antibiotice_chimioterapice - copy

8-10. 11. 2011

Antibiotice şi

Chimioterapice

Erori în practica antibioticoterapiei

Antibioterapia se află în IMPAS !

Erori în practica antibioticoterapiei

Principalele PROBLEME ?

• un număr IMENS de prescrieri abuzive

• folosirea IRAŢIONALĂ a unor antibiotice

uzuale sau de excepţie (60% = RISIPĂ inutilă)

Erori în practica antibioticoterapiei

REZULTATUL ?

• apariţia de specii sau de tulpini “mutante”

• înmulţirea reacţiilor adverse + modificarea

tablourilor clinice “clasice” ale patologiei

infecţioase + patologia iatrogenă post-Ab

Erori în practica antibioticoterapiei

SOLUŢIA ?

• descoperirea de noi antibiotice ...

• folosirea raţională a “bateriei” de Ab existentă

• EVITAREA frecventelor erori întâlnite în practică !!!

Erori în practica antibioticoterapiei

1.ESTE incorectă utilizarea antibioticelor

• în lipsa diagnosticului clinic,

• în orice stare febrilă,

• în “bănuiala unei infecţii”,

• în cursul unui tratament “la întâmplare” sau “pe încercate”,

nefundamentat pe criterii raţionale

febră = infecţie = antibiotice

RAŢIONAMENT GREŞIT !

Erori în practica antibioticoterapiei

2. Utilizare fără a interpreta corect datele

de laborator

• noţiuni elementare de bacteriologie = anul al II-lea

• recoltarea produsului patologic

• efectuarea unor ex. paraclinice elementare (leucogramă, VSH,

radiografie, sumar de urină etc)

• efectuarea de frotiuri (colorate Gram, cu albastru de metilen,

Giemsa etc)

• interpretarea corectă a sensibilităţii la antibiotice (TSA)

• evitarea “tratamentului” unor germeni saprofiţi

Erori în practica antibioticoterapiei

3. Prescriere nejustificată, spre ex. în

• stări febrile neinfecţioase (boli cu mecanism alergic, boli de

colagen, neoplazii etc)

• în boli infecţioase cu agenţi patogeni insensibili la antibiotice

(absurd în “tratamentul” gripei)

• în cazul unor supuraţii colectate neglijând sau temporizând

incizia şi drenajul

Erori în practica antibioticoterapiei

4 (1). Erori în alegerea antibioticelor, prin

• necunoaşterea sau nerespectarea spectrului antimicrobian

• necunoaşterea antagonismului antimicrobian

• necunoaşterea reacţiilor adverse faţă de antibiotice

Erori în practica antibioticoterapiei

4 (2). Erori în alegerea antibioticelor, prin

• nefolosirea antibioticului de elecţie

• utilizarea de antibiotice nedifuzibile în focar

• neconsiderarea situaţiei clinice particulare a unui anumit

pacient

Erori în practica antibioticoterapiei

5. Utilizarea antibioticelor în scop profilactic

• în principiu, trebuie privită cu rezerve

• există situaţii în care antibiotico-profilaxia este utilă şi

recomandabilă

• ideea se poate reţine încă din al doilea an de studiu !

Erori în practica antibioticoterapiei

6. Necorelarea noțiunilor ...

7. Lipsa colaborării ...

Antibioticele şi chimioterapicele antimicrobiene =

• grup de substanţe medicamentoase

• capabile să

• distrugă sau

• blocheze multiplicarea unor microorganisme

Antibioticele şi chimioterapicele antimicrobiene =

• grup de substanţe medicamentoase

• capabile să

• distrugă sau

• blocheze multiplicarea unor microorganisme

implicate etiologic în boli infecţioase / transmisibile.

Au

• acţiune selectivă asupra celulelor

microorganismelor,

• exercitând acţiuni minime asupra celulelor

organismului gazdă.

Aceste substanţe pot fi:

- antibacteriene;

- antivirale;

- antifungice;

- antiparazitare.

Aceste substanţe pot fi:

- antibacteriene;

- antivirale;

- antifungice;

-antiparazitare.

Clasic, în grupa antibioticelor şi chimioterapicelor

au fost incluse şi medicamentele antineoplazice.

Puţină istorie

•1820 chinina

•1926 antimalaricele de sinteză

•1926 Fleming testează Penicilina “in vitro”

•1946 se demonstrează utilitatea practică a

Penicilinei

•1820 chinina

•1926 antimalaricele de sinteză

•1926 Fleming testează Penicilina “in vitro”

•1946 se demonstrează utilitatea practică a

Penicilinei

•1949 nucleul betalactam / betalactamine

•1950 sunt descrise betalactamazele

•1977 se obţin inhibitorilor de betalactamaze

(acid clavulanic, sulbactam, tazobactam)

•1946-1950 “era sulfamidelor”

•1948 apare clasa tetraciclinelor

•1952 apare Eritromicina

•1969 Cotrimoxazolul … (biseptol = Ctx + TMP)

•1979 nucleul carbapenem

•1979-1982 fluorochinolonele (norfloxacina …)

•1982 monobactamii (ex. aztreonam).

Apare vaccinul Salk

A.L. Reinglod : Infectious disease

epidemiology in the 21st Century: Will it be

eradicated or will it reemerge?

Epidemiologic Reviews, 2000, 22,1, 57-62

Există ”granițe” pentru bolile infecțioase?

Carlo Ancelotti, managerul lui Chelsea

Londra, a anunţat, ieri, că atacantul Didier

Drogba suferă de malarie. După ce s-a

crezut că ivorianul are doar un simplu virus,

analizele recente au arătat rezultatul care i-

a speriat pe toţi coechipierii. Din această

cauză, Drogba a fost rezervă în meciul din

weekend, cu FC Liverpool, scor 0-2.

Clasificarea antibioticelor şi chimioterapicelor

a). origine;

b). efectul bacteriostatic sau bactericid;

c). mecanism de acţiune;

d). spectru de acţiune şi

e). structura chimică.

În funcţie de originea, Ab si Ct pot fi

a). Origine biologică elaborate de anumite

microorganisme (antibioticele), ex. penicilina G;

Bacteriocinele …

b). Produşi de semisinteză - pornind de la un

nucleu elaborat de un microorganism, nucleu

care suferă apoi prelucrări chimice (de exemplu

meticilina, o penicilină de semisinteză);

c). Produşi de sinteză chimică integrală

(chimioterapice antiinfecţioase), de exemplu

acidul nalidixic sau sulfamidele (sulfonamidele).

Atenţie la denumire !

În funcţie de efectul lor, Ab si Ct pot fi

Bacteriostatice = efect limitat la oprirea

multiplicării bacteriene (de exemplu

tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina,

clindamicina, sulfamidele etc).

Bactericide = acţiunea duce la distrugerea

bacteriilor (de exemplu penicilinele,

cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina,

vancomicina etc).

Atenţie la modul de alegere !

În funcţie de mecanismul de acţiune

a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect

bactericid (ex. peniciline, cefalosporine,

bacitracină, vancomicină, cicloserină etc);

UDP - ANAM - pentapeptid

BP-P-P - ANAM - pentapeptid

BP-P-P - ANAM - NAGln - pentapeptid

BP-P-P – ANAM - NAGln - pentapeptid - pentaglicină

Peptidoglican - ANAM - NAGln - pentapeptid - pentaglicină

Peptidoglican - ANAM - NAGln

– pentapeptid

– pentaglicină

BP-P

UDP-NAGln

Glicil-ARNt

PeptidoglicanBP-P-P

Pi

BACITRACINA

VANCOMICINA

PENICILINA

PENICILINA

În funcţie de mecanismul de acţiune

a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect

bactericid (ex. peniciline, cefalosporine,

bacitracină, vancomicină, cicloserină etc);

b). inhibarea funcţiei membranei celulare = efect

bactericid (ex. polimixine, colistină, imidazoli,

nistatină, amfotericină B etc);

În funcţie de mecanismul de acţiune (2)

c). inhibarea sintezei proteice la nivelul

ribozomilor (ex. aminoglicozide, tetracicline,

cloramfenicol, macrolide, licomicină,

clindamicină etc);

d). inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex.

rifampicină, chinolone, sulfamide, trimetoprim,

pirimetamină etc).

În funcţie de spectrul de acţiune

Antibiotice cu spectru “îngust”

-spectru “de tip penicilinic”, active pe bacili

gram-pozitivi, coci gram-pozitivi şi coci gram-

negativi (ex. majoritatea penicilinelor,

macrolidele, lincosamidele etc);

- spectru “de tip streptomicină”, active pe bacili

gram-negativi, coci gram-negativi, coci gram-

pozitivi (ex. aminoglicozidele, polimixinele etc).

În funcţie de spectrul de acţiune (2)

Antibiotice cu spectru “larg”

-active pe bacili gram-pozitivi şi negativi, coci

gram-pozitivi şi negativi.

-active şi pe spirochete, leptospire, rickettsii,

chlamydii, mycoplasme. În acest grup au fost

incluse cloramfenicolul şi tetraciclinele.

Se pot adăuga alte antibiotice, cum ar fi:

penicilinele cu spectru lărgit (ampicilina,

amoxiciclina etc), ureidopenicilinele,

tienamicinele, cefalosporinele din generaţiile II-

IV, unele fluorochinolone, unele sulfamide etc.

Atenţie la modul de utilizare !

În funcţie de structura chimică

1. Antibioticele betalactaminice

- penicilinele naturale (ex. penicilina G);

- aminopenicilinele (ex. ampicilina, amoxicilina);

- penicilinele penicilinazorezistente (ex.

oxacilina, dicloxacilina);

- carboxipenicilinele (ex. carbenicilina,

ticarcilina);

- ureidopenicilinele (ex. azlocilina, piperacilina);

- alte peniciline şi inhibitori de beta-lactamaze

(ex. acid clavulanic + amoxicilină / ticarcilină,

sulbactam + ampicilină, tazobactam +

piperacilină);

În funcţie de structura chimică (2)

Antibioticele betalactaminice

- Cefalosporinele

- generaţia I (ex. cefalotina);

- generaţia a II-a (ex. cefamandola);

- generaţia a III-a (ex. ceftriaxona);

-generaţia a IV-a (ex. cefepima).

- Alte antibiotice beta-lactaminice

- monobactamii (ex. aztreonamul);

- penemii (ex. ritipenemul);

- carbapenemii (ex. imipenenul,

meropenemul, imipenemul + cilastatina).

În funcţie de structura chimică (3)

2. Aminoglicozidele

- streptomicina (un oligozaharid);

- kanamicina, gentamicina, amikacina,

netilmicina etc.

3. Ciclinele (ex. tetraciclina, doxiciclina);

4. Ansamicinele (ex. rifampicina, rifabutina)

5. Macrolidele (ex. eritromicina, claritromicina,

azitromicina)

În funcţie de structura chimică (4)

6. Polipeptidele ciclice (ex. polimixinele,

bacitracina)

7. Antibioticele care nu se încadrează în nici una

din grupele de mai sus

- cloramfenicolul;

- lincosamidele (lincomicina şi clindamicina);

- glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina)

- antibiotice antistaficlococice “de rezervă”

(acidul fusidic) etc.

În funcţie de structura chimică (5)

Chimioterapicele

1. Sulfamidele (sulfonamidele);

2. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin +

sulfametoxazol, denumit de ex. biseptol)

3. Dapsona (diaminodifenilsulfona);

4. Ethambutolul;

În funcţie de structura chimică (6)

Chimioterapicele (2)

5. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN);

6. Chinolonele (ex. acidul nalidixic, ofloxacina,

ciprofloxacina etc);

7. Nitrofuranii (ex. nitrofurantoina);

8. Nitroimidazolii (ex. metronidazolul) etc.

Despre primul colocviu