5. padurile_mediteraneene - copy

CARACTERE BIOPEDOCLIMATICE

EUROPA

Zona biopedoclimatică Zona biopedoclimatică subtropicalăsubtropicală

Cuprinde o parte a Peninsulei Iberice, Insulele Sardinia şi Corsica, sudul Franţei, jumătatea sudică a Italiei, Grecia şi sudul Bulgariei, vestul Peninsulei Balcanice, vestul şi sudul Anatoliei (Turcia).

Cad ploi de iarnă aduse de centrele ciclonale, îngheţurile sunt episodice, dar apar şi zăpezi uneori abundente (ex. anul 1991).

TMA variază între 15-20°C, ianuarie 5-12°C, iulie 22-28°C.

Precipitaţii cuprinse între 500-700 mm/an.

Cuprinde două faciesuri: Cuprinde două faciesuri:

A. pădurile sclerofile mediteraneeneA. pădurile sclerofile mediteraneene (durisilvae, xerofile) – formaţie (durisilvae, xerofile) – formaţie vegetală primară, al cărei areal în prezent este foarte fragmentat;vegetală primară, al cărei areal în prezent este foarte fragmentat;

Păduri sclerofilePăduri sclerofile (sclerofil – plantă cu frunze dure, cu cuticulă groasă, adaptate la secetă; fr. (sclerofil – plantă cu frunze dure, cu cuticulă groasă, adaptate la secetă; fr.  sclérophyliesclérophylie, ,

cf. gr. cf. gr. sklerosskleros – dur,  – dur, phyllonphyllon – frunză.  – frunză.

1. Păduri semperviriscente (conifere şi foioase);1. Păduri semperviriscente (conifere şi foioase);2. Păduri caducifoliate – frunze caduce (căzătoare), dominante fiind speciile de 2. Păduri caducifoliate – frunze caduce (căzătoare), dominante fiind speciile de

quercinee (Manea, 2008);quercinee (Manea, 2008);

B. tufărişurile mediteraneeneB. tufărişurile mediteraneene – formaţii vegetale secundare, rezultate prin – formaţii vegetale secundare, rezultate prin degradarea pădurilor mediteraneene (distrugerea stratului arboricol prin degradarea pădurilor mediteraneene (distrugerea stratului arboricol prin activităţi antropice). Acestea sunt edificate straturile arbustiv, subarbustiv şi activităţi antropice). Acestea sunt edificate straturile arbustiv, subarbustiv şi ierbaceu specifice pădurilor mediteraneene (Manea, 2008).ierbaceu specifice pădurilor mediteraneene (Manea, 2008).

Vegetaţia mediteraneană urcă în alt. în medie până la 300 - 400 m; pădurile Vegetaţia mediteraneană urcă în alt. în medie până la 300 - 400 m; pădurile alcătuite din specii semperviriscente de conifere şi foioase urcă până la 1400 alcătuite din specii semperviriscente de conifere şi foioase urcă până la 1400 m alt.m alt.

Arborii şi arbuştii prezintă ghimpi şi spini, nu toţi îşi pierd Arborii şi arbuştii prezintă ghimpi şi spini, nu toţi îşi pierd frunzele în timpul iernii şi sunt adaptaţi condiţiilor de frunzele în timpul iernii şi sunt adaptaţi condiţiilor de uscăciune şi evaporare intensă.uscăciune şi evaporare intensă.

Arborii semperviriscenţi tipici ai pădurii mediteraneene (foioase Arborii semperviriscenţi tipici ai pădurii mediteraneene (foioase şi conifere)şi conifere): :

SStejarul veşnic verde sau stejarul de stâncă tejarul veşnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex);(Quercus ilex); SStejarul de plutătejarul de plută (Quercus suber); (Quercus suber); Stejarul de kermesStejarul de kermes (Q. coccifera); (Q. coccifera); Pinul de Alep Pinul de Alep (Pinus halpensis);(Pinus halpensis); Pinul maritim Pinul maritim (Pinus pinaster);(Pinus pinaster); Pinus laricio;Pinus laricio; Abies pinsapo;Abies pinsapo; Cedrul de Liban (Cedrul de Liban (Cedrus libani). Cedrus libani).

Din pădurea semperviriscentăDin pădurea semperviriscentă//veşnic verde au mai rămas veşnic verde au mai rămas doar porţiuni izolate, majoritatea au fost foarte mult doar porţiuni izolate, majoritatea au fost foarte mult modificate de om.modificate de om.

Pentru acest habitat exploatat de om în peninsula Iberică se Pentru acest habitat exploatat de om în peninsula Iberică se utilizează termenul – DEHESAutilizează termenul – DEHESA//MONTADO (Spania-MONTADO (Spania-Portugalia);Portugalia);

Pădurile sunt alcătuite din stejar de plută Pădurile sunt alcătuite din stejar de plută (Quercus suber)(Quercus suber) şi şi gorun gorun (Quercus petraea)(Quercus petraea) - ex. un astfel de peisaj natural se - ex. un astfel de peisaj natural se păstrează în PN. Monfragpăstrează în PN. Monfragüüe – Extremadura (Spania);e – Extremadura (Spania);

Stejarul veşnic verde sau de stâncă (Quercus ilex), cu frunze tari, scorţoase, este indiferent faţă de natura substratului (calcaros, silicios); ocupă versanţii arizi.

http://www.nicholsonsplants.com/index.asp?selection=Details&id=45&catref=2&InBox=Broadleaved&cct=1&TypeSearch=&subcat=

Distribuţie: Portugalia, Spania, Franţa (sud), Italia, Croaţia.

Vegetează numai pe substrat silicios, într-un climat mai puţin arid.

Utilizarea plutei:

-Dopuri;

-Plută;

-Rogojini;

-Izolare termică (chiar şi fonică), pardoseli.

Arealul de extindere al Quercus suber

Recoltarea plutei se face o dată la 9 -10 ani în lunile iulie şi august.

Scoarţa stejarului de plută are două straturi, după recoltarea stratului superior/exterior, cel interior produce un nou strat de plută.

Stejarul de kermes (Quercus coccifera)

Stejarul de kermes (Quercus coccifera)

Stejarul de kermes (Quercus coccifera) – M. Taurus

Pinul de Alep (Pinus halpensis)

Areal extins din Spania, Franţa, Italia, Croaţia până în Grecia – exigent faţă de factorul termic, areal asemănător cu cel al stejarului verde.

Habitat: între 200 – 1000 m în sudul Spaniei.

Pinul maritim (Pinus pinaster) – întânit pe ţărmurile vestice ale Mediteranei, sensibil la frig, adaptat bine la terenurile nisipoase; arbore heliofil.

Pinus laricio – apare în Munţii Corsicii, în Calabria (Italia); specie heliofilă, iubitoare de căldură;

Abies pinisapo (întîlnit în Sicilia, Grecia, Turcia)

Cedrul de Liban (Cedrus libani)

Conifer ce apare în sudul Turciei

http://plantspedia.wikia.com/wiki/Cedrus_libani

Cedrul de Liban (Cedrus libani)

CEDRUS LIBANICEDRUS LIBANI

Localizare pe teritoriul Turciei:Localizare pe teritoriul Turciei: Zona Mării Negre: unele populații mici, izolate de-a lungul coastei;Zona Mării Negre: unele populații mici, izolate de-a lungul coastei;

Marea Marmara: populații mici la sud de Bursa, exemplare relativ izolate. La nord de site-urile Marea Marmara: populații mici la sud de Bursa, exemplare relativ izolate. La nord de site-urile Eskișehir sunt caracterizate printr-un climat continental pronunțat;Eskișehir sunt caracterizate printr-un climat continental pronunțat;

Marea Egee: apare aproape continuu, de la Çanakkale la Milas pe coastă și în interior, către est Marea Egee: apare aproape continuu, de la Çanakkale la Milas pe coastă și în interior, către est (Usak), inclusiv se constată răspândirea speciei şi în interiorul țării (Podişul Anatoliei);(Usak), inclusiv se constată răspândirea speciei şi în interiorul țării (Podişul Anatoliei);

Zona mediteraneană: în M. Taurus – versantul sudic paralel cu linia de coastă şi în părțile centrale. Zona mediteraneană: în M. Taurus – versantul sudic paralel cu linia de coastă şi în părțile centrale. La capătul estic extrem al zonei de coastă (Antakya), specia se găsește pe Dealurile Ammanos. La La capătul estic extrem al zonei de coastă (Antakya), specia se găsește pe Dealurile Ammanos. La capătul vestic al lanțurilor montane înalte, specia se extinde relativ mult în interior, în special în capătul vestic al lanțurilor montane înalte, specia se extinde relativ mult în interior, în special în domeniile Fethiye, Acipayam și Gölhisar (în SV Antalyei).domeniile Fethiye, Acipayam și Gölhisar (în SV Antalyei).

http://www.fao.org/docrep/006/e8705e/E8705E07.htm

Pinul roşu (Pinus brutia)

Pinul roşu (Pinus brutia) – Munţii Taurus, Antalya

Pinul roşu (Pinus brutia)

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/63/Pinus_brutia_02_by_Line1.jpg

Pinul roşu (Pinus brutia) – Munţii Taurus, Antalya

Pinus brutia – cu extindere şi în estul şi nordul insulelor din Marea Egee, Turcia

Spartium junceum (sin. Genista juncea)Plantă nativă a regiunii mediteraneene,întâlnită pe locuri uscate, însorite.Este singura specie din genul Spartium,dar strâns legată de genurile Cytisus şiGenista.

Bradul de Taurus (Abies cilicica)Localizare: E Turciei - Munţii Antitaurus

Abies cilicicaLocalizare: E Turciei - Munţii Antitaurus

Juniperus oxycedrusRăspândit î regiunea mediteraneană, inclusiv pe teritoriul Turciei

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0367253006001137

Chiparosul mediteraneanChiparosul mediteranean

(Cupressus sempervirens)(Cupressus sempervirens)

Chiparosul mediteranean Chiparosul mediteranean (Cupressus sempervirens)(Cupressus sempervirens)

Chiparosul mediteraneanChiparosul mediteranean(Cupressus sempervirens)(Cupressus sempervirens)

Plantat şi naturalizat în alte părţi din bazinul mediteranean. (pe această hartă, o jumătate de punct negru indica statutul incert, probabil, naturalizat).

Distribuţie: Italia, Grecia (Creta, Rodos), Turcia de sud, Cipru.

Pinus pinea – răspândit în general pe versanţii însoriţi şi pe suprafeţele cvasiorizontale;Este o specie heliofilă;

Pinus pinea ‘’pinul umbrelă/ pinul de piatră’’ – este originar din Pen. Iberică, însă a fost răspândit în tot spaţiul mediteranean. Fructele se recololtează şi se utilizează în bucătărie(italienii le numesc pinoli). Este foarte utilizat în parcuri şi grădini, sub formă de arbori izolaţi sau în grupuri datorită coroanei cu aspect de umbrelă.

Distribuţie în Spania: în centrul Castilla y León y Castilla la Mancha, în Madrid, pe litoralal: Huelva, Cádiz şi Cataluña, ins. Baleare.

Roma / Villa Borghese / Percorsi Romani con il Gioco del Lotto

Scoarţa acestui arbore are o culoarea caracteristică roşie-brun.Răşina este utilizată în industria parfumeriei.

http://luirig.altervista.org/photos-search/index.php?title=Buxus+sempervirens

Cimişir (Buxus sempervirens) – arbore şi arbust semperviriscent, originar din Europa de S şi de V (S Angliei), NV Africii, etc. Creşte, în general, pe substrat calcaros.

http://rslandscapedesign.blogspot.ro/2010/01/boxwoods-buxus-family.html

http://rslandscapedesign.blogspot.ro/2010/01/boxwoods-buxus-family.html

http://rslandscapedesign.blogspot.ro/2010/01/boxwoods-buxus-family.html

Arborii cu frunze căzătoareArborii cu frunze căzătoare

Întâlniţi în zonele de tranziţie spre climatul temperat;Întâlniţi în zonele de tranziţie spre climatul temperat;

Specii:Specii: Quercus cerris;Quercus cerris; Q. Pubescens;Q. Pubescens; Q. lusitanicaQ. lusitanica (întâlnit în vestul Franţei); (întâlnit în vestul Franţei); stejarul macedonian stejarul macedonian (Quercus trojana)(Quercus trojana) întâlnit în Balcani, întâlnit în Balcani,

castanul, platanul etc.castanul, platanul etc.

Cerul (Quercus Cerris)

Gârniţa (Quercus frainetto)

Quercus lusitanica

Stejarul macedonian (Quercus trojana)