţiunea:

2.6 Organizator: Din reţea

Predefinit Predefinit Alţii

2.7 Partener(i) atraşi în realizarea

acţiunii:


Alţii

2.8 Grupul ţintă: Predefinit Predefinit

2.9 Număr de participanţi

D.2 Sectiunea “Plan regional de actiune în domeniul ITT”

Planul regional de actiune în domeniul ITT este realizat pe baza activitatilor planificate ale tuturor

multiplicatorilor de la nivel regional. Planul regional de acţiune are două componente:

Componenta de informare şi comunicare în domeniul ITT (Planul de comunicare la nivel

regional)

Componenta de servicii specializate oferite în domeniul ITT (Planul tehnic la nivel regional).

Modelul planului de comunicare la nivel regional este prezentat mai jos.

Planul de comunicare la nivel regional

Nr.

crt.

Nume

eveniment Activitate

Grupuri

ţintă Instrumente

Teme

abordate

Locali

tatea Data

Responsa

bil

Partene

ri atraşi

Număr de

participanţi

Planul de comunicare la nivel regional va putea fi monitorizat pe baza activitatilor raportate de

multiplicatorii de la nivel regional.

Metodolgia pe larg pentru raportare, evaluare şi monitorizare a activităţilor de inovare şi transfer

tehnologic poate fi vizualizată la adresele de Internet www.romaniainoveaza.ro şi www.roinno.ro.




-22-

5. Platformă pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici

relevante privind performanţele în domeniul ITT

5.1 Scopul platformei

Scopul realizării platformei informatice îl reprezintă implementarea la nivel de sistem software a

metodologiei privind activitatea de raportare, monitorizare şi evaluare a rezultatelor inovării şi

transferului tehnologic. Platforma este accesibilă pe website-ul www.roinno.ro.

5.2 Proiectare

Aplicaţia este proiectată pe principiul client-server şi este dezvoltată pe tehnologie thin client

(web). S-a utilizat ca limbaj de programare PHP cu inserţii de Javascript, smarty şi PEAR.

Sistemul de gestiune a bazelor de date relaţionale utilizat este MySQL.

Aplicaţia conform metodologiei prezentată în capitolul 4 are 4 secţiuni:

A. Date de identificare;

B. Activitate curentă în domeniul ITT;

C. Evenimente;

D. Rapoarte

D.1.pentru activitate curentă;

D.2. planuri de acţiune regională (plan de comunicare, plan tehnic)

5.3 Amplasare Sistemul informatic este instalat in sectiunea Intranet a site-ului Multiplicatorilor de servicii

ITT, www.roinno.ro.

5.4 . Accesare

Fiecare multiplicator primeşte o parolă pentru accesarea sectiunii Intranet. Parola este trimisă pe

adresa de email a fiecarui multiplicator, asa cum apare în baza de date. De aceea, este foarte

important ca eventualele modificari de date de contact sa fie notificate ANCS.

Accesarea sistemului informatic se face pe baza de drepturi de acces si anume:

Toti multiplicatorii pot vizualiza informatiile cuprinse in acest sistem si genera rapoarte de

activitate;

Un singur multiplicator din fiecare organizatie poate introduce informatii in sistem, in

sectiunea aferenta acelei organizatii. Acest multiplicator-coordonator este desemnat de

organizatia unde activează.

Pentru mai multe informaţii accesaţi aplicaţia pe www.roinno.ro.





-23-

6. Ghid pentru evaluarea impactului inovării şi transferului

tehnologic în plan economic şi social

6.1. Scopul Ghidului Ghidul de față este un instrument pentru evaluarea impactului inovării și transferului

tehnologic (ITT) în plan economic și social.

Ghidul prezintă o metodologie de evaluare a impactului ITT în plan economic și social în

vederea:

corelării politicilor cu nevoile de inovare regională;

creşterii gradului de cunoaştere a reprezentanţilor autorităților locale

(Administrațiilor Publice Locale (APL) de la nivel judeţean, Agențiilor de

Dezvoltare Regională (ADR), Camerelor de Comerţ şi Industrie judeţene (CCIJ))

privind inovarea la nivel regional;

prezentării potenţialului în domeniul ITT al fiecărei regiuni de dezvoltare în parte

pentru valorificarea avantajelor competitive ale regiunilor inovative.

Figura 6.1 Obiectivele generale ale Ghidului pentru evaluarea impactului ITT

Utilizarea metodologiei de evaluare a impactului ITT conduce la:

creşterea gradului de informare a ANCS cu privire la procesul de inovare în vederea

corelării politicilor de CDI cu nevoile de inovare şi transfer tehnologic;

creşterea nivelului tehnic şi calitativ în determinările cantitative şi calitative ale

parametrilor asociaţi inovării;

dezvoltarea cadrului pentru analiza, evaluarea, creşterea şi protejarea capitalului

intelectual;

încurajarea sectorului privat şi promovarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii

(IMM) la activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare în scopul creşterii capacităţii de

asimilare în producţie a rezultatelor cercetării;

prezentarea potenţialului în domeniul ITT al fiecărei regiuni de dezvoltare în parte pentru

valorificarea avantajelor competitive ale regiunilor inovative;

creşterea gradului de cunoaştere a reprezentanţilor ADR-urilor, APL–urilor de la nivel

judeţean, CCIJ-urilor privind “Inovarea la nivel regional”.

Ghidul pentru evaluarea impactului ITT



-24-

6.2 Ce prezintă Ghidul ?

Ghidul prezintă un model de evaluare a impactului ITT la nivelul regiunilor de dezvoltare

în corelație cu potențialul acestora de a crea și de a menţine un mediu care susţine inovarea la

nivelul operatorilor economici. Pentru a obţine o imagine cât mai de ansamblu a impactului

inovării la nivelul regiunilor a fost elaborat un model de evaluare bazat pe 68 indicatori de

inovare prezentaţi în Anexă.

În analiză vor putea intra cele mai recente date disponibile pentru indicatorii de inovare.

Datele vor fi obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, din Registrul de evidenţă al

rezultatelor de cercetare şi prin anchete statistice. Anchetele statistice vor putea fi derulate în

întreprinderi şi în rândul reprezentanţilor autorităţilor locale (Administraţii publice locale,

Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene, Agenţii de Dezvoltare Regională), iar rezultatele

acestora trebuie să fie însoțite de erori de estimare cât mai mici asigurându-se astfel o

reprezentativitate ridicată a datelor.

Numărul relativ mare de criterii utilizate, prezentate în cadrul Ghidului, asigură o imagine

clară a impactului ITT pentru economiile regionale acoperite şi serveşte ca siguranţă dacă un

anumit criteriu este interpretat greşit. Impactul unui singur criteriu în cadrul analizei este limitat.

Ghidul poate fi considerat un punct de acces spre evaluarea inovării la nivel regional,

fiind un instrument a cărui utilizare oferă puncte de reper şi tendinţe obiective despre inovare. De

asemenea poate fi considerat un punct de referinţă naţional pentru elaborarea de statistici şi date

din sondaje care evidenţiază inovarea și impactul acesteia la nivelul regiunilor de dezvoltare.

Acesta se concentrează în principal pe un set consistent de indicatori de analiză (care include și indicatorii din European Innovation Scoreboard, precum şi indicatorii din mai noul Innovation

Union Scoreboard) şi pe o metodologie de analiză a acestor indicatori. De fapt, fundamentul

metodologic este o matrice cu 68 de criterii legate de cele 8 regiuni şi apoi introduse în diverse

analize și ierarhizări.

6.3 Modelul conceptual de evaluare a impactului inovării şi transferului

tehnologic

Modelul conceptual abordat propune evaluarea impactului ITT prin analize comparative ale

regiunilor analizate din perspectiva inovării. Astfel, este propusă o abordare a evaluării

impactului ITT la nivelul unei regiuni prin comparaţie cu celelalte regiuni analizate din

perspectiva inovării.

Figura 6.1 „Intrări şi ieşiri” ale modelului conceptual pentru evaluarea impactului ITT



-25-

Modelul considerat optim pentru implementarea metodologiei foloseşte următoarea descompunere a

fenomenului inovării în factori (componente ), subfactori (criterii) şi indicatori:

Factorii, subfactorii şi indicatorii de evaluare s-au stabilit în urma unei cercetări preliminare care

a utilizat literatura economică, aprecieri ale lumii academice şi ale comunităţii de afaceri, și care

a fost aprofundată în cadrul proiectului de cercetare INNOREG 92-079/2008. Pentru mai multe

informaţii accesaţi website-urile www.romaniainoveaza.ro sau www.roinno.ro.



„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare” Sinteza rezultatelor

-26-

6.4 Factorii de analiză a inovării, subfactorii asociaţi şi ponderile acestora în evaluarea gradului de inovare la nivel regional

NR. Factori

Pondere factor în calculul gradului

de inovare (ci) Subfactor

Pondere subfactor în

gradul de inovare pe

factorul aferent (αi)

1

Potenţialul de

conducere a

inovării

21.02

1.1 Educaţie formală şi non-formală 5,25

1.2 Personal implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) 5,25

1.3 Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic 5,26

1.4 Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice 5,26

2

Potenţialul de

creare a

cunoştinţelor

20.53 2.1 Public

10,26

2.2 Privat 10,27

3 Capacitatea de

inovare şi de

integrare într-

un sistem

relaţional

(perioada de

referinţă: 2008,

2009, 2010))

20.88 3.1 Inovare 10,44

3.2 Cooperare şi colaborare 10,44

Performanţa

activităţilor de

inovare

21.16

4.1 Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate pe piaţă sau implementarea de tehnologii noi/modernizate la nivelul organizaţiei

5,29

4.2 activităţi de CDT 5,29

4.3 activităţi de consultanţă (servicii) 5,29

4.4 activităţi de promovare, marketing şi distribuţie 5,29

5 Proprietatea

intelectuală 16.41

5.1 Documentaţii tehnico-economice (documentaţii de realizare produse/servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnico-economice, etc)

4,10

5.2 Brevete de invenţie 4,10

5.3 Modele şi desene industriale protejate 4,10

5.4 Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc). 4,11



-27-

7. Organizarea de sesiuni de instruire a specialiştilor implicaţi în

procesul de colectare şi analiză a informaţiilor specifice domeniului

ITT

7.1 Scop, tematică şi participanţi

Pentru deprinderea lucrului cu platforma IT de raportare, monitorizare şi evaluare a rezultatelor

inovării şi transferului tehnologic au fost organizate 23 sesiuni de instruire, cu câte 20 de participanţi

fiecare sesiune, însumând în total un număr de 465 participanţi din administraţia central şi locală –

grup ţintă. Beneficiarii acestor sesiuni de instruire vor fi implicaţi în procesul de colectare şi analiză

a informaţiilor specifice domeniului ITT.

În cadrul instruirilor a fost abordată următoarea tematică:

1. Prezentarea activităţii ”Organizarea de sesiuni de instruire a specialiştilor implicaţi în

procesul de colectare şi analiză a informaţiilor specifice domeniului ITT” – operaţiuni şi

instrumentar ce urmează a fi folosite în cadrul activităţii

2. Generalităţi despre baze de date

3. Metodologia pentru planificare, raportare, evaluare şi monitorizare a activităţilor de inovare

şi transfer tehnologic (ITT)

4. Deprinderea modului de lucru a participanţilor cu platforma informatică pentru planificare,

raportare, evaluare şi monitorizare a activităţilor de inovare şi transfer tehnologic (ITT).

În fiecare regiune de dezvoltare, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, au fost realizate 2 sesiuni de

instruire. În regiunea Bucureşti-Ilfov au fost desfăşurate 9 sesiuni. Cursurile s-au finalizat cu

eliberarea unui certificat de participant care oferă dreptul cursantului de a opera, din parte instituţiei /

organizaţiei unde îşi desfăşoară activitatea, în sistemul de date construit în cadrul proiectului.

7.1 Perioadele de desfăşurare a sesiunilor de instruire pe regiuni de dezvoltare

Situaţia desfăşurării sesiunilor de instruire pe regiuni de dezvoltare:

Nr. crt. Regiune de dezvoltare Judet Perioada Nr. sesiuni

desfăşurate

1. Centru Mures Sovata:12-14 iunie 2012

Sovata: 04-05 iulie 2012 2

2. Nord-Vest

Maramures Baia Mare: 19-20 iulie 2012 1

Cluj Gilău: 05-06 iulie 2012 1

3. Sud Ialomita Slobozia: 27-29 iunie 2012

Slobozia: 29-31 august 2012 2

4. Sud-Est

Constanta Constanţa: 23-24 august 2012

1

Tulcea Tulcea: 18-19 octombrie 2012 1



-28-

Nr. crt. Regiune de dezvoltare Judet Perioada Nr. sesiuni

desfăşurate

5. Sud-Vest

Dolj

Valcea

Craiova: 27-28 septembrie 2012 1

Vâlcea Rm. Valcea: 23-24 august 2012 1

6. Vest Arad Arad: 06-07 septembrie 2012

Arad: 30-31 august 2012 2

7. Nord-Est Iaşi Iasi: 28-29 iunie

Iasi: 12-13 iulie

2

8.

Bucuresti-Ilfov

Bucureşti

Bucureşti: 21-22 Iunie 2012

Bucureşti: 5-6 Iulie 2012

Bucureşti: 26-27 iulie 2012*

Bucureşti: 06 - 07 septembrie

Bucureşti: 13-14 septembrie 2012

Bucureşti: 22-23 octombrie 2012*

Bucureşti: 23-24 octombrie 2012

9

Total număr sesiuni de instruire 23

*) în perioada respectivă au fost desfăşurate 2 sesiuni

8. Consolidarea cadrului instituţional de coordonare, planificare şi implementare a politicilor publice, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii legislaţiei şi la dezvoltarea generală a capacităţii grupurilor ţintă ale proiectului în domeniul ITT pentru creşterea competitivităţii 8.1 Proiectarea de scenarii privind inovarea la nivel naţional până în anul 2025

Metodologia pentru proiectarea de scenarii privind inovarea la nivel naţional până în anul 2025 are

ca punct de plecare situaţia la nivelul UE în domeniul inovării, aşa cum este prezentată de Innovation

Union Scoreboard - IUS 2011.

În vederea proiectării ipotezelor de scenarii şi a rezultatelor acestor scenarii din perspectiva situaţiei

României în domeniul inovării la nivelul UE şi a locului pe care ţara noastră îl va putea ocupa după

implementarea scenariilor, au fost desfăşurate următoarele operaţiuni:

Înţelegerea metodologiei IUS şi deprinderea algoritmilor de calcul;

Identificarea şi selectarea unor indicatori din tabloul de bord al Uniunii Inovării a căror

variaţie poate contribui la elaborarea unor scenarii de interes;

Analiza evoluţiei indicatorilor selectaţi în perioada 2006-2010 în cazul României;

Analiza comparativă a valorilor indicatorilor selectaţi pentru România cu valorile medii ale

acestor indicatori la nivelul UE27;

Proiectarea ipotezelor scenariilor cu orizonturi 2017, 2020, 2025;

Aplicarea metodologiei IUS 2011 pentru stabilirea poziţiei României în clasamentul inovării

la nivel UE, în ipotezele scenariilor.



-29-

Din tabloul de bord al Uniunii Inovării au fost identificaţi şi selectaţi o serie de indicatori cu potenţial

de creştere şi ale căror valori conturează situaţia pieţei inovării din România. Aceşti indicatori sunt:

Cod

indicator

conform IUS

Denumire indicator

1.1.2 Procentaj din populatie cu vârste cuprinse intre 30-34 de ani absolventi de învăţământ

terţiar

1.1.3 Procentaj de tineri cu vârsta cuprinsă intre 20-24 de ani care au atins minimum ciclul

superior al invatamantului secundar

1.2.1 Co-publicatii stiintifice internationale la o populatie de un million de locuitori

1.3.1 Cheltuieli publice din domeniul cercetării şi dezvoltării ca % din PIB

1.3.2 Capital de risc (în faza iniţială, de extindere si inlocuire) ca % din PIB

2.1.1 Cheltuieli ale întreprinderilor în domeniul cercetării şi dezvoltării ca % din PIB

2.3.3 Mărci comerciale înregistrate la UE la un milliard din PIB (în EUR PCS)

2.3.4 Modele înregistrate la UE la un milliard din PIB (în EUR PCS)

3.2.1 Ocuparea fortei de munca in activitati care implică un grad ridicat de cunoştinţe

(productie si servicii) ca % din totalul fortei de munca ocupate

3.2.2 Produse exportate de medie şi înaltă tehnologie ca % din totalul produselor exportate 3.2.5 Venituri din licente sau brevete din strainatate ca % din PIB

8.1.1 Prezentarea ipotezelor scenariilor cu orizonturi 2017, 2020, 2025

Scenariul 1 (2011-2017)

Cod

IUS Indicator Ipoteze scenariu*

1.1.2

Procentaj din populatie cu vârste cuprinse

intre 30-34 de ani absolventi de învăţământ

terţiar

continuă evoluţia 2006-2010 cu o creştere

medie anuală de 10%

1.1.3

Procentaj de tineri cu vârsta cuprinsă intre

20-24 de ani care au atins minimum ciclul



medie anuală de 0.32%

1.2.1

Co-publicatii stiintifice internationale la o

populatie de un million de locuitori



1.3.1

Cheltuieli publice din domeniul cercetării şi

dezvoltării ca % din PIB

atingerea în 2017 a valorii medii europene

(UE27) - 0.76% din PIB

1.3.2

Capital de risc (în faza iniţială, de extindere

si inlocuire) ca % din PIB


(UE27) - 0.10% din PIB Cheltuieli ale întreprinderilor în domeniul atingerea în 2017 a jumătate din valoarea



-30-

Cod

IUS Indicator Ipoteze scenariu*

2.1.1 cercetării şi dezvoltării ca % din PIB mediei europene (UE27) - 0.65% din PIB

2.3.3

Mărci comerciale înregistrate la UE la un

milliard din PIB (în EUR PCS)


(UE27) - 5.59 mărci comerciale la un milliard din

PIB (în EUR PCS)

2.3.4

Modele înregistrate la UE la un milliard din

PIB (în EUR PCS)

atingerea în 2017 a valorii meuii europene


PIB (în EUR PCS)

3.2.1

Ocuparea fortei de munca in activitati care

implică un grad ridicat de cunoştinţe

(productie si servicii) ca % din totalul fortei

de munca ocupate


(UE27) - 13.50%

3.2.2

Produse exportate de medie şi înaltă

tehnologie ca % din totalul produselor

exportate


medie anuală de 8%

3.2.5

Venituri din licente sau brevete din

strainatate ca % din PIB

continuă evoluţia crescătoare cu o creştere

medie anuală de 10% (creşterea medie anuală

în perioada 2006-2010 a fost de 48%)

*Valorile celorlalţi indicatori pentru toate ţările rămân la nivelul anului 2010

Scenariul 2 (2011-2020)

Cod IUS Indicator Ipoteze scenariu*

1.1.2 Procentaj din populatie cu vârste cuprinse


terţiar



1.1.3 Procentaj de tineri cu vârsta cuprinsă intre





1.2.1 Co-publicatii stiintifice internationale la o




1.3.1 Cheltuieli publice din domeniul cercetării şi



(UE27) - 0.76% din PIB

1.3.2 Capital de risc (în faza iniţială, de extindere



(UE27) - 0.10% din PIB

2.1.1 Cheltuieli ale întreprinderilor în domeniul

cercetării şi dezvoltării ca % din PIB

atingerea în 2020 a jumătate din valoarea

mediei europene (UE27) - 0.65% din PIB

2.3.3 Mărci comerciale înregistrate la UE la un




PIB (în EUR PCS)



-31-


2.3.4 Modele înregistrate la UE la un milliard din

PIB (în EUR PCS)



PIB (în EUR PCS)

3.2.1




de munca ocupate


(UE27) - 13.50%

3.2.2 Produse exportate de medie şi înaltă


exportate


medie anuală de 8%

3.2.5 Venituri din licente sau brevete din






Scenariul 3 (2011-2025)


1.1.2 Procentaj din populatie cu vârste cuprinse


terţiar



1.1.3

Procentaj de tineri cu vârsta cuprinsă intre





1.2.1 Co-publicatii stiintifice internationale la o




1.3.1 Cheltuieli publice din domeniul cercetării şi



(UE27) - 0.76% din PIB

1.3.2 Capital de risc (în faza iniţială, de extindere



(UE27) - 0.10% din PIB

2.1.1 Cheltuieli ale întreprinderilor în domeniul

cercetării şi dezvoltării ca % din PIB

atingerea în 2025 a jumătate din valoarea

mediei europene (UE27) - 0.65% din PIB 2.3.3

Mărci comerciale înregistrate la UE la un




PIB (în EUR PCS)

2.3.4 Modele înregistrate la UE la un milliard din

PIB (în EUR PCS)



PIB (în EUR PCS)



-32-


3.2.1




de munca ocupate


(UE27) - 13.50%

3.2.2 Produse exportate de medie şi înaltă


exportate


medie anuală de 8%

3.2.5 Venituri din licente sau brevete din






Toate scenariile conduc la creşterea performanţei României pe toate cele 3 tipuri de indicatori. Diferenţierea între ele constă în perioada de atingere a ţintelor propuse şi în modul în care este reflectată performanţa generală a inovării, prin valoarea indicatorului compozit IUS. Pentru mai multe informaţii privind rezultatele implementării scenariilor accesaţi website-urile www.romaniainoveaza.ro sau www.roinno.ro.

8.1.2 Construirea unei situaţii dinamice cu orizont 2020

Construirea situaţiei dinamice a fost realizată în ipoteza în care media UE continuă trendul înregistrat

în perioada 2006-2010 pentru indicatorii selectaţi, în timp ce România urmează ipotezele scenariului

4.

Figura 3.7 Situaţia comparativă IUS 2025 – IUS 2011 pe cele 3 tipuri de indicatori, conform scenariului 4

IUS 2025 IUS 2011

0.556

0.505

0.563

0.266

0.154

0.398

0.000

0.100

0.200

0.300

0.400

0.500

0.600

Facilitatori

Activităţi ale f irmelor

RealizăriEU RO

0.700

0.589

0.616

0.523

0.2700.585

0.000

0.100

0.200

0.300

0.400

0.500

0.600

0.700

Facilitatori

Activităţi ale f irmelor

RealizăriEU RO




-33-

Conform acestui scenariu, IUS 2025 ne va arăta o Românie care se apropie mult de media UE27 la

capitolul „Realizări” (performanţa UE27 fiind mai ridicată decât performanţa României la acest

capitol cu doar 5%.). Totodată la capitolul „Facilitatori” distanţa din 2025 dintre Romania şi media

UE27 scade cu 41% faţă de distanţa din 2011.

8.2 Scheme de armonizare a politicilor şi strategiilor publice în domeniul inovării

Schemele de armonizare a politicilor şi strategiilor publice în domeniul inovarii la nivel regional,

naţional şi european, elaborate în cadrul contractului sunt o rezultantă a următorilor vectori directori:

Nr.

crt.

Fundamente Aspecte urmărite

1. Contextul Uniunea

Inovării, Europa 2020

1.1 Schimbarea accentului în politicile pentru inovare

1.2. Oamenii trebuie să fie conştientizaţi şi stimulaţi să inoveze

1.3.Inovarea, noile tehnologii şi proprietatea intelectuală

1.4. Crearea, diseminarea şi aplicarea cunoştinţelor

1.5. Promovarea cooperarii internaţionale pentru a răspunde

provocărilor globale

1.6. Adoptarea unei cercetări publice puternice şi eficiente

1.7. Contribuţia politicii regionale la creşterea inteligentă în Europa

2020

2. Aspecte relevante privind

inovarea şi transferul

tehnologic în câteva state

europene (Suedia,

Danemarca, Finlanda şi

Germania)

2.1. Scurtă introducere în sistemul CDI

2.2. Politici cheie de cercetare

2.3. Instrumente ale politicii de cercetare

2.4. Parteneriatul public-privat

2.5. Politicile fiscale

2.6. Politica privind resursele umane

2.7. Interacţiunea dintre politicile de CD şi Inovare

2.8 Impactul instrumentelor UE

3. România în Uniunea

Inovării

Performanţa României în domeniul inovării conform Innovation

Union Scoreboard 2011

4. Analiza SWOT privind

impactul politicilor în

domeniul ITT în România

4.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI

4.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în

mediul economic de la nivel regional

5. Învăţaminte / bune practici

în domeniul inovării

(Suedia, Danemarca,

Germania, Finlanda)

5.1 Politici cheie de cercetare

5.2. Instrumente ale politicii de cercetare

5.3. Parteneriatul public-privat

5.4. Politicile fiscale

5.5. Politica privind resursele umane

5.6. Interacţiunea dintre politicile de CD şi Inovare

5.7 Impactul instrumentelor UE

Schemele de armonizare au urmărit câteva linii directoare şi anume:

Fundamente privind ITT în România

Politici cheie de cercetare

Instrumente ale politicii de cercetare



-34-

Parteneriatul public-privat

Politici fiscale şi subvenţii

Politica privind resursele umane

Interacţiunea dintre politicile de CD şi Inovare

Impactul instrumentelor UE asupra ITT

Schemele de armonizare pot fi accesate pe websit-urile www.romaniainoveaza.ro si www.roinno.ro

8.3 Plan de măsuri pentru implementarea scenariilor privind inovarea şi

politicile publice în domeniul inovării şi a schemelor de armonizare

Pentru implementarea scenariilor în domeniul inovării şi a schemelor de armonizare a politicilor şi

strategiilor publice în domeniul inovării este nevoie de un plan de acţiune/măsuri. Planul de acţiune pentru armonizarea politicilor publice şi implementarea scenariilor cu orizont 2025 în

domeniul inovării este structurat pe direcţii de acţiune, iniţiative, măsuri şi acţiunea de convergenţă cu alte

state membre ale UE.

Direcţiile de acţiune sunt:

Elemente de bază (fundamente)

Politici cheie de CDI

Instrumente ale politicii CDI

Parteneriatul public-privat şi privat – privat

Politici fiscale şi subvenţii

Politici privind resursele umane

Interacţiunea dintre politicile de CD şi inovare

Impactul instrumentelor UE

Iniţiativele se referă la:

Coordonare liniară în domeniul cercetării şi inovării

Sistemul de coordonare a cercetării şi inovării, precum şi politica inovării ca prioritate

guvernamentală

Necesitatea unui proiect de lege care să menţioneze domeniile strategice pentru CDI în

România, cu alocarea fondurilor pe următorii ani şi sublinierea necesităţii îmbinării

iniţiativelor regionale pentru dezvoltare cu politica naţională de cercetare şi inovare

Direcţionarea fondurilor cu precădere spre IMM inovative şi întreprinderile/ companiile mari

naţionale

Finanţare adecvată, domeniului CDI conform ţintelor Strategiei UE 2020

Dezvoltarea unor parteneriate cuprinzătoare care să implice toate ministerele relevante pentru

sprijinul inovării şi transferului tehnologic

Încurajarea colaborării dintre industrie şi cercetare în scopul îmbunătăţirii competitivităţii din

România

Corelarea politicilor CDI cu măsuri de stimulare complementare, realizate pe baza consultării

cu reprezentanţii companiilor din sectorul privat

Pepiniera de cercetători

Îmbunătăţirea managementului administrativ şi de cercetare în instituţiile cu profil CD

Persoane cu nivel ridicat de instruire în managementul inovării în companii





-35-

Sistemul public trebuie să fie responsabil pentru promovarea inovării, prin furnizarea de

iniţiative şi resurse care să creeze un cadru adecvat pentru întreprinderi, companii de a intra

pe piaţa inovării

Utilizarea fondurilor structurale, ca factori cheie relevanţi în asigurarea dezvoltării durabile

regionale

În ce priveşte fenomenul de convergenţă al măsurilor propuse cu alte state membre ale UE ne-am

oprit la 4 state, şi anume: Germania, Danemarca, Finlanda şi Suedia. Aceste state au fost alese pentru

ca ele ocupă primele 4 locuri privind performaţa inovării în rândul ţărilor membre UE conform

clasamentului Innovation Union Scoreboard 2011.

Pentru parcurgerea planului de măsuri accesaţi website-urile www.romaniainoveaza.ro sau

www.roinno.ro.





-36-

Anexa - Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării

NR. COMPONENTA CRITERIU INDICATORI

1

Potenţialul de conducere a inovării (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

1.1 Educaţie formală şi non-formală

1.1.1 Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 persoane cu vârsta între 25-34 ani

1.1.2 Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia oupată (personalul angajat) (%)

1.1.3 Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani

1.1.4 Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare continuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vărsta între 25-64 ani (%)

1.1.5 Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)

1.1.6 Participarea la învăţarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)

1.1.7 Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii post-liceale sau universitare)

1.2 Personal implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT)

1.2.1 Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%)

1.2.2 Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)

1.2.3 Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%)

1.3 Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic

1.3.1.0 Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%)

1.3.1 Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total personal (%)

1.3.2 Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic (%)

1.3.3 Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%)

1.4 Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice

1.4.1 Încrederea în cercetarea românească

1.4.2 Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării

1.4.3 Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional

2

Potenţialul de creare a cunoştinţelor (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

2.1 Public

2.1.0 Nr. UCD-uri publice cu activitate de CD la 1 mil. de locuitori

2.1.1 Nr. UCD-uri publice acreditate / atestate la 1 mil. locuitori (INCD-uri, ONG-uri, asociaţii)

2.1.2 Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)

2.1.3 Ponderea întreprinderilor care beneficiază de fonduri publice pentru CDI din total întrepinderi (%)

2.2 Privat

2.2.0 Nr. UCD-uri private la 1 mil. de locuitori

2.2.1 Nr. UCD-uri private atestate la 1 mil. de locuitori

2.2.2 Cheltuielile întreprinderilor de CD (% PIB regional)

2.2.3 Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%)

3

Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional (perioada de

3.1 Inovare

3.1.1 Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)

3.1.2 Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%)

3.1.3 Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%)

3.1.4 Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)

3.1.5 Cheltuieli de inovare (% din PIB)



-37-

referinţă: 2008, 2009, 2010)

3.1.6 Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi non-inovative)

3.1.7 IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri)

3.1.8 Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative)

3.1.9 IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative)

3.1.9.1 IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)

3.1.10 Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative)

3.1.11 IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative)

3.1.11.1 IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)

3.1.12 Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi non-inovative)

3.1.13 IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri non-inovative)

3.1.14 Nr. entitati ITT raportat la nr. UCD-uri

3.2 Cooperare şi colaborare

3.2.1 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative)

3.2.2 IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative)

3.2.3 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi)

3.2.4 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu IMM-uri sau IM-uri (% din total întreprinderi)

3.2.5 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu entităţi ale infrastructurii de ITT (% din total întreprinderi)

3.2.6 Cheltuieli TIC (% PIB)

Performanţa activităţilor de inovare (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

4.1 Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate sau implementarea de tehnologii noi/modernizate la nivelul organizaţiei

4.1.1.Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă)

4.1.2 Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul forţei de muncă).

4.1.3 Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%)

4.1.4 Procentul mediu al CA din vânzarea de produse/servicii noi sau modernizate din total CA (sunt incluse aici atât produsele / serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele / serviciile noi pentru întreprinderi) (%)

4.1.5 Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA (sunt incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) (%)

4.1.6 Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)

4.1.7 Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor (%)

4.2 Activităţi de CDT

4.2.1 Ponderea veniturilor din CDT din total venituri (%)

4.2.2 Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii etc.) la 1000 de locuitori

4.2.3 Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din total rezultate CDT (%)



-38-

4.3 Activităţi de consultanţă (servicii)

4.3.1.0 Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%)

4.3.1 Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%)

4.3.2.0 Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)

4.3.2 Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)

4.4 Activităţi de promovare,marketing şi distribuţie

4.4.1 Ponderea cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii din total cheltuieli (%)

4.4.2.0 Ponderea întreprinderilor cu activitate la export din total întreprinderi (%)

4.4.2 Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%)

5

Proprietatea intelectuală (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

5.1 Documentaţii tehnico-economice (documentaţii de realizare produse/servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnico-economice, etc)

5.1.1 Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1mil. locuitori

5.1.2 Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 întreprinderi

5.1.3 Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate

5.1.4 Ponderea CA din comercializare de documentaţie tehnico-economică din total CA (%)

5.2 Brevete de invenţie

5.2.1 Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 mil. persoane

5.2.2 Nr. brevete + cereri EPO la 1 mil. persoane

5.2.3 Nr. brevete + cereri USPTO la 1 mil. persoane

5.2.4 Nr. de brevete + cereri din grupul de brevete triadice la 1 mil. persoane

5.2.5 Nr. brevete achiziţionate la 1000 întreprinderi

5.2.6 Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)

5.2.7 Ponderea cheltuielilor pentru achiziţie brevete din total cheltuieli (%)

5.2.8 Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din total venituri (%)

5.3 Modele şi desene industriale protejate

5.3.1 Nr. modele şi desene industriale + cereri înregistrate la 1 mil. persoane

5.3.2 Ponderea numărului de modele şi desene industriale valorificate din total modele şi desene industriale protejate elaborate (%)

5.3.3 Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 întreprinderi

5.3.4 Ponderea cheltuielilor pentru achiziţie de modele şi/sau desene industriale protejate din total cheltuieli (%)

5.3.5 Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi/sau desenelor industriale din total venituri (%)

5.3.6 Ponderea modelelor şi desenelor industriale protejate internaţional din total modele (%)

5.4 Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc).

5.4.1 Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1mil. locuitori

5.4.2 Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1mil. locuitori

5.4.3 Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1mil. locuitori



-39-



-40-

„analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în

Documents