4.200 amãnunteîn pagina 3 de pagini de …de nouã ani de zile, fãrã întrerupere, dezvoltãm...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 60. 60. 60. 60. 601 1 1 1 1 28 iunie - 4 iulie 20 28 iunie - 4 iulie 20 28 iunie - 4 iulie 20 28 iunie - 4 iulie 20 28 iunie - 4 iulie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Primăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria Craioaioaioaioaiovvvvva accepa accepa accepa accepa acceptă otă otă otă otă ocrcrcrcrcreşteşteşteşteştererererere de doar 1e de doar 1e de doar 1e de doar 1e de doar 13% din pr3% din pr3% din pr3% din pr3% din preţuleţuleţuleţuleţulsolicitsolicitsolicitsolicitsolicitat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentru tu tu tu tu tari-ari-ari-ari-ari-ful de depozitful de depozitful de depozitful de depozitful de depozitararararare a deşeurilore a deşeurilore a deşeurilore a deşeurilore a deşeurilor

4Amãnunte

în pagina

Vâlcea:Protest laÎnvârtitaDorului

















Detaliiîn pag.10 Adresa: Fraþii Buzeºti, 200732 Craiova, România

Contact: Tel: 0751.027.203Tel: 0351.176.819 E-mail: [email protected]

Restaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant Craiova

Publicitate

UUUUUn intn intn intn intn interererererviuviuviuviuviufffffabulos cuabulos cuabulos cuabulos cuabulos cudoctdoctdoctdoctdoctorororororulululululMihai Miclea,Mihai Miclea,Mihai Miclea,Mihai Miclea,Mihai Miclea,dirdirdirdirdirectectectectectorororororulululululDirDirDirDirDirecţieiecţieiecţieiecţieiecţieiSanitSanitSanitSanitSanitararararar-----VVVVVerererererttttterinarerinarerinarerinarerinareeeeeşi pentrşi pentrşi pentrşi pentrşi pentruuuuuSigurSigurSigurSigurSiguranţaanţaanţaanţaanţaAlimentAlimentAlimentAlimentAlimentelorelorelorelorelorVâlceaVâlceaVâlceaVâlceaVâlcea

Amãnunteîn pagina 3

4.200de pagini defundamentarepentru 2 euro

















Pericolele din

carne: poveºti

sau adevãr?Pericolele din

carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti


carne: poveºti

sau adevãr?

28 iunie - 4 iulie 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Emoþii mari, în aceas-tã sãptãmânã, pentrucei peste 3.700 deelevi care susþinprobele scrise aleexamenului de Baca-laureat. Dupã ce autrecut de proba laLimba ºi literaturaromânã, urmatã decea la o limbã mater-nã, în data de 28 iuniea.c., absolvenþii claseia XII-a vor trebui sãrezolve subiectele dela matematicã sauistorie, dupã caz.

de Octavia Hantea

Cei mai mulþi dintre ele-vii care susþin Bacalau-reatul, în aceastã pe-

rioadã, au ajuns deja la jumãta-tea drumului. Astãzi, peste3.700 de absolvenþi de liceu aufost programaþi pentru a rezol-

De nouã ani, Biblioteca Judeþeanã „Alexandru ºi Aristia Aman” organi-zeazã cursuri gratuite pentru elevi, în cadrul proiectului „Biblioteca dinVacanþã”. Astfel în perioada 3 iulie – 31 august, la Biblioteca Judeþeanãse vor desfãºura, sãptãmânal, o serie de ateliere ºi cursuri educative,structurate pe douã categorii de vârstã. Astfel, pentru clasele I-IV, încadrul Secþiei pentru copii ºi tineret – Ludotecã, se vor desfãºura atelie-re de: limba englezã, limba spaniolã, origami, hand-made, respectivdans. Elevilor mai mari, clasele V-VIII, le sunt rezervate cursurile: „MiculJurnalist”, „Public Speaking”, limbã spaniolã ºi teatru.

Examenul de Bacalaureat,emoþii pentru cei peste

3.700 de elevi

va subiectele de la materiile spe-cifice profilului, matematica ºiistoria fiind douã dintre acestea.Cât priveºte subiectele de laLimba ºi literatura românã, can-didaþii le-au catalogat ca fiindacceptabile ºi se aºteaptã la notebune. De asemenea, în data de

P rogramul „Bibliotecadin Vacanþã” este alter-nativa ineditã pe care o

propune Biblioteca Aman pen-tru petrecerea timpului liber însezonul estival. Vacanþa de varãeste perioada anului în care ele-vii dispun de cel mai mult timpliber. Ca atare, însoþiþi de pã-rinþi, bunici sau amici, copiii sepot înscrie la cursurile gratuitecare se vor derula timp de douãluni la bibliotecã. Vor avea ast-fel ocazia de a învãþa lucruri noiºi de a se relaxa într-un mediuplãcut. Alãturi de distracþie, toþicei care se vor înscrie la cursu-rile din acest an vor avea posi-bilitatea de a deprinde abilitãþinoi. Dansul, limba englezã, cur-surile de public speaking ºi ate-lierul de teatru, sunt doar câte-va dintre programele pe care leoferã biblioteca pentru aceastãediþie. Fãrã excepþie, toate cur-surile ºi atelierele programuluivor fi desfãºurate de voluntariibibliotecii. „La BibliotecaAman, fiecare nouã vacanþã devarã înseamnã «Biblioteca dinVacanþã». De nouã ani de zile,fãrã întrerupere, dezvoltãm pro-

iectul «Biblioteca din Vacanþã»,o iniþiativã a bibliotecarilor dela Secþia de copii ºi tineret ºiLudotecã. ªi ca de fiecare datãla sfârºitul lunii iunie, în acestezile pregãtim ultimele detalii aleprogramului. Într-un cadru pri-mitor, îi invitãm pe toþi cei caredoresc sã-ºi exerseze cunoºtin-þele de englezã sau spaniolã, petoþi cei care vor sã se iniþieze întehnicile de hand-made sau ori-gami, dar ºi pe cei pasionaþi dedans, sã se înscrie la cursurileºi atelierele noastre. Vom reluacursul de teatru, un atelier pecare l-am desfãºurat în cadrulprimelor ediþii ºi pe care, sprebucuria copiilor, îl reintrodu-cem cu aceastã ocazie. Suntemconvinºi cã toþi participanþii dis-pun de noþiuni elementare pen-tru toate cursurile ºi atelierelela care se vor înscrie. Noi spe-rãm ca prin activitatea volunta-rilor noºtri sã le oferim copiilorocazia de a-ºi perfecþiona abili-tãþile, de a petrece un timp utilla bibliotecã ºi, în fond, de aînvãþa într-un mod cât mai di-namic. Le mulþumesc tuturorcolegilor mei ºi voluntarilor

implicaþi”, a declarat LucianDindiricã, managerul Bibliote-cii Judeþene „Alexandru ºi Aris-tia Aman”.

Biblioteca Judeþeanã „Ale-xandru ºi Aristia Aman” conti-nuã ºi în acest an derularea pro-iectului „Biblioteca din Vacan-þã”, ajuns la cea de-a IX-a edi-þie. Adresat copiilor din claseleI-VIII, proiectul se desfãºoarãîn intervalul 3 iulie – 31 augustºi este structurat pe mai multeateliere: englezã, spaniolã,dans, jurnalism, hand made,origami, public speaking ºi te-atru.

Înscrierile se fac în interva-lul 26-30 iunie, între orele 8.30-16.30, la Secþia pentru copii ºitineret a Bibliotecii Judeþene“Alexandru ºi Aristia Aman”,strada M. Kogãlniceanu, nr. 9sau la numerele de telefon0251.532.267 ºi 0351.441.809,interior 104. Numãrul locurilordisponibile este limitat.

Alexandru Ionicescu,Purtãtor de cuvânt –

Biblioteca Judeþeanã „Alexan-dru ºi Aristia Aman”

Râmnicu Vâlcea: Pe 29ºi 30 iunie, etapa a douaa dezinsecþiei cu avionul

P rimãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea infor-meazã locuitorii cã în

zilele de 29 ºi 30 iunie 2017, sevor executa tratamente aviochi-mice de dezinsecþie ºi larvicida-re în municipiu – etapa a II-a.

Produsele utilizate: K-OT-HRINE PROFI EC 250, sub-stanþã activã deltametrin, VEC-TOBAC WG substanþã activãbacillus thurigiensis israelien-sis, fac parte din grupa Xn ºi Xide toxicitate ºi sunt avizate deComisia Naþionalã pentru Pro-duse Biocide din cadrul Minis-terului Sãnãtãþii.

Tratamentele aviochimice sevor aplica dimineaþa pânã în ora10.00 (în zilele de 29 ºi 30 iu-nie) ºi seara, dupã ora 19.30 (înziua de 29 iunie). Apicultorii ºisericicultorii de pe raza muni-cipiului Râmnicu Vâlcea suntrugaþi sã ia toate mãsurile deprotecþie necesare pentru fami-liile de albine ºi viermii de mã-tase, în scopul evitãrii contac-tului cu substanþele insecticidedistribuite pe toate zonele verziale oraºului.

În funcþie de condiþiile meteo,perioada în care se va executalucrarea se poate prelungi.(D.I.)

26 iunie a.c. nu mai puþin de 20de tineri au susþinut Bacalaurea-tul bilingv în limba francezã ºilimba spaniolã.

Absenþi, tentativãde fraudã ºi examenîn condiþii speciale

Ca în fiecare an, din progra-mul susþinerii examenului deBacalaureat nu au lipsit situa-þiile deosebite. Astfel, au fostînregistrate douã tentative defraudã, la Cãlãraºi ºi Calafat,elevii eliminaþi încercându-ºinorocul cu fiþuici ºi cãºti. Altedouã persoane au susþinut pro-ba la Limba ºi literatura româ-nã în condiþii speciale, avândprobleme medicale. Potrivit In-spectoratului ªcolar JudeþeanDolj, absenþi au fost ºi de aceas-tã datã, numãrul acestora fiindde 212 elevi. Rãmâne de vãzutcum vor sta lucrurile la fineleacestei sesiuni, candidaþii ur-mând sã afle primele rezultateîn data de 5 iulie a.c.

Biblioteca „Aman”organizeazã ediþia a IX-a

a proiectului„Biblioteca din Vacanþã”

































28 iunie - 4 iulie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

HerrPresident,doar atâtputeþi?

de Cosmin Pretorian

Curat murdar, domnule Preºe-dinte! Adicãtelea, sã le luãm perând. „Premierul trebuie sã fie

o persoanã integrã“, glãsuiaþi, suav, dela Bruxelles, cu steagul Uniunii Euro-pene fluturând în spatele dumneavoas-trã. „Cinstit, onest, corect; incorupti-bil“, ne spune DEX-ul cã înseamnã, pemalurile Dâmboviþei, „integru“. Lapoalele Cibinului, cuvântul are, cel maiprobabil, un sens mult mai larg, astfelîncât problemele cu teza de doctoratpresupus plagiatã parþial a premieruluidesemnat, Mihai Tudose, nu au pãrutsã vã deranjeze în vreun fel. Adicã,dacã omul ºi-a autoretras titlul de doc-tor, lucru bizar din punct de vedere le-gal, atunci fapta, dacã a existat, nu maiconteazã.

„O persoanã care mã convinge cã arecapacitatea sã conducã un guvern“,spuneaþi rar ºi apãsat în faþa camerelorde luat vederi, ca sã vadã prostimea dinþarã cã vã pasã de interesul naþional.Pãi, domnule Preºedinte, iatã ce conþi-ne tocmai autoevaluarea realizatã dePSD propriului ministru al economiei,actual premier desemnat, Mihai Tudo-se: din 19 mãsuri propuse a fi îndepli-nite în primele ºase luni de mandat,niciuna nu a fost dusã la bun sfârºit.Doar douã au fost implementate parþi-al, restul de 17 fiind restante! Cam astaar fi, domnule Preºedinte, competenþapremierului desemnat de dumneavoas-trã...

E adevãrat, aþi „lovit“ bine cu majo-ritatea din spatele domnului Tudose. Eaexistã, este certã ºi a trecut cu bine pesteineditul test de a-ºi doborî propriul ca-binet. Dar oare este suficient, domnu-le Preºedinte, acest criteriu, pentru avã justifica bizarul moment în care v-aþi predat, împreunã cu speranþele aºase milioane de români, în braþele abi-lului Dragnea?

P.S.Despre jocul peºedintelui PSD... nu-

mai cuvinte de laudã. I-au ieºit miºcã-rile, precum lui Guardiola jocul ofen-siv. Sã fie vorba de o guvernare PSDce se va întinde pe urmãtorii ºapte ani?Nimic nu mai pare imposibil dupã ceþi-ai mazilit propriul guvern ºi apoi,fãrã sforþãri, ai reuºit sã-þi impui un noucabinet.

de Dan Olteanu

Dupã câteva luni în care neînþele-gerile dintre firma Eco Sud ºiconducerea Primãriei Craiova

privind majorarea tarifului de depozita-re a deºeurilor la Depozitul Ecologic dela Mofleni, care a culminat cu interzice-rea accesului autospecialelor aparþinândSC Salubritate Craiova SA în incinta de-pozitului, Eco Sud a depus o adresã princare solicita majorarea tarifului de de-pozitare de la 21 de euro pe tonã - TVAinclus, la 30,02 de euro pe tonã - fãrãTVA, pentru cantitatea de deºeuri exis-tentã la Depozitul Ecologic Mofleni înprimul an de la data adoptãrii hotãrâriide consiliu cu privire la majorarea tari-fului de depozitare, respectiv majorareatarifului de depozitare de la 21 de europe tonã - TVA inclus, la 26,076 de europe tonã - fãrã TVA, pentru cantitatea dedeºeuri depozitatã în al doilea an de ladata adoptãrii hotãrârii de consiliu cuprivire la majorarea tarifului de depozi-tare. În încercarea de a convinge condu-cerea primãriei cã majorarea este justi-ficatã, administratorul depozitului de laMofleni a întocmit o notã de fundamen-tare de peste 4.200 de pagini în care erauspecificate toate tipurile de cheltuieli pecare depozitarul, în speþã Eco Sud, con-sidera cã este îndreptãþit sã ºi le recupe-reze. Reprezentanþii firmei au afirmat cãajustarea este perfect legalã ºi se bazea-zã pe Ordinul 109 din 2007 al ANRSC,

Primăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria Craioaioaioaioaiovvvvva accepa accepa accepa accepa acceptă o crtă o crtă o crtă o crtă o creşteşteşteşteştererererere de doar 1e de doar 1e de doar 1e de doar 1e de doar 13%3%3%3%3%din prdin prdin prdin prdin preţul soliciteţul soliciteţul soliciteţul soliciteţul solicitat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentrat de Eco Sud pentru tu tu tu tu tariful deariful deariful deariful deariful dedepozitdepozitdepozitdepozitdepozitararararare a deşeurilore a deşeurilore a deşeurilore a deşeurilore a deşeurilor

La aproape ºase luni de când Eco Sud, firma care adminis-treazã depozitul ecologic de la Mofleni, a solicitat, printr-onotã de fundamentare care conþinea peste 4.000 de pagini,majorarea tarifului de depozitare a deºeurilor de la 21 deeuro pe tonã - TVA inclus, la 30,02 de euro pe tonã - fãrãTVA, Primãria Craiova este gata sã accepte o creºtere desub 2 euro pe tonã. Asta dupã ce o analizã a Direcþiei eco-nomice a decis sumele pe care Eco Sud îºi bazeazã cerereade majorare a tarifului nu pot fi luate în considerare. Creºte-rea de aproape 2 euro, dacã va trece de votul consilierilorlocali, este însã departe de aºteptãrile conducerii Eco Sud,care spune cã nu poate þine serviciul de salubritate deschisdacã nu îºi poate acoperi costurile.

dar ºi pe directivele europene în dome-niu. „Ajustarea tarifului are la bazã ofundamentare de tarif, unde sunt speci-ficate toate tipurile de cheltuieli pe caredepozitarul, în speþã Eco Sud, este în-dreptãþit sã ºi le recupereze. Mai mult,Ordinul 109 ºi directivele europene spuncã poluatorul plãteºte ºi deþinãtorul de-ºeurilor este primãria ºi ea trebuie sã asi-gure recuperarea acestor cheltuieli ºi aunei cote de profit pentru operator. Ei(Primãria Craiova - n.red.) au cerutaceastã notã de fundamentare, care con-þine peste 4.200 de pagini, care pleacãde la salarii, la combustibil ºi pânã lacheltuieli referitoare la protecþia mediu-lui. Concret, vorbim despre 1,1 lei lunarîn plus de persoanã. Acesta este impac-tul majorãrii de tarif asupra populaþiei“,preciza, în luna aprilie, directorul eco-nomic al Eco Sud, Bogdan Irimia, la oîntâlnire cu reprezentanþii mass-media,acolo unde conducerea societãþii se arã-ta încrezãtoare în succesul demersului.„Convingerea noastrã este cã, chiar dacãcu anumitã întârziere ºi în urma unorîntâlniri repetate cu autoritãþile locale,vom ajunge, mai devreme sau mai târ-ziu, la un acord“, declara Dan Stãnoaia,directorul comercial al Eco Sud.

Viceprimarul Cosman:majorare de sub doi euro

În ciuda optimismului afiºat de con-ducerea Eco Sud, reprezentanþii Primã-

riei Craiova spun cã majorarea solici-tatã de administratorul depozitului dela Mofleni nu este posibilã. „Ei au ce-rut o majorare de la 21 de euro, preþ cuTVA, la peste 30 de euro, fãrã TVA.Direcþia economicã din cadrul primã-riei a analizat cererea lor ºi documente-le prin care justificã aceastã majorareºi a ajuns la concluzia cã preþul se poa-te ajusta cu cel mult 2 euro pe tonã. Astadeoarece multe dintre sumele menþio-nate de Eco Sud nu au putut fi luate înconsiderare. Raportul Direcþiei econo-mice va fi prezentat consilierilor înºedinþa de joi (29 iunie a.c. - n.red.) ºivom vedea dacã propunerea de majo-rare va fi votatã sau nu“, a declarat,pentru Indiscret în Oltenia, Adi Cos-man, viceprimarul Craiovei.

Celula 6, în pericolAjustarea tarifului cu doar 13% din

ceea ce Eco Sud a solicitat în luna iunienu reprezintã o veste bunã pentru DanStãnoaia, directorul comercial al socie-tãþii, care spune cã, dacã majorarea va fiîn cuantumul menþionat de viceprimarulCosman, activitatea firmei va avea desuferit. „Nu am cunoºtinþã de aceastãdecizie. Noi nu am fost informaþi despreacest lucru, dar colegii mei vor fi pre-zenþi la ºedinþa de Consiliu Local de joi.Însã, dacã ajustarea va fi cea despre carespuneþi, de sub 2 euro pe tonã, ea nu re-zolvã situaþia de la Depozitul Mofleni.Nu se poate þine serviciul de salubritatedeschis dacã nu îþi acoperi costurile“, adeclarat Dan Stãnoaia. Întrebat dacãaceastã decizie afecteazã construirea ce-lulei 6, al cãrei cost total se ridicã la apro-ximativ 600.000 de euro, directorul co-mercial al Eco Sud spune cã „este o ches-tie care se leagã de la sine. Iminent teloveºti de problema banilor. Sunt firmecare lucreazã ºi care, la un moment dat,vor intra în impas“. Acesta a mai spus cãexistã ºanse ca problema majorãrii tari-fului sã fie tranºatã în instanþã, însã acestlucru se va stabili abia dupã hotãrâreaConsiliului Local.

Dan Stãnoaia

4.200 de paginide fundamentare pentru2 euro majorare


















4SPECIAL

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

tremã, fãcând câteva zile grevafoamei, alãturi de doi lideri desindicat ai USG. Aceºtia fuse-serã concediaþi de conducereapolonezã în urma unui protestla care angajaþi ai companiei ºi-au cerut anumite drepturi.

Cãtre Români, cãtreJustiþie, cãtre Ciech

La Festivalul de la Vaideeni,tânãra a protestat fãrã sã vor-beascã, împãrþind celor prezenþiun manifest format A4, cu dateexplicative. În esenþã, protestulei se adreseazã Românilor, Jus-tiþiei ºi Ciech.

1. Cãtre Români: sã ne adu-cem aminte cã înainte de func-þii ºi buget fiecare dintre noi esteºi are un suflet/personalitate/conºtiinþã care depinde ºi arenevoie de ÎNCREDERE în co-munitatea în care trãim împre-unã.

2. Cãtre Justiþie: IMPARÞI-ALITATE

3. Cãtre Ciech: acceptarea,publicarea ºi asumarea respon-sabilitãþilor dintr-un fost/viitor AUDIT DE SUSTENABILI-

TATE, realizat de cãtre o firmãacreditatã ºi recunoscutã impar-þialã, suplimentar respectãriieventualelor recomandãri fãcu-te de instituþii ale statului careau competenþe în ce priveºtebuna desfãºurare a activitãþiiUSG Ciech.

“La o ºuetã cu HerrLudovic Orban”

În timpul protestului, NataliaGinghinã l-a întâlnit ºi pe Lu-dovic Orban, preºedintele Par-

tidului Naþional Liberal, careparticipa la sãrbãtoare. La mo-mentul declaraþiilor de presã aleliderului liberal, ea s-a poziþio-nat lângã acesta, în aºa fel încâtsã fie cât mai vizibilã. La final,Orban a refuzat fotografia desolidaritate, motivând cã nu cu-noaºte ºi opinia CIECH.

Mai târziu, Natalia avea sãcomenteze întâlnirea pe paginasa de facebook:

„La o ºuetã cu Herr LudovicOrban (Preºedintele PNL), dacãtot m-a vizitat la Vâlcea

VÃ CER AJUTORUL | FA-CEM O POZÃ ÎMPREUNÃPENTRU DREPTURILE AN-GAJAÞILOR? CU SAU FÃRÃMASCA #REFUZABUZUL |NICI EU, REFUZÃ SÃ RÃS-PUNDÃ” (notã: rãspuns la re-marca domnului Orban cã refu-zã poza cu sau fãrã mascã de-oarece încã nu a auzit ºi versiu-nea Ciech).

P.S.: Dumnealui a venit lamine. Eu doar l-am primit cudemnitate ºi mi-am fãcut dato-ria, da? Sã nu ziceþi cã sunt stal-keriþã. Deºi mi-am auzit chestiiºi mai creative“.

În manifestul pe care l-a îm-pãrþit la Învârtita Dorului, Na-talia Ginghinã a anunþat ºi unMarº individual de tãcere careva avea loc miercuri, 27 iunie.Protestul va începe la ora 17.00,în faþa Tribunalului Vâlcea dinRâmnicu Vâlcea.

O tânãrã cu cetãþeniesuedezã, originarã dinRâmnicu Vâlcea, ºi-amanifestat, cu omascã la gurã ºi prinsemne, dezaprobareafaþã de abuzurileasupra salariaþilor dinRomânia.

de Marielena Popa

Întâmplare ieºitã din comunla Festivalul ciobãnesc În-vârtita Dorului, care a avut

loc sâmbãtã ºi duminicã în Vai-deeni, judeþul Vâlcea.

În timpul festivitãþii de des-chidere a sãrbãtorii, NataliaGinghinã, cetãþean român ºisuedez, a protestat în tãcere, cuo mascã la gurã, inscripþionatã“REFUZ ABUZUL”. Ea ºi-aexprimat astfel solidaritatea cuangajaþii din România faþã decare considerã cã se comit abu-zuri, ºi în special cu salariaþii dela Uzinele Sodice Govora(USG), companie ce aparþinefirmei poloneze Ciech Sodã.

În aprilie, a fãcutgreva foamei alãturide doi lideri aiSindicatului Sodistul

Originarã din Râmnicu Vâl-cea, Natalia Ginghinã are 31 deani ºi este angajatã a Forþelor deMuncã din Suedia. Ea susþinecã nu sprijinã interese de par-tid, ale vreunei instituþii, com-panii sau biserici, ci militeazãpentru principiile ºi valorileproprii.

În luna aprilie a.c., Natalia arecurs la o formã de protext ex-

Vâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita DoruluiVâlcea: Protest laÎnvârtita Dorului


5REPORTAJ

Povestea de 49 de ania celui mai cunoscutfestival de folclorpãstoresc din Româ-nia.

de Marielena Popa

„Învârtita Dorului, un act deculturã”. Este, probabil, cea maibunã caracterizare fãcutã sãr-bãtorii pãstoreºti care de 49 deani are loc la Vaideeni, în jude-þul Vâlcea. A spus-o la ediþia din2017 un vaideean cu ºtaif: La-zãr Comãnescu, de douã ori mi-nistru de externe al României,ministru la Misiunea Europea-nã pe lângã UE, consilier pre-zidenþial. În fiecare an, de În-vârtita Dorului, Comãnescu îºiia costumul de ungurean ºi vinela Vaideeni. Spune cã a dusacest port prin toatã lumea ºi cãa cântat adesea din fluier înmediile diplomatice. Veniþi cusecole în urmã din MãrginimeaSibiului, vaideenii au reuºit sã-

ºi pãstreze graiul, portul ºi tra-diþia pastoralã, în zona etnogra-ficã a Olteniei de sub Munte.

Metafora ÎnvârtitaDorului, creaþiedin 1914 a ciobanuluiIon Iscru

Povestea Învârtitei începe în1914, când un cioban, Ion Is-cru, scria o poezie tulburãtoarecare conþinea una dintrecele mai frumoase meta-fore ale folclorului ro-mânesc: învârtita doru-lui. „O sã iau calul cumine/ Sã mã sui spre zãrisenine/ Sus la VârfulNedeiei/ Sã vãd turmelede miei/ Sã vãd MunþiiLotrului /Unde-am cio-bãnit întâi / ªi-apoi sãcobor spre sat / Cu su-fletul împãcat / ªi sã cântprintre brãdui / Învârtitadorului”.

Vartolomei Todeci,omul potrivitla locul potrivit

Mai mult ca sigur, aceste ver-suri - care parcã încã nu au pri-mit nici acum tot ce meritã - arfi dispãrut în anonimat, dacã nuar fi existat un om providenþi-al: profesorul Vartolomei To-deci, depozitar ºi performer altradiþiei locale. Acum are 84 de

ani, este activ ºi implicat, iarvaideenii îl respectã ºi îl iubescpentru tot ce le-a oferit în cincidecenii.

În anul 1955, Todeci ºi-a în-cheiat studiile ºi a venit profe-sor de limba ºi literatura româ-nã la Vaideeni. El avea sã fieprincipalul promotor ºi anima-tor al Festivalului ”ÎnvârtitaDorului”, hotãrât ºi sã valorifi-ce spiritualitatea locului. În

1955, preia ansamblul defluieraºi Mioriþa care exis-tã ºi astãzi ºi care este ce-lebru. Ulterior, Todeci aînfiinþat ºi Cununiþa Mun-þilor, o formaþie de fluie-raºi copii. ”Cununiþa” afost îmbunãtãþitã pe par-curs cu un grup de dansa-tori. ªi pentru cã aveau cearãta, vaideenii au începutsã aducã la ei acasã, în fie-care an de Învârtita Doru-lui, alte vetre folcloricecare pãstreazã încã vie ºiidentitatea naþionalã.

Peste 10.000 de oameniau Învârtit Dorul,

la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni


la Vaideeni

Ansamblu VaideeniFamilia Bãluþã ºi Vartolomei Todeci

Ansambluridin nouã judeþe

Se întâmplã de 49 de ani. Iarnumãrul record de ansambluri,dar ºi de spectatori dã speran-þe cã trecutul, ºi pânã la urmãprezentul sunt în siguranþã. Înacest an, la Învârtitã au partici-pat ansambluri de copii ºi adulþidin nouã judeþe: Vâlcea - for-maþii artistice din Vaideeni,Bãbeni Horezu ºi Malaia; Argeº- ansamblurile Corbi ºi Argeº;Bistriþa Nãsãud - AnsamblulLeºu; Dâmboviþa - AnsamblulRuncu; Gorj - ansamblurileBaia de Fier, Novaci, Polo-vragi; Hunedoara - AnsamblulOrãºtie; Sibiu - ansambluriledin Cristian, Gura Râului, Jina,Rãºinari, Sadu, Sãliºte, Tiliº-ca, Turnu Roºu; Tulcea - An-samblul Odiseea al minoritãþiigreceºti. În seara de 24 iunie,i-au aplaudat, pe platoul pe carea fost amplasatã scena, peste7.000 de oameni, iar la festivi-tatea de a doua zi au participatalte mii de iubitori ai tradiþiei.

Primarul Bãluþã,un fluier pentrupreºedinteleConsiliului Judeþean

Ca orice vaideean care se res-pectã, primarul Achim Bãluþã avenit la sãrbãtoare îmbrãcat încostumul tradiþional El, soþia,cele douã fiice ºi toþi salariaþiiprimãriei. În majoritate covâr-ºitoare, ºi locuitorii comunei auetalat costumele lor seculare. Iarcând a primit o diplomã de ex-celenþã din partea preºedinte-lui Consiliului Judeþean Vâlcea,Constantin Rãdulescu, primarulBãluþã i-a mulþumit în stil local,oferindu-i un fluier. Un fluier caun semnal, cãci Vaideeniul, unadin cele mai bogate aºezãri aleVâlcii, are ºi neajunsuri.

de Octavia Hantea

Oraºul Dãbuleni a deve-nit, de mai bine de osãptãmânã, patria lube-

niþelor ºi a pepenilor galbeni.Producãtorii din zonã se trezesccu noaptea în cap pentru a rãs-punde cerinþelor comercianþilorce vin din toate colþurile þãrii.Culesul fructelor se face la pri-mele ore ale zilei, temperaturi-le extrem de ridicate fiind un altfactor al muncii matinale.

„Nu putem vindekilogramulde lubeniþãsub 80 de bani”

Cea mai mare supãrare a pro-ducãtorilor de lubeniþe din Dã-buleni este legatã de faptul cãnegustorii care ajung în zonã nule respectã munca. Negociereapreþului este una durã, fiecareavând interesele lui. Dacã nu leconvine preþul oferit, producã-torii aºteaptã urmãtorul client,având un minimum sub care nupot coborî preþul cerut. „Pestetot se negociazã, dar nu te uiþica din primele zile de când auapãrut lubeniþele sã le iei cu 30sau 40 de bani/kilogramul ºi sãle duci la piaþã cu 2,5 sau chiar3 lei. Este sub puterea mea de aînþelege de ce sã îþi baþi joc demunca noastrã. La ora actualã,sã ne rãmânã ºi nouã ceva, nuputem vinde kilogramul de lu-beniþã sub 80 de bani. Nu mun-cim nici noi degeaba. Ei încear-

Lubeniþele de Dãbuleni au ajuns deja în pieþe,producãtorii doljeni fiind ºi anul acesta nemul-þumiþi de faptul cã majoritatea comercianþilorcare ajung în zonã îºi bat joc de munca lor,oferind „preþuri de nimic”. Pepenii roºii ºi ceigalbeni se vând cu 70 sau 80 de bani/kilogram,pentru ca în pieþele din þarã sã fie vânduþi cu2,5 sau 3 lei/kilogramul.cã marea cu sarea, dar eu unulnu cedez”, a spus unul dintreproducãtorii de pepeni roºii dinDãbuleni.

În pieþeledin Capitalã

Pe lângã faptul cã vând lube-niþele direct din câmp, la preþ curidicata, foarte multe familii dinDãbuleni ºi-au instalat deja ta-rabe ºi în pieþele din Bucureºti.Chiar dacã suportã costul trans-portului, cei care practicã aceas-tã variantã de comerþ se declarãmulþumiþi. Important este camembrii familiei sã se înþelea-gã în ceea ce priveºte progra-mul, iar munca sã fie fãcutã înechipã. „De cum începem sãculegem, mergem ºi la Bucu-reºti, în Piaþa Obor. Soþia esteacolo ºi noi asigurãm transpor-tul cu un microbuz din acela demarfã. La douã zile ducem mar-fã. Acum, în Bucureºti, un ki-logram de lubeniþã este 2,5 lei.Sigur cã preþul va scãdea la unleu, dar mai dureazã un pic. Amîncercat sã aducem ºi în Craio-va, dar tot mai bine este cu Bu-cureºtiul, în ciuda costului com-bustibilului. Dacã ai familieunitã ºi toþi muncesc, este im-

posibil sã nu te descurci. Uniirup lubeniþele, alþii încarcã, al-þii pleacã cu ele la piaþã, apoine mai rotim. Pe timpul nopþiile asigurãm paza pentru cã pe-ricole sunt. Anul acesta pare afi unul bun, dar vom vedeaexact cum stau treburile, în sep-tembrie”, a completat doljeanul.Potrivit oamenilor din zonã,sute de tone de lubeniþe sunt li-vrate zilnic din Dãbuleni, pie-þele de desfacere fiind în toatecolþurile þãrii.

Primul festivalal lubeniþelor

Pentru cã este renumitã înþarã, lubeniþa de Dãbuleni a fostsãrbãtoritã pentru prima datã, înperioada 23-25 iunie a.c. Auto-ritãþile locale au organizat pri-mul festival al pepenilor roºii,scopul principal al evenimentu-lui fiind acela de a certifica au-tenticitatea fructului. Din pro-gram nu au lipsit momentele demuzicã popularã, concursurilede mâncat pepeni, o competiþiea celor mai bune reþete pe bazãde pepeni, meci de bowling cupepeni ºi multe alte astfel deacþiuni ce fac referire directã lalubeniþe.

Negustorii de lubeniþedin þarã speculeazãmunca producãtorilor

din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni


din Dãbuleni

de Virgil Dumitrescu

cului de seism. Bine, ºi în locce punem? Înaintând spre In-tercontinental ºi Teatrul Naþi-onal, observi, ca dentistul, unîntreg ºir de mãsele stricate. S-a scos ºi cinema ”Scala”, înschimbul unui conglomeratpublicitar greu de înþeles. Ca-lea Victoriei, între Capºa ºiScobitoarea cu cartof, care sevrea imaginea monumentalã arevoluþiei, îmi pare austerã ºiprãfuitã. În imediata vecinãta-te a Ateneului, peste faþadaunei clãdiri care a trecut cu brioexamenul ultimului secol deexistenþã, s-a turnat un capiºonde sticlã neagrã. Multe aseme-nea recuzite funebre umbrescidentitatea acelei capitale inter-belice care s-a vrut a fi, ºi afost, ”Micul Paris”. Azi, eapare sã cocheteze cu un burgstrident, financiar prin exce-lenþã, în care balcanismul se iala harþã cu un rãtãcitor duheuropean. Duh, duhoare. Altãdecepþie, Ciºmigiul. Ni-l închi-puim din descrierile unoriluºtri clasici care ºi-au inter-ferat destinul cu acest colþ pa-radisiac de promenadã ºi modãa vremii. Iatã-l bagatelizat, untalcioc sub cerul liber, cu bâr-ne înnegrite de ploi închipuindniºte chioºcuri care desfigurea-zã aleile autografiate de po-rumbei ºi funcþioneazã doariarna. Au dispãrut ºi covoare-le florale ca la Versailles, ajun-se biete preºuri de begonii pi-tice, semn de primãrie ºi deprimar ”ce n-a vãzut Parisul”,dar vede Craiova prin trimisulsãu ocazional.

Sãptãmâna trecutã, mi-a ieºit în cale, ca unboom nostalgic, ºansa

de a revedea Capitala þãrii. Darºi a unei neostoite iubiri, a þã-rii din mine. Prima observaþieeste cu adevãrat capitalã ºi pri-veºte orice figurã de edil, pionde cursã lungã sau frumos ne-bun de oraº. Ea corespundemai multor definiþii scuturatedin arborele genealogic al ad-ministraþei locale: igiena strã-zii, a clãdirilor, a trotuarelor ºigrãdinilor etc. Primele vitrineale unei þãri sunt gãrile ºi ae-roporturile, traseele pe care secirculã, oamenii pe care îi în-tâlneºti – comunicativi, sãri-tori, generoºi sau, dimpotrivã,opaci, refractari. Chiar mairãu: îl rogi pe careva sã punãdegetul pe un declic fotogra-fic, pe o pozã de grup din careîþi doreºti sã nu lipseascã ni-meni, ºi el, parte din europea-nul edulcorat, fuge cu muniþia!Am vãzut de data asta ºi îmiasum criteriul optic un Bucu-reºti vitregit de spirit gospodã-resc. O rãscruce de anotimpuriîn care calci pe frunze moarteºi bãlþi în expansiune ale apa-ratelor de aer þuruind de sus.O baltã alungitã, de culoareaalgelor moarte, este ºi Dâmbo-viþa. N-ar fi în firea mea sã cri-tic Bucureºtiul, dupã ce ne-amavut ca fraþii, vorba lui GicãPetrescu. Dar e în firea acelo-ra care aleg sã-l ia la pas învarii direcþii ºi din varii moti-ve. Primul ºoc, cinema Patria,cerºetor zdrenþuit de mistrie ºivar, scos din uz pe seama ris-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

La pas prin Bucureºti


Pentru cã e iulie, vreme de vacanþã,Muzeul Olteniei Craiova organizeazã,cu sprijinul financiar al ConsiliuluiJudeþean Dolj, ateliere cultural-edu-cative dedicate copiilor, ateliere cãlã-toare în lumea jocului ºi cunoaºteriiîn cadrul cãrora vom colinda cu gân-dul, sufletul ºi mâinile creatoare alecelor mici, pe firul vorbei ºi creaþieipornind de la bunii ºi strãbunii noºtri,poposind la poveºti despre dinozauriºi arici, ajungând pânã la cunoaºte-rea cerului.

Ne vom juca de-a Timpul, cãci evremea copilãriei ºi a viselorvorbite în cadrul urmãtoarelor

programe culturale, interactive:1. Atelierele de meºteºuguri tradiþio-

nale ºi îndeletniciri meºteºugãreºti, or-ganizate în spaþiul interactiv de la Secþiade etnografie – „Casa Bãniei”, se adre-seazã în special publicului tânãr, în con-diþiile în care instituþia muzealã are caobiectiv asigurarea unei educaþii perma-nente pe segmentul cunoaºterii ºi recu-perãrii tradiþiilor, a creaþiei populare, in-spirate din meºteºugurile tradiþionale dinzona Olteniei: picturã pe lemn/iconãrit(sâmbãta, orele 11.00-13.00, îndrumãtorartistul plastic Doru Dragomir), iconãritºi picturã pe sticlã (marþea, orele 9.30-11.00, îndrumãtor prof. Cãtãlin Ostro-veanu), bijuterii handmade (miercurea,orele 11.00-13.00 ºi 14.30-16.30, îndru-mãtor prof. Costinela Iacob), sculpturãîn lemn (lunea, orele 10.00-12.00, îndru-mãtor prof. Ionuþ Smarandache).

La atelierele interactive menþionate potsã participe preºcolari, ºcolari ºi liceeni,însã, funcþie de specificitãþile tehnicilorutilizate, este recomandabilã încadrareaîn urmãtoarele clase de vârste: olãrit (5-14 ani), iconãrit pe lemn (10-16 ani), ico-nãrit ºi picturã pe sticlã (9-16 ani), sculp-turã în lemn (8-16 ani) ºi bijuterii(7-14ani). Cei interesaþi se pot înscrie/solicitadetalii suplimentare la tel. 0351.444. 030(Casa Bãniei). Participarea la ateliereeste gratuitã.

2. Ateliere creative de arheologie, bi-juterii ºi lut, se vor derula în luna iulie,ºi în spaþiul interactiv de la Secþia de is-torie-arheologie a Muzeului Olteniei!

Mai exact, în perioada 3-28 iulie 2017,Secþia de istorie-arheologie, din cadrulMuzeului Olteniei, organizeazã sãptãmâ-nal, în cadrul proiectului cultural educa-tiv „Prietenii Istoriei”, trei module cu te-maticã diferitã, conform urmãtorului orar:

Atelierul creativ „Micul arheolog” seva derula în fiecare zi de marþi, începândcu ora 9.30 ºi va avea ca tematicã princi-palã arheologia. Micuþii se vor putea fa-miliariza cu tehnicile ce aduc la viaþã ob-iectele ºi comorile civilizaþiilor din tre-cut, vor învãþa sã identifice un sit arheo-logic, sã traseze o secþiune arheologicã,sã foloseascã instrumentele specifice unuiºantier arheologic (ºpaclu, ruletã, perie,busolã), sã cureþe ºi sã clasifice obiecteledescoperite, sã deseneze ºi sã reconstitu-ie un vas ceramic, sã creioneze picturirupestre etc. La finalul atelierelor, parti-cipanþii vor deveni arheologi onorifici ai

Muzeului Olteniei Craiova.Atelierul este coordonat metodologic

de cãtre Popescu Valentina ºi PopescuIrina, muzeografi în cadrul Secþiei de is-torie-arheologie;

Atelierul creativ„Mânuþe pricepute” seva derula în fiecare zi de joi, începând cuora 9.30, tehnicile folosite vor fi modela-jul în lut ºi pictura ceramic. Atelierul estecoordonat metodologic de cãtre PopescuValentina ºi Popescu Irina, muzeografi încadrul Secþiei de istorie-arheologie;

Atelier creaþie bijuterii se va derula înfiecare zi de vineri, începând cu ora 9.30,ºi este coordonat metodologic de cãtreAdina Gherban, muzeograf în cadrulSecþiei de istorie-arheologie.

Activitãþile se adreseazã copiilor cuvârsta cuprinsã între 4 ºi 12 ani, iar în-scrierile vor avea loc în perioada 15-30iunie, în limita locurilor disponibile(grupe pe vârste apropiate, a câte 20 decopii).

Înscrierile se fac la numãrul de tele-fon 0251.417.756 ºi la sediul Secþiei deistorie-arheologie (str. Madona Dudu nr.14), orele 9-16.00.

3. Secþia de ªtiinþele naturii organizea-zã patru ateliere creative în cadrul ªcoliide Varã ”Bios Art în vacanþã”, abordândurmãtoarele tehnici: atelier de modelaj

ºi colorat lut (perioada, 4 iulie-1 august),se va derula sãptãmânal marþea, în inter-valul orar 9.00 – 10.30; atelier de decou-page (tehnica ºerveþelului) ºi paper wea-ving - împletiturã din hartie (perioada, 6iulie – 3 august), se va derula sãptãmâ-nal, joia, în intervalul orar 9.00 – 10.30;atelier de string art/arta firului de aþã, (pe-rioada 8 – 29 august), se va derula sãp-tãmânal, marþea, în intervalul orar 9.00– 10.30; atelierul „Paleta de culori a Na-turii – picturã ºi colaj” (realizat în cola-borare cu Muzeul de Artã Craiova, înperioada 10 – 31 august), se va derulasãptãmânal, joia, în intervalul orar 9.00– 10.30. Specialistul din partea Muzeu-lui de Artã Craiova care îi va îndrumape cei mici în lumea culorilor ºi a arteieste muzeograf Rusalia Crãciunoiu.

Înscrierile în cadrul atelierelor se facîn perioada 22.06.2017-01.07.2017, înlimita locurilor disponibile, respectiv 20de locuri pentru fiecare atelier, la nr. detelefon 0251/411.906 sau pe adresele deemail [email protected] [email protected].

De asemenea, Muzeul Olteniei – Sec-þia de ªtiinþele naturii desfãºoarã progra-mul de voluntariat„I like the museum”,conceput exclusiv pentru cei pasionaþide naturã, copii, creaþii hand made ºi sederuleazã în douã etape – din iulie pânãîn septembrie ºi din septembrie pânã îndecembrie. El aduce voluntarilor bene-ficii diverse, precum gratuitate pe întrea-ga perioadã a stagiului la intrarea înMuzeul Olteniei ºi participarea directãla evenimente.

Pentru fiecare atelier vor fi prezenþispecialiºti ai Secþiei de ªtiinþele naturii,din cadrul Muzeului Olteniei (dr. Aure-lian Popescu, dr. Mirela Ridiche, dr. Oli-via Cioboiu, dr. Goga Claudia, drd. LilaGima) cu materiale multimedia despre

mediul înconjurãtor (fosile, plante ºi ani-male).

Tot în acest context, invitaþi specialivor fi: Emilia Criveanu – consilier dez-voltare personalã, specialist relaþii pã-rinþi-copii ºi muzeograf Durãu Loreda-na, din cadrul Secþiei de etnografie.

4. Ateliere creative în cadrul Proiec-tului cultural-educativ „Caravana Cultu-ralã – Muzeul în cãlãtorie” , propus deMuzeul Olteniei comunitãþii locale, toc-mai din dorinþa de a oferi oportunitãþide explorare a noi metode educaþionaleºi creative, non-formale, pentru persoa-nele cu deficienþe/dizabilitãþi, dar ºi pen-tru grupuri vulnerabile (copii cu pãrinþiplecaþi la muncã în strãinãtate, persoaneaflate în recluziune socialã, persoanevârstnice instituþionalizate în cadrul cã-minelor de bãtrâni, romi, persoane afla-te în regim de detenþie etc).

Se doreºte ca într-o formulã de expri-mare culturalã complexã, naratã muzeo-logic prin intermediul artefactelor, dar ºial altor adjuvanþi contextualizanþi, ate-lierele creative propuse sã contribuie laremodelarea, dezvoltarea unor afectepozitive la nivelul beneficiarilor prin ac-tivitãþi cultural-creative (reintegrare so-cialã, pozitivitate, încredere, autoestima-re, valorizare în comunitate, toleranþãfaþã de diferenþe, distracþie etc.).

Într-un mod profesionalist, se oferãocazia antrenãrii grupurilor doritoare îndobândirea de cunoºtinþe elementare deetnografie, istorie-arheologie, ºtiinþelenaturii, prin activitãþi creative ludice ºimetode adaptate gradului lor de deficien-þã/excluziune socialã (modelare lut, pic-turã, colaj, cromaticã, activitãþi handma-de etc.), prin teme propuse precum: “Devorbã cu bunii ºi strãbunii” (Handema-de bijuterii/podoabe þãrãneºti/tradiþiona-le); “Joaca de-a Timpul” (atelier de fa-bricat pãpuºi ºi mãºti þãrãneºti), “Pier-dut în tradiþii!” (ateliere de cusãturi, bro-derii ºi simboluri din lumea satului dealtãdatã), „Þara Strãmoºilor – Dacii ºiromanii”, „Sub semnul Lupului Dacic!”(ateliere de picturã/modelaj în lut), „Re-constituiri de blazoane! Heraldica ºi sim-boluri” (atelier picturã pânzã).

Detalii suplimentare/înscrieri la tel.0769.057.983.

Participarea la atelierele MuzeuluiOlteniei este gratuitã!

Citeºte cu atenþie despre atelierelenoastre, sunã la numãrul de telefon de-dicat activitãþii creative pe care o preferiºi în cadrul cãruia alegi sã te joci/echi-pezi de vacanþã, înscrie-te, ºi vara esteasiguratã cu multã distracþie!

Pag. 7

E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!E vremea atelierelor devarã, la Muzeul Olteniei!


8ACTUALITATE

Se pare cã o parte a po-liticienilor ºi a fãcãto-rilor de opinie nu va

renunþa la rãzboiul suspiciuni-lor ºi al speculaþiilor. Dincolode acest rãzboi în care consu-mãm, de multe ori fãrã rost,atâtea energii, România ºi ro-mânii au urgenþe care trebuierezolvate.

Speculaþiile nu vor þine locde vaccinuri pentru copii ºinici de reducerea preþurilor lamedicamente. Suspiciunile”multilateral dezvoltate” nuvor aduce banii europeni înþarã ºi nici nu vor crea condi-þiile necesare pentru investiþiistrategice care sã producã creº-tere economicã ºi locuri demuncã. Contestarea perma-nentã a oricãrui ministru saupremier propus de CoaliþiaPSD - ALDE nu va þine loc decreºteri de salarii ºi pensii.Oamenii de afaceri supãraþi pebunã dreptate în aºteptarea”erei predictibilitãþii” nu vor fimai fericiþi dacã acest rãzboiva continua. ªi nici nu voraplauda sau vota PNL, US-R&Co. la urmãtoarele alegeri.

Nu existã perfecþiune pe lu-mea asta. Cu atât mai puþin înpolitica noastrã. Un premierfãrã cusur ºi un guvern de sfinþie greu de crezut cã poate cine-

”Rãzboiul” speculaþiilornu þine loc de dezvoltare

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

va livra astãzi în România.Continuarea acestui “rãz-

boi” va genera în curând crizeeconomice, nu doar crize po-litice. Preºedintele Iohannis aînþeles repede acest lucru. Arfi timpul ca ºi cultivatorii deurã, suspiciuni ºi speculaþii sã-l înþeleagã.

Important acum este sã ma-ximizãm avantajele, calitãþileºi oportunitãþile pe care leavem. Sã vedem mai întâi par-tea plinã a paharului.

Avem cel mai bun momentdin ultimii 20 de ani în mate-rie de politicã externã. Avemun parteneriat cu SUA conso-lidat. Putem juca în UE un rolcu adevãrat important în noulcontext post-Brexit. Preluãmpreºedinþia Consiliului UE îndoi ani de acum înainte. Avemo creºtere economicã semnifi-cativã pe care, dacã o consoli-dãm, creãm oportunitatea uneidezvoltãri economice sustena-bile pe termen mediu ºi lung.De aici trebuie sã pornim!

Opoziþia pe baza de argu-mente solide faþã de un guvernPSD - ALDE este un lucrunormal ºi necesar. Opoziþiafaþã de România, însã, nu!

De ce sã nu facem în aºa felîncât sã fie bine pentru aceas-tã þarã la cârma cãreia suntemºi unii ºi alþii trecãtori?

Publ

icita

te

Joi, 27 iulie19.00, Sala „Lahovari” – Con-

cert estival al Corului Academic„Euphonia”, dirijor Aurel Poe-naru. În program, lucrãri din re-pertoriul naþional ºi universal.

Vineri, 28 iulie14.00, Sala CSª Capela –

„Cupa Imnului” la streetball17.00, Biblioteca Judeþeanã

„Antim Ivireanul”: vernisajulTaberei de picturã „LA RÂM-NIC”, ed. a VI-a.

18.00, Splaiul Independenei– Concert de muzicã popularã

19.00, Sala „Lahovari” –Concert estival: Pagini simfo-nice de mare popularitate cuOrchestra simfonicã a Filarmo-nicii „Ion Dumitrescu”, dirijorFlorin Totan. În program, frag-mente din repertoriul naþional ºiuniversal.

19.00, teren CSM II - „CupaImnului” la fotbal; finala micã

19.45, teren CSM II – „CupaImnului” la fotbal, finala

21.00, Parcul Mircea cel Bã-trân – Deschiderea Festivaluluide Film „Cinevil”; proiecþii

Sâmbãtã, 29 iulie09.00, teren CSM II – „Cupa

Imnului” la fotbal copii09.00, în faa Parcului Mircea

Primele datedespre programulImnului Naþionalla Râmnicu Vâlcea

cadru oficial pe locul actualu-lui parc Zãvoi din RâmnicuVâlcea.

Suma pe care executivul pri-mãriei o propune din bugetullocal pentru cele patru zile desãrbãtoare este de 92.400 lei.

De asemenea, pentru ediþiadin acest an, firma Damila SRL,de la a cãrei înfiinþare se împli-nesc 25 de ani, a propus Primã-riei Râmnicu Vâlcea sprijin cu20.000 de euro în scopul orga-nizãrii concertelor. Manifestãri-le vor debuta pe 27 iulie ºi sevor încheia duminicã, 30 iulie,cu un foc de artificii. Din pro-gram fac parte procesiunea so-lemnã de la Primãrie în ParculZãvoi, o expoziþie de maºini deepocã, un spectacol de lasere,concerte de muzicã pop-rok,proiecþii în cadrul Festivaluluide Film Cinevil. În perioadaurmãtoare, municipalitatea vaoferi alte detalii în privinþa aces-tui program.

cel Bãtrân/ Scuarul Mircea celBãtrân – Deschiderea Expozi-þiei de maºini de epocã.

09.00 - 09.30, Primãria mu-nicipiului – Start festiv în Trans-alpina Retro Rally

10.00, Parcul Zãvoi – Deschi-derea Târgului Meºterilor Popu-lari din România

10.00, ªedinþa festivã a Con-siliului Local Municipal

10.30, Procesiunea solemnãpe traseul Primãria municipiu-lui – Biserica Toþi Sfinþii – CasaMemorialã „Anton Pann” – Par-cul Zãvoi.

10.50, Parcul Zãvoi – Cere-monial militar - religios/Intona-rea Imnului Naþional cu parti-ciparea corului „Euphonia”

11.30, Parcul Zãvoi – Cock-tail

17.00, Piscina „Divino” –„Cupa Imnului” la înot

18.00, Splaiul Independenþei– Concert de muzicã pop-rock

21.00, Parcul Mircea cel Bã-trân – Proiecþii în cadrul Festi-valului de Film „Cinevil”

22.00, Splaiul Independenþei– Spectacol de lasere

Duminicã, 30 iulie10.00 - 18.00, Parcul Zãvoi –

Târgul Meºterilor Populari dinRomânia

Vineri, 30 iunie 2017,Consiliul Local alMunicipiului RâmnicuVâlcea va vota, încadrul unei ºedinþeordinare, Programulmanifestãrilor ZileiImnului Naþional 2017,precum ºi bugetulalocat acestei sãrbã-tori.

de Marielena Popa

Pe 29 iulie 2017, se îm-plinesc 169 de ani decând Imnul de astãzi al

României, cântecul „Deºteaptã-te, române”, versuri Andrei Mu-reºanu, muzica Anton Pann, eraascultat pentru prima oarã în

11.00, Parcul Zãvoi – „CupaImnului” la patine cu role

13.00, Parcul Zãvoi – „CupaImnului” la skateboarding

18.00, Splaiul Independenþei– Concert de muzica pop-rock

21.00, Parcul Mircea cel Bã-trân – Proiecþii în cadrul Festi-valului de Film „Cinevil”

22.00, Splaiul Independenþei– Foc de artificii

Manifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului NaþionalManifestãri consacrate Zilei Imnului Naþional


9REPORTAJ

de Octavia Hantea

Grãdina zoologicã dinParcul „Nicolae Ro-manescu” din Craio-

va se bucurã atât de atenþiacopiilor care ajung în zonãînsoþiþi de pãrinþi, cât ºi degrupuri de excursioniºti tre-cuþi de prima tinereþe. Fieca-re animal în parte ºi pãsãrilede aici atrag vizitatori de laprimele ore ale dimineþii. An-gajaþii au grijã ca totul sãfuncþioneze dupã regulile dejastabilite ºi astfel întreaga zonãse transformã într-un adevã-rat spectacol în aer liber.

Familiade maimuþe, colþulexotic al grãdinii

Pentru cei care ajung la grã-dina zoologicã din Craiova,noua familie de maimuþe estecea care le atrage pentru pri-ma datã atenþia. Puse pe ºotiiºi neastâmpãrate din fire,acestea îºi binedispun specta-torii, indiferent de vârstã.„Am venit cu cei doi copii ºicu soþul pentru cã eram cu-rioºi sã vedem maimuþele careau ajuns în Craiova. Auzisemcã sunt aici ºi cum eram si-guri cã fac spectacol, am zissã ajungem sã le vedem. S-aufãcut schimbãri, observ, ceeace este bine. Au ºi ele spaþiumult mai mare ºi mobiliercare sã le ajute sã facã ce ºtiuele mai bine. Este minunat sã

Grãdina zoologicã din Craiova a devenit, ºi înacest sezon, punctul de atracþie al celor careajung în Parcul „Nicolae Romanescu”. Spaþiilemult mai mari ºi numãrul crescut de animalefac ca întreaga zonã sã devinã un mic „colþ deRai”, dupã cum a numit-o, zilele trecute, unuldintre vizitatori. Noua familie de maimuþe îºibinedispune spectatorii, dar nici leul, pãunulsau struþii nu sunt de nebãgat în seamã. Înspatele acestui spectacol în aer liber se duce omuncã zilnicã, programul de lucru fiind stabilitdupã reguli exacte, fãrã sã existe pauzã în cele24 de ore. Astfel, dupã ce o parte dintre anga-jaþi asigurã curãþenia ºi hrana animalelor ºi apãsãrilor, ºtafeta este preluatã de cãtre cei carerãspund de bunul mers al lucrurilor pe timp denoapte.

au fost transferate de la Grãdi-na Zoologicã Oradea. La scurttimp dupã ce au ajuns la Craio-va, una dintre maimuþe a datnaºtere unui pui, eveniment în-tâlnit pentru întâia oarã în ulti-mii 20 de ani la grãdina craio-veanã.

Leul continuã sãfascineze vizitatorii

De aproximativ 20 de ani decând a ajuns în oraºul nostru,leul este ºi el admirat de toþi ceicare ajung la grãdina zoologi-cã. Potrivit îngrijitorilor de aici,leul a fost adus de mic ºi a cres-cut împreunã cu o leoaicã, apã-rând între timp ºi ceilalþi doi leitineri. În cazul acestor felinemari, nu se ia în calcul o popu-lare întrucât spaþiul nu permiteacest lucru. Conform Ordinului1.798 privind autorizarea ºifuncþionarea grãdinilor zoologi-

ce, fiecare pui apãrut în-seamnã o mãrire a spaþiuluilocativ cu 50 de metri.

Pãunul, spectacolde senzaþie

Imposibil de neobservateste ºi pãunul din grãdinacraioveanã. Acesta ºtie sã îºipunã în valoare frumuseþeaºi nu conteneºte sã o facã.„Nu ai cum sã pleci de aiciºi sã nu îi faci fotografii. Areun penaj minunat ºi proba-bil simþind cã este admiratîºi etaleazã aceastã frumu-seþe. Se roteºte continuu ºiastfel spectacolul oferit estesenzaþional. Are ºi spaþiusuficient sã ne arate ce poa-te ºi iatã cã stãm de câtevaminute pentru a-l admira”,

vezi cã ºtiu sã foloseascã un lea-gãn, sã vezi cum fac tumbe prinacele roþi. Chiar avem nevoie ºide momente de relaxare”, a spuso craioveancã prezentã în grã-dina zoologicã.

Rasa Capucini bruniAurelia Filip, director RA-

ADPFL Dolj, a precizat faptulcã maimuþele care au ajuns laCraiova, opt la numãr, sunt dinfamilia Capucini bruni. Acestea

a menþionat un alt craio-vean.

Investiþiede aproximativtrei milioane de lei

Legat de condiþiile oferiteanimalelor ºi pãsãrilor, îngri-jitorii dau asigurãri cã aces-tora nu le lipseºte nimic.Acum, dupã reabilitarea Par-cului „Nicolae Romanescu”,s-au fãcut schimbãri majoreºi în grãdina zoologicã, þar-curile fiind mult mai mari ºimãsurile de siguranþã multmai bine definite. Au fostaduse ºi specii noi de anima-le ºi pãsãri, în zonã lucrându-se mai bine de opt luni de zile.Investiþia a însemnat aproxi-mativ 3.000.000 de lei, Mi-nisterul Mediului alocând ceamai mare parte din sumã.

Grãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatoriGrãdina zoologicã din Craiova,spectacol în aer liber pentru vizitatori


10INTERVIUde Marielena Popa

Rep.: Domnule director,deºi sunt mari consumatoride carne din magazin, româ-nii se tem cã substanþele pecare le conþine aceastã car-ne le-ar putea afecta sãnãta-tea. Se vorbeºte mult despreantibiotice, hormoni de creº-tere, cantitãþi mari de nitriþide sodiu, E-uri ºi multe alte-le. Direcþia Sanitar-Veterina-rã ºi pentru Siguranþa Ali-mentelor are competenþe decontrol ºi supraveghere aproduselor de origine anima-lã ºi mã aºtept ca acest dia-log sã aducã multe lãmuriri.Aºadar, sã începem cu anti-bioticele. Existã teoria con-form cãreia, din cauza anti-bioticelor din carne, organis-mul uman nu mai rãspundela anumite tratamente. Exis-tã antibiotice în carnea de depui?

Mihai Miclea: Tot ce exis-tã pe piaþã este controlat dinpunct de vedere sanitar-vete-rinar. Legislaþia sanitar-vete-rinarã implementatã prin re-gulile Comunitãþii Europenespecificã interzicerea comer-cializãrii cãrnii de orice fel -vitã, porc, pasãre - cu anti-biotice. Existã un programnaþional bine stabilit de su-praveghere în ceea ce priveº-te antibioticele în carne ºiprodusele din carne ºi acestprogram constã în verificarealor, înainte de a intra pe pia-þã. De asemenea, tot lanþulalimentar începând de la pa-sãre sau animal viu, sacrifi-care ºi înainte de a ieºi sprecomercializare, este verificat.Pânã în prezent, la toate uni-tãþile de abatorizare careexistã pe teritoriul judeþuluiVâlcea, ºi aici ne referim laAvicarvil ºi Diana, nu auexistat aceste probleme.

„Antibiotic se facedoar la puiulde o zi”

Rep.: În urmã cu câþivaani, un medic veterinar de-clara cã atunci când puii dehalã au probleme digestivesau respiratorii, li se dau an-tibiotice în apa de bãut. „Nupoþi sã le dai aghiazmã ca sãse vindece”, preciza. Ce spu-neþi despre aceastã declara-þie?

M.M.: Antibiotic se facedoar la puiul de o zi. Atât!

UUUUUn intn intn intn intn interererererviu fviu fviu fviu fviu fabulos cu doctabulos cu doctabulos cu doctabulos cu doctabulos cu doctorororororul Mihai Miclea, dirul Mihai Miclea, dirul Mihai Miclea, dirul Mihai Miclea, dirul Mihai Miclea, directectectectectorororororul Dirul Dirul Dirul Dirul DirecţieiecţieiecţieiecţieiecţieiSanitSanitSanitSanitSanitararararar-----VVVVVerererererttttterinarerinarerinarerinarerinare şi pentre şi pentre şi pentre şi pentre şi pentru Siguru Siguru Siguru Siguru Siguranţa Alimentanţa Alimentanţa Alimentanţa Alimentanţa Alimentelor Vâlcea, deselor Vâlcea, deselor Vâlcea, deselor Vâlcea, deselor Vâlcea, desprprprprpreeeeehorhorhorhorhormoni de crmoni de crmoni de crmoni de crmoni de creşteşteşteşteştererererere, antibioe, antibioe, antibioe, antibioe, antibiotice, E-uritice, E-uritice, E-uritice, E-uritice, E-uri

Rep.: ªi dacã puii se îmbol-nãvesc în timpul creºterii, ce seîntâmplã? Cum sunt trataþi?

M.M.: Condiþiile de biosecu-ritate asigurã sãnãtatea puilor.Sunt niºte condiþii impuse, dra-conice, în care se face monito-rizare, începând de la umidita-te, temperaturã, hranã, vitami-no-terapie, vaccinãri imuno-profilactice obligatorii. Toateacestea se fac potrivit unui pro-gram imuno-strategic prestabi-lit ºi verificat de inspectorii dela DSVSA.

Cât timp puiul este viu, veri-ficãm toate tratamentele care sefac. Dacã s-a întâmplat sã se deaantibiotice, noi verificãm car-nea. Carnea nu iese în consumdecât în baza unui buletin deanalizã sanitar-veterinarã fãcu-tã la un laborator acreditat.

„Copilul meu careare 4 ani mãnâncãmezeluri fabricateîn Vâlcea”

Rep.: Se vorbeºte despre fap-tul cã o altã practicã folositã decomercianþi este injectarea cãr-nii de pui cu apã ºi sare. Mã re-fer ºi la carnea procesatã. Uni-unea Europeanã impune unprocent maxim de apã de 4,5%în carnea de pui. Dar în 2012,un raport al Agenþiei Naþiona-le pentru Protecþia Consumato-rilor arãta cã România peste40% din carnea de pe piaþã aconþinut sare în exces, amidonpeste limita maximã admisã,dar ºi apã, crescând greutateaprodusului. Aþi descoperit ast-fel de probleme la controalelepe care le-ai fãcut de-a lungultimpului?

M.M.: Vorbim despre judeþulVâlcea. Tot ce înseamnã carneprocesatã prin saramurare, toa-te loturile care ies de la unitateacare proceseazã sunt verificate.Din punct de vedere al apei, ni-triþilor, nitraþilor, bacteriologicºi fizico-chimic. O facem cumare atenþie, pentru cã nu pu-tem risca sã punem pe piaþã unprodus contaminat. În decursulanilor, toate buletinele de ana-lizã au fost conforme, în para-metrii admiºi de legislaþie. Toateprobele sunt ridicate de cãtreoamenii noºtri, iar verificãrile se

fac cu aparaturã de un nivelfoarte ridicat.

Rep.: Domnule director, pu-terea exemplului personal estecea mai convingãtoare. Aveþidoi copii. Le daþi mezeluri?

M.M.: Copiii mei mãnâncãmezeluri ºi le dãm produse dela fabricile din Vâlcea. Unul are4 ani ºi celãlalt 14. Celui mic îiplace foarte mult parizerul, darºi crenvurºtii. Mãnâncã, dacã nuzilnic, o datã la douã-trei zile.Eu am încredere, pentru cã ºtiuce se face la noi.

Un pui de halãajunge la maturitateîntre 37 ºi 42 de zile

Rep.: Sã vorbim despre hor-monii de creºtere. Cum explicaþicã pãsãrile de crescãtorie suntaºa dolofane?

M.M.: Nu existã hormoni decreºtere, sunt interziºi. Existã

tehnologie. O tehnologie care,în decursul anilor, a demonstratcum se creºte un pui foarte mult,într-o perioadã foarte scurtã. Secreºte prin reþetele de furajare,apã, condiþii de microclimat.Dacã furajarea se face continuu,procentul de creºtere este maimare. Dacã acþiunile obligato-rii de imunoprofilaxie sunt fã-cute la timp, în condiþiile în careînainte de vaccinãrile obligato-rii se face o vitaminoterapie,dacã se asigurã luminã, se asi-gurã ventilaþia, puii nu se îm-bolnãvesc ºi cresc repede. Deci,totul este monitorizat. Iar între37 ºi 42 de zile, puii sunt sacri-ficaþi.

Rep.: Aºadar, o pasãre ma-turã pe care noi o cumpãrãmdin magazin a trãit între 37 ºi42 de zile? Ce rapid creºte! Darvã mai semnalez un aspect.

Pe piaþã se gãsesc pachete decarne de pui pe care, cu litere

mari, se face menþiunea:„Pui fãrã hormoni de creº-tere”. Eu, când citesc aºaceva, mã gândesc cã, impli-cit, industria în domeniu re-cunoaºte fenomenul.

M.M.: Nu, din contrã. Ofac pentru a le inocula con-sumatorilor certitidinea cã nuexistã hormoni de creºtere. Înprimul rând, hormonii suntfoarte scumpi ºi nimeni nu îºipermite sã îi foloseascã. Pen-tru a înlãtura semnele de în-trebare, producãtorii maiadaugã ºi aceastã menþiunepe etichetã. Au acest drept.

Rep.: Ce le recomandaþicumpãrãtorilor în privinþaE-urilor?

M.M.: Sã citeascã etiche-tele de pe produse. Este celmai important.

Rep.: La ce standarde aþiîncadra carnea româneascãpe o scarã a calitãþii?

M.M.: Este o întrebare cumai multe rãspunsuri. Unpreparat fãcut în Româniapoate avea carne din Olanda,ºoric din Belgia, E-uri dinBrazilia etc. Dar vorbim nu-mai de carnea românescã, euspun cã are alt gust.

I-am prins,i-am sancþionat!

Rep.: Puteþi controla tot ceînseamnã carne produsã lanivel local?

M.M.: Da. Tot ce existã peraft este conform. Mai aparprobleme în care comercian-tul nu depoziteazã corespun-zãtor marfa, manipularea nuse face cum trebuie. Iar aco-lo existã un risc pe care îloprim.

Rep.: Pentru ce daþi celemai multe amenzi?

M.M.: Pentru igienã gene-ralã ºi personalã ºi pentrumanipulare. Nu este curãþe-nie, nu se respectã timpii ope-ratori, omul vine la serviciucu bijuterii, cu rãni pe mânã,vine rãcit. Noi avem proce-duri bine stabilite. De exem-plu, cum sã las un om bol-nav sã lucreze într-o carman-gerie? Cum sã las un om ne-verificat pentru coprologic ºiTBC? I-am prins, i-am sanc-þionat!

Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?Pericolele din carne:poveºti sau adevãr?


Ceea ce s-a întâmplatîn ultimele douãsãptãmâni este de-a

dreptul halucinant ºi aratãdisperarea lui Liviu Drag-nea ºi a acoliþilor sãi de ascãpa de zãngãnitul cãtuºe-lor. Guvernul Grindeanu,care oricum cãzuse în diz-graþia publicã dupã cele în-tâmplate cu Ordonanþa 13,se pare cã „nu a fãcut sufi-cient” pentru acaparareajustiþiei ºi puºcãriabilii dinPSD au decis debarcareaacestuia de la Palatul Victo-ria, sub pretextul „neînde-plinirii mãsurilor din pro-gramul de guvernare”.

Iatã ce declara, acum câ-teva zile, fostul ºi viitorulministrul al muncii, doam-na Lia Olguþa Vasilescu:„Haideþi sã nu ne mai ascun-dem dupã deget ºi sã spu-nem lucrurilor pe nume!Cine a fãcut parte din acestguvern dezastruos? Vã spuneu: doar niºte neica-nimeni,o adunãturã de hoþi ºi deproºti, care într-o þarã nor-malã ar fi reprezentat droj-dia societãþii. ªi când spunasta, nu exagerez deloc,pentru cã eu ºtiu ce vor-besc!” Aproape cã o com-pãtimesc pe doamna minis-tru ºi mã gândesc cât de greui-a fost sã stea la masã cuatâþia borfaºi. ªi câtã cruzi-me din partea PSD, sã o tri-mitã pe doamna Vasilescu sãfacã parte ºi din noul exe-cutiv, condus de Mihai Tu-dose, care va fi format înmare parte din aceiaºi „nei-ca-nimeni, hoþi ºi proºti”.Oare cât mai puteþi #Rezis-ta, doamnã ministru? Daþi-

PSDragnea l-a dat jos peGrindeanu, dar miniºtrii

iubitori de penali#Rezistã!

vã demisia, eliberaþi-ne ºieliberaþi-vã de aceastã po-varã!

Referitor la noua propu-nere de prim-ministru,chiar PSD-iºtii, în analizalor, au constatat cã absolutnicio mãsurã ce þinea deMinisterul Economiei, con-dus pânã acum de domnulTudose, nu a fost dusã la în-deplinire. În mod clar, nucompetenþa, ci aservireafaþã de Liviu Dragnea acondus la promovareaacestuia în funcþia de prim-ministru. Sã sperãm cã laPalatul Victoria funcþionea-zã aerul condiþionat, poze-le care circulã în mediulonline, trãdând probleme-le pe care le are domnulTudose cu “cãldura”.

Sã nu uitãm pânã unde afost dispus sã meargã in-fractorul din Teleorman!Ar fi dat UDMR-uluiTransilvania cu totul pen-tru a-ºi asigura voturileacestora la moþiunea decenzurã ºi cel mai grav as-pect este reprezentat de de-claraþiile fostului premier,Sorin Grindeanu, care aafirmat cã una dintre acu-zele pe care i le aduce Li-viu Dragnea este aceea cãnu a condus România sprea avea o mai bunã relaþiecu Rusia! Atât timp câtLiviu Dragnea va rãmâneîn fruntea Partidului SocialDemocrat, demersurilesale pentru modificaþia îndomeniul justiþiei vor con-tinua ºi va trebui sã fimvigilenþi la ce se va întâm-pla pe scena politicã în pe-rioada urmãtoare!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

11OPINII

Potrivit lui BogdanStãnescu, administra-torul special al com-paniei din RâmnicuVâlcea, peste zeceinvestitori au depusoferte.

de Marielena Popa

Data limitã de depunerea ofertelor angajante învederea cumpãrãrii

pachetelor de active ale Com-binatului Oltchim a fost iarãºiprelungitã. Compania dinRâmnicu Vâlcea, aflatã în in-solvenþã, a anunþat printr-uncomunicat cã noul termen este

6 iulie 2017.Recent, administratorul spe-

cial al combinatului, BogdanStãnescu, a declarat pentruNews.ro cã peste zece investi-tori au depus oferte neangajan-te pentru cele nouã pachete aleOltchim scoase la vânzare ºi cãeste posibil ca aceºtia sã depu-nã ºi oferte definitive. Stãnes-cu a mai adãugat cã se aºteap-tã ca privatizarea companiei sãfie un succes.

Oficial, ºi-au declarat intere-sul pentru compania vâlceanãChimcomplex Borzeºti, contro-lat de omul de afaceri ªtefanVuza, ºi acþionarul minoritarPCC CE. Pe 26 iunie a.c., pre-ºedintele consiliului de admi-

nistraþie Chimcomplex Bor-zeºti, Virgiliu Bãncilã, a decla-rat în cadrul unei conferinþe or-ganizate de Ziarul Financiar cãgrupul industrial pe care îl re-prezintã are în plan valorifica-rea activelor viabile ale Ol-tchim, în prima etapã ºi, în 3-4ani, reluarea producþiei de PVC(a doua etapã), prin utilizarea denoi tehnologii.

În 2016, statul român a scosOltchim la vânzare pe bucãþi,prin nouã pachete de active.Oltchim a intrat în procedurã deinsolvenþã la 30 ianuarie 2013,iar consorþiul format din Ro-minsolv SPRL ºi BDO BusinessRestructuring SPRL a fost nu-mit administrator judiciar.

Privatizarea Oltchim -termen extins pânã

pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


pe 9 iulie


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

În aceastã perioadã de caniculã, care afecteazã severpopulaþia, Patriarhia Ro-

mânã adreseazã un îndemn stã-ruitor ierarhilor ºi clericilor or-todocºi sã iasã în întâmpinareacelor afectaþi, punându-le la dis-

În urma ºedinþei Permanenþei Consiliului Eparhial al Arhi-episcopiei Râmnicului, s-a hotãrât scoaterea la concurs a postului vacant de preot paroh la Parohia Adormirea Mai-

cii Domnului din municipiul Drãgãºani, Protoieria Drãgãºani,cu perioada de candidare 12.06.2017 - 12.07.2017.

Dosarele candidaþilor ce îndeplinesc condiþiile statutare se de-pun la Sectorul Administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

poziþie spaþiul ocrotitor al bise-ricilor, oferindu-le apã ºi spriji-nul de care au nevoie.

Biroul de Presã al Patriar-hiei Române

Îndemn la ajutor pentrucei afectaþi de caniculã

Post clerical vacant de preot parohla Parohia ”Adormirea Maicii Domnului”

din municipiul Drãgãºani

Publ

icita

tePu

blic

itate


13REPORTAJ

A trecut aproape olunã de când a fostdeschisã circulaþiei ºideja se bucurã deturiºti din toate zoneleþãrii. Transalpina adevenit loc de relaxa-re pentru foarte multepersoane, sfârºitul desãptãmânã fiind pe-rioada când se atingepragul maxim alvizitatorilor. Cei careajung în zonã nu aucum sã rateze Stânaªtefanu, acolo undegazdele îºi aºteaptãmusafirii cu tocan,preparate din brânzãde oaie ºi cu un pro-gram specific oieritu-lui.

de Octavia Hantea

Pentru aceastã varã, dinexperienþa anului trecut,familia care se ocupã de

Stâna ªtefanu se aºteaptã la miide turiºti, atât din þarã cât ºi depeste hotare. Mâncãrurile tradi-þionale pregãtite de Mãrioara ºiDede Babu, ospitalitatea gazde-lor, frumuseþea peisajului, co-joacele ciobãneºti din lânã, câi-nii mioritici, mãgãruºii ºi odaiaamenajatã conform tradiþiilor,toate acestea dau farmec stâneiºi le aduc turiºtilor momente de

relaxare.

Tocan, murãturi,smântânã ºi brânzãde oaie

Stâna ªtefanu este situatã la18 km de Rânca ºi la 10 km deObârºia Lotrului. MãrioaraBabu ºi soþul ei se ocupã de pre-paratele pe care le oferã turiºti-lor. Mâncarea aburindã esteservitã în vase de lut, cu linguridin lemn, tocmai pentru ca far-mecul locului sã fie bine pus înluminã. Cât priveºte preþurile,acestea rãmân ºi vara anului încurs la nivelor celor de anul tre-cut. O porþie generoasã de to-can, dupã cum o numeºte bãci-þa Mãrioara, costã 15 lei. Tot înacest preþ, clientului îi mai suntaduse la masã murãturi, smân-tânã ºi brânzã de oaie.

Muzeu cu obiectetradiþionale

Convinºi cã periodic trebuiesã vinã cu ceva nou pentru vi-zitatori, familia Babu a avut gri-jã de acest lucru pentru sezonulcare a debutat cu dreptul. De la1 iunie, de când stâna ºi-a des-chis porþile, turiºtii pot admiracostume populare vechi de maibine de o sutã de ani, obiectetradiþional ciobãneºti, toate fru-mos aranjate în cadrul unuimuzeu amenajat cu mare dragde membrii familiei Babu. Pen-

tru a-ºi mulþumi musafirii, ºicojoacele ciobãneºti pe care tu-riºtii le vor putea îmbrãca pen-tru a se fotografia sunt acummai multe la numãr. Mulþi din-tre cei care ajung în aceastã lo-caþie vor sã rãmânã peste noap-te, sã doarmã sub cerul liber ºiatunci cojoacele devin cel maibun aºternut.

„Am înregistratStâna ªtefanula OSIM”

De Stâna ªtefanu au auzit oa-meni din toate colþurile þãrii ºichiar de peste hotare. Aºa se facecã familia Babu a fost gazdã pen-tru bucureºteni, braºoveni, si-bieni, clujeni, nemþi sau francezi,o parte dintre turiºtii de anul tre-cut revenind în acest sezon. „Amdeschis Stâna ªtefanu pe 1 iu-nie. ªi anul acesta a’teptãm oas-peþii cu mare drag ºi cu aceleaºibucate tradiþionale cu care i-amobiºnuit. Am lungit stâna, vomface un pridvor, vom avea ºi po-nei ºi mãgari ºi mai multe cojoa-ce. De asemenea, am amenajatºi un muzeu pentru cã este im-portant ca oamenii sã cunoascãun pic din tradiþiile noastre. Tre-buie sã spun cã am înregistratStâna ªtefanu la OSIM, cu mar-cã înregistratã. În muzeu amstrâns multe obiecte vechi, 40 decostume populare, vom aveacostum de ginere ºi de mireasã,un rãzboi de þesut vechi de o sutã

de ani. Avem multe surprize pen-tru cei care ne trec pragul. Pri-marul de la Voineasa mi-a spuscã noi aducem mulþi turiºti înzonã. Este o bucurie pentru noi,am mãrit ºi cortul, am fãcut mesede scândurã masivã, încercãm sãavem idei, sã le punem în prac-ticã spre bucuria turiºtilor”, aspus bãciþa Mãrioara Babu.

Mesaje demulþumire dinpartea turiºtilor

Cei mai mulþi dintre turiºtiicare ajung la Stâna ªtefanu îºispun impresiile pe pagina desocializare, fotografiile confir-mând frumuseþea locului. „Omuncã foarte grea fãcutã de omânã de oameni pe munte.Mâncare proaspãtã ºi foartegustoasã. Expoziþie cu haine ºiporturi 100% româneºti. O pri-veliºte ce îþi taie respiraþia. Fe-licitãri din tot sufletul pentruceea ce faceþi, dragii noºtri”;„Peisaj de vis, tocana de mielperfectã, sigur revenim ptr ceade oaie si viþel! Felicitãri!”;„Peisaj superb. Pentru cine do-reºte un loc cu totul diferit de a

servi un tocan tradiþional cuprietenii, aer curat ºi atmosferãde poveste, este locul ideal”,acestea sunt o parte dintre me-sajele transmise familiei Babu.

Legãturã întreTransilvaniaºi Oltenia

Transalpina este drumul careface legãtura între Transilvaniaºi Oltenia. Situatã la peste2.000 de metri altitudine,Transalpina este cel mai înaltdrum din România care poatefi traversat cu maºina, avândpunctul cel mai înalt în PasulUrdele (la 2.145 metri). Asfal-tarea ºi modernizarea acesteiºosele au luat startul în 2009,pe o distanã de 148 kilometri,între Sebeº-judeþul Alba ºiBengeºti- Gorj.

Stâna ªtefanude pe Transalpina,oazã de relaxarepentru mii de turiºti


















14ACTUALITATE

AGRO OLTENIA seanunþã ca fiind celmai mare eveniment

expoziþional din Oltenia dedi-cat agriculturii ºi industriei ali-mentare, aflat la prima ediþie,eveniment ce se va desfãºurala Craiova pe parcursul a treizile, în perioada 13-15 octom-brie 2017, în incinta Centru-lui Multifuncþional.

Târgul AGRO OLTENIAdoreºte sã fie un important locde întâlnire pentru fermieri,specialiºti, manageri ºi auto-ritãþi din domeniul agricultu-rii ºi industriei alimentare.Acest eveniment va oferi ex-pozanþilor o oportunitate uni-cã de a-ºi pune în valoare pro-dusele, tehnologiile ºi proiec-tele de dezvoltare.

Maºini, tractoare ºi utilajeagricole performante, produ-se dedicate creºterii animale-lor ºi pãsãrilor de fermã, po-miculturii ºi legumiculturii,vor fi prezentate de cãtre ex-pozanþi.

Târgul se adreseazã atât ma-rilor producãtori agricoli cât ºimicrofermelor, gospodãriilorþãrãneºti active, producãtori-lor de produse alimentare tra-diþionale ºi þãrãneºti, entitãþi-lor non-agricole din mediul

Târgul AGRO OLTENIA

rural, precum ºi agricultorilorpasionaþi.

Pe lângã firmele de pe piaþãdin România, ºi-au anunþat pre-zenþa la târg firme de profil dinBulgaria, Serbia, Spania, Italia,Ungaria ºi Israel.

În cadrul evenimentului, vaavea loc o expoziþie de animale

ºi pãsãri de rasã, cât ºi prezen-tarea unor soiuri româneºti demãr ºi cãpºuni.

Companiile prezente la târgvor veni cu oferte promoþiona-le pe toatã perioada târgului,premii, tombole ºi vouchere dereduceri.

Pe durata târgului vor fi or-

ganizate conferinþe ºi semina-rii, prezentãri ºi demonstraþiidedicate în special vizitatorilorspecialiºti.

Vor fi organizate simpozioa-ne privind valoarea nutriþiona-lã ºi economicã a cãpºunului,precum ºi valoarea nutriþionalãºi economicã a zmeurului/mu-rului/afinului/coacãzului ºi altorfructe de pãdure.

Nu în ultimul rând, cei pre-zenþi vor putea afla arta culti-vãrii ciupercilor Pleurotus,Champignon ºi Shiitake (ciu-percã parfumatã) ca afacere sauhobby.

În parcarea din faþa Centru-lui Multifuncþional vor fi insta-late 6 corturi de mari dimensi-uni în suprafaþã totalã de 1.300mp în care vom regãsi expozan-þii prezenþi la târg.

Atmosfera de voie bunã va fiîntreþinutã de interpreþi ºi an-sambluri folclorice din toatã re-giunea Olteniei, ce vor concer-ta pe o scenã de mari dimensi-uni instalatã în parcarea Centru-lui Multifuncþional.

Pentru vizitatori va fi amena-jatã o zonã de food unde se vorservi bunãtãþi din bucãtãria tra-diþional româneascã, stropitedin belºug cu diverse soiuri devin de la producãtori expozanþidin regiunea Olteniei.

Pe durata celor trei zile detârg, organizatorii vor asigura

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi în sãptã-mâna 19 – 23 iunie2017 o activitateintensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strãzile Caporal Han-ciu, Lucian Blaga, ªirbei Vodãnr. 242, Eleodor Constantines-cu, Cãpitan Negoescu, Posadaºi Aleea Cocorilor la blocul 20.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 4 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile ªtirbei Vodã nr. 242, Calealui Traian nr. 296, Cãpitan Ne-goescu nr. 8 ºi Aleea Cocorilorla blocul 20, sc. A.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-

LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere în zoneleOstroveni I, II, III, IV, V, VI, 1Mai I, II, Zãvoi, Nord, Traian,Sud ºi Centru;

- s-a ridicat la cotã cãmin decanalizare pe strada CaporalHanciu;

- s-a executat racord de cana-lizare în cartierul Ostroveni lablocul A23;

- s-au confecþionat grãtarepentru staiile de pompare lapunctul de lucru din Strada Flo-rilor;

- s-a montat hidrant suprate-ran pe strada Posada;

- s-au finalizat lucrãrile deextindere reþea apã potabilã ºibranºamente pe strada Alexan-dru Budiºteanu, se continuã cuspãlarea reþelei de apã potabilãºi verificarea presiunii;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare mena-

jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea înpãmânt a þevilor de canalizareDN 250 mm;

- s-au continuat lucrãrile deconstruire a reþelei de canaliza-re menajerã între bulevardulDem Rãdulescu ºi Ostroveni –Baza de Agrement.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile C14,sc. A, B, C, C 11, A33, A42/2,C18, sc. B, C, C28, S1, B0, C0,C16, sc. E ºi pe strãzile LucianBlaga la blocul G320 ºi Ostro-veni la ªtrandul Ostroveni);

- Nord (strãzile Decebal lablocurile H1 ºi G159, Republi-cii la blocurile I9 ºi I10, HenriCoandã la blocul R7 ºi MateiBasarab la blocul 118, sc. C);

- Sud (Calea lui Traian la Sta-þia de distribuþie carburanþi Rom-petrol ºi Stolniceni nr. 232);

pentru vizitatori transport gra-tuit din principalele cartiereale oraºului cãtre AGRO OL-TENIA.

Se estimeazã un numãr de8.000 de vizitatori care, pe lân-gã AGRO OLTENIA, voravea posibilitatea sã viziteze ºiTÂRGUL DE COMERÞ ALOLTENIEI EDIÞIA II, ce seva desfãºura în acelaºi timp înpavilionul central din CentrulMultifuncþional.

Evenimentul va fi puternicmediatizat atât în presã localãcât ºi în cea centralã. Vor exis-ta panotaje stradale ce voranunþa evenimentul în toatejudeþele Olteniei.

Un numãr de patru radiourivor difuza spoturi publicitareºi vor avea emisiuni dedicateevenimentului.

Reviste de specialitate vor fiprezente la târg, unde vor or-ganiza sesiuni ºi conferinþe peteme specifice evenimentului.

Nu în ultimul rând, eveni-mentul va fi prezentat peposturile de televiziune ºi înmediul online.

Organizatoarea AGRO OL-TENIA este firma PS Multi-services SRL, cea care orga-nizeazã cele mai mari eveni-mente expoziþionale din Olte-nia: Târgul de Comerþ al Olte-niei ºi Târgul de Turism al Ol-teniei.

Activitatea APAVIL SA - precum ºi pe strãzile Cãzã-neºti nr. 22B, Calea Bucureºtinr. 2 A la Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi ProteciaCopilului, Maior. V. Popescu,Buda, Dacia la blocul 15 ºi ªtir-bei Vodã nr. 101, nr. 282 – 284,Cofetãria „Theo” ºi la SC Dia-na Prod SRL.

53 DE APOMETRE VERI-FICATE ªI MONTATE. Totîn cursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 53 de apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 19documentaþii tehnice.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Valentin Zarea

Începutul poveºtii nostrede succes este undeva întoamna anului 2013,

atunci când o mânã de oa-meni de sport s-au gândit cãîn peisajul baschetbalisticcraiovean este loc ºi pentruun club ce doreºte sã îºi creas-cã micuþii într-un climat do-minat de profesionalism, în-credere ºi respect.

ACS Îngerii Bãniei, cãcidespre ei este vorba în poves-tea noastrã, au fost priviþi laînceput cu reticenã de toþi ceicu state vechi în baschetulcraiovean, dar pe mãsurã cetimpul trecea, nou-veniþii ºi-au câºtigat respectul tuturor,fãcându-i pe pãrinþii micuþi-lor sã susþinã necondiþionatacest proiect. Pornind de jos,cu cei mai mici dintre copi-laºi, a fost nevoie de multãmuncã ºi rãbdare pentru a pu-tea creºte sãnãtos echipele ceacum au început sã dominebaschetul craiovean. Primageneraþie care a obþinut ceamai bunã clasare la un cam-pionat naþional, în întreagaistorie a baschetului mascu-lin craiovean, a fost cea con-dusã de Irina Borº, Iliana Io-nescu ºi Alexandru Vlãscea-nu. Micuþii nãscuþi în anul2006 au obþinut la ediþia pre-cedentã a Campionatului Na-þional de Babybaschet unnesperat loc 6, fiind totodatãcea mai bine clasatã echipãdin provincie.

Continuând povestea fru-moasã, grupa copiilor nãscuþi

în anul 2005 va fi anul acestasingura reprezentantã a Craio-vei în primele 32 de echipe aleRomâniei, la Campionatul Na-þional de Minibaschet Manga-lia 2017. Încrezãtori ºi stãpânipe sine, micii îngeraºi vor de-buta în competiþie în data de 3iulie, având în cap doar ideeade a þine cât mai sus steagul ora-ºului pe care îl reprezintã cumândrie.

Din fericire, din urmã vin altetrei generaþii de excepþie, cu treiechipe care s-au întors în wee-kendul precedent de la Campio-natul Naþional de BabybaschetMangalia 2017.

Cei mai mici dintre ei, copiiinãscuþi în anul 2010, au avut undebut timid, copleºiþi atât deemoþiile debutului cât ºi de va-loarea adversarilor mai mari. Auterminat în primele 90 de echi-pe ale turneului (din totalul de109), dar mai presus de asta aucâºtigat încrederea necesarãcontinuãrii pe un drum frumosal baschetului. Lotul ACS Înge-rii Bãnie 3 a fost format din:Budoi Carla, Ana Golea, Nata-lija Tosic, Glãvan Alexandru,Boboº Mihnea, Didu Petruþ,Cojocaru Andrei, Tosic Alexan-der, Pintea Andrei. Antrenor:Corneanu Iulian.

Îngerii Bãniei 2 este echipamicuþilor nãscuþi în anii 2008 –2009. Pornind fãrã vreun obic-tiv anume la aceastã competiþie,au reuºit sã depãºeascã orice aº-teptãri, câºtigând 4 meciuri, cla-sificandu-se astfel în primele 60de echipe ale þãrii. Cu sau fãrãclasament, cei mici au arãtat oambiþie ieºitã din comun, de-

monstrând tuturor cã menta-litatea de învingãtor nu þinecont de vârstã. Lotul ACS În-gerii Bãniei 2 a fost formatdin: Toanã Lucas, BoiangiuVlad, Nicola Luca, PopescuVava Luca, Rãchiteanu Rareº,Lepãdatu David, BãdiciRareº, Rãdulescu Mihnea,Savu Andres, Cirstov Alex.Antrenor: Irina Borº.

Cei mai mari dintre bas-chetbaliºtii clubului au alcã-tuit echipa Îngerii Bãniei 1.Copiii nãscuþi în anii 2007 –2008 au surprins pe toatã lu-mea, dominând primele douãfaze ale grupelor ºi reuºindastfel cea mai bunã clasare aunui club din Oltenia, ºi anu-me locul 15. O performanþãremarcabilã pentru baschetulcraiovean, lucru remarcatchiar ºi de conducãtorii Fe-deraþiei Române de Baschet,aceºtia subliniind cã prezen-þa lor aici nu este întâmplã-toare, prevestindu-le un vii-tor frumos în baschetul româ-nesc. Lotul echipei ACS În-gerii Bãniei 1 a fost formatdin: Mirea Eric, Zamfir Luca,Moanta ªtefan, PopescuMihnea, Nicoarã Rareº, IonCãtãlin, Pãtraºcu Radu, Do-brinescu Mihai, Moraru Da-niel, Rãduþ Ionuþ. Antrenor:Alexandu Vlãsceanu.

Privind aceste rezultate, nune rãmâne decât sã aºteptãm,plini de încredere, ca în viito-rul apropiat aceºti micuþi sãîmbrace echipamentul echipeireprezentative a oraºului ºi, dece nu, sã ne reprezinte cu suc-ces la echipa naþionalã.

de macaz în 2019, ceva super-califragilistic: tot cu play-off (6echipe) ºi play-out (8). Echipeledin play-out vor fi împãrþite îndouã grupe, iar învingãtoarelesusþin un baraj. Un alt baraj arurma sã aibã loc între câºtigã-toarea barajului din play-out ºiultima clasatã din play-off, pen-tru un loc în Europa League. Neumplem de baraje, doar cã to-tul se aruncã pe apa sâmbetei.Adicãtelea, nu merge în Euro-pa League echipa de pe locul5, dar poate merge o echipã carevine din play-out, inferioarã va-loric. Ca ºi cum, benefic, LPFs-a ºi ales cu praful de pe tobãstârnit de morile de vânt olan-deze, înainteazã ºi ea un punctde vedere, de dragul polemicii,inversând numãrul competitoa-relor: 8 în play-off ºi 6 în play-out. Tocmai am vãzut ce s-a în-tâmplat cu bãtãlia pentru titlu,care a explodat la TAS din cau-za unor paragrafe de regula-ment incomplete. Cum gura pã-cãtosului adevãr grãieºte, înspatele gramaticii stau presupu-se jocuri de culise ale echipe-lor care au asistat la duel, carecu câte un autogol sau douã,care cu aºa-zisa intrare prema-turã în vacanþã a jucãtorilor,cãci dacã mizã nu este, nimicnu este. Morala: Liga mãreºtede la 6 la 8 numãrul echipelordintre care, oricât am face ºi amdrege, doar una va fi câºtigã-toare. Cum, atunci, sã nu gâl-gâi vizionar asemenea lui Far-furidi: ”Sã se revizuiascã pri-mesc! Dar sã nu se schimbe ni-mic…”?

În loc sã se axeze pe fond,recte pe pregãtirea intrin-secã, pe dezvoltare, Fede-

raþia Românã de Fotbal se lea-gã la cap cu forme. A contactato firmã olandezã pentru a ana-liza cea mai potrivitã variantãde campionat. Ca ºi cum gene-raþiile de fotbaliºti, cei maimulþi intraþi în legendã, s-aucramponat în tipare sterile faþãde cele examinate în 2017 deforul tutelar cu expertizã dinafarã. Regulamentul e acelaºi,nu i s-a clintit o literã de la Ri-pensia ºi Venus încoace, doarediþiile competiþionale au fluc-tuat ca numãr ºi nume de echi-pe. FRF îºi închipuie cã progre-seazã, prin asta ºi fotbalul, di-latând artificial calendarulanual între jumãtatea lui Cup-tor ºi jumãtatea lui Cireºar.Numai cã naþionala, pregãtitãde un neamþ (doar vorbele deel), mai mult a regresat decât sãprogreseze. Ne batem cu Arme-nia pentru locul 4 în grupa pre-liminariilor la Mondialul dinRusia, lipsiþi de ºanse în duble-le cu Polonia, Muntenegru ºiDanemarca. Da, dar ne fãlim cuplay-off ºi play-out, se încingurnele europene când dau cutoatã dragostea de echipele ro-mâneºti! N-avem stadioane în-cãlzite, dar avem consultanþãolandezã pe tipic belgian. De cenu germanã, italianã sau spa-niolã? Conaþionalii lui Van Bas-ten, ”reformatorul” fotbaluluimodern (în sensul cã la fiecareaut cronomentrul se va opri,pentru a reporni la intrarea min-gii în joc), vin cu o schimbare

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

”Sã se revizuiascãprimesc!…”

O poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craioveanO poveste de succesîn baschetul craiovean

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Luni, 26.06.2017, preºe-dintele Klaus Iohannis asemnat decretul privind

promulgarea Legii pentru mo-dificarea alin. (5) al art. 65 dinLegea nr. 263/2010 privind sis-temul unitar de pensii publice,prin care se acordã posibilita-tea râmnicenilor sã se pensio-neze anticipat, cu 2 ani, fãrãpenalizare. Dupã publicarea înMonitorul Oficial, râmniceniivor putea beneficia de aceastãprevedere din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar depensii publice.

Preºedintele PNL Vâlcea,deputatul Cristian Buican, con-siderã cã aceastã prevedere princare râmnicenii se vor puteapensiona anticipat cu 2 ani, fãrãpenalizare reprezintã o repara-þie moralã în condiþiile în carepânã în prezent municipiulRâmnicu-Vâlcea nu se regãseape lista oraºelor ale cãror cetã-þeni beneficiau de aceastã pre-vedere. Deputatul Cristian Bui-can a fost unul dintre iniþiatoriiamendamentului prin care râm-nicenii vor putea beneficia depensionare anticipatã, cu 2 ani,fãrã penalizare ºi pe aceastãcale doreºte sã le mulþumeascãtuturor colegilor deputaþi careau susþinut ºi votat aceastãLege.

”Prin promulgarea de cãtre

preºedintele Klaus Iohannis aLegii pentru modificarea alin.(5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar depensii publice se încheie aºtep-tarea râmnicenilor care dorescsã se pensioneze anticipat cu 2ani, fãrã penalizare. Mai trebu-ie doar publicarea Legii în Mo-nitorul Oficial, probabil azi, celtârziu mâine. Fiind unul dintreparlamentarii care a propusacest amendament, mã bucur cãam reuºit sã le oferim râmnice-nilor aceastã posibilitate. Eraoricum o reparaþie moralã, fi-ind injust ca oraºul Râmnicu-Vâlcea sã nu se regãseascã pelista oraºelor ale cãror cetãþenibeneficiau de pensionare anti-cipatã cu 2 ani, fãrã penaliza-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Se deschideCãminulde bãtrânidin Ostroveni

Se zvoneºte cã primii 20de beneficiari ai Cãminuluipentru persoane vârstnicedin Ostroveni vor fi cazaþide Zilele Imnului Naþional.Veste bunã!

Manele,la Învârtitã

Farmecul Festivalului defolclor „Învârtita Dorului”a fost un pic alterat de niº-te manele care urlau înzona comercialã. Dacã afãcut ceva remarcabil, înperioada în care a fost pri-mar, este cã Ivan Jinaru ainterzis manelele în târg.Un exemplu bun de urmat,parol!

re” a declarat preºedintele PNLVâlcea, deputatul Cristian Bui-can.

Potrivit textelor adoptate,“persoanele care au locuit celpuþin 30 de ani în zonele afec-tate de poluarea remanentã dincauza extracþiei ºi prelucrãriiminereurilor neferoase cu con-þinut de cupru, plumb, sulf, cad-miu, arseniu, zinc, mangan, flu-or, clor, a pulberilor metalice ºi/sau de cocs metalurgic, precumsi a emisiilor de amoniac si de-rivate, în municipiul RâmnicuVâlcea ºi pe o raza de 8 km înjurul acestuia, beneficiazã dereducerea vârstei standard depensionare cu 2 ani fãrã pena-lizare.

PNL Vâlcea

Publ

icita

te

PNL Vâlcea salutã promulgarea de cãtreKlaus Iohannis a legii prin care

râmnicenii se pot pensiona anticipatCe criteriide valoare!

Inspectorul ºcolar generalal Inspectoratului ªcolarJudeþean Vâlcea, AndraBicã, este fericitã cã dupãEvaluarea Naþionalã, doicopii de la ªcoala Nr.10 dinRâmnicu Vâlcea au douãmedii maxime. Zice cã astae o dovadã cã la Vâlcea seface învãþãmânt de calitate.Serios, doamnã? Ce criteriide valoare aveþi!

Lacrimi de Ziua IEIImpresionante, manifestã-

rile dedicate Zilei Universalea IEI, la Râmnicu Vâlcea.Preºedintele Consiliului Ju-deþean Vâlcea, ConstantinRãdulescu (foto), ºi-a începutdiscursul ºtergându-ºi ochii:„Sunt aºa de emoþionat cã mis-au aburit ochelarii”.

4.200 amãnunteîn pagina 3 de pagini de …de nouã ani de zile, fãrã întrerupere, dezvoltãm...

Documents