ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARBILANŢULUI3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare

În vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor în care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie al întreprinderii, analiza financiara parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare în vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica continuitatea activitatii întreprinderii. Scopul principal îl constituie adoptarea unor decizii corective în gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la închiderea exercitiului si în alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate, respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza fondurile de care a beneficiat întreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile acestor fonduri, cu titluimobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic (active circulante).

Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor ceea ce impune echilibrul permanent între activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a acestuia (tabelara sau în lista).

Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat în lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia financiara a întreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).

3.2. Tipuri de bilant utilizate în analiza financiaraCriteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera în functie de scopul urmarit în analiza si de utilizator, ceea ce a

condus la amenajarea mai multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelarabilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.

Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie sa înceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.

Bilantul contabil elaborat în optica patrimonial-juridica utilizat pâna la adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile

 

de finantare ale întreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie acoperita din resurse financiare.

În acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat în optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei interesa atât proprietarii, cât si creditorii. În masura în care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales în cazul lichidarii întreprinderii.

Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitateal exigibilitatii crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ în functie de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv în functie de scadenta.

De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare, având prezentarea în lista (Tasbelul 14):

Bilant Contabil armonizat restâns

Tabelul 14

Denumirea indicatorului (mii lei)Nr. Exercitiul financiar

rând Precedent CurentA. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673I. Imobilizari necorporale 02 112827II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972III. Imobilizari financiare 04 61114B. Active circulante - total 05 330562056 515792600I: Stocuri - total 06 141953183 122067958II. Creante - total 07 180200143 390840345III: Investitii financiare pe termen scurt 08 -IV. Casa si conturi la banci 09 8408730C. Cheltuieli în avans 10 1902966D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pâna la 1 an

11 227834680 186432713

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (05 + 10 - 11 - 16)

12 100194521 325651589

F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1 an

14 8493328 127907177

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 -I. Venituri în avans 16 4435821J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131II. Prime de capital 19 -III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551IV. Rezerve 21 143608630 243288000V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174 - Sold D 23 22454771 22454771VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049

Repartizarea profitului 25 40667697 51384049Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085Patrimoniul public 27 -Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085

Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce în ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile întreprinderii; în fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin "lichide", iar la sfârsit disponibilitatile, cele mai "lichide".

Clasarea posturilor de pasiv în ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).

Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie între cele care ramân la dispozitia întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care nu îi apartin decât pe termen scurt (sub 1 an).

Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri: activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate în avans). În schimb, în activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).

Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului în grupa capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri realizate în avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung ajunse la scadenta).

Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1 an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate în avans cu scadenta peste 1 an sunt incluse în datoriile pe termen mediu si lung.

Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:

Bilant financiar

Activ = Necesar Pasiv =

Necesar permanentCapitaluri permanente (Cp)

Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an

1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie

pasiva

Total Activ Total PasivPrezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune în evidenta doua parti distincte pe orizontala: partea

structura financiara prin stabilitatea elementelor care îl compun (necesarul de finantat si resursele de finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de finantare).

Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune în evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si în cazul conturilor consolidate.

Importanta bilantului financiar în analiza financiara decurge din faptul ca el serveste la determinarea financiara prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia.

Conform Reglementarilor românesti, bilantul în lista (Tabelul 14) este apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care sunt prezentate în ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate în partea finala a listei.

Abandonarea principiului de clasament al posturilor în bilantul financiar a condus la aparitia bilantului regrupeaza posturile de bilant pe marile functiuni ale întreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie), fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei în scopul explicarii bancheri.

Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli menite sa puna în evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare a întreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile realizate în raport cu natura, destinatia sau functia lor. În aceasta prezentare, bilantul este destinat analizei

Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea posturilor de bilantorigine a acestora), ceea ce impune includerea amortismentelor si provizioanelor în capitalurile proprii, bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux, deoarece permite determinarea

Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de acesta difera de conceptul permanentei al bilantului financiar, în sensul ca un împrumut pe termen lung va ramâne în imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de scadenta.

Al treilea principiu, al afectarii, avut în vedere la structurarea posturilor permite descrierea ciclurilor care compun viata întreprinderii si a echilibrelor financiare ce decurg din ele.

Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:

Bilant functional

Activ = Utilizari Pasiv = Resurse

I. Functia de investitiiIV. Functia de finantare

Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile2. Activ circulant înafara exploatarii II. Functia de exploatare

III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatareActiv circulant financiar (Disponibilitati)

2. Datorii în afara exploatarii

Total Activ Total Pasiv

Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Active = Necesaruri

nete

Exercitiul financiar Pasive = Resurse

Exercitiul financiar

(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent CurentMijloace cu durata > 1 an

334134112

442396673

Resurse cu scadenta >1an

434328633

76804826

A. Active imobilizate

334134112

442396673

J. Capital si rezerve

425835305

64014108

I. Imobilizari necorporale

112827 761587 I. Capital 59199226 29599613

II. Imobilizari corporale

333960171

441573972

II. Prime de capital

-

III. Imobilizari financiare

61114 61114 III. Rezerve din reevaluare

245482220

95164551

Mijloace cu durata < 1 an

330562056

515792600

IV. Rezerve - total

143608630

24528800

B. Active circulante

330562056

515792600

V. Rezultatul reportat - Sold C

- 26147174

I. Stocuri - total 141953183

122067958

- Sold D

22454771 22454771

II. Creante - total

180200143

390840345

VI.Rezultatul exercitiului - Sold C

40667697 51384029

III: Invest. financiare/termen scurt

- - Repartizarea profitului

40667697 51384029

IV: Casa si conturi la banci

8408730 2884297 Total capitaluri proprii

425835305

64014108

C. Cheltuieli în avans

1902966 1489075 H.Provizioane pt.riscuri-cheltuieli

-

G. Datorii pe o perioada > 1 an

8493328 12790717

D. Datorii pe o perioada de 1 an

227834680

18643271

Total datorii

236328008

31433989

I. Venituri în avans

4435821 5197373

Total Active Nete

666599134

959678348

Total Capitaluri

666599134

95967834

Bilantul functional (economic)

Active = Utilizari

Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar

(valoare bruta)(mii

lei)-

Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent

I. Functia de investitii

IV. Functia de finantare

Utilizari stabile

Resurse stabile 608138189

1011158943

A. Active imobilizate brute

507943668

685507354

1. Capitaluri proprii

425835305

64014108

1. Imobilizari necorporale

177647 916041 - Capital 59199226 29599613

2. Imobilizari corporale

507704907

684530199

- Rezerve - total 389090850

34045255

3. Imobilizari financiare

61114 61114 - Rezultatul reportat

- 22454771 3692403

II. Functia de exploatare

- Rezultatul exercitiului(nerepartiz)

-

B.Active circulante de exploatare

316198333

502973608

2. Amortismente si provizioane

173809556

24311068

1. Stocuri 14195318 12206795 3. Datorii financiare 8493328 12790717

- total 3 8 stabile (>1 an)2. Creante comerciale

174245150

380905650

II. Functia de exploatare

Active circ. în afara exploatarii

5954993 9934695 1. Datorii de exploatare

132550559

77021000

Alte creante

5954993 9934695 2. Datorii înafara exploatarii

95284121 10941171

C. Cheltuieli în avans

1902966 1489075 3. Credite bancare curente

-

III: Functia de trezorerie

I. Venituri în avans

4435821 5197373

Activ circulant financiar

8451440 2927007

Casa si conturi la banci

8408730 2884297

Total Active valoare bruta

840408690

1202789029 Total

Resurse84040869

0120278902

Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a exploatare si alta independenta de ciclul de productie, iar în pasiv doua categorii de resurselegatura cu aceasta.

Importanta bilantului functional în analiza financiara decurge din faptul ca el permite aprecierea a întreprinderii prin intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura financiara si

Comparatia între bilantul financiar si bilantui functional pune în evidenta doua deosebiri esentiale între acestea, si anume:

a.       în timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a întreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite în primul rând o analiza interna realizata în principal de managerii întreprinderii;

b.      bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, în timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva încetarii activitatii.

Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional, adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.

Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul capitalului compus din diferitele resurse folosite, în

functie de care se judeca oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.

În consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice în materie de investitii si de finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.

Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta amortismentelor si provizioanelor în fondurile proprii, în pasiv. În activ posturile sunt grupate în doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor întreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia îi corespund imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.

Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:

Bilant "Pool de fonds"

Activ = Utilizari Pasiv = Resurse

Portofoliu de activePortofoliu de resurse

I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne3. Active circulante înafara exploatarii II. DatoriiII. Utilizari financiare 1. Resurse financiare1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare2. Active circulante (Disponibilitati) -

Total Activ Total PasivIndiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul serveste ca document esential în analiza modificarilor

pozitiei financiare a întreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic în care aceasta îsi desfasoara activitatea.

3.3. Analiza echilibrelor financiareBilantul este "fotografia" întreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de întrebari

specifice celui care efectueaza analiza. Aceste întrebari decurg din modul în care se realizeaza egalitatea între activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate fundamentala între doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice, sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile (necesitatile) carora le-au fost afectate.

Studiul bilantului implica analiza acestuia în doua directii: orizontala si verticala, fiecare punînd în evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite în aprecierea situatiei financiare a întreprinderii.

Analiza pe orizontala a bilantului pune în evidenta modul în care se realizeaza principalele si pe termen lung ale întreprinderii sau grupului de întreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.

3.3.1. Analiza Situatiei Nete

Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina

SN = Active - Datorii totale

Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra întreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a întreprinderii.

Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva, deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, cât si creditorii întreprinderii, mai ales în cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punând fata în fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.

Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:

a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri în avans = Capitaluri proprii.

Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:

b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.

De exemplu, Situatia Neta în cele doua variante de calcul este prezentata în Tabelul 17:

Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)

Tabelul 17

NrIndicatori Exercitiul financiar

crt (mii lei) Precedent Curent1. Total active 666599134 9596783482. Datorii totale 236328008 3143398903. Venituri în

avans4435821 5197373

4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 6401410855. Total active - Datorii

curente (F)434328633 768048262

6. Datorii curente (G) 8453328 1279071777. Capitaluri proprii (F -

G)(b)425835305 640141085

Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoaremaximizeaza valoarea întreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii

O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta încheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi

care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperita ramâne exclusiv în sarcina creditorilor, acesta fiind insolvabilitate al întreprinderii.

Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si a independentei financiare, pe baza ei putându-se

determina riscul global sau lichidativ, prin raportul:

Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da dimensiunea gradului de "sanatate" a întreprinderii referitor la mentinerea capitalului fizic sau financiar, mai ales în conditiile inflatiei care îl erodeaza.

Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai prin cresterea perioadei, iar mentinerea capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea nete.

Performantele întreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001, inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care le-a suferit în cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net (proprii).

Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) întreprinderii în cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:

- profitul net (pierderea neta) al perioadei;

- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct în capitalurile proprii; - efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor; - tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari; - soldul profitului (pierderii) cumulate la începutul perioadei si la data bilantului si modificarile aferente; - o reconciliere între valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri proprii la începutul si sfârsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei modificari.

Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la: soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa cum rezulta din datele Tabelului 18:

Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)

Tabelul 18

Elemente ale capitalului propriu

Sold la

1 ianuarie

Cresteri

(+)

Reduceri

(-)

Sold la

decembrieCapital subscris 59199226 236796905 - 295996131Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240

Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760Rezultat reportat

- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189- Pierdere neacoperita - - -

Rezultat reportat din adoptarea pt. prima data a IAS mai putin IAS 29 - Sold D (ct 1172)

22454771

(pierdere)

- - 22454771

(pierdere)

Rezultat reportat din corectarea

erorilor fundamentale -Sold C (ct.1174)

6375985

(profit)

- - 6375985

(profit)

Rezultat reportat din surplusul din rezerva de evaluare

- - -

Rezultatul exercitiului financiar

- - -

Total 425835305 452472365 238166585 640141085Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:

1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:

Sf = Si + Cresteri - Reduceri,

2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:

∆ = Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.

3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare necesare înlaturarii efectelor inflatiei.

3.3.2. Analiza Fondului de Rulment

Echilibrul financiar al întreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.

Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an.

Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:

FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli -

Necesar permanent (Active imobilizate nete).

Aceasta metoda pune în evidenta echilibrul financiar pe termen lungpermanente ramasa dupa finantarea imobilizarilor, pe care întreprinderea o consacra finantarii capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.

Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite întelegerea cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi împrumuturi pe termen lung) si de reducerea imobilizarilor nete (vânzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a întreprinderii creste, ceea ce arata ca o parte mai însemnata din activele circulante este finantata din capitaluri permanente.

Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor permanente (rambursari de împrumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de cresterea imobilizarilor nete (investitii).

Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea întreprinderii, care poate fi temporara sau de durata, având diferite cauze.

Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de Rulment Financiar ca diferenta:

FRF = (Active circulante + Cheltuieli în avans) - (Datorii pe termen scurt

Metoda pune în evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment care este finantat din activul circulant. În aceasta ipostaza, fondul de rulment Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de securitate privind solvabilitatea întreprinderii.

Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului de Rulment în doua moduri:

a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;

b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).

Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu înseamna ca în anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a compromite buna functionare a întreprinderii.

Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete) constituie marja de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana, permitându-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).

Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru întreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se întâlneste mai frecvent în sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori însemnate.

De exemplu, calculul Fondului de Rrulment în cele trei variante conduce la rezultatele din Tabelul 19:

Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment

Tabelul 19

Nr.Indicatori Exercitiul financiar

crt.

(mii lei) Precedent Curent

1. Capitaluri proprii 425835305 6401410852. Datorii cu scadenta

peste 1 an8493328 127907177

3. Provizioane pt. riscuri - cheltuieli

-

4. Capitaluri permanente (Cp)

434328633 768048262

5. Active imobilizate (Ai)

334134112 442396673

6. Fond de Rulment Financiar (FRF)

100194521 325651589

7. Active circulante 330562056 5157926008. Cheltuieli în avans 1902966 14890759. Datorii pe termen

scurt227834680 186432713

10. Venituri în avans 4435821 519737311. Fond de Rulment

Financiar (FRF)100194521 325651589

12. Total active - Datorii curente (F)

434328633 768048262

13. Active imobilizate (A) 334134112 44239667314. Fond de Rulment

Financiar(F - A)100194521 325651589

15. Active circ,resp.datorii curente (E)

100194521 325651589

Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitivsecuritate a întreprinderii.

În practica, se considera ca Fondul de Rulment al întreprinderii industriale trebuie sa reprezinte valoarea a 1÷3 cifre de afaceri lunare.

În interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie sa fie excesiva în raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca 50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a Fondului de Rulment strain (FRs):

FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;

FRs = Împrumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.

Fondul de Rulment propriu pune în evidenta influenta structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura în care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de

Fondul de Rulment împrumutat (strain) reflecta gradul de îndatorare

De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:

Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment

Tabelul 20

Nr.

Indicatori Exercitiul financiar

crt.

(mii lei) Precedent Curent

1. Capitaluri proprii 425835305 6401410852. Datorii cu scadenta

peste 1 an8493328 127907177

3. Active imobilizate (Ai)

334134112 442396673

5. Fond Rulment propriu (FRp) (1-3)

91701193 197744412

6. Fond de Rulment strain (FRs) (2-3)

-325640784

-314489496

Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:

1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si în crestere cu 115,5 %, ceea ce confirma ca întreprinderea dispune de o autonomie financiara care îi permite finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.

2. Fondul de Rulment strain este negativ si în scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin îndatorare pe termen lung, desi gradul de îndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a crescut de la 1,994 % la 19,98 %.

3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.

4. Independenta financiara a întreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar daca ponderea capitalurilor proprii în capitalurile permanente s-a redus de la 98 % la 83,3 %.

3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment

Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de executarea unor

ciclul de exploatare curenta (cumparari, vânzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati în întreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.

Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte, caror valoare încorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creanteleexploatare si în afara exploatarii), care corespund decalajelor între încasari si plati:

NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,

în care:

Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;

Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.

Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:

NFR =(Active circulante + Cheltuieli în avans- Casa si conturi la banci) - (Datorii ce trebuie platite într-un an + Credite bancare + Venituri în avans).

De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul 21, din care rezulta urmatoarele concluzii:

1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si în crestere confirma dinamica ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar disponibile.

2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu 56,03 %, a reducerii cheltuielilor în avans si a disponibilitatilor banesti, în conditiile în care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor sub 1 an si a veniturilor în avans.

Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 21

NrIndicatori Exercitiul financiar

crt (mii lei) Precedent Curent1. Active circulante 330562056 5157926002. Cheltuieli în avans 1902966 14890753. Casa si conturi la banci 8408730 28842974. Total I (1 + 2 -

3)324056292 514357378

5. Datorii cu scadenta de pâna la 1 an

227834680 186432713

6. Credite bancare de trezorerie

- -

7. Venituri în avans 4435821 51973738. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086

9. Nec de fd de rulment (NFR)(4 - 8)

91785791 322767292

Pornind de la relatia care trebuie sa existe între necesarul temporar si resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:

a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie este consecinta unor investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.

În caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil între lichidarea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, în sensul încetinirii încasarilor si accelerarii platilor.

b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta urgentarii încasarilor si relaxarii platilor.

Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al întreprinderii, este mai si depinde de cifra de afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor.

El poate fi exprimat în zile de vânzare prin intermediul vitezei de rotatie

3.3.4. Analiza Trezoreriei

Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de bilant fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al întreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de bilant si rezultând din lectura pe orizontala a bilantului

a) a partii superioare: TN = FR - NFR;

b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:

TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.

Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de functionarea întreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile în orice moment (valori mobiliare de plasament).

Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile creditoare de banci si efectele scontate (în afara bilantului).

c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:

TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.

De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la rezultatele din Tabelul 22:

Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete

Tabelul 22

Nr.Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar

crt. Precedent Curent1. Fondul de rulment

financiar(FRF)100194521 325651589

2. Necesarul de fd. de rulment (NFR)

91785791 322767292

3. Trezoreria neta (TN) (1 - 2) (a)

8408730 2884297

4. Disponibilitati banesti

8408730 2884297

5. Credite bancare de trezorerie

-

6. Trezoreria neta (TN) (4 - 5) (b)

8408730 2884297

7. Active circ., resp. dat.crte nete (E)

100194521 325651589

8. Trezoreria neta (TN) (7 - 2) (c)

8408730 2884297

Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si în scadere, ceea ce reflectanecesarului de fond de rulment comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).

Trezoreria Neta (±) rezulta atât din operatiuni ce afecteaza capitalurile permanente si activul imobilizat, cât si din operatiuni care privesc activele circulante si datoriile pe termen scurt.

Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.

Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor inegalitati între Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:

1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), când: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati > Credite trezorerie

a) FR > 0 si NFR > 0, când NFR este finantat în întregime din resurse permanente (FR > 0), care degaja o sub-utlizare de capitaluri;

b) FR > 0 si NFR < 0, când resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0)

pentru a degaja un excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;

c) FR < 0 si NFR < 0, când resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).

Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor permanente (resurselor stabile).

2. Trezorerie negtiva (TN < 0), când FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <

a) FR > 0 si NFR > 0, când NFR este finantat partial din capitaluri permanente (FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;

b) FR < 0 si NFR > 0, când creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;

c) FR < 0 si NFR < 0, când resursele permanente nu acopera decât o parte a activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt (furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.

3.3.5. Analiza echilibrelor financiare în optica functionala

Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului conform posturile de bilant în strânsa legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata întreprinderii: investitii, exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional (economic) este o analiza previzionale, care situiaza în centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza analiza financiara statica prin intermediul de Finantare, principalul instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.

Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate din fata de imobilizarile brute reprezentând fondul de rulment net global (FRNG):

FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.

Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:

FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)

Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:

Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global

Tabelul 23

Nr.Indicatori Exercitiul financiar

crt. (mii lei) Precedent Curent1. Resurse stabile

(durabile)608138189 101115894

2. Utilizari stabile brute 507943668 6855073543. Fond rulment net

global (FRNG)(a)100194521 325651589

4. Activ circulant 332465022 5172816755. Datorii diverse +

credite bancare 232270501 191630086

6. Fond rulment net global (FRNG)(b)

100194521 325651589

Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si în crestere, ca urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27 > 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).

Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca întreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.

Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:

NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice

Având în vedere reînnoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent reînnoibil. Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rândul sau apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un (NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara exploatarii:

NFRT = NFRE + NFRAE.

Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat în Tabelul 24:

Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total

Tabelul 24

Nr.Indicatori Exercitiul financiar

crt. (mii lei) Precedent Curent1. Utilizari ciclice totale,

din care:324056292 514397378

2. Active circulante de exploatare

318101299 504462683

3. Alte active circulante 5954993 99346954. Resurse ciclice totale, 232270501 191630086

din care:5. Datorii de exploatare 136986380 82218373

6. Datorii înafara exploatarii

95284121 109411713

7. Nec. fd rulment total(NFRT)(1- 4)

91785791 322767292

8. NFRE (2 - 5) 181114919 4222443109. NFRAE (3 - 6) -

89329128 99477018Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment Total este

de finantare permanent reînnoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit financiar de resurse ciclice de capital.

Resursa neta în afara exploatarii (NFRAE < 0) este în crestere, datoriile fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.

La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie - vânzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele între vânzari si încasari, respectiv, între cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:

NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.

Platile îl maresc, iar încasarile îl reduc.

NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:

NFRAE = Alte active circulante - Datorii în afara exploatarii,

în care:

Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;

Datoriile în afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.

Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de negativ.

Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond de Rulment (necesarul net) rezulta (TN):

TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)

Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care sunt evidentiate în partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:

TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:

TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.

Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:

a) TN > 0, cînd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;

b) TN < 0, când FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.

De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta Trezoreria neta

TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):

Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete

Tabelul 25

Nr. Indicatori Exercitiul financiarcrt. (mii lei) Precedent Curent1. Fond rulment net

global (FRNG)100194521 325651589

2. Necesar fond rulment total (NFRT)

91785791 322767292

3. Trezoreria neta (TN)(1 - 2)

8408730 2884297

4. Activ circulant financ.(Trez.activa)

8408730 2884297

5. Credite bancare crte(Trez. pasiva)

-

6. Trezoreria neta (TN)(4 - 5)

8408730 2884297

Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie Neta pozitiva, dar în scadere, ca urmare a decalajului între indicii Fondului de Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).

Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active în conditiile absentei creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).

O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie în raport cu obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura întreprinderii posibilitatea de face plasamente pe piata de capital.

Spre deosebire de resursele ciclice obtinute în activitatea curenta si reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt legate de gestiunea financiara termen scurt.

3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios

Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune recurgerea la un procedeu frecvent utilizat în analiza financiara - metoda "ratios".

Ratio este un raport între doua posturi de bilant, din contul de rezultat, sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient, indice, procent. Între elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe între marimile ce se compara.

Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor în marimi absolute si prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.

3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului

Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare) a întreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul bilantului în raport cu totalul acestuia.

Ratele de structura se obtin în urma analizei pe verticala a bilantului financiar si pun în evidenta caracteristici financiare ale întreprinderii, cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma în lichiditati, autonomia si independenta financiara a întreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.

Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al întreprinderii, în concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic" al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.

Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de

1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).

2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor în patrimoniu).

Structura pasivului degaja politica de finantare a întreprinderii, evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.

Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de

1) Ponderea capitalurilor permanente:capitalurilor proprii), autonomia la termen a întreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).

2) Ponderea datoriilor pe termen scurt:

Cu cât este mai mare ponderea capitalurilor proprii în totalul pasivului, cu atât este mai mare autonomi si independenta financiara a întreprinderii.

De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura activului si pasivului se prezinta în Tabelul 26:

Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar

Tabelul 26

Structura activului

Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar

(%) Precedent

Curent

(%) Precedent

Active imobilizate

50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15

Imobilizari necorporale

0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88

Imobilizari corporale

50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27

Imobilizari financiare

0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85

Active circulante

49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12

Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D)

100

Creante - total

27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100

Disponibilitati

1,26 0,30 Levier financ.(LF=D/C)

0,565

Total Active Nete

100 100 Capacit.îndatorare(C/Cp)

0,98

Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:

1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale în totalul activului, care este în reducere pâna la 46 % în favoarea activelor circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungând de la 49,88 % la 53,90 %.

2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta în totalul activelor imobilizate, în consens cu activitatea predominant industriala a întreprinderii.

3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste 80 %, în care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si în crestere la peste 66 %, în defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.

3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1 an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pâna la 1 an.

Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului: o întreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai importante fata de una putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce

se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare între utilizarile si resursele puse în opera de întreprindere.

Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar în marimi relative:

1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor:

masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:

a) Rata de finantare din resurse proprii: ≥1 exprima

b) Rata de finantare din resurse straine:

2) Rata de lichiditate generala: ≥1 exprima gradul de scurt), din care:

a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)):datoriilor pe termen scurt;

b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid): cu scadenta sub 1 an.

Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect structura financiara a întreprinderii.

De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse în Tabelul 27:

Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului

Tabelul 27

Nr.Rate de echilibru financiar Exercitiul

financiarcrt. Precedent1. Rata de finantare stabila a

imobiliz. (Rfi)1,30

2. Rata de finantare din resurse proprii (Rfp)

1,27

3. Rata de finantare din resurse straine (Rfs)

0,03

4. Rata de lichiditate generala (Rlg)

1,43

5. Rata de lichiditate rapida (redusa) (Rlr)

0,836

6. Rata de lichiditate imediata (Rli)

0,037

Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:

1. Valorile supraunitare si în crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor confirma marja de securitate consecutiva rulment pozitiv crescator.

2. Valorile supraunitare si în crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si crescator.

3. Valorile subunitare si în crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.

4. Valorile supraunitare si în crestere ale ratelor de lichiditate generala si de lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce nu se confirma prin valoarea subunitara si în scadere a ratei de lichiditate (trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe termen scurt.

3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii

Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii financiare a întreprinderii, respectiv examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finantare a activelor între capitalurile proprii si aporturile externe, de unde rezulta autonomia (independenta) financiara a întreprinderii.

Structura financiara este un concept fundamental în gestiunea financiara a întreprinderii, deoarece determina si are influenta asupra politicii de investitii, afectându-i rentabilitatea.

Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa poata ramâne investite în întreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata a acestuia. capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor finantate, adica (permanente), iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatarefinanciara echilibrata care poate asigura independenta financiara a întreprinderii.

În gestiunea financiara se utilizeaza atât notiunea de structura financiara

structura financiara desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, în timp ce structura întreprinderii pe termen lung: actiuni (ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), împrumuturi bancare.

În privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista câteva principii esentiale de care trebuie sa se tina seama în gestiunea financiara, printre care amintim:

1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate tranzitoriu din asemenea datorii.

2) Finantarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu si lung este admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pâna întreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).

Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivuluicriteriul scadentei, vizeaza raportul între capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:

Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),

în care:

D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):

Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.

Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata îndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta importanta atât pentru manageri cât si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea întreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi împrumuturi).

Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului între fondurile pe termen lung (fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor întreprinderii, sursele permanente de finantare trebuind astfel structurate încât sa maximizeze valoarea întreprinderii (capitalurile proprii).

Autonomia financiara reprezinta aptitudinea întreprinderii de a face fata angajamentelor financiare, aceasta masurându-se cu ajutorul unor rate care exprima gradul de îndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitateexistenta unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la încetarea de plati sau la pierderea controlului de catre actionari.

Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor

1) Rata îndatorarii globale: Rîg = ≤ 0,5 exprima dependentarambursare a datoriilor.

a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc financiar în corelatie cu randamentul activelor si rata dobânzii.

b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind în relatie inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).

c) Rata îndatorarii la termen: >1 exprima dependenta

2) Capacitatea de îndatorare: ≥ 0,5 exprima posibilitatile de îndatorare ale întreprinderii.

3) Capacitatea de rambursare: ≥ 0,25 exprima capacitatea întreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.

De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului sunt prezentate în Tabelul 28:

Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)

Tabelul 28

Nr.Rate de finantare

crt. Precedent1. Rata îndatorarii globale (Rîg =

D/Pasiv)0,354

2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,54923. Rata autonomiei financiare

(Raf = C/D)1,82

4. Rata îndatorarii la termen (Rît =Dt.lg/C)

0,02

5. Capacitatea de îndatorare (Cî = C/Cp)

0,98

6. Capacitatea de rambursare (Cr = CAF/D)

0,160

Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:

1. Rata îndatorarii globale sub 0,5 si în scadere arata reducerea ponderii datoriilor si cresterea ponderii capitalurilor proprii în structura finantarii.

2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de îndatorare ca urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avînd ca

efect cresterea gradului de autonomie financiara la valori supraunitare.

3. Cresterea ratei de îndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile proprii.

4. Reducerea capacitatii de îndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5, arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent.

5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.

3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant

În masura în care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza posturile la un moment dat, acestea au un caracter Însa gestiunea financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului financiar si a lichiditatii întreprinderii în dinamica, ceea ce impune determinarea unor rate de rotatie a posturilor de bilant.

Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se introduca o dimensiune prin evidentierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia.

În acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilantcaracteristice ale activitatii de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta pasivului bilantului financiar.

Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienta, bilant, prin intermediul numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). Între aceste rate exista o relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru:

Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:

1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:

Durata unei rotatii: (zile/rotatie);

2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:

Durata unei rotatii: (zile/rotatie);

3) Numarul de rotatii ale activelor circulante:

în care:

Ponderea activelor circulante în activ (gradul de lichiditate);

Durata unei rotatii: (zile/rotatie);

4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),

în care:

Sm = Stocul mediu = ;

Durata unei rotatii: (zile/rotatie);

5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);

Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);

6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);

Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).

Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate (vânzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total, activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) încredintate întreprinderii, indicând este valorificat patrimoniul întreprinderii.

Durata în zile (luni, ani) a unei rotatii (D), în relatie inversa cu numarul de rotatii, reflecta rapiditatea unei încasari (plati): un decalaj între termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe termen scurt, crescând lichiditatile întreprinderii.

Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:

Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant

Tabelul 29

Numarul de rotatiiExercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar

Preced. Curent (zile) Preced. Curent1.Nr.rotatii active (Na)

0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da)

448,87

2.Nr.rot. cap.proprii (Nc)

1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc)

286,62

3.Nr.rot. active circ(Nac)

1,618 1,519 Durata unei rotatii (Dac)

222,49

44.Nr.rotatii stocuri (Ns)

3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds)

95,51

5.Nr.rotatii creante (Ncr)

2,969 2,004 Term.recup.creante (Dcr)

121,25

6.Nr.rotatii furnizori (Nf)

4,519 4,149 Term.plata furnizori (Df)

79,65

Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:

1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, având valori supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se înregistreaza si durate de rotatie ce depasesc 1 an.

2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant înregistreaza o încetinire, cu exceptia stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.

3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a furnizorilor , ambele durate înregistrând cresteri diferite, care au majorat decalajul între încasari si plati de la 42 zile la 93 zile.

Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.

3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar

Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza interna a bilantului în directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate, care servesc la evaluarea performantelor întreprinderii într-o viziune dinamica.

Aprecierea performantelor implica luarea în considerare a unor aspecte ale activitatii întreprinderii în strânsa legatura cu rezultatele globale si partiale.

Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltând trei puncte de vedere caracteristice:

1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea întreprinderii poate fi apreciata diferit prin criterii analitice.

2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare

3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere sintetic si global, printr- o rezultatelor.

În final, diagnosticul financiar va permite evaluarea întreprinderii în functie de

Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a asigura aceasta fiind evaluata în marimi absolute (prin marje) si în marimi relative (

Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat (EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate (CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de rentabilitae în doua categorii: rate

A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" întreprinderii în activitatea comerciala, exprimând cu:

1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:

; ; .

2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:

; (rata marjei nete).

B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa în doua categorii:

1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a capitalului economicastfel notiunea de rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.

a) O prima varianta: ,

care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea performantei comparatii intrasectoriale.

Evolutia în timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea

amortizare si provizioane.

b) În lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza:

Acest raport poate fi introdus într-un lant de rate echivalent cu notiunea de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:

c) = = Re2 ∙ S Rex, ,

în care:

= Ponderea rezultatului exploatarii în excedentul brut.

Randamentul economic al activelor (Re3) poate fi exprimat prin lantul:

în care:

Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);

Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;

Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;

Sac = Ponderea activelor circulante în activul bilantului.

De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta în Tabelul 30:

Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica

Tabelul 30

Nr.Indicatori Exercitiul financiar

crt. (mii lei) Precedent Curent1. Marja comerciala (Mc) 3072792. Cifra de afaceri (CA) 535016030 7835173543. R1 = Mc/CA (1/2) (%) 0,05744. Excedentul brut din

exploatare (EBE)116166818 149859165

5. R2 = EBE/CA (4/2) (%) 21,716. Rezultatul din exploatare

(Rexp)103007588 94608162

7. R3 = Rexp/CA (7/2) (%)

19,25

8. Capacitatea de autofinantare (CAF)

37814451 47778944

9. R4 = CAF/CA (8/2) (%) 7,0610. Rezultatul net (Rnet) 40667697 5138404911.

R5 = Rnet/CA (10/2) (%)

7,60

12.

Activ imobilizat brut (Aibr)

507943668 685507354

13.

Necesar fond rulment de expl. (NFRE)

181114919 422244310

14.

Re1 = EBE/(Ai br+NFRE)[4/(12+13)]

16,86

15. Total activ brut (Abr) 840408690 120278902916.

Re2 = EBE/Abr(4/15) (%)

13,82

17.

Re3 = Rexp/Abr (6/15) (%)

12,25

18. Ponderea rez. expl.în EBE (SRexp = 6/4)

0,8867

19. Re3 = Re2 * SRexp

(16*18) (%)12,25

20. Rata rentabilitatii veniturilor: Rv = 6/2

19,25

21. Nr. rotatii active: Na = 2/15

0,6366

22. Active circulante (Ac) 332465022 51728167523. Nr. rotatii active

circulante: Nac = 2/211,6092

24. Pondere active circulante: Sac = 21/15

0,3956

25. Re3 = Rv * Na (20*21) (%)

12,25

26. Re3 = Rv* Nac* Sac (20*23*24) (%)

12,25

Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:

1. Ratele de marja privind exploatarea (R1 - R3) au cunoscut reduceri, cu exceptia ratei marjei comerciale (R%, ca urmare a decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele respective.

2. Ratele de marja privind activitatea globala (R4 - R5) s-au redus corespunzator dinamicii factorilor de influenta luati în calcul.

3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, în proportii diferite, dupa cum urmeaza:

4. Re1(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %, cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.

5. Re2 (EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE în raport cu activul brut (29 < 43,1 %).

6. Re3 (Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din exploatare cu 8,2 %, în conditiile cresterii activului brut cu 43 %.

Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta în continuare în evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate pe baza rate:

Reducerea randamentului economic al activelor (Re3) s-a datorat reducerii brut (SRexp), scaderii rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante (Nac) în conditiile cresterii ponderii activelor circulante în activ (Sac).

În urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora, din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare, ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.

La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor circulante în activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor, respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..

2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor împrumutate, care va permite remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si

Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:

(%)

Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor realizate de actionarii care au constituit initial capitalul întreprinderii sau au lasat în rezerva o parte din beneficii.

Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei rentabilitatii financiare nete (brute (Rfbr):

= Rfbr (1 - i),

în care:

i = cota de impozit.

Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on equity) utilizata în terminologia anglo-saxona.

Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii îi permite înteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, întreprinderea va avea dificultati în atragerea de capitaluri.

Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus în evidenta prin calculul ratei rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde cel putin rezultatul net si dobânzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul rate:

în care:

Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii veniturilor);

Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;

Sac = Ponderea activelor circulante în activul total.

în care:

= Levierul financiar (rata îndatorarii).

În final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:

Rf = Rv ∙ Nac ∙ Sac(1 + LF).

Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este în cazul marilor unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei îndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta întreprinderea în deciziile raportul capitaluri proprii/datorii, în functie de randamentul economic al activelor si de rata dobânzii.

Efectul cresterii levierului financiar (ratei îndatorarii) poate fi favorabil dar si riscant, în egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce decurge din costul capitalului (propriu sau împrumutat) care asigura finantarea.

Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor numai daca întreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, în timp ce capitalurile împrumutate trebuie remunerate situatie (beneficiu sau pierdere). În acest caz, cheltuielile financiare ce includ autofinantare pâna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.

Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care rezulta din (Re) si rata rentabilitatii financiare (Rf), ca efect al îndatorarii întreprinderii.

Din relatia: ,

se deduce:

Rexp = Re·(C+D), care se introduce în relatia de calcul a rentabilitatii financiare:

,

în care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind legate de exploatare, se pot exclude din calcul,

rentabilitatea financiara fiind egala cu:

în care:

d = Rata dobânzii;

= levierul financiar

În final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:

Rf = Re + LF·(Re - d),

Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:

Rf - Re = LF·(Re - d) = ELF

în care:

LF·(Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar

Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:

ELF = Rf - Re = (Re - d) · LF

Se constata ca efectul de levier financiar este cu atât mai mare, cu cât activelor) si rata de îndatorare (levierul financiar) este mai mare. În privinta efectului îndatorarii prin mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:

a) Îndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), în cazul în care rentabilitatea economica este egala cu rata dobânzii (Re = d) si, în consecinta, rentabilitatea financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).

b) Recurgerea la îndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-un efect de levier rentabilitatea economica este superioara ratei dobânzii (Re > d) si, în consecinta, rentabilitatea financiara este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).

c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" în cazul în care rentabilitatea economica este inferioara ratei dobânzii (Re < d), ceea ce reduce rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).

În consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului financiar, se determina

a) Întreprinderea se poate îndatora daca ILF > 1, deoarece îndatorarea îi potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.

Utilizarea îndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta limiteaza independenta financiara a întreprinderii, îi reduce posibilitatile suplimentare de îndatorare în perioada de criza si îi creste volatilitatea rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de activitate în raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).

b) Întreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca ILF < 1, efectul negativ al îndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor insuficient pentru acoperirea ratei dobânzii.

c) Absenta îndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, când Isi rentabilitatea economica, ceea ce elimina riscul financiar.

În legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care trebuie sa se tina seama în calculele analitice:

a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea impozitului pe profit, în cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut corectat cu cota de impozit (i):

ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren

De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de rentabilitate financiara din Tabelul 31:

Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier

Tabelul 31

Nr.Indicatori Exercitiul financiar

crt. (mii lei) Precedent1. Rezultatul din

exploatare(Rexp)10300758

894608162

2. Cheltuielile financiare (Chfin)

55308696 30959596

3. Capitalul propriu (C)(Activ - Datorii)

430271126

645338458

4. Rata rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-2)/3] -%

11,08

5. Rezultatul brut al exercitiului (Rexbr)

50795774 69289398

6. Capitalurile permanente (Cp)

434328633

76804826

Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.

32. Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara

33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a întreprinderii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000.

34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de ContabilitateBucuresti, 2005.

35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Document Info

Accesari: 29585 Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )

<a