analiza situaţiei

Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

3

3.1 Diagnoza tehnologiilor şi a produselor

În industria confecţiilor de îmbrăcăminte pot fi considerate utilaje şi

tehnologii performante cele achiziţionate după anul 1990, care au permis creşterea performanţelor semifabricatelor şi a produselor finite specifice ramurii.

Cele mai importante tehnologii noi care s-au implementat în procesele de producţie sunt următoarele:

• În filaturi: cântărirea, dozarea şi amestecarea automată a componenţilor folosiţi la obţinerea fibrelor cardate şi semipieptănate;

extinderea tehnologiei de filare a firelor de bumbac prin sistemul OE (capăt liber);

introducerea tehnologiei de filare pe selfactoare a firelor cardate din lână şi lână în amestec;

Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

eliminarea operaţiei de înnodare manuală şi semimecanică a firelor cu sistem automat de lipire de tip „Splaiser” şi obţinerea firelor fără noduri.

• În ţesătorii: extinderea tehnologiilor de ţesere cu sistem de inserare a bătăturii cu jet de aer şi greifer; introducerea sistemelor electronice de proiectare a noilor structuri de ţesături; comanda, controlul şi reglarea automată cu microprocesoare a unor funcţiuni şi parametri tehnologici la bobinat, încleiat, urzit şi ţesut.

• În tricotaje: dotarea maşinilor de tricotat cu furnizoare de fir cu alimentare pozitivă (tip MEMMINGER), pentru eliminarea tensiunilor din fire, în vederea obţinerii stabilităţii tricotului; tehnologie de tricotare cu fire elastomere şi alte tipuri de fire speciale; tehnologie de obţinere a ciorapilor pe maşini circulare de tricotat, automatizate şi computerizate, cu posibilitatea utilizării unui număr mare de culori; folosirea tehnologiei de încheiere a ciorapilor prin procedeul de coasere simultană cu mai multe fire.

• În finisaje: tehnologie pentru realizarea de efecte speciale de finisare ca: luciu, tuşeu, voluminozitate, efecte de şifonare etc.;

tehnologii vizând reducerea tensionării şi automatizarea completă, prin sisteme asistate de calculator pentru maşinile şi instalaţiile de controlat, metrat, rolat, de detectare şi marcare a defectelor, precum şi ambalarea ţesăturilor;

tehnologii de finisare în mediu de spumă, la fazele de vopsire, apretare şi imprimare şi realizarea automată a


dozărilor şi amestecurilor de coloranţi la maşinile de imprimat cu şabloane rotative;

tehnologii noi, bazate pe concentrarea într-un agregat a unor faze şi operaţii în procesul tehnologic de finisare şi control automat al parametrilor tehnologici.

• În confecţii textile: adoptarea sistemelor automate şi semiautomate de: proiectarea îmbrăcămintei, croire, confecţionare, finisare, ambalare şi transport.

Nivelul tehnic şi calitativ al produselor

Firele de bumbac – 70% din producţie sunt la limita inferioară

a competitivităţii, exprimată prin raport preţ/calitate. Firele de lână – 55% din producţie sunt la limita inferioară a

competitivităţii, exprimată prin raport preţ/calitate. Ţesăturile din bumbac – realizate pe maşinile de ţesut late şi

extralate, finisate superior, sunt competitive în proporţie de cca. 30% din producţie.

Ţesăturile din lână – sunt, în mare majoritate competitive, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Ţesăturile din fire subţiri de in şi cânepă – realizate cu finisaje în concordanţă cu cerinţele pieţei, sunt competitive atât sub formă de metraj cât şi sub formă de confecţii.

Ţesăturile tip mătase – finisate superior, sunt competitive. Tricotajele din bumbac – cu complexitate mare de prelucrare,

sunt competitive. Tricotajele din lână şi amestecuri tip lână cu fibre

modificate – sunt competitive. Tricotajele tip mătase, pentru îmbrăcăminte, sunt competitive. Ciorapii şi ciorapii-pantalon – sunt produse competitive. Confecţiile textile – sunt competitive pe piaţa mondială şi

agreate de Uniunea Europeană.


Confecţii din piele, blană şi înlocuitori – 50% din producţie este de mare competitivitate, de bună calitate şi competitivă sub raport preţ/calitate.

3.2 Modul de asigurare a materiilor prime şi a semifabricatelor pentru producţia finită

La nivelul anului 1989, industria textilă prelucra materii prime din

ţară, care reprezentau circa 75% din totalul materiilor prime necesare. Asigurarea cu materii prime de bază, după anul 1989 se realizează

astfel:

Tabel 3.1 Produsul Sursa U.M. 1989 1994 1996 2000 2001 2002 2003 Bumbac – fibre

import mii tone 72,7 41,6 40,4 25,9 28,7 25,1 22,2

Lână brută – fibre

ţară import

mii tonemii tone

27,6 -

25,1 -

23,2-

18,00,2

16,80,2

16.9 2,4

0,3 0,1

Lână spălată 23–25 microni

import mii tone - - - 0,9 0,9 2,4 1,8

Lână fină sub 21 microni–fibre

import mii tone 1,0 1,2 1,1 1,4 1,5 1,5 1,8

Fibre şi fire chimice

ţară import

mii tonemii tone

173,24,9

63,5 8,8

45,512,1

11,728,8

10,530,5

11,5 32,7

8,5 46,5

Fibre de in ţară import

mii tonemii tone

17,5 0,3

0,7 2,4

0,8 2,1

0,2 1,4

0,1 1,1

0,1 1,5

0,1 1,6

Fibre de cânepă – iută

ţară import

mii tonemii tone

23,0 2,7

4,8 3,2

2,2 3,9

2,6 2,6

0.6 0,6

0,7 0,6

1,3 1,0

Sursa: M.E.C., M.A.A.P., I.N.S. Din analiza tabelului de mai sus se remarcă:

creşterea substanţială, an de an, a importului de fibre şi fire chimice, ca urmare a declinului producţiei din ţară (funcţionarea


discontinuă a unor linii tehnologice şi sistarea producţiei la majoritatea producătorilor);

reducerea, de aproape 2 ori, a producţiei autohtone de lână, de peste 140 ori a fibrelor de in şi de peste 40 ori a fibrelor de cânepă;

reducerea vertiginoasă a producţiei de in şi cânepă, practic abandonarea acestor culturi în România – Anexa 4.

Pe fundalul neabordării, încă, a restructurării reale a sectoarelor industriei primare, a restrângerii severe a suprafeţelor cultivate cu plante tehnice, precum şi a reducerii producţiei de lână şi piei brute, a avut loc o ruptură a „filierei produsului”, cu efecte negative asupra sectoarelor primare.

Deşi România are o îndelungată tradiţie în cultura inului şi a cânepei, susţinută de potenţialul climatic şi agricol deosebit, producţia de in şi cânepă pentru fibră s-a redus vertiginos după anul 1989, ajungându-se, practic, la abandonarea acestor culturi.

Astfel, producţia furnizorilor de materii prime pentru industria de confecţii (filaturi, ţesătorii, tăbăcării) a scăzut foarte mult. Relansarea culturilor de plante tehnice, dar şi asimilarea tehnologiilor avansate de fabricare a ţesăturilor de către utilizatorii acestor materii prime pot fi realizate prin atragerea capitalului străin.

De exemplu, prin introducerea cotonizării cânepei se realizează: o materia primă pentru materiale textile ecologice; o ţesături fine, cerute pe piaţa mondială; o prin amestec cu fibre obţinute din alte specii de plante mai puţin

rezistente, îmbunătăţirea calităţii acestora din urmă. Lipsa resurselor materiale autohtone a generat importuri procesate în

sistem lohn. Distrugerea industriei textile româneşti, industrie care constituie un

real potenţial de valută pentru ţară, s-a produs pentru că nu au fost găsite încă soluţii de finanţare.

Datele cu privire la gradul de valorificare pentru in, bumbac, lână cardată şi pentru lână pieptănată sunt prezentate în Anexa 5.


Înainte de anul 1990, România era a doua cultivatoare de cânepă din lume, după fostul U.R.S.S.

În România, la Sânicolaul Mare, a funcţionat cea mai mare întreprindere integrată din lume care producea fuior, câlţi (cinci calităţi), plăci aglomerate (şapte calităţi), pânza pentru saci, etc. 80% din aceste produse se exportau.

Pe teritoriul României mai lucrau 33 de întreprinderi de in şi cânepă care valorificau producţia de cânepă şi in realizată în România şi, de multe ori, şi cea produsă în partea de Est a Ungariei.

Cânepa a beneficiat de un program naţional de cercetare coordonat de cel care a fost acad. Prof. Nechifor Ceapoiu, apoi de ing. Oprea Segârceanu, cercetător la SCA Lovrin.

Au fost realizate câteva soiuri de cânepă dioică extrem de valoroase sub aspectul producţiei de tulpini, fibră şi sămânţă: Fibramultă 151 – autor N. Ceaopiu; Lovrin 110 (cânepă monoică) – autor Rodica Parashivoiu şi Valeriu Tabără; de asemenea, s-au creat la SCA Secuieni Neamţ primele soiuri de cânepă Secuieni 1 şi Irene.

Azi, cu mari eforturi se mai menţin sectoarele de ameliorare şi creare de soiuri de cânepă la SCA Lovrin şi SCA Secuieni Neamţ.

Este de neînţeles cum o plantă de valoarea cânepei a fost trecută în uitare, dacă se ţine seama de întrebuinţarea pe care o are în diverse domenii.

Cânepa cotonizată, obţinută în urma unui proces de topire prelungit, determină desfacerea fascicolului de fibre tehnice în fascicole de fibre elementare. Cânepa cotonizată se utilizează în ţesături fine:

singură – ţesături pure de cânepă; în amestec cu bumbacul – cel mai frecvent, 50%; în amestec cu lâna (20-30%); în amestec cu mătasea (30-50%).

Cânepa cotonizată asigură ţesăturilor o calitate egală cu a celor de in, sau superioară acestora.

• se pretează la un tors foarte uşor; • se poate amesteca cu orice fibră vegetală sau animală; • corectează deficienţele celorlalte fibre în ceea ce priveşte

rezistenţa;


• ţesăturile rezultate din amestecul de cânepă cotonizată cu bumbacul sunt cu 10-20% mai rezistente decât ţesăturile din bumbac pur.

Cotonizarea cânepei reprezintă un element esenţial pentru relansarea culturii de cânepă, pentru a se obţine materie primă pentru materialele textile ecologice.

Din cânepa cotonizată pură sau în amestec se realizează ţesături cu un grad mare de fineţe, pentru:

articole de îmbrăcăminte pentru bărbaţi şi femei; batiste; şerveţele; feţe de masă.

Până acum, în România, cânepa şi produsele de topire nu au fost supuse cotonizării, obţinerea de fibre elementare în urma procesului de topire fiind, practic, ignorată.

Prin introducerea cotonizării cânepei s-ar putea mări domeniul de utilizare:

a. o utilizare mai eficientă a câlţilor de cânepă (după cotonizare rezultă fibre scurte – ceea ce se poate obţine şi din câlţi);

b. se reduce proporţia de câlţi din total fibră conţinută în tulpini; c. creşte randamentul în fibra utilă de calitate superioară; d. se poate înlocui o parte din bumbac la filaturi şi ţesături, fără să

se modifice calitatea acestora; e. din cânepa cotonizată pură, s-ar putea realiza ţesături originale,

mai rezistente decât cele din bumbac; f. prin amestec cu fibre obţinute din alte specii de plante mai puţin

rezistente s-ar putea îmbunătăţi calitatea acestora din urmă; g. sursa de materie primă naturală pentru o îmbrăcăminte ce

protejează sănătatea oamenilor; h. materie primă excelentă din punct de vedere al calităţii pentru

ţesături şi alte componente din interiorul automobilelor de lux. Agricultura nu dispune de dotarea tehnică pentru a asigura recolte

bune, iar pentru aceasta nu există mijloace de creditare.


Seminţele de cânepă se folosesc la fabricarea uleiurilor de cânepă – materie primă deosebit de valoroasă pentru industrie (vopsele, lacuri, produse cosmetice).

Turtele care rezultă din extragerea uleiurilor din seminţe se folosesc, cu rezultate bune, în alimentaţia animalelor şi păsărilor.

Lemnul de cânepă se foloseşte la fabricarea celulozei, iar puzderia este excelent combustibil, înlocuind cu succes lemnul de brad, ca materie primă în industria celulozei şi a celofibrelor.

De asemenea, florile şi seminţele de cânepă se folosesc în medicină. Cânepa, folosită ca şi componentă esenţială pentru o agricultură

biologică reală, presupune: limitarea drastică sau excluderea produselor de protecţie a

plantelor (erbicide, insecticide, fungicide); reducerea cantităţilor de substanţe chimice de sinteză furnizoare

de elemente nutritive pentru plantele de cultură. La fel ca şi leguminoasele pentru boabe şi leguminoasele perene,

cânepa este: amelioratoare a însuşirilor de calitate a soiurilor; distrugătoare a unor buruieni, problema în culturile agricole care

impun costuri ridicate pentru combatere (pălămida, costreiul, Xantium sp., Abutilon etc.).

Într-un sistem de agricultură biologică, cânepa nu poate fi omisă din structura culturilor (asolament) fie numai şi pentru efectele benefice ce le are asupra solului:

• combate buruienile; • limitează sau exclude erbicidele; • măreşte fertilitatea (migrarea potasiului în sol în faza de

maturitate). La aceasta trebuie adăugat statutul cânepei ca sursă de materie primă

ecologică – FIBRA, utilizată pentru: obiecte de îmbrăcăminte ecologică; materiale pentru interioarele autoturismelor de lux.

Numai aceste considerente ar trebui să-i redea cânepei statutul de fibră naţională.


Avem, deci, imaginea asupra a ceea ce înseamnă această plantă tehnică asupra producătorului agricol şi asupra utilizatorilor de materii prime provenite din cânepă.

Un alt element esenţial ce combină economicul cu socialul şi protecţia mediului îl constituie faptul că ar putea fi salvate suprafeţe de pădure de cea mai bună calitate, dacă, prin recultivarea cânepei, o parte ar fi folosită la fabricarea hârtiei.

Pe lângă toate acestea, cânepa a făcut parte din viaţa poporului român, fiind element esenţial în dezvoltarea civilizaţiei sale.

De văzut, în acest sens, modelele (opere de artă) de haine, de toate felurile, cu specific pentru zonele etnogeografice de pe teritoriul României.

Staţiunea de cercetări agricole SCA Lovrin (Timiş) a menţinut şi dezvoltat:

laboratorul de ameliorare a cânepei; sistemul de producere de sămânţă a celui mai valoros soi de

cânepă Lovrin 110; a menţinut prin producerea de sămânţă valoarea biologică şi

economică a soiului Lovrin 110; a ajutat la omologarea pentru cultivare în Germania şi implicit în

UE a soiului Lovrin 110. De curând SCA Lovrin (Timiş), pe baza unui contract de cercetare cu

firmele Mercedes şi BMW, a transmis acestora datele reieşite din studiul de cercetare privind folosirea fibrelor de cânepă pentru confecţionarea unor componente de interior în industria automobilelor.

În ţări dezvoltate, cum ar fi Germania, statul finanţează în proporţie de 85-92% culturile de in, precum şi filaturile. De asemenea, în topitorii sunt acordate subvenţii de 100$/t fibră.

În Marea Britanie, pe data de 20 februarie 2001, ministrul britanic al industriei textile a făcut public un raport privind desfăşurarea măsurilor concrete pe care guvernul le-a luat pentru a veni în sprijinul industriei textile şi a confecţiilor.

Conform raportului intitulat „Sprijin guvernamental pentru industria textilă şi a confecţiilor”, peste 75 de milioane de lire sterline au fost investite în acest sector, din 1997 până în prezent. Banii au fost destinaţi unor


domenii diverse – investiţii practice de capital, sprijinire a exporturilor, dezvoltare tehnologică, cercetare, instruire etc.

Datorită impactului pozitiv pe care acest sprijin l-a avut, guvernul britanic este hotărât să investească în continuare în această industrie.

În luna iunie 2000, Departamentul pentru Comerţ şi Industrie britanic a lansat un plan de acţiune în 12 puncte. La nici un an de la acea dată, guvernul britanic justifică modul în care au fost folosite, deocamdată, fondurile pentru redresarea industriei textile. Doar câteva dintre cele mai importante acţiuni sunt:

2 milioane au fost destinate perfecţionării industriei – s-a înregistrat o creştere de 25% în participarea companiilor de textile şi confecţii la târguri internaţionale de profil, asistate de Trade Partners UK.

2 milioane de lire au fost investite în companii textile pentru dotarea cu tehnologii care să permită realizarea unei game de produse textile noi.

1,5 milioane au fost investite în sprijinirea unei iniţiative de dezvoltare a lanţului de aprovizionare din domeniul textil şi al confecţiilor, lanţ care reuneşte toţi specialiştii, de la filatori până la detailişti.

60.000 de lire au fost destinate sprijinirii tinerilor designeri care expun la London Fashion Week.

30.000 de lire au ajutat la dezvoltarea afacerilor on-line a peste 40 de companii care şi-au perfecţionat site-urile web.

În România, majoritatea combinatelor de producere de fire şi fibre artificiale au fost închise. Toate combinatele de producere a vâscozei au fost închise, firele de vâscoză fiind aduse prin import.

Urmare a lichidării majorităţii fabricilor de căptuşeli (S.C. Relontex – Bucureşti, Borangicul etc.) numai 15% din necesarul de căptuşeli se poate asigura din ţară. Prin găsirea soluţiilor de finanţare a societăţilor comerciale producătoare de căptuşeli şi accesorii ar putea creşte ponderea producţiei procesate în regim semi-lohn, de către întreprinderile de confecţii.


În România au fost 16 fabrici producătoare de ţesături cu destinaţia „căptuşeli”. În prezent au mai rămas doar trei, care pot produce căptuşeli pentru îmbrăcăminte.

Aceste societăţi au avut mulţi beneficiari externi, dar i-au pierdut datorită preţurilor ridicate faţă de cele practicate pe plan mondial (raportul fiind de 1:5).

Capacităţi de producţie pentru căptuşeli confecţii existente la 31.XII.2003

Tabel 3.2

Nr. crt. Societatea Capacitatea

mp/lună 1. SC „TOMIRIS” SA Iaşi 500.000 2. SC „MATEX” SA Deva 500.000 3. SC „TEXTOR” SA Tg. Mureş 25.000 TOTAL 1.025.000

La desfiinţarea unor capacităţi de producţie a contribuit şi schimbarea obiectului de activitate a unor societăţi comerciale de profil, în urma privatizării.

Erorile, disfuncţionalităţile, dar şi ilegalităţile înregistrate în procesele de lichidări au fost confirmate de chiar ministrul Privatizării, care, în luna octombrie 2001, a hotărât scoaterea din lichidare judiciară a combinatului chimic Dunacor – Brăila, fost producător de fire şi fibre artificiale. Nemulţumit de modul în care acţiona firma băcăuană Sierra Quadrant, lichidatorul combinatului, ministrul Privatizării, a găsit o ofertă de preluare integrală a societăţii de către investitorul PAL. Pe structurile imobiliare ale Dunacor, ministrul Privatizării speră să poată „răsări” alte activităţi, în special producţia de plăci aglomerate (PAL) şi mobilă, scopul declarat fiind transformarea Dunacor într-un parc industrial, după modelul celor deja hotărâte de Guvern a fi făcute pe structura unor fabrici militare în Prahova şi Dâmboviţa, care pun la dispoziţie utilităţile pentru organizarea altor activităţi.

La sfârşitul anului 2002, gradul de înnoire a capacităţilor de producţie a fost de 27% în filaturi, 36% în ţesătorii şi finisaje şi 62% în tricotaje.


În anul 2002, pentru modernizarea agenţilor producători din industria textilă au fost achiziţionate din import:

o 238 maşini şi aparate pentru prepararea materialelor textile, cu o valoare de 2.968.070 euro;

o 106 maşini de ţesut, cu o valoare de 1.197.181 euro; o 3864 maşini şi aparate pentru spălat, curăţat, stoarcere, uscare,

ţesături, cu o valoare de 15.834.158 euro; o 1157 maşini de tricotat, cu o valoare de 14.450.328 euro.

Câteva dintre societăţile comerciale cu pondere în sectorul textil, modernizate, sunt:

• Textila Dacia – Bucureşti; • Textila Unirea – Bucureşti; • Iaşitex – Iaşi; • Vastex – Vaslui; • Tuvic Impex – Bucureşti; • Universal Agent Trading – Bucureşti; • Itancar Textil; • Textila Ardeleana – Satu-Mare; • Textila – Piteşti.

De asemenea, au fost puse în funcţiune o secţie de finisaj textil la S.C. Prod Cresus SA Bacău şi o capacitate nouă de tricotaje la Braşov: Promar Tececom Grup Braşov.

Au fost restructurate următoarele societăţi comerciale: • Filatura Botoşani (reprofilată pe confecţii); • Dunăreana Giurgiu; • Filatura de bumbac Gura Humorului; • Fintex Fălticeni; • Integrata Botoşani; • Argeşana Piteşti; • Intex Păuleşti.

În anul 2001 au fost privatizate următoarele societăţi comerciale: • Ţesătura de bumbac Tg. Mureş (reprofilată pe confecţii); • Cazanele Orşova; • Integrata de lână Suceava; • Carlin Pătârlagele.

Tot în cursul anului 2001 au fost închise societăţile comerciale: • Musceleana Cetăţeni Argeş;


• Filatura de bumbac Murgeni; • Filatura de bumbac Filis Isaccea; • Filatura Luduş; • Filatura de lână Mizil; • Textila Griviţa Bucureşti; • Tomistex Constanţa.

În anul 2001 au fost declarate în stare de faliment societăţile comerciale:

• Tesma Lupeni; • Artin Zalău.

În industria de confecţii îmbrăcăminte, gradul de înnoire al capacităţilor de producţie, în 2002, a fost de 88%.

În anul 2002 au fost achiziţionate, din import, 26.081 maşini de cusut, în valoare de 48.283.606 euro, au fost modernizate 235 I.M.M-uri producătoare de confecţii şi puse în fabricaţie 65 noi I.M.M.-uri.

Câteva dintre societăţile comerciale modernizate în cursul anului 2001 sunt:

• Meconf Craiova; • Sib Dress Sibiu; • Rapsodia Botoşani; • Rotex CMC Impex Rm. Sărat; • Braiconf Brăila; • Confecţii Tulcea; • Samric Bucureşti, • Moda Arad; • Moda Tim – Timişoara; • Faberom Bucureşti; • Fantex SRL Tulcea; • Garment Fashion Bucureşti.

Ca urmare a modernizării şi retehnologizării agenţilor producători, producţia de confecţii textile a crescut cu 52,5%.

Pentru modernizarea sectoarelor primare ale industriei textile s-au elaborat următoarele proiecte de investiţii, aşa cum se poate vedea în tabelul 3.4.

Propuneri de investiţii în sectoarele primare ale industriei textile

Tabel 3.4

Nr. crt. Firma Obiectul de

activitate Obiectivul investiţiei Valoarea investiţiei

Cofinanţare solicitată (PHARE, UE etc.)

Cofinanţare proprie din:

rambursabilă nerambur-sabilă

surse propriisurse atrase

1. SC TEXTOR SA Tg. Mureş

Producere de ţesături tip mătase, confecţii, textile. Comercializarea produselor şi a serviciilor realizate, pe piaţa internă şi externă

Ţesătorie: - 20 maşini de ţesut SOMET EXCEL THEMA 11 E, cu jacquard electronic STAUBLI - 1 urzitor pentru fire

filamentare .- 1 maşină de bobinat

moale cu 48 fuse

4.000.000

3.000.000800.000200.000

1.000.000 3.000.000 - -

Vopsitorie: - 2 jiggere automate INTES (Italia) cu programator de proces - 2 aparate de vopsit sub presiune la TI, pt. fire (un aparat de 400 kg şi unul până la 100 kg)

1.000.000

400.000

600.000

1.000.000 - - -







Finisaj: - 1 ramă uscat- termofixat cu 5 câmpuri, lăţime 2400 mm, la care proc. tehnologic este condus de pe un calculator tip BRUCKNER sau MONFORTS

1.000.000

1.000.000

250.000 750.000 - -

Confecţii: - maşini de cusut industriale, surfilat, cusut nasturi, cusut butoniere, mese de croit, călcat

1.000.000

1.000.000

250.000 750.000 - -

Laboratoare: - diverse aparate

50.00050.000

50.000 - -







2. S.C. SILTEX LG S.A. Sighişoara

Ţesătorie de lână Spălătorie de lână brută

Retehnologizarea capacităţilor de producţie. Achiziţionarea de utilaje de finisare textilă, războaie de ţesut. Achiziţionarea de piese de schimb (garnituri carde).

5.420.000

1.000.000

-

800.000

1.355.000

200.000

4.065.000

3. S.C. ZEFIR S.A. Bucureşti

Produce şi comercializează ţesături tip bumbac şi tip in

Optimizarea costurilor energetice, cât şi reducerea poluării mediului: 1 cazan abur 6 t/h, un grup electrogenerator de 600 kwh, staţie dedurizare 40 mc/h. Modernizarea ţesătoriei: 6 maşini de ţesut cu ratieră.

325.000

550.000

Avans 15%







4. S.C. PRODIN S.A.

Producerea de ţesături tip bumbac, in, cânepă, iută. Finisarea materialelor textile. Producerea articolelor confecţionate din ţesături. Comerţ exterior, operaţiuni de import-export cu mărfuri vizând obiectul de activitate

Reutilarea secţiei de finisaj cu: - 5 jiggere - un uscător de înaltă frecvenţă pentru bobine cu fire vopsite - o ramă apretare-uscare. Asigurarea completării capitalului de lucru, respectiv, aprovizionarea cu materii prime pentru desfăşurarea ritmică a procesului de producţie.

1.000.000

500.000

1.000.000

500.000

5. S.C. INDUSTRIA IUTEI S.A. Bucureşti

Prelucrarea fibrelor naturale in-cânepă, in fire, ţesături. Producerea confecţii uşoare femei.

Linie de confecţii uşoare femei (croit, cusut şi finisat) din ţesături ecologice in-cânepă, produse în fabrică.

250.000 - 250.000







6. S.C. CETATEA S.A. Tg. Neamţ

Produce fire semi-pieptănate de lână şi tip lână Ţesături bbc şi tip bbc

Modernizarea secţiei de ţesătorie cu 10 maşini de ţesut tip SULZER. Realizarea unei fabrici de tricotaje pentru produse de complexitate ridicată

900.000

838.570

-

-

650.000

588.570

100.000

100.000

150.000

150.000

7. S.C. TRANSIL-ANA S.A. Ghimbav

Producerea de ţesături din lână pentru confecţii.

Dezvoltarea capacităţii de fire pieptănate tip lână în vederea acoperirii necesarului intern de consum pentru ţesături.

2.800.000 700.000 2.100.000

8. S.C. STOFE BUHUŞI S.A.Buhuşi

Producerea de ţesături din lână cardată pentru confecţii.

Modernizarea fluxurilor de producţie

3.900.000 975.000 2.925.000

9. S.C. MYT DAN IMPEX SRL Constanţa

Producerea de ţesături din lână pentru confecţii.

Dezvoltarea unei capacităţi de producţie (integrate) pentru realizarea a 500.000 mp/an ţesături tip lână din fire pieptănate

3.750.000 900.000 2.850.000

Sursa: FEPAIUS


Ca urmare a schimbării structurilor de producţie s-a schimbat şi structura de consum a resurselor energetice, astfel:

Evoluţia consumurilor energetice

Tabel 3.5- mii Mwh - 1989 1994 1996 2000 2001 2003 Total industria textilă şi de confecţii îmbrăcăminte dintre care:

1656

708

683

637

615

605

textile şi produse textile

1567 598 535 502 485 480

confecţii de îmbrăcăminte

89 110 148 135 130 125

Sursa: I.N.S. Scăderea consumului de energie electrică este determinată de

reducerea accentuată a producţiei în filaturi, ţesătorii şi finisaje textile. Analizând consumul energetic la total producţie realizată (inclusiv

lohn-ul), a rezultat că în anul 1989, pentru realizarea unei producţii de 1 mil. $ se consumau 0,45 mii Mwh (0,65 la textile, 0,05 la confecţii), ajungându-se ca în anul 2003 consumul să se reducă la 0,42 mii Mwh/1 mil. $ producţie industrială (respectiv 0,90 la textile, 0,11 la confecţii).

Consumul de energie electrică a scăzut în anul 2003, faţă de anul 1989, dar este mult mai mare, raportat la producţia industrială realizată pe subsectoare. Aceasta denotă că nu toate capacităţile de producţie sunt modernizate şi utilizate la parametrii normali şi nu s-au luat măsuri pentru optimizarea consumurilor energetice.


3.3 Principalii producători în industria de textile şi de confecţii de îmbrăcăminte

Principalii producători din industria de textile sunt societăţi care

funcţionează de peste 100 ani (Carpatex - S.A. Braşov, Stofe - S.A. Buhuşi, Dorobanţul - S.A. Ploieşti, Libertatea S.A. Sibiu, Textila - S.A. Sfântul Gheorghe), care prin performanţele lor de calitate şi preţ, au dobândit avantaj competitiv la export.

Alţi producători importanţi în acest domeniu sunt: EL-Tex S.A. Prejmer, Argeşana S.A. - Piteşti, Trainica S.A. - Pucioasa.

Carpatex S.A. - Braşov a fost fondată în anul 1823 şi restructurată în 1990.

Activităţile de producţie sunt: filatură, ţesătorie, finisaj şi finisaj special. La nivelul anului 2001 numărul de angajaţi era de 1200.

Capacitatea de producţie lunară – 0,4 t fire lână şi 0,3 milioane m2 stofă lână. Formele de cooperare sunt: în primul rând, producţie în lohn şi într-o mică măsură, dezvoltarea colecţiilor proprii.

Partenerii pentru producţia în lohn sunt: Germania, Anglia, Suedia, Italia, Franţa, SUA şi Canada.

Principalii clienţi pentru export în regim OPT sunt: Gerke, Weil, H&M, Mickey Blumfield, Steilmann, Confitalia.

Dorobanţul S.A. - Ploieşti a fost fondată în anul 1886 şi restructurată în 1990. Activităţile de producţie: filatură, ţesătorie, finisaj.

La nivelul anului 2001, numărul de angajaţi era de 1500, iar capacitatea de producţie lunară de 130 t fibre lână şi 60.000 m2 stofe lână. Formele de cooperare sunt: producţie în lohn şi, în mică măsură, dezvoltarea colecţiilor proprii. Partenerii pentru producţia în lohn sunt: Anglia, SUA, Canada, Germania, Italia.


EL-TEX S.A. – Prejmer a fost fondată în anul 1921 şi organizată ca societate comercială în anul 1990.

Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 550. Capacitatea de producţie lunară a acestei ţesătorii este de 40 t fire

lână şi 60.000 m2 stofe lână. Pe lângă producţia în lohn, realizată cu Japonia, SUA şi Suedia, are preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii.

Principalii clienţi pentru export sunt: Nissho, Iwal, Verona Fabrics, Rovex.

Stofe Buhuşi S.A. a fost fondată în anul 1885 şi restructurată în anul 1990.

Numărul de angajaţi în anul 2001 era de 700. Activităţile de producţie sunt: filatură, ţesătorie şi finisaj. Capacitatea de producţie lunară: 35 t fire lână şi 0,27 milioane m2

stofe lână. Operaţiunile OPT sunt realizate cu parteneri din SUA, Italia, Anglia,

Spania, Franţa, Germania. Principalii clienţi pentru export sunt: Durelle – S.U.A., Nas – Franţa, Altimo Clothing, Textura – Italia ş.a. Pe lângă producţia în lohn, are preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii.

Principalii producători de confecţii sunt: majoritatea societăţilor comerciale desprinse din fosta I.C.T.B. (13 unităţi – 9 unităţi comerciale de confecţii, o unitate de import-export, una de cercetare de produse şi tehnologii pentru confecţii, una de cercetare de dispozitive, echipamente şi utilaje pentru confecţii şi o societate mixtă româno-engleză Time International), ca de exemplu: Internaţional Conf S.A., Faberom S.A., ModConf S.A., ModStar S.A., MondoConf S.A., SABA S.A., Samric S.A., StilConf S.A., TriConf S.A.

Alţi principali producători în domeniul confecţiilor sunt: Moda S.A. – Arad, Craimodex – Craiova, ModaTim – Timişoara (confecţii pentru femei), Oradinum S.A. – Oradea (costume bărbăteşti), Braiconf S.A. - Brăila (cămăşi bărbăteşti), Târnava S.A. - Sighişoara (cămăşi bărbăteşti), Confecţii Bârlad S.A. – Bârlad, Confecţii – Tulcea (cămăşi bărbăteşti, bluze femei), Flacăra - Cluj-Napoca (confecţii femei şi bărbaţi), Iaşi Conf S.A. – Iaşi (confecţii femei, bărbaţi, copii), Star Mod S.A. - Suceava (confecţii femei),


Asco S.A. – Bacău (confecţii femei, îmbrăcăminte de sport şi timp liber, confecţii bărbaţi, confecţii copii).

Internaţional Conf S.A. a fost organizată ca societate comercială, prin scindarea ICTB, în anul 1991.

Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat, finisaj special.

Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1150. Principalele produse sunt confecţiile pentru bărbaţi (cu precădere costume).

Capacitatea de producţie lunară este de 30.000 costume pentru bărbaţi. Producţia în lohn ocupă ponderea cea mai însemnată (mai mult de 90%), iar restul reprezintă "exporturi integrale mascate". Această formă de export presupune folosirea materiilor prime româneşti (în cazul de faţă stofe de lână de la Dorobanţul S.A. - Ploieşti, Carpatex S.A. – Braşov), dar care nu sunt achiziţionate direct de Internaţional Conf S.A.

Atât Dorobanţul S.A. – Ploieşti, cât şi celelalte filaturi şi ţesătorii, operează în sistem lohn, interesate fiind atât în obţinerea valutei, cât şi a materiilor prime de la partenerii externi. Aceştia vând stofele întreprinderilor de confecţii româneşti şi importă confecţiile obţinute. Chiar dacă materiile prime sunt româneşti, manopera românească, firma de confecţii operează tot în sistem lohn.

De asemenea, sunt dezvoltate colecţii proprii într-o pondere mai mare decât la celelalte societăţi comerciale. În urma prezentării acestor colecţii proprii la târguri şi expoziţii sunt încheiate contracte cu parteneri externi. De altfel, Internaţional Conf S.A. participă în fiecare an la Târgul de confecţii din Köln, târg cu mare tradiţie în domeniu. Ponderea colecţiilor proprii la Internaţional Conf S.A., ca şi exporturile aşa-zis integrale (sub 10% din producţie) este mare, comparativ cu principalii producători din ramură, dar continuă să primeze producţia în lohn.

Partenerii externi, respectiv pieţele de desfacere la export, sunt: Germania, Italia, Franţa, SUA, Olanda.

Principalii clienţi pentru export sunt: Rosner, ECCE, MultiModa.


La nivelul firmei nu există o strategie de creştere a exporturilor integrale, deşi există preocupări legate de dezvoltarea şi prezentarea colecţiilor proprii la târguri şi expoziţii. Producţia în lohn este considerată foarte importantă pentru firmă, argumentele fiind imposibilitatea achiziţionării materiilor prime interne (cele de calitate fiind livrate de filaturi la export în sistem lohn, iar cele disponibile pieţei interne fiind de slabă calitate şi costuri mari).

Samric S.A. a fost organizată ca societate comercială, prin scindarea ICTB, în anul 1991.

Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat. Numărul angajaţilor era, în anul 2001, de 1700. Principalele produse sunt confecţiile pentru bărbaţi (costume,

sacouri, pantaloni, articole sport). Capacitatea de producţie lunară este de 50.000 confecţii bărbaţi.

Producţia în lohn ocupă ponderea cea mai însemnată. Partenerii externi sunt: Germania, Franţa, Italia, Anglia, SUA,

Canada, Portugalia, Anglia. O mică parte a producţiei este livrată pe piaţa internă (circa 5%). Canalele de distribuţie folosite sunt magazine de incintă, magazine universale, un magazin specializat pentru confecţii bărbaţi aparţinând firmei Samric S.A. Bucureşti, situat pe Calea Moşilor.

Confex Internaţional S.A. a fost organizată ca societate comercială, prin scindarea ICTB, în anul 1993.

Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat, broderie. Numărul de angajaţi era, în anul 2001, de 2000. Principalele produse sunt: confecţii pentru bărbaţi, confecţii pentru

femei, îmbrăcăminte de sport şi timp liber, confecţii pentru copii. Capacitatea de producţie lunară este de 20.000 confecţii bărbaţi,

12.000 îmbrăcăminte de sport şi timp liber, 10.000 confecţii pentru femei, 9000 confecţii pentru copii. Producţia în lohn ocupă cea mai mare pondere, existând şi preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii.

Parteneri externi sunt: SUA, Franţa, Anglia, Belgia, Olanda, Italia, Germania.


Principalii clienţi pentru exportul produselor firmei Confex Internaţional S.A. sunt: Rafaella, Norton McNaughton, Carrefour, Weil, CMT, Groupe Andre ş.a.

La nivelul firmei nu există o strategie de dezvoltare a exporturilor integrale.

ModConf S.A. a fost organizată ca societate comercială în anul 1991. Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1650. Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat. Principalele

produse sunt confecţiile pentru femei, existând o capacitate de producţie lunară de 60.000 pentru aceste produse. Ponderea principală este deţinută de producţia în lohn.

Partenerii externi sunt: Germania, Italia, Belgia, Olanda, SUA. Principalii clienţi pentru exportul produselor firmei sunt: Rosner,

Kenzo, Vestemene ş.a. O mică parte a producţiei este destinată pieţei interne. Celelalte societăţi comerciale desprinse din fosta I.C.T.B., care

desfac, într-o pondere mică comparativ cu producţia în lohn, pe piaţa internă, folosesc drept canale de distribuţie magazine de incintă, magazine universale şi magazine specializate proprii. În magazinele de incintă desfac în proporţii nesemnificative (maxim două costume pe lună) şi societăţile comerciale nu se adresează pieţei interne, făcând doar export.

Moda Arad S.A. a fost fondată în anul 1959 şi restructurată în anul

1990. Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1200. Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat. Principalele

produse sunt confecţiile pentru femei, existând o capacitate de producţie lunară de 50.000 pentru aceste produse.

Majoritatea producţiei este în lohn, parteneri externi fiind Germania şi Anglia şi o mică parte din producţie destinată pieţei interne. Pentru aceasta, firma Moda S.A. deţine un magazin specializat în centrul oraşului, unde desface confecţii de lux pentru femei.

Printre principalii clienţi pentru export se numără Betty Barclay.


Braiconf S.A. - Brăila a fost restructurată în anul 1990. Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 3400. Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat. Principalul produs îl reprezintă cămăşile bărbăteşti, pentru care

există o capacitate de producţie lunară de 500.000 buc. Ponderea principală o reprezintă producţia în lohn şi, cu pondere mai mică, producţia pentru piaţa internă. Există, de asemenea, preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii.

Parteneri externi sunt: Germania, Italia, Franţa, Belgia, Olanda. La nivelul firmei nu există o strategie de reducere a producţiei în lohn, respectiv de dezvoltare a exporturilor integrale, argumentele fiind inexistenţa materiilor prime în ţară.

Confecţii Bârlad S.A. a fost fondată în anul 1939, restructurată în

1990. Numărul de angajaţi, în anul 2001, a fost de 2593. Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat, broderie.

Principalele grupe de produse sunt: confecţiile pentru bărbaţi (cămăşi), confecţiile pentru femei (bluze) şi articole sport şi pentru petrecerea timpului liber.

Capacitatea de producţie lunară este de 208.000 cămăşi bărbaţi, 25.000 bluze femei şi 70.000 articole sport.

Producţia este în lohn, partenerii fiind Italia, Germania, Anglia, S.U.A. iar clienţii cei mai importanţi sunt: Milena, Versace, Alea, Richard Roberts.

Nu există preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii, cu atât mai puţin strategie pentru reducerea lohn-ului.

Exporturi integrale, reprezentând cea mai mare parte a producţiei, sunt realizate de firme ca Textila Dacia S.A. – Bucureşti, Argeşana S.A. – Piteşti ş.a.

Aceste firme, însă, nu produc confecţii îmbrăcăminte, ci lenjerie de pat – Textila Dacia S.A. şi pături – Argeşana S.A. Pe de altă parte, ambele firme au ţesătorii proprii.


Flacăra Cluj-Napoca S.A. a fost restructurată în anul 1990. Numărul de angajaţi, în anul 2001, a fost de 2500. Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, finisaj. Principalele

grupe de produse sunt: confecţii pentru bărbaţi şi pentru femei. Capacitatea de producţie lunară este de 500.000 confecţii pentru

bărbaţi şi 500.000 confecţii pentru femei. Producţia este în lohn, principalii parteneri fiind Italia (Benetton,

Coin), Germania (Bernd Berger Mode GmbH, Hirchs), Belgia, Anglia, SUA. Pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de societatea româno-germană Leotex Industries.

Producătorul de articole de îmbrăcăminte Flacăra Cluj furnizează companiei italiene Benetton, în baza unui contract de lohn, costume, sacouri bărbăteşti şi, mai nou, pardesie.

Contractul cu Benetton este semnat pe o perioadă de trei ani, iar lunar, Flacăra îi livrează acestei firme între 10.000 şi 15.000 de costume bărbăteşti, în valoare de aproximativ 130.000 de dolari.

Prezent în 120 de ţări din lume, grupul Benetton a devenit foarte cunoscut datorită mărcilor de îmbrăcăminte United Colors of Benetton şi Sisley, precum şi a produselor şi echipamentelor sportive sub mărcile Playlife, Nordica, Prince, Rollerblade şi Killer Loop. Produsele Benetton sunt comercializate printr-o reţea mondială de 6.000 de magazine, care generează anual o cifră de afaceri de peste două miliarde euro. Franciza United Colors of Benetton a fost cumpărată acum câţiva ani şi în România, de firma Business Development and Trading, parte a grupului Altrom, având cinci magazine în toată ţara.

Pentru anul 2001, conducerea societăţii Flacăra estimează realizarea unei cifre de afaceri de peste 200 mld. lei, numai din comenzile primite prin contractele de lohn.

Trecerea la producerea materiilor prime autohtone ar genera majorarea de 5-6 ori a cifrei de afaceri şi creşterea eficienţei economice.

Şi compania Calvin Klein (CK) este interesată de o colaborare cu Flacăra, însă, deocamdată, fabrica nu a răspuns acestei solicitări, apreciindu-se că pentru onorarea comenzilor firmei CK, ar fi necesară extinderea liniilor de producţie, care acum sunt utilizate la maximă capacitate.


Societatea a investit în anul 2001, 23 de miliarde de lei (circa 800.000 dolari) pentru modernizare şi achiziţionare de utilaje performante, care se adaugă celor 70 de miliarde de lei cheltuite pentru retehnologizare în perioada postprivatizare.

PIF-SRL Timişoara organizată ca societate comercială în anul 1991.

În anul 2001, numărul de angajaţi, era de 90. Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, brodat, finisaj. Capacitatea de producţie lunară este de 6000 confecţii pentru bărbaţi,

12.000 confecţii pentru femei şi 6.000 confecţii pentru copii. Materia primă de bază folosită este inul şi cânepa, iar firma şi-a dezvoltat colecţii proprii cu specific românesc, reuşind să efectueze exporturi integrale. Firma este şi sponsorul oficial al formaţiei RO-MANIA. Inul şi cânepa sunt procurate de la ţesătoria Paşcani şi o mică ţesătorie din Timişoara.

Partenerii pentru export, în sistem lohn, sunt: Germania, Belgia, iar principalii clienţi sunt: Oliver Laurent, SigiKid.

În anul 1992 s-a înfiinţat la Bacău firma Cristian, devenită astăzi

unul dintre principalii producători şi exportatori de produse tricotate de pe piaţa românească. Dotarea cu echipamente moderne, asistate de calculator, şi crearea unei echipe profesioniste, specializată în Germania şi Italia, au avut ca rezultat realizarea unei producţii de 120.000 de piese lunar. Lărgirea portofoliului de comenzi a cuprins nume precum Quelle, Neckermann, Hennes & Mauritz, Etam, Carrefour.

La Madrid, în anul 1995, firma Cristian a obţinut „Trofeul de Bronz” acordat pentru calitate, de către Uniunea Europeană.

O nouă unitate de producţie ce a fost terminată în anul 2001, deschiderea a trei magazine în ţară, crearea unei imprimerii pentru textile, sunt doar câteva dintre realizările firmei.

Firma Cristian îşi exportă produsele în mai multe ţări din Europa şi America, dar are şi reţea de distribuţie în România (în Bucureşti, un magazin la hotelul Ambasador, altul la hotelul Holiday Inn din Sinaia şi cel de-al treilea la Bacău).


O firmă importantă, dintre cele producătoare de resurse materiale necesare industriei textile este Fibrex Nylon – Săvineşti.

Anul 2001, confirmând tendinţa de expansiune a inului, a dus la închiderea, la sfârşitul lunii iunie 2001, a sectorului chimic (fabrica de acid adipic şi secţia de caprolactamă) în care lucrau aproximativ 5-600 angajaţi. Preţul scăzut al caprolactamei pe pieţele internaţionale şi moda inului au dat peste cap planurile firmei italiene Radici, care deţine, din februarie 2000, aproape 90% din acţiunile Fibrex-Nylon.

În ultimii doi ani, preţul caprolactamei a scăzut de la 1350 Euro/tonă la 1050-1100 Euro/tonă, astfel încât importurile din Polonia, de exemplu, au ajuns mai ieftine cu circa 180 euro faţă de producţia din România. Este vorba de tehnologia învechită a fabricii de la Săvineşti şi costul mai mare al materiei prime (fenol, amoniac etc.). Oficiali ai firmei afirmă că în momentul preluării Fibrex, grupul italian cunoştea dotarea tehnică, dar evoluţia preţului mondial a fost surprinzătoare, nefiind luată în calcul nici de alte companii, ca Du Pont, spre exemplu.

La nivelul firmelor de confecţii nu există o strategie de dezvoltare a

exporturilor integrale, deşi ponderea ţesăturilor româneşti în prelucrare a crescut semnificativ, începând cu anul 1999. Ponderea principală o constituie producţia în lohn, iar unele firme practică ceea ce este denumit „semi-lohn” (folosesc căptuşeli, materiale auxiliare şi accesorii de pe piaţa internă), în măsura în care acesta este acceptat de partenerii lor externi.

Ponderea producţiei firmelor de confecţii pe piaţa internă este foarte mică. Principalii producători pentru piaţa internă sunt IMM-uri şi SRL-uri.

Exporturile pe care le fac societăţile comerciale de confecţii (cu atât mai mult exporturile integrale) au permis acestora asigurarea resurselor valutare atât pentru necesităţi proprii, cât şi pentru alte ramuri industriale.

Continuarea şi dezvoltarea procesării în sistem lohn este nocivă, atât pentru sectorul primar, cât şi pentru sectorul confecţii. În etapa actuală trebuie să se înţeleagă necesitatea renunţării la lohn şi, în acelaşi timp, necesitatea sprijinirii industriei textile, a găsirii surselor de finanţare pentru revigorare.


De asemenea, se impun măsuri pentru creşterea desfacerii produselor româneşti pe piaţa internă. Deşi au fost limitate importurile de confecţii second-hand, prezenţa confecţiilor româneşti pe piaţa internă este condiţionată de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.

În ceea ce priveşte confecţiile de piele şi blană, acestea se exportă într-o pondere mult mai mică pe pieţele UE, faţă de confecţiile textile. Exportul se efectuează preponderent în sistem lohn, cu parteneri din: Italia, Germania, Austria, Anglia. Aceste produse sunt, în majoritate, de calitate medie.

Manpel S.A. Târgu Mureş a fost organizată ca societate comercială

în anul 1990. Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1100. Capacitatea de producţie lunară pentru confecţii din piele, pentru femei,

este de 50.000, iar pentru confecţii din piele pentru bărbaţi – de 55.000. Manpel S.A. Târgu-Mureş exportă în ţările scandinave mănuşi

(export integral). Favior S.A. (fost Vidra Orăştie) a fost organizată ca societate

comercială în anul 1990. Numărul de angajaţi, era în anul 2001, de 741. Capacitatea de producţie lunară este de 3000 confecţii pentru femei

şi 3000 confecţii pentru bărbaţi. Ponderea principală este deţinută de producţia în lohn.

Principalul partener extern este Italia, iar cei mai importanţi clienţi sunt: Aysun, Linea Pelle, Gardini Marina, Space 2000, Londenfrei, Nosik.

Favior S.A. se adresează şi pieţei interne (acoperă 60% din produsele din piele şi blană comercializate pe piaţa internă). Acestea sunt produse de o calitate foarte bună (lux), cum ar fi: haine de blană, în principal de nutrie, geci din piele, geci căptuşite, pantaloni din piele, haine din piele îmblănite.


Un important segment al pieţei româneşti este asigurat cu produse de lux din piele importate din Italia.

O mică pondere de confecţii din piele şi blană se importă din Turcia (produsele se situează la un nivel calitativ mediu).

O listă exhaustivă a principalelor societăţi comerciale din industria textilă şi a confecţiilor de îmbrăcăminte este prezentată în Anexa 6.

analiza situaţiei

Documents