REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST

I. Caracteristici fizico-geografice și demografice

Regiunea este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafața totală a țării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României. 

Județele care fac parte din această regiune de dezvoltare sunt: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea

Pe cuprinsul regiunii pot fi întâlnite mai multe forme de relief, dintre care cele mai importante sunt: Lunca Dunării, Câmpia Bărăganului, Podişul Dobrogei, Munţii Măcinului, Carpaţii şi Subcarpaţilor de Curbură.

Regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării și este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre

În 2002, Regiunea avea o populație de 2.848.219 locuitori, reprezentând 13,1 % din populația țării; densitatea de 79,7 loc/kmp este sub media pe țară (90,91 loc/kmp), cea mai mare densitate a populației fiind în județul Galați (139,5 loc/kmp), dominat de centrul industrial și comercial cu același nume, iar cea mai mică, în județul Tulcea (29,9 loc/kmp), unde condițiile naturale și economice sunt mai puțin propice.

Procentul populației urbane la nivelul regiunii este de 55,5 %, între județe existând însă diferențe notabile: în Brăila, Constanța și Galați predomină populația urbană, pe când în Buzău, Tulcea și Vrancea predomină populația rurală.

Structura etnică: 95,3% - români; 1,7% - țigani; 1% - turci; 0,9% - lipoveni; 0,1% - greci; 1% - tătari.

II. Infrastructura de transporturi

Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane cu capitala țării.

În anul 2005, rețeaua de căi ferate din Romania avea 10.948 km de linii în exploatare, din care 1.750 km în Regiunea Sud-Est

Transportul naval al României cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi canalele navigabile

Astfel există porturi maritime (Constanța, Mangalia și Midia) și fluvial-maritime (Brăila, Galați, Tulcea si Sulina), care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime.

Portul Constanța este al patrulea port maritim în Europa şi cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecția Coridoarelor de Transport Pan-European nr.IV si VII

În regiune există patru aeroporturi: international la Mihail Kogălniceanu situat la 24 km de Constanța, unul la Tulcea (care funcționează în prezent numai pentru curse charter), un aeroport utilitar la Tuzla (Constanța) si un aeroport utilitar la Buzău

III. Educație și sănătate

În regiune există toate formele de învățământ de la preșcolar la superior

În zonele rurale izolate, orice formă de învățământ lipsește

La nivel regional în 2005/2006 existau: 570 grădinițe (cu program normal, cu program

prelungit si cu program saptamanal); - 1000 şcoli primare si gimnaziale (din care 790

şcoli în învățământul gimnazial); - 176 unități de învațămant liceal; - 9 unități de învățământ profesional; - 11 unități de învățământ postliceal; - 7 universități cu 66 facultăți.

În anul 2005 se înregistrau un număr de 5,5 paturi de spital la o mie de locuitori

Numărul de medici din regiune reprezintă 8,9% din totalul național, fiind în continuă scădere

Numărul de spiale este redus: 47 (11,1% din nivelul național)

În regiune își mai desfășoară activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sănătate, 704 farmacii (majoritatea apartinind sectorului privat)

În regiune mai funcționează 1.325 cabinete medicale de familie, 17 societăți medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102 laboratoare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentara.

IV. Economia regiunii

Regiunea participă cu 11,2% la formarea produsului intern național şi ocupă locul 6 în ceea ce priveşte contribuția sa la PIB-ul pe economie.

Caracterizată de un trend de creştere a PIB-ului pozitiv, regiunea nu a egalat totuşi nivelele de dinamism ale economiei naționale, PIB-ul regional pe cap de locuitor rămânând sub media națională.

Județul cel mai performant este Constanța, PIB-ul său fiind dublu față de cel din județul Vrancea.

Economia regiunii este alcatuită din ramuri cu caracter tradițional - cum sunt agricultura, comerțul, turismul și serviciile – și ramuri industriale dezvoltate in anii ‘65 – ‘70.

Cele mai afectate de declinul economic și restructurarea industrială sunt industria siderurgică și metalurgică, industria chimică și industria constructoare de mașini. Șomajul generat de către restructurarea industrială înregistrează un nivel în permanentă creștere.

Agricultura deține o pondere importantă în economia regiunii, peste 40% din populația regiunii fiind ocupată în acest sector. Terenul agricol deține 65% din suprafața totală a regiunii.

Sectorul privat deține cea mai mare pondere a terenului agricol și totodată produce cea mai mare parte a producției agricole (84,2% în 1997).

Regiunea Sud Est se situeaza pe primul loc in țară în ceea ce privește suprafața viilor pe rod.

In pofida potențialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole este scăzută, datorită tehnologiilor învechite. 

Sectorul industrial în Regiunea Sud Est este orientat spre domeniile industriale cu valoarea adăugată scăzută (alimentar, îmbrăcăminte), în acelaşi timp, concentrând un număr însemnat de agenți economici în domeniul industriei mecanice şi al produselor metalice. Domeniul de tradiție şi de importanță remarcabilă în aproape toate județele, este construcția mijloacelor de transport acvatice.

În ultimii ani se constată o creștere a locurilor de muncă în sectorul serviciilor și o scădere în sectorul agriculturii

Turismul în regiune este diversificat existând aproape toate tipurile de turism: litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de weekend, pescuit sportiv si de vanatoare, practicarea sporturilor nautice etc.

Turismul este de asemenea favorizat de existența unor resurse naturale specifice: Litoralul Mării Negre, Delta Dunării, lacuri naturale cu proprietăți terapeutice, vulcanii noroioși.

Turismul cultural e reprezentat de mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munții Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare îşi menține cel mai ridicat nivel din țară pe întreaga durată a anului (37,8% în anul 2005, față de media națională de 33,4%).

Cel mai bine reprezentat este turismul de pe litoralul Mării Negre, ce include 13 statiuni cu 958 structuri de primire turistica (peste 78% din capacitatea de cazare turistică a Regiunii Sud-Est), situate de-a lungul a 70 de km de coasta intre statiunile Năvodari şi Mangalia.

Delta Dunarii reprezintă o atracție deosebită, de o mare valoare științifică și cu un potențial turistic ridicat, fiind transformată în Rezervația Biosferei Delta Dunării în anul 1990.

În subcarpații Buzăului, vulcanii noroiosi se formeaza datorita emanațiilor de gaze din zonele cutate si faliate ce aduc la suprafață noroi. In zona Berca-Arbanasi se gasesc 3 areale cu vulcani noroiosi, acestea fiind: pâclele mari, pâclele mici, pâclele de la Beciu

V. Potențial de dezvoltare economică

O serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială: zăcămintele de țiței şi gaze naturale (Subcarpații Buzăului, vestul județului Brăila şi sudul județului Galați), carierele de granit (Munții Măcinului), sarea etc.

Prezența portului Constanța, secondat de porturile dunărene Galați, Brăila şi Tulcea și legătura care se poate face cu celelalte porturi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul țării.

Infrastructura energetică regională este complexă și există potențial de valorificare a energiei regenerabile (eoliană – Tulcea)

Agricultura regiunii poate fii modernizată și mecanizată, deoarece în prezent se practică mai mult o agricultură de subzistență

Resurse turistice importante: litoralul Mării Negre, Delta Dunării, vulcanii noroioși etc.

Bibliografie

Proiect cu titlul:„Dezvoltarea antreprenoriatului inter-regional sudic – DAIRS”, Regiunea sud-est, volumul 2, august 2011

http://www.cjvrancea.ro/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf

http://www.adrse.ro http://www.turismbuzau.ro/vulcanii-noroios

i-buzau.html