amãnunteîn pagina 4 craiova îºi face · nua ºi proiectele foarte mari, din punct de vedere...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 589 . 589 . 589 . 589 . 589 29 mar 29 mar 29 mar 29 mar 29 martie - 4 aprilie 20tie - 4 aprilie 20tie - 4 aprilie 20tie - 4 aprilie 20tie - 4 aprilie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

3Amãnunte

în pagina

AAAAAutututututoritoritoritoritoritatatatatatea Uea Uea Uea Uea Urrrrrbană înfbană înfbană înfbană înfbană înfiinţată de municipalitiinţată de municipalitiinţată de municipalitiinţată de municipalitiinţată de municipalitatatatatateaeaeaeaea cr cr cr cr craioaioaioaioaiovvvvveană veană veană veană veană va fa fa fa fa face selecţia sace selecţia sace selecţia sace selecţia sace selecţia strtrtrtrtratatatatategicăegicăegicăegicăegică a pr a pr a pr a pr a proiectoiectoiectoiectoiectelor felor felor felor felor finanţatinanţatinanţatinanţatinanţate din fe din fe din fe din fe din fonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europeneopeneopeneopeneopene

Amãnunteîn pagina 4

5Amãnunte

în pagina

8-9Amãnunteîn paginile

Oltchim,încã treiluni deincerti-tudine

















1 milion de eurodaune pentru

victimele maida-nezilor din Râmnic

































PrimãriaCraiovaîºi facepropriul ADR

















Negoþul virtualpracticat lastânele de oidin Dolj

















29 martie - 4 aprilie 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

de Octavia Hantea

Potrivit preºedinteluiConsiliului JudeþeanDolj, Ion Prioteasa,

bugetul anului 2017 este cucinci procente mai mare de-cât cel aferent anului trecut.„Ne-am întâlnit pentru a vãprezenta schematic câtevadintre investiþiile pe careConsiliul Judeþean Dolj le vaface în cursul acestui an ºi sãvorbim despre bugetul dinacest an. Acesta urmeazã a fipus în dezbaterea consilieri-lor judeþeni în data de 30 mar-tie a.c. În legãturã cu buge-tul, suma nu este foarte gene-roasã. Sigur cã regiunea arenevoie de foarte mulþi bani,judeþul Dolj de asemenea, darne vom adapta. Vorbim de-spre un buget situat la nive-lul celui de anul trecut, cu 5%mai mult. Vor fi asigurate toa-te instituþiile din subordineaCJ Dolj ºi în mod special Di-recþia Generalã de Protecþie aCopilului Dolj”, a declaratPrioteasa.

Sãnãtatea,domeniul prioritar

Legat de investiþii, toate lu-crãrile demarate în perioadatrecutã vor fi duse la bun sfâr-ºit, administraþia judeþeanãasigurând toþi factorii nece-sari pentru acest lucru. „Rã-

mân ºi o serie de bani pentru in-vestiþii. În continuare, ne dorimsã ne îndreptãm cãtre unul din-tre sectoarele pe care le consi-derãm prioritare, respectiv celal sãnãtãþii. Trebuie sã avemgrijã ca cetãþenii sã resimtã cão parte dintre banii publici lerevin dumnealor. Astfel, jumã-tate din buget, din suma aloca-tã CJ Dolj, va fi direcþionatãsãnãtãþii. La fel de imporantesunt ºi celelalte sectoare, aºacum am dovedit de fiecare datã.O altã abordare pentru anul încurs este aceea potrivit cãreia

investim în tot ceea ce am înce-put. Astfel, toate investiþiile în-cepute vor fi finanþate pentru aputea fi duse la bun sfârºit.Amintim aici Clinica de Cardi-ologie Intervenþionalã, unde lu-crurile se rotunjesc în acestmoment ºi sperãm ca în varaacestui an sã fie gata. Mai avemextinderea UPU ºi, potrivit ul-timelor discuþii cu constructo-rul, sunt ºanse ca pânã la fineleacestui an sã finalizãm ºi aceas-tã investiþie. În plus, mai vremsã abordãm Spitalul Clinic Ju-deþean Craiova. Mai sunt patru

etaje de reabilitat ºi de adusla standarde omeneºti. Con-tinuãm cu partea de ambula-toriu, începând efectiv sã selucreze pe noua legislaþie depompieri, adicã se fac cone-xiunile, ieºirile suplimentarepe scãri”, a completat preºe-dintele CJ Dolj.

Reabilitãri majorela Oncologie

Vestea bunã pentru cei carelucreazã la Clinica de Onco-logie ºi pentru cei care, cupãrere de rãu, sunt obligaþi sãbeneficieze de aceste servi-cii, clãdirea în cauzã va fiextinsã ºi reabilitatã. „Caobiectiv nou avem o aborda-re pentru Clinica de Oncolo-gie. Se impune acest lucru,fiind cunoscute neajunsurilede acolo. Avem în plan repa-raþii capitale ºi extinderi laactuala clãdire, investiþia ur-mând sã conducã la dublareasuprafeþei spaþiilor destinateclinicii de Oncologie ºi Der-

matologie. Suma prevãzutã înacest sens este de 500.000 delei. În plan mai sunt ºi dotãripentru spital, acolo unde estenevoie. Ne vom îndrepta cufoarte multã forþã cãtre Spitaluldin Leamna, un spital foartevechi unde se impun o serie dereabilitãri. Nimic din ce esteacolo nu mai corespunde nor-melor actuale. Intervenim cu unproiect ºi aici, atât interior câtºi exterior. Ne vom implica pecele ºapte centre medico-socia-le, în special la Sadova. Aicivom extinde centrul ºi îl vomdota pentru cã nu s-a fãcut acestlucru acolo”, a mai spus Prio-teasa.

Se extinde reþeauade protecþie ºiasistenþã socialã

Administraþia judeþeanã nu vaabandona nici proiectul de de-ºeuri ºi nici pe cel referitor laapã ºi canalizare. „Vom conti-nua ºi proiectele foarte mari, dinpunct de vedere financiar, celerealizate cu bani europeni ºianume masterplanul de deºeuriºi cel de apã ºi canalizare. Aº-teptãm sã le vedem terminate ºiacest lucru se va întâmpla cusiguranþã. Totodatã, CJ Dolj are

Ducerea la bun sfârºit a proiectelor demarate,reabilitarea ºi extinderea Clinicii de Oncologieºi Dermatologie, reamenajarea Spitalului Leam-na, extinderea reþelei de protecþie ºi asistenþãsocialã, îmbunãtãþirea condiþiilor de transportîn anumite zone ale judeþului, continuareaproiectului de deºeuri ºi a celui de apã, acesteasunt o parte dintre investiþiile pe care reprezen-tanþii Consiliului Judeþean Dolj ºi le-au propuspentru anul în curs. Aceºtia vor continua ºiatragerea fondurilor europene, declarându-semulþumiþi de ceea ce au reuºit sã facã în pe-rioada 2007-2017, când au atras nu mai puþin de300 de milioane de euro, bani nerambursabili.

în vizor ºi extinderea reþeleiDGASPC Dolj. Vom creacentre pentru aceste persoa-ne în Segarcea, Cãlãraºi, Ciu-percenii Noi. De asemenea,vor urma reabilitãri ºi la uni-tãþile DGASPC din Craiova,acolo unde este cazul. Aºtep-tãm ºi fondurile europene sãvedem încotro ne îndrep-tãm”, a conchis Prioteasa.

Cu ochii pe banieuropeni

Din vizorul administraþieijudeþene nu lipsesc nici in-vestiþiile în infrastructura ru-tierã, lucrãrile la anumite dru-muri judeþene continuând ºiîn 2017. De pe listã nu lip-seºte nici Aeroportul Craio-va, CJ Dolj lucrând la douãproiecte cu finanþare neram-bursabilã. Legat de finanþa-rea europeanã, CJ Dolj a atrassume de bani importante încei 10 ani de când a avut ladispoziþie aceastã posibilita-te. Potrivit reprezentanþilorCJ Dolj, instituþia ar fi avutnevoie de aproximativ 30 deani pentru a asigura, din sur-se proprii, finanþarea inves-tiþiilor pentru care au fostobþinute fonduri europene înperioada 2007-2017.

Consiliul Judeþean Dolja repartizat bugetulpentru anul în curs

















29 martie - 4 aprilie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

AAAAAutututututoritoritoritoritoritatatatatatea Uea Uea Uea Uea Urrrrrbană înfbană înfbană înfbană înfbană înfiinţată de municipalitiinţată de municipalitiinţată de municipalitiinţată de municipalitiinţată de municipalitatatatatatea crea crea crea crea craioaioaioaioaiovvvvveană veană veană veană veană va fa fa fa fa faceaceaceaceaceselecţia sselecţia sselecţia sselecţia sselecţia strtrtrtrtratatatatategică a pregică a pregică a pregică a pregică a proiectoiectoiectoiectoiectelor felor felor felor felor finanţatinanţatinanţatinanţatinanţate din fe din fe din fe din fe din fonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europeneopeneopeneopeneopene

Indiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljRãzmeriþapãrinþilorpe culoareleGrãdiniþei„Phoenix“

Scandalul de la Grãdiniþacu Program Prelungit „Phoe-nix“ din cartierul craioveanCraioviþa devine, pe zi ce tre-ce, singura certitudine carecaracterizeazã mandatul inte-rimar al inspectoarei genera-le Sunã. La începutul acesteisãptãmâni, s-a mai consumatun episod din aceastã teleno-velã care pune la grea încer-care nervii tuturor angajaþilorunitãþii de învãþãmânt. Ungrup numeros de pãrinþi, de-ranjaþi de faptul cã noua di-

Potrivit unui proiect, pe ordinea de zi a ºedinþeide consiliu local programatã la finele luniimartie figureazã ºi înfiinþarea unei noi entitãþicu rol important în accesarea fondurilor euro-pene. Autoritatea Urbanã va deveni organismintermediar secundar, la iniþiativa MinisteruluiDezvoltãrii ºi a Autoritãþii de Managementpentru Programul Operaþional Regional 2014-2020, program care are alocat pentru polul decreºtere Craiova o sumã de peste 47 de milioa-ne de euro.

rectoare a grãdiniþei „a pitrocit“schimburile pentru îngrijitoare,au luat cu asalt instituþia, soli-citând revenirea la normalul cucare erau obiºnuiþi. „Pe noi ni-meni nu ne consultã?!? E vor-ba de copiii noºtri, doamna di-rectoare! În grãdiniþa ei ar tre-bui sã constituie prioritatea, nurãfuielile dumneavoastrã perso-nale!“, i-au reproºat pãrinþii re-voltaþi directoarei Dãogaru.„Rãmâne cum am stabilit“, le-ar fi spus directoarea pãrinþilor,lãsându-i cu buza umflatã. Alo,doamna Craioveanu, acolo, laBucureºti, pe culoarele Senatu-lui, cumetriile au vreo limitã?

Giugea, peºteleºi Marcea

E vânzolealã mare prin birou-rile noului ºi marelui PartidNaþional Liberal. Fix la sfârºi-tul sãptãmânii, „dreptacii“ îºivor alege preºedintele la muni-cipiu. Senatorul Oprea ºi depu-tatul Stroe au fost primii care ºi-au depus candidaturã, însã, peturnantã, Marcel Marcea, pede-list de frunte ani la rând, estegata sã le fure preºedinþia celordoi. Înscrierea sa în aceastã cur-sã l-a luat prin surprindere pânãºi pe „capo di tutti capi“ Nico-lae Giugea care, neplãcut sur-

prins cã un suspus îndrãzneºtesã-i dea planurile peste cap, l-agratulat din scurt pe Marcel: „Aicreier cât un peºte!“ Nici micu-þul, la stat, penelist nu a rãmasdator: „Nicule, când voi deschi-de eu gura, te trezeºi din beþiaputerii! Aºteaptã ºi vei vedeaduminicã!“ Machia, vom vedeaceva duminicã?

Deþinuþii de laPelendava, plimbaþiprin policlinici defrica televiziunii

Se aude cã, la începutul lu-nii martie, mai mulþi deþinuþi ai

Penitenciarului Pelendava arfi fost transportaþi la Policli-nica ELGA din Craiova, nupentru cã ar fi fost bolnavi,ci pentru a nu fi gãsiþi de oechipã a unui post de televi-ziune naþional care obþinuseaccesul în unitate. Astfel,pentru ca respectivii deþinuþisã nu aibã ocazia sã vorbeas-cã în faþa camerelor despreanumite realitãþi, presãratecu cotizaþii calculate în euro,conducerea penitenciarului adecis sã-i trimitã într-o scur-tã cãlãtorie. Aºa se face cã,din cei ºase deþinuþi scoºi laplimbare, în faþa medicilorau ajuns doar doi. Restul s-au ales doar cu câteva ore delibertate privitã pe geamuldubei!

de Nicuºor Fota

Înfiinþarea noii structuri estesupusã votului consilierilorlocali craioveni la ºedinþa

din 30 martie. „Art 1. Se apro-bã constituirea structurii cu rolde Autoritate Urbanã la nivelulPolului de creºtere MunicipiulCraiova, organism care va fiparte integrantã din sistemul demanagement ºi control al Pro-gramului Operaþional Regional2014-2020, îndeplinind rolul deOrganism Intermediar secundar(de nivel II). Art.2. Se manda-teaza Primarul MunicipiuluiCraiova sã semneze Acordul dedelegare a atribuþiei de selecta-re strategicã a fiºelor de proiec-te propuse spre finanþare în ca-drul Axei prioritare 4 Sprijini-rea dezvoltãrii urbane durabilea Programului Operaþional Re-

gional 2014-2020, prevãzut înanexa nr.1 care face parte inte-grantã din prezenta hotãrâre.Art.3. Se aprobã Regulamentulde organizare ºi funcþionare aAutoritãþii Urbane, prevãzut înanexa nr.2 care face parte inte-grantã din prezenta hotãrâre.Art.4. Se mandateazã PrimarulMunicipiului Craiova sã desem-neze prin dispoziþie membrii

Autoritãþii Urbane, din repre-zentanþi ai aparatului de specia-litate al Primarului Municipiu-lui Craiova”, se aratã în proiec-tul de hotãrâre aflat pe ordineade zi a ºedinþei de consiliu lo-cal. Pentru exerciþiul financiarcurent al UE, edilii craioveni auposibilitatea de a atrage prinPOR aproape 48 de milioane deeuro. „Bugetul repartizat Polu-

lui de creºtere Craiova pentruAxa 4 – dezvoltare urbanã du-rabilã – este de 47,91 milioaneeuro, din care aproximativ 39milioane euro pentru prioritateade investiþii mobilitate urbanã”,se aratã în raportul întocmit defuncþionarii Primãriei Craiova.

Arbitru de proiectePotrivit documentaþiei înain-

tate consilierilor locali, Autori-tatea Urbanã va avea rolul de aprioritiza ºi selecta proiecteleaferente SIDU (inclusiv proiec-te din PMUD) finanþabile înperioada 2014-2020 prin inter-mediul Axei prioritare 4 a POR2014-2020. Pornind de la listade proiecte intermediare/porto-foliul de proiecte al SIDU ºi dela fiºele de proiecte, Autorita-tea Urbanã va identifica, în li-

mita alocãrilor disponibile, pro-iectele finanþabile prin interme-diul Axei prioritare 4 a POR înperioada 2014-2020. Autorita-tea Urbanã „aplicã metodologiaºi criteriile pentru selectareastrategicã a fiºelor de proiectedin Strategia Integratã de Dez-voltare Urbanã a polului decreºtere Craiova, inclusiv dinscenariul selectat din Planul deMobilitate Urbanã Durabilã apolului de creºtere Craiova, curespectarea metodologiei ºi acriteriilor de selectare strategi-cã aprobate de CMPOR; asigu-rã cadrul organizatoric, proce-dural ºi metodologic, conformdispoziþiilor regulamentelor eu-ropene ºi legislaþiei naþionalerelevante, în acest sens, benefi-ciind, din partea AMPOR, deîndrumare metodologicã ºi asis-tenþã de specialitate necesareelaborãrii manualelor de proce-duri interne ºi derulãrii activi-tãþilor specifice AU; organizea-zã procesul de selectare strate-gicã a fiºelor de proiecte la ni-vel local ºi asigurã transparen-þa ºi imparþialitatea acestuia, înconformitate cu prevederileprocedurale, cu prevederileDocumentului cadru de imple-mentare a dezvoltãrii urbanedurabile – Axa prioritarã 4 Spri-jinirea dezvoltãrii urbane dura-bile ºi/sau ale ghidurilor speci-fice elaborate de AMPOR ºi rãs-punde de desfãºurarea acestuiproces. Selectarea fiºelor deproiecte se realizeazã în bazametodologiei furnizate prinDocumentul cadru de imple-mentare a dezvoltãrii urbanedurabile – Axa prioritarã 4 Spri-jinirea dezvoltãrii urbane dura-bile”, se aratã în proiect.

Primãria îºi facepropriul ADR


















4SPECIAL

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Termenul pentrudepunerea ofertelorangajante a fostprelungit pânã la 26iunie 2017

de Marielena Popa

Termenul limitã pentrudepunerea ofertelorangajante în vederea

cumpãrãrii combinatului Ol-tchim din Râmnicu Vâlcea afost prelungit pânã la data de26 iunie 2017, potrivit uneiadrese a Oltchim SA cãtreBursa de Valori Bucureºti(BVB).

”Ca urmare a solicitãrilor pri-mite de la participanþii la pro-cesul de vânzare a pachetelor deactive ale Oltchim SA, precumºi din cauza complexitãþii pro-iectului, s-a decis extindereatermenului limitã de depunerea ofertelor angajante pânã ladata de 26 iunie 2017”, a anun-þat compania din Râmnicu Vâl-cea în acest document, emis îndata de 28 martie a.c.

Iniþial, investitorii interesaþitrebuiau sã depunã oferte defi-nitive pânã la data de 24 mar-tie, ei aflându-se în faza de due-

zare prevedea transferul active-lor ºi activitãþii actuale pe Ol-tchim SPV (o societate fãrã da-torii, 100% deþinutã de OltchimSA ºi destinatã a fi vândutã unui

dilligence (audit aprofundat)la Oltchim.

Preþul de vânzare:cel puþin 307milioane euro

La începutul lunii martie,administratorii judiciari audecis modificarea planului dereorganizare a activitãþii so-cietãþii, pentru a respecta prin-cipiul discontinuitãþii econo-mice solicitat de Uniunea Eu-ropeanã. Prin urmare, combi-natul va fi vândut pe pachetede active, eliminând SPV-ul,iar investitorii care preiauaceste pachete nu vor fi obli-gaþi sã preia ºi angajaþii.

Planul iniþial de reorgani-

investitor).Potrivit administratorilor

judiciari, existau însã în pro-cedura de vânzare inclusã înacest plan iniþial elementecompatibile cu continuitateaeconomicã. Aceasta ar însem-na o extindere a recuperãriiajutorului de stat de la poten-þialii cumpãrãtori, ceea ce arfi în contradicþie cu principiuldiscontinuitãþii economicesolicitate de Uniunea Euro-peanã. Efectul ar fi fost o po-sibilã retragere a potenþialilorinvestitori care ar consideratranzacþia de achiziþie multprea riscantã, dar ºi sancþiuniaplicate României de organis-mele UE. În 2016, statul ro-mân a scos Oltchim la vân-zare pe nouã pachete de acti-ve. Potrivit planului de reor-ganizare, combinatul s-ar vin-de pentru cel puþin 307 mili-oane euro. Pânã în prezent,mai mult de patru oferte nean-gajante au fost depuse, potri-vit administratorului judiciarGheorghe Piperea.

Combinatul Oltchim a in-trat în insolvenþã în ianuarie2013.

Oltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudineOltchim, încã trei lunide incertitudine


5SPECIAL

Publ

icita

te

IPJ Vâlcea, campanie deprevenire a accidentelor

rutiere cauzate de pietoni,bicicliºti ºi cãruþaºi

Familiile unor victimeale câinilor vagabonziau dat în judecatãPrimãria RâmnicuVâlcea, cãreia îi cer 1milion de euro daunemorale ºi materiale.Procesul, întregistratcu nr. 11700/288/2016,se aflã pe rolul Jude-cãtoriei RâmnicuVâlcea care a fixatpentru 15.05.2017urmãtorul termen deºedinþã.

„La data de 28 martie 2017,începând cu ora 10.00, în incin-ta River Plazza Mall, din zonade centru a municipiului Râm-nicu Vâlcea, a avut loc lansa-rea campaniei de prevenire aaccidentelor rutiere cauzate depietoni, bicicliºti ºi cãruþaºi.Evenimentul de lansare va con-sta într-un concurs adresat mi-cilor participanþi la trafic”,anunþã, într-un comunicat depresã, Inspectoratul de Poliþieal Judeþului Vâlcea.

Campania este derulatã deIPJ Vâlcea în parteneriat cu

Centrul pentru Prevenirea Ac-cidentelor de Circulaþie ºi deMuncã Vâlcea ºi Fundaþia Ju-deþeanã de Tineret Vâlcea.„Principalele grupuri þintã alecampaniei sunt: bicicliºtii, cã-ruþaºii, elevii ºi persoanelevârstnice, în special din mediulrural. Campania se doreºte a fiun demers proactiv pe linie deprevenire care se va desfãºuraatât prin intermediul canalelormedia, cât ’i prin acþiuni punc-tuale în comunitate”, a declaratAlina Teodorescu, purtãtor decuvânt al IPJ Vâlcea. (M.P.)

Doi morþila Copãcelu

În noiembrie 2015, Poliþia dinRâmnicu Vâlcea a gãsit pe uncâmp din cartierul Copãceluscheletul unei femei care fuse-se atacatã de câinii vagabonzi.Probabil cã aceasta intenþiona sãmeargã la bisericã, deoarece,lângã cadavru, pe lângã poºetãºi pantofi, a fost gãsit ºi un bu-chet de flori. Câteva luni maitârziu, în seara zilei de 27 fe-bruarie 2016, un bãrbat de 67de ani a fost gãsit decedat totpe un câmp din Copãcelu. Era

siunea cã în circa doi ani scã-pãm oraºul de câini vagabonzi.Deocamdatã, am pus ordine laadãpostul de câini de la Feþeni:am montat camere de luat ve-deri, stopând astfel furtul hra-nei animalelor, am instituit unprogram de acces pentru fun-daþiile care intrau când voiauacolo, nu se mai dã drumul câi-nilor capturaþi, iar cei bolnaviau fost eutanasiaþi, aºa cumprevede legea. Am autorizatdoi lucrãtori care vor avea pis-toale cu tranchilizant, în fieca-re zi strângem din oraº 10-15câini. La acest adãpost, ca dealtminteri la toate obiectivelenoastre din municipiu, vrem sãinstituim pazã proprie. Nu înultimul rând, continuãm ope-raþiunea de inventariere a câi-nilor din oraº“, a precizat pri-marul Gutãu.

O mentalitatemediocrãºi periculoasãa aºa-ziºilor iubitoride animale

În timp ce mor oameni sfâ-ºiaþi, iar din bugetul local s-arputea plãti sume colosale dinaceastã cauzã, o parte a locui-torilor oraºului, dar ºi anumiteasociaþii pentru protecþia ani-malelor fãrã stãpân, reacþionea-zã violent la capturarea aces-tor animale. Mai mult, în câte-va puncte din oraº cum ar fiDealul Capela ºi zona Fedele-ºoiu, existã aºa-ziºi iubitori decâini care le carã acestora hra-nã cu portbagajul. Iar la Copã-celu, acolo unde cei doi oameniau murit, un bãrbat adãposteº-

te zeci de astfel de animale, cã-rora, seara, le dã drumul. Omentalitate mediocrã ºi pericu-loasã a neînþelegerii faptului cãlocul unui câine nu este pestrãzi, flãmând ºi primejdios, ciîn curtea celui care îl deþine. Iarîn spaþiul public animalul vapurta botniþã, în timp ce stãpâ-nul va avea mãturicã, fãraº ºipungi pentru a aduna mizerialãsatã de câinele sãu. Acestproces cu despãgubiri record artrebui sã fie pentru municipa-litate motivul perfect pentru aface, în sfârºit, ordine. Cu atâtmai mult, cu cât existã ºi unprecedent. În 2013, o femeiedin Râmnicu Vâlcea a câºtigatprocesul împotriva primãrieidupã ce a fost muºcatã de cincimaidanezi. Instituþia i-a plãtitatunci 10.000 de lei.

de Marielena Popa

Opt persoane s-au consti-tuit parte civilã în acestproces care vizeazã Di-

recþia Administrãrii Domeniu-lui Public (DADP) din cadrulPrimãriei Râmnicu Vâlcea. Di-recþia, prin directorul TraianVasile Comºa, este judecatãpentru sãvârºirea infracþiunii deucidere din culpã, reþinându-seîn sarcina sa cã, întrucât în ca-drul acestei direcþii funcþionea-zã Serviciul de gestionare a câi-nilor fãrã stâpân, nu a dispusmãsuri eficiente ºi nu a proce-dat prin acest serviciu la captu-rarea câinilor fãrã stâpân careau atacat mortal douã persoaneîn cursul anilor 2015-2016.

prins într-un gard de sârmã,unde fusese muºcat de o haitãde câini.

Primarul Gutãu:”În circa doi ani,scãpãm oraºulde câini vagabonzi”

Decis sã facã ordine, prima-rul municipiului Râmnicu Vâl-cea, Mircia Gutãu, a declarat cãîn circa doi ani oraºul va scãpade câinii vagabonzi: „Avem undosar penal în instanþã în careni s-au cerut daune de 1 milionde euro. Legislaþia este foartedurã, trebuie sã fim foarte pre-cauþi. Dar trebuie sã eradicãmacest fenomen. Reafirm promi-

Rudele victimelor câinilormaidanezi cer Primãriei RâmnicuVâlcea 1 milion de euro daune

















de Virgil Dumitrescu

sentiment care, în subsidiar, nuera doar al lui: “Mi-a bãtut înpoartã Fericirea/ ªi intrând încurte m-a strigat./ Eram dusalãturi cu iubirea./ A-nchispoarta iute ºi-a plecat. (…) Mi-a bãtut în poartã ºi Necazul./Eram dus departe. Liniºtit,/ S-a întins pe þolul de la uºã/ ªim-a aºteptat pânã-am venit”.Într-un cântec închinat primã-verii, “Aruncã ziua peste tot cuvrãbii”, “Îºi scot strãmoºii de-getele-afarã/ De ghiocei, decrini, de toporaºi”. Într-un al-tul, lesne recognoscibil, nu în-cape vorbã: “Muicã, toþi sun-tem un neam”, “Dacã n-aveamJiu de soi,/ Trãgeam Oltul maila noi”. Jiul ºi Oltul, în altã co-notaþie, pentru cã sângele apãnu se face, le-a tras la Cenaclul“G. Cãlinescu” al Academiei,coordonat de Ion Potopin, ro-mãnãþean ºi el. Pe detractori ºiuzurpatori îi amenda drastic:“Vã spun lui Eminescu”! Înrest, bunã pace. Am fost lao-laltã în spectacole cu public pefelie, iar unul dintre ele a avutloc la finele lui ‘82, pe scenaCCS din Slatina. Maestrul a datglas versurilor sale urmãriteochi ºi urechi, a mulþumit ºi acinstit evenimentul cu o lacri-mã premonitorie. În 1984, pe6 aprilie, când tot primãvara aînchis cercul, avea sã ne pãrã-seascã. Noi continuãm sã citimdin Virgil Carianopol ca dintr-un spiritus loci referenþial: “Îmie mai scump un sat din Româ-nia/ Decât oricare Londrã sauParis”.

Între cei ce l-am cunoscutpe Virgil Carianopol, au-torul “Cântecelor olte-

neºti”, existã un pact mutual,un consens neparafat, de a-levoca ori de câte ori vine tim-pul. Ca acum, bunãoarã, el fi-ind nãscut la 29 martie 1908,în Caracal. Opera, care cuprin-de peste 30 de tomuri – lirice,povestiri pentru copii ºi douãvolume “Scriitori care au de-venit amintiri”, i-a inspirat,constant, pe mulþi dintre “olte-nii sãi” (expresie predilectã) îna o relua exponenþial. Mã referla poetul ºi criticul literar PaulAretzu, la istoricul DumitruBotar, la poetul ºi criticul lite-rar Corneliu Vasile, la poetulNicolae Rogobete, toþi din Ca-racal, la prozatorul, editorul ºicriticul literar Constantin Voi-nescu, din Slatina º.a. Trãitorîn Bucureºti, însoþit în peregri-nãri de confraþi iluºtri (nu mãopresc decât la Ion Potopin ºiMihail Drumeº), oraºul natal l-a primit de fiecare datã cu bra-þele deschise, la casa de cultu-rã, pe scena Teatrului Naþional,în ºcoli ºi licee. Ca ºi pe cei-lalþi truditori ai scrisului, fie-care impresionând prin stil, ta-lent, personalitate, prin moduldistinct de a fi ºi de a însufleþiasistenþa. Un vot al publicului,cum se obiºnuieºte astãzi, ar fimers totuºi, în 99 la sutã dincazuri, în contul sãu. Îmi ex-plic empatia prin simplitateaincantatorie ºi esenþializatãideatic a “liricelor” ºi “cânte-celor” (olteneºti, româneºti),

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

“Muicã, toþi suntemun neam”

Amabalaje, sticle dinplastic, resturimenajere sau gunoide grajd, toate suntaruncate la voiaîntâmplãrii fie pealbia râurilor dincomunele doljene,fie la marginealocalitãþilor. În ciudaamenzior aplicatede-a lungul timpului,de cãtre cei de laGarda de MediuDolj, deºeurilesufocã o mare partedintre comunele dinjudeþ, edilii neavândprea multe ºanse dereuºitã în acestsens. Toþi aºteaptãimplementareamasterplanului dedeºeuri, între timpasumându-ºi risculde a fi amendaþi ºi înacest an. Cetãþeniisunt greu de stãpâ-nit, lipsa unei educa-þii pe aceastã liniespunându-ºi gravcuvântul.

de Octavia Hantea

La început de primãva-rã, resturile menajere ºigunoiul de grajd arun-

cate la întâmplare fac concu-renþã culturilor de grâu sausecarã din judeþul Dolj. Mi-cile pãduri sunt ºi ele sufoca-te de gunoaie, autoritãþile

neavând încã o soluþie pentruaceste probleme deloc noi ºi su-ficient de mari încât sã le ridicesemne de întrebare.

„Situaþia gunoaieloreste veche ºinerezolvatã”

Toate aceste situaþii greu decontrolat apar imediat ce dol-jenii dau startul curãþeniei îngospodãrii, pãºunile, malurilerâurilor, intrãrile sau ieºiriledin localitãþi fiind transforma-te în adevãrate depozite pen-tru deºeuri. Nu au un anumitmoment al zilei când duc gu-noaiele în locuri nepermise ºipar a nu avea nicio sfialã înacest sens. Mai sunt însã ºicetãþeni care „opereazã” oda-tã cu lãsarea întunericului, maiales dacã este vorba despre ocantitate considerabilã deresturi. „Ce sã facem dacã nuavem unde sã ducem guno-iul?! Nu putem sã dãm focpentru cã vin pompierii. Pânãnu se face ceva cu o firmã caresã strângã gunoiul, la fel va fisituaþia. Aici la pod, în Bârca,situaþia gunoaielor este vecheºi nerezolvatã”, a spus un lo-cuitor al comunei.

„Alba-neagra”cu camerelede supraveghere

În anumite localitãþi, în zone-le cunoscute pentru faptul cã setransformã în munþi de gunoa-ie, autoritãþile luaserã în calculmontarea unor camere de supra-veghere. Proiectul a picat la felde repede cum a luat naºtere,lipsa banilor fiind cauza aban-donãrii ideii. „Au spus, la unmoment dat, cã vor sã punã ca-mere aici, la pod, pentru a-i gãsimai uºor pe cei care vin cu roa-bele de gunoi. Gãseºti aici totce se poate, de la sticle, cutii, laresturi de mâncare sau gunoi dingrajduri”, a completat un alt sã-tean din Bârca.

„În loc sã recoltãmgrâu, adunãm pungi,sticle”

Greu de controlat sunt ºi prac-ticile oamenilor din Giurgiþa,Segarcea sau Calopãr. ªi aici,fiecare cetãþean se descurcã cumpoate când vine vorba de depo-zitarea gunoiului. Ar vrea sãaibã tomberoane ºi sunt dispuºisã plãteascã o anumitã sumã, lu-nar, tocmai pentru a scãpa de


7ACTUALITATE

stresul resturilor din gospodãrii.„Nu poþi sã îþi dai sema cinearuncã. Aduc cu roabe, cu cãru-þe ºi lasã aici, pe izlazuri la ieºi-re, respectiv intrarea în sat. Amgãsit ºi la mine, pe lucernã, darnu am ce sã fac. Eu le mai daufoc ºi cele care nu ard le mai iaucopiii în saci, la Craiova. Au ziscã se face un sistem cu bani eu-ropeni ºi cã o sã scãpãm ºi deacest stres, dar vãd cã dureazã.ªtim cã dãm niºte bani, dar mã-car intrãm ºi noi în rând cu lu-mea, altfel în loc sã recoltãm

grâu adunãm pungi, sticle,resturi de mâncare ºi mai ºtiu euce”, se plânge un locuitor al co-munei Giurgiþa.

Dezastru ºi la PodariNici la Podari, localitate si-

tuatã la puþini kilometri de Cra-iova, situaþia nu este una mai

bunã. Pe o parte ºi pe alta a Jiu-lui, resturile menajere, amba-lajele ºi sticlele din plastic auacoperit în totalitate zona ver-de. Aici, angajaþii ABA Jiu aucolectat, luni, nu mai puþin de50 de metri cubi de gunoi, pen-tru moluzul ºi resturile mena-jere fiind nevoie atât de munca

oamenilor, cât ºi de un buldo-excavator.

Cifre, statisticiºi indolenþã

Întreaga realitate a gunoiuluisufocant este confirmatã ºi decãtre reprezentanþii Gãrzii deMediu Dolj, cifrele rezultate înurma amenzilor aplicate nefi-ind însã soluþia problemelordin judeþ. De câþiva ani încoa-ce, facem statistici ºi contabi-lizãm sume. Garda de MediuDolj mai face un venit propriu,

edilii plãtesc amenzile, cãdoar nu o fac din propriulbuzunar ºi uite-aºa trece vre-mea. Aºadar, încercarea oa-menilor legii de a-i respon-sabiliza pe cei care rãspundde soarta localitãþilor din ju-deþ nu are nicio treabã cu ob-iectivul vizat. Mai mult,acum, în contextul imple-mentãrii masterplanului dedeºeuri, primarii mai au unmoment de respiro, fãrã sãconºtientizeze însã cã loca-litãþile pe care le gospodã-resc, cel puþin teoretic, de-vin irespirabile.

Fãrã un termenprecis, proiectulde deºeuriva fi implementat

Legat de masterplanul dedeºeuri, acesta va fi dus labun sfârºit, dupã cum susþinreprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Dolj. „Acest pro-iect are o valoare de peste50.000.000 de euro. Proiec-tul este în derulare. Au fostachiziþionate echipamentelepentru colectarea gunoiului.De asemenea, au fost licita-te ºi sunt în construcþie sta-þiile de sortare ºi composta-re la Calafat, Bãileºti, Segar-cea, Filiaºi, Dobreºti ºi Mo-fleni. În licitaþie se gãseºteatribuirea pentru operator.Spunem cã este în liniedreaptã pentru cã s-a deschisîncã de anul trecut procedu-ra de licitaþie ºi acum sun-tem spre finalul evaluãrii.Totodatã, s-a finalizat o par-te din documentele necesa-re pentru containerele îngro-pate. Dupã ce vom finalizatot ceea ce am spus anterior,ne rãmâne sã dãm drumulconstrucþiei efective a con-tainerelor. La final, va trebuisã organizãm licitaþie pentrualegerea operatorului care varãspunde de serviciul deoperare al staþiilor respecti-ve. Nu pot sã dau un termen,o datã la care acest proiectva fi gata, mai ales cã se im-pun multe licitaþii, iar astaînseamnã timp ºi chiar situa-þii neprevãzute. Cert este cãmergem cu proiectul pentrudeºeuri pânã la final, maiales cã ceea ce a fost maigreu a trecut”, a explicatCosmin Vasile, vicepreºe-dinte CJ Dolj.

În aºteptareamasterplanuluipentru deºeuri,doljenii livreazã

gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


gunoaie


Cred cã este un mo-ment bun pentru re-luarea dezbaterii pri-

vind Legea Descentralizãrii(administrative ºi fiscale, înprimul rând), pornind însã dela un set de principii împãr-tãºite ºi asumate de cãtre toa-tã lumea. ªi cu mare atenþiela respectarea criteriilor ºinormelor de constituþionali-tate.

O astfel de Lege poate fiacum construitã, ”eliberatã”fiind de calcule ºi raþiuni po-liticianiste sau electorale. Nuavem alegeri interne, existão anumitã stabilitate politicã,iar contextul istoric care ge-nereazã anumite presiuni(centenarul naþiunii noastreºi preluarea de cãtre Româ-nia în 2019 a ºefiei Consiliu-lui UE) nu poate fi decât unulstimulativ în acest sens.

Consider cã urmãtoarele20 de luni reprezintã un in-terval de timp util pentru dez-baterea acestei legi în toatecomunitãþile locale, cu lide-rii din unitãþile administrativ-teritoriale, cu experþii româniîn domeniu ºi cu experþiistrãini din þãrile UE care aupus în aplicare un proces si-milar încununat de succes.ªi, bineîneles, în Parlament.

Proiectul de descentraliza-re ar trebui sã reprezinte onouã viziune asupra statuluiromân ºi organizãrii adminis-trativ-teritoriale având ca ob-iective strategice reducereadecalajelor ºi accelerarea dez-voltãrii. Fãrã a pune însã subsemnul întrebãrii atributele deunitate ºi indivizibilitate alestatului român, prevãzute deart 1. din Constituþie.

Existã, sã recunoastem,restanþe importante în proce-sul de absorbþie a banilor eu-ropeni. Avem proceduri ºicircuite complicate între celetrei niveluri de alocare a ba-

Descentralizarea –un moment oportun

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

nilor publici (naþional-jude-þean-local). Consumatoarede timp, energii ºi resurse bã-neºti care ar putea fi valori-ficate în scopul dezvoltãrii.Iar nu al birocraþiei pentrudezvoltare.

Îi punem în continuare peprimarii de toate culorile po-litice, datoritã supraregle-mentãrilor, în situaþii difici-le în relaþie cu consiliile ju-deþene, dar mai ales cu mi-nisterele.

Legea Descentralizãriipoate rezolva aceste neajun-suri de politicã publicã. Le-gea va scãdea numãrul derelaþii de autoritate ºi va creº-te numãrul de relaþii de coo-perare între eºaloanele deputere ale statului român. Unnumãr semnificativ de atri-buþii pot fi transferate la ni-vel local ºi regional.

Comunitãþile vor aveadreptul legitim de a lua de-ciziile care afecteazã directviaþa comunitãþii. Guvernulcentral va urmãri doar res-pectarea cadrului legal ºi nuva mai interveni, ºi cu rost ºifãrã rost, în activitatea auto-ritãþilor locale.

Banii ºi deciziile maiaproape de cetãþeni ºi de in-teresele lor - aceasta este fi-losofia simplã care ar trebuisã stea la baza acestei legifundamentale pentru viitorulnostru comun.

Cred cã o astfel de lege,eminamente liberalã, va fo-losi comunitãþilor din jude-þul Dolj ºi va reduce decala-jele de dezvoltare tot mai vi-zibile între judeþul nostru ºijudeþele mari ale þãrii. Iar sta-tutul de capitalã regionalãpentru Craiova ar fi un atuimportant pentru atragereade investiþii strategice atât denecesare unei identitãþi cuadevãrat de secol XXI a ora-ºului nostru emblemã.

8SPECIAL

de Octavia Hantea

L a stânele din judeþulDolj se lucreazã înechipã, fiecare având un

rol precis în desfãºurarea mun-

Doljenii vor cumpãra ºi în acest an, cuocazia Paºtelui, carne de miel. Nu o spu-nem noi ºi nici tradiþia, ci comenzile dejatransmise ciobanilor din judeþ. Cum de laun an la altul negoþul virtual a tot câºtigatteren în ultima vreme, oierii ºi-au anunþatofertele pe internet încã din luna februarie,când au apãrut primii miei. Marfa nu valipsi nici din pieþe sau târguri, preþurile fiindcomparabile cu cele de anul trecut, dupãcum estimeazã proprietarii turmelor.


9SPECIAL

cii. Dacã pânã acum câþiva anitotul se limita la îngrijirea ani-malelor ºi la sacrificarea aces-tora în pieþe, târguri sau alte spa-þii special amenajate, acum pro-movarea pe internet este obli-gatorie pentru obþinerea succe-sului.

„Din februarieam arvunit dejamulþi miei”

Existã o persoanã care dintimpul iernii, imediat dupã apa-riþia primilor miei, deja puneanunþuri pe site-urile de vân-zãri ºi negociazã preþurile.Clienþii fideli îºi rezervã mar-fa din lunile ianuarie-februarieºi fac acest lucru petru a obþi-ne o uºoarã reducere. Despretoate acestea, dar ºi despre pãr-þile grele ale ciobãnitului, ne-apovestit, la ceas de searã, unoier din Bârca. Nu vrea sã îl cu-noascã lumea din ziare, motivpentru care a ezitat sã ne spu-nã numele. „Avem spre douãsute de miei pentru anul aces-ta. Am grijã de oi ºi vând car-ne de miel de când mã ºtiu.Suntem mai mulþi care avemaceastã turmã. Nu e lucru uºor

cu ele, dar altceva nu prea ºtimsã facem. Acum cã vine Paºte-le, ne apucãm de tãiat miei. Amvândut deja pe internet foartemulþi miei. Avem un coleg maidescurcãreþ ºi el pune anunþuri.Din februarie am arvunit dejamulþi miei. A luat lumea cã amfãcut reduceri atunci. Trebuiesã ne miºcãm ºi noi cu interne-tul, cã aºa este moda acum”, aspus, râzând, oierul.

„Nu prea dormicând ai oi ºi miei”

Pentru a ajunge sã fie puºi înfotografii, pe internet, mieii ºioile necesitã o îngrijire atentã,ceea ce implicã o muncã titani-cã. În plin sezon, nimeni nudoarme mai mult de patru orepe noapte ºi vreo douã ceasuriîn timpul zilei. Asta pe cojoc,în mijlocul câmpului ºi doardacã turma este liniºtitã. Imediatdupã ce oile sunt mulse, activi-tate ce se întinde ºi pânã la ore-le 23.00, se trece la pregãtireabrânzei. Lumina la stânã se stin-ge undeva la ora 1.00, pentru cala maxim ora cinci, toatã lumeasã fie în picioare, fiecare cu tre-burile sale. „Nu prea dormi

când ai oi ºi miei. Tot timpulceva de fãcut tot ai. Seara târ-ziu punem de brânzã, apoi netrezim pe la patru jumate, cinci,sã le mulgem. Unii fac curãþe-nie, alþii se pregãtesc sã plececu animalele la pãscut ºi uite-aºa trece timpul. Poate maiapuci sã dormi pe izlaz dacã telasã oile, dacã nu, aºtepi mie-zul nopþii”, a mai spus cioba-nul.

„Mai cu internetul,mai cu târgurile,vom face cevaºi în acest an”

În acest an, kilogramul decarne de miel, în viu, va fi de12-13 lei, ajungând la 22-25 delei în carcasã. Ciobanii îºi lau-dã marfa, anunþându-ºi clienþiicã mieii provind de la oi cres-cute în gospodãrie, cu furajeecologice ºi iarbã de pe câmp.„Nu ai cum sã creºti preþul, deºiavem ºi noi cheltuieli destul demari. Dacã mãrim preþul, ris-cãm sã rãmânem cu mieii ºi iarnu e bine. O sã fie maxim 13lei kilogramul în viu ºi 22-25de lei kilogramul de miel tãiat.

ªtim cã omul s-ar uita sã deacât de puþin, dar el trebuie sãºtie cã nici noi nu muncim de-geaba. Una peste alta, mai cuinternetul, mai cu târgurile carevor fi atunci aproape de Paºte,vom face ceva ºi în acest an.Cu mult, cu puþin, ne mulþu-mim. Omul preferã, de regulã,miei de aproximativ 10 kilo-grame, dar avem ºi la 22 dekilograme, în viu”, a explicatdoljeanul.

Miei trimiºipeste hotare

Mulþumirea oierului este cãun numãr de miei vor trece ºigraniþele þãrii. Sunt multe fami-lii care obiºnuiesc sã trimitãpachete rudelor sau prietenilorplecaþi peste hotare, dintre pro-dusele ce iau calea strãinãtãþiinelipsind carnea de miel. „Cândvezi cã revin la tine oameni cã-rora le-ai mai vândut miei, nuai cum sã nu te mulþumeºti.Avem familii care iau de la noiºi trimit pachete în Anglia, Fran-þa, Germania, Spania, Italia. Tri-mit la copii, la pãrinþi, fraþi saula prieteni, dupã cum e cazul.Lor le tãiem mai din timp sã

poatã sã trimitã tot ce trebu-ie pentru Paºti”, a povestitoierul din Bârca.

ªi totuºi...ºtampila

Dincolo de poveºtile fru-moase despre viaþa la stânãºi despre oierit, doljenii nutrebuie sã uite faptul cã îºiasumã riscuri dacã vor cum-pãra carne de miel despre acãrei provenienþã nu cunoscmare lucru. ªtampila cumarca de sãnãtate ºi codulde pe carcasã ar trebui sã fieliterã de lege. De asemenea,autoritãþile le recomandã sã-ºi facã toate cumpãrãturilenumai din spaþii autorizate,amintind aici de magazine,pieþe agroalimentare ºi su-permarketuri, foarte impor-tantã fiind evitarea dome-niului public sau a produse-lor vândute direct din gos-podãrii. Cu siguranþã vor fifãcute verificãri pe aceastãlinie, în perioada apropiatã,inspectorii sanitar-veterinariºi cei de la Protecþia Consu-matorului fiind cei care vorface acest lucru.

Negoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din DoljNegoþul virtual practicatla stânele de oi din Dolj

Piaþa valutarã continuãsã fie atentã la politici-le guvernamentale din

domeniul fiscal ºi salarial care,conform analiºtilor, sunt ne-sustenabile ºi pot produce de-pãºirea deficitului bugetar.

Cursul euro a testat la înce-putul perioadei pragul de 4,57lei, maximul atins fiind de4,5631 lei. A urmat o scãderea mediei pânã la un minim de4,55 lei, la finalul intervaluluiaceasta fiind stabilitã la 4,5514lei, într-o ºedinþã în care tranz-acþiile s-au realizat între 4,55ºi 4,555 lei.

Leul a preluat astfel trendulpozitiv din regiune, unde per-formera a fost moneda polone-zã, care a reuºit sã se aprecie-ze pânã la 4,243 zloþi.

În opinia unei pãrþi a pieþei,este posibil ca euro sã coboarespre 4,54 lei, însã investitoriicontinuã sã fie foarte atenþi lamodul în care Guvernul ges-tioneazã politicile sale fiscaleºi bugetare, în contextul în carenumeroase voci, fie locale, fieale unor instituþii internaþiona-le, au atras atenþia cã deficitulbugetar al României va depãºipragul de 3% la finalul acestuian.

Între timp, Finanþele conti-nuã sã se împrumute de pe pia-þa internã, fie în lei, la dobânzitot mai ridicate, fie în valutã.Trezoreria a plasat, în 27 mar-tie, obli-gaþiuni de stat cu sca-denþa la patru ani în valoare de240 milioane euro, la o dobân-dã de 0,4% pe an. Cererea bãn-cilor s-a ridicat la 516 milioa-ne euro. Reamintim cã dobân-da-cheie a BCE este de circa0%, iar bãncile comerciale tre-buie sã plãteascã în cazul încare doresc sã depoziteze ba-nii la instituþia cu sediul laFrankfurt.

Conform analiºtilor grupaþiîn CFA România, în urmãtoa-rele 12 luni vom asista la de-precierea leului. Astfel, pentru

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

urmãtoarele ºase luni se anti-cipeazã o medie de 4,55 lei,iar cursul anticipat pentru 12luni este de 4,56 lei. Reamin-tim cã un raport recent al ce-lor de la Erste Bank indicãpentru finalul acestui an ocreºtere a euro la 4,62 lei.

Dolarul a avut un început dean fulminant, pieþele fiind în-cântate de promisiunile fãcu-te de preºedintele Trump.Treptat interesul s-a pierdut, laaceasta contribuind, probabil,ºi declaraþiile echipei de laCasa Albã referitoare la fap-tul cã moneda americanã estesupraapreciatã.

De aceea, în ultimele sãptã-mâni am asistat la o evoluþiedescendentã a monedei ame-ricane, care s-a reflectat ºi înpiaþa localã. În perioada ana-lizatã, cursul a scãzut de la4,2286 la 4,1870 lei, minim alultimelor douã luni. La fina-lul perioadei, media a fost sta-bilitã la 4,1912 lei, iar cotaþii-le din piaþã au scãzut pânã la4,185 lei.

Dupã o scãdere la 1,075franci/euro, moneda elveþianãs-a apreciat pe finalul perioa-dei la 1,069 – 1,071, astfel cãmedia ei a fluctuat între4,2529 ºi 4,2568 lei, cea de lasfârºitul intervalului fiindanunþatã la 4,2536 lei.

Perechea euro/dolar a fluc-tuat peste pragul de 1,08 do-lari, cu un minim de 1,0761 ºiun maxim de 1,0906, nivelcare nu a mai fost atins de lajumãtatea lui noiembrie.

Aprecierea euro a venit caurmare a primului eºec majorsuferit de preºedintele Trumpîn Congres, unde a fost respins”dealul” de a reforma celebrulprogram de sãnãtate din pe-rioada predecesorului sãu(Obamacare).

Analiza cuprindeperioada 22 – 28 martie

Doljenii aflaþi în cãuta-rea unui loc de muncãsunt aºteptaþi, în datade 7 aprilie a.c., laBursa Generalã aLocurilor de Muncã,eveniment organizatde Agenþia Judeþeanãpentru OcupareaForþei de Muncã Dolj.Angajatorii ºi persoa-nele interesate deposturile vacante îºivor da întâlnire laCasa de Culturã aStudenþilor din Craio-va, începând cu ora9,00.

de Octavia Hantea

Reprezentanþii AgenþieiJudeþene pentru Ocupa-rea Forþei de Muncã

Dolj vor contacta agenþii eco-nomici din judeþ în vederea par-ticipãrii la Bursa Generalã aLocurilor de Muncã ºi sperã canumãrul acestora sã fie unul pemãsura aºteptãrilor. Potrivit or-ganizatorilor, obiectivul princi-pal al acestei mãsuri active îl

Bursa Generalãa Locurilor de Muncã,

din nou la Craiovaconstituie creºterea gradului deocupare a forþei de muncã dis-ponibile în rândul ºomerilor,prin întâlnirea directã a cereriicu oferta de forþã de muncã.„Bursa Generalã a Locurilor deMuncã reprezintã o oportunita-te pentru toþi solicitanþii de lo-curi de muncã interesaþi de acunoaºte mai bine piaþa muncii,ofertele de locuri de muncã pen-tru a putea astfel sã aleagã unloc de muncã potrivit pregãtiriilor profesionale sau, în ultimãinstanþã, sã se (re)orienteze pro-fesional cãtre ocupaþii/meseriicu mai mari posibilitãþi de an-gajare pe termen mediu ºi lung”,a explicat purtãtorul de cuvântal AJOFM Dolj, Alina Ghercio-iu.

Situaþia locurilorde muncã, trimisã ºiîn format electronic

Angajatorii participanþi laBursa Generalã a Locurilor deMuncã vor avea prilejul sã îºirecruteze personalul direct, fãrãintermediari, în funcþie de ce-rinþele concrete ale locului demuncã pe care îl oferã. Astfel,agenþii economici care dispun

de posturi vacante ºi sunt inte-resaþi sã participe la Bursa Ge-neralã a Locurilor de Muncã,pot depune situaþia privind lo-curile de muncã vacante ce vorfi oferite în cadrul bursei la se-diul Agenþiei Locale Craiova,str. Eugeniu Carada, nr. 13A,sau le pot transmite atât pe adre-sa de email a instituþiei: [email protected], cât ºi pe fax(0351/401.557).

200 de locuri demuncã în Spania

O veste bunã pentru doljenivine ºi de la CompartimentulEURES, cel care se ocupã desituaþia locurilor de muncã dinstrãinãtate. Astfel, cei interesaþide aceastã variantã trebuie sãºtie cã sunt disponibile 200 deposturi de ambalatori fructe ºiverdeþuri în Spania-Lerida. Du-rata contractului de muncã estede 4 luni, data începerii con-tractului este 1 iunie 2017. Tim-pul de lucru este de 8 ore pe zi,în douã schimburi: dimineaþa6,00 – 14,00 ºi dupã masa 15,00– 23,00, salariul oferit fiind cu-prins între de 900 ºi 1.200 euro/lunã.

Leul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþireLeul dã semnede dezmorþire


11ACTUALITATE

În perioada 20-24 martie 2017, AdministraþiaBazinalã de Apã Olt a organizat evenimentededicate Zilei Mondiale a ApeiZiua Mondialã a Apei se

sãrbãtoreºte anual îndata de 22 martie ºi are

ca scop aducerea în atenþiaopiniei publice a probleme-lor legate de necesitatea pro-tejãrii cantitative ºi calitati-ve a apelor.

Decizia instituirii acesteisãrbãtori a fost luatã în cadrulConferinþei Naþiunilor Unitepentru Mediu ºi Dezvoltare

de la Rio de Janeiro, la 22 de-cembrie 1992. În România,aceastã zi se sãrbãtoreºte dinanul 1993. Tema anului 2017– ”Apa ºi apa uzatã”.

Cu aceastã ocazie, Adminis-traþia Bazinalã de Apã Olt, cusprijinul Ministerului Apelor ºiPãdurilor ºi al AdministraþieiNaþionale „Apele Române”, aorganizat în perioada 20-24martie 2017 o serie de acþiuni

la care au participat aproxima-tiv 130 de elevi, studenþi ºi ca-dre didactice.

Luni, 20 martie - elevi aiColegiului de Silviculturã ºiProtecþia Mediului Rm. Vâlcea,conduºi de prof. îndrumãtorManea Rodica.

Joi, 23 martie - elevi ai Li-ceului Tehnologic Oltchim Rm.Vâlcea, coordonaþi de prof.Zoov Liliana ºi prof. Georges-

Alexandru Dediu (foto),primarul comunei Pãu-ºeºti-Mãglaºi, din jude-

þul Vâlcea, a declarat cã în treiani localitatea va avea, în tota-litate, asfalt, canalizare ºi apã.„Mai avem de asfaltat 7 kilo-metri de drumuri ºi uliþe ºi oextindere de 2,5 kilometri dereþea de apã. În ce priveºte ca-nalizarea, existã doar 7 kilo-metri executaþi, în zona drumu-lui naþional. Însã vom rezolvaaceastã problemã printr-un pro-iect european al Asociaþiei deDezvoltare ADI Apa Vâlcea.Suntem prinºi în acest proiectºi sperãm ca în acest an sã în-

cepem lucrãrile. Tot în aceastãperioadã s-a finalizat ºi licitaþiapentru desemnarea constructo-rului care va amenaja trotuarepe ambele sensuri ale drumuluinaþional, pe toatã lungimea co-munei”, a precizat primarul.

Acesta a mai anunþat cã semai aflã în fazã de licitaþie con-struirea unui pod peste Olãneºti,distrus la inundaþiile din 2014,ºi care este amplasat într-o zonãde hotar cu localitatea Vlãdeºti.Banii au fost deja repartizaþi dinFondul de rezervã aflat la dis-poziþia Guvernului, iar podul vafi construit în acest an.

(M.P.)

În 2017, Pãuºeºti-Mãglaºi va avea în totalitateasfalt, canalizare ºi apã

cu Lucia.Vineri, 24 martie - elevi ai

Colegiului Energetic Rm. Vâl-cea, însoþiþi de prof. Ganea Ale-xandru Marian.

În cele trei zile, elevii au vi-zitat laboratoarele instituþieiunde le-a fost prezentatã apara-tura din dotare ºi au primit ex-plicaþii despre importanþa aces-tora pentru determinarea anali-zelor fizico-chimice necesarestabilirii calitãþii apei.

Miercuri, 22 martie - eleviiclasei a II-a de la ªcoala Gim-nazialã Nr. 4, coordonaþi deprof. Ceauºoglu Anelice, au fostîntâmpinaþi în sala de ºedinþe ainstituþiei de ºefa laboratoruluiABA Olt, ing. chimist MihaelaPanã, care, prin prezentãrile re-alizate ºi tema dezbãtutã, i-afãcut pe micuþi sã înþeleagã fap-tul cã apa este necesarã ºi înasigurarea alimentaþiei, ’i pen-tru irigaþiile plantelor folositoa-re produselor alimentare. La fi-nalul acþiunii, elevii au fost rãs-plãtiþi cu cadouri ºi diplome ofe-rite cu drag de AdministraþiaBazinalã de Apã Olt.

Comitetul de Bazin Olt s-aîntrunit, marþi, 21 martie 2017,într-o ºedinþã dedicatã ZileiMondiale a Apei cu tema „Apaºi apa uzatã”, care a reunit re-prezentanþi ai Ministerului Ape-lor ºi Pãdurilor, prefecturilor,primãriilor, consiliilor judeþeneºi agenþilor economici din Ba-zinul Hidrografic Olt.

La ºedinþã a fost prezentatmesajul Ministrului Apelor ºi

Pãdurilor, doamna AdrianaPetcu, mesajul DirectoruluiGeneral A.N. Apele Române,domnul Nicolae Bãrbieru, ºimesajul Secretarului de Statpentru Ape, doamna OlimpiaNegru.

Referitor la tema anului2017, domnul inginer FlorinTãnase a prezentat materia-lul „Activitãþile privind Apaºi Apa Uzatã în Bazinul Hi-drografic Olt”.

Cea mai interesanta zi asãptãmânii a fost marcatã devizita efectuatã împreunã cuun grup de studenþi de laUniversitatea ConstantinBrâncoveanu din Rm. Vâl-cea, însoþiþi de prof. BeluNicoleta ºi prof. IordacheCarmen, la Centrala Hidroe-lectricã Cornetu.

Directorul ABA Olt, ing.Velicu Erãmazu, le-a oferitacestora o prezentare amã-nunþitã despre etapele con-strucþiei hidrocentralei,funcþionarea barajului ºi în-treþinerea echipamentelor dinpostura celui care a coordo-nat lucrãrile la Centrala Hi-droelectricã Cornetu ºi Ro-beºti, între anii 1989-2005,ca ºef de ºantier. Studenþii auprimit cu interes toate infor-maþiile prezentate, exprimân-du-ºi dorinþa de a vizita ºi altehidrocentrale din BazinulHidrografic Olt.

Mulþumim conducerii Hi-droelectrica S.A. Rm. Vâlceapentru sprijinul acordat.

Compartimentul deComunicare, Relaþii cu

Presa al ABA Olt


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Consilierii locali din cadrul Consiliului LocalCraiova îºi vor da acordul, joi, cu privire labugetul alocat Poliþiei Locale Craiova pentruanul 2017. Astfel, agenþilor de poliþie locali li s-aalocat suma de 18.205.000 lei. Cea mai mareparte din sumã merge la plata lefurilor, urmândca angajaþilor Poliþiei Locale Craiova sã li secumpere ºi trei maºini noi.

Buget de peste 18.000.000lei ºi maºini noi pentruPoliþia Localã Craiova

de Octavia Hantea

Conform proiectului dehotãrâre, la fundamen-tarea cheltuielilor de

personal s-au avut în vedere cele311 funcþii ocupate pânã în pre-zent, precum ºi alte cinci ce sevor ocupa pânã la finele primu-lui trimestru al anului curent.„Suma propusã la acest titlu decheltuialã este de 16.627.000 delei ºi se va utiliza pentru asigu-rarea drepturilor salariale afe-rente personalului din aceastãinstituþie, pe anul 2017, precumºi pentru cheltuieli salariale înnaturã (acordarea normei dehranã) potrivit prevederilor O.-M.D.R.A.P. nr. 776/2015 pri-vind contravaloarea alocaþieivalorice a normei de hranã, sta-bilitã conform H.G. 171/2015”,se aratã în proiect. Diferenþapânã la 18.205.000 lei o repre-

zintã cheltuielile cu întreþinereaºi funcþionarea.

440.000 lei pentrumaºini ºi sistemeaudio-video

Pentru anul în curs, poliþiºti-lor locali li s-au prevãzut ºi chel-tuieli de dezvoltare, având nevo-ie de trei maºini noi, un autove-hicul blindat ºi trei sisteme au-dio-video. „În ceea ce priveºtecheltuielile de capital, se propu-ne suma de 440.000 de lei pen-tru achiziþionarea a trei autotu-risme dotate cu sistem de averti-zare sonorã ºi luminoasã, a unuiautovehicul blindat transportvalori ºi achiziþionarea a trei sis-teme video audio, în vedereadotãrii autoturismelor utilizatede serviciul circulaþie, în acþiu-nile ºi misiunile zilnice”, se maiaratã în proiectul de hotãrâre.

Publ

icita

te


13ACTUALITATE

Annabella anunþãredeschiderea maga-zinului AnnabellaHermes, miercuri, 29martie 2017, în zonaHermes, din RâmnicuVâlcea, bd. Tineretu-lui, nr. 6-8.

Remodelarea magazinu-lui Annabella Hermes apornit din dorinþa de

apropiere de clienþii Annabella,oferindu-le ca alternativã lacumpãrãturile zilnice o experi-enþã de cumpãrare. În acestsens, o atenþie deosebitã a fostacordatã deopotrivã selecþieigamei de produse ºi amenajãriiinterioare.

Încã de la nivelul exterioru-

lui, faþada este gânditã ca o in-vitaþie de a descoperi noul ma-gazin. Complet transparentã,aceasta permite o vedere deansamblu asupra celor 850 demetri pãtraþi ai spaþiului inte-rior.

Simplitatea arhitecturalã afost un obiectiv ºi pentru inte-rior. Elementele constructiveoriginale ale clãdirii, precumstructura plafonului, sunt lãsa-te la vedere pentru obþinereaunui spaþiu aerisit ºi modern.Separarea zonelor de intrare ’ide ieºire a fãcut posibilã o re-zolvare funcþionalã ce urmã-reºte un traseu pentru client,de-a lungul zonelor de interesspecifice unui supermarket. Cuexcepþia Colþului Râureni, dejacunoscut clienþilor odatã cu

adreseazã nevoilor zilnice ime-diate, Annabella Hermes cu-prinde o zonã de legume-fruc-te generoasã, o linie de servireasistatã cu varietãþi de carne,mezeluri ºi brânzeturi, zonagastro unde zilnic este gânditun meniu cu preparate calde ºireci, alãturi de supe ºi ciorbe,dar ºi zone speciale de murã-turi, patiserie sau promoþii.

Odatã cu aceastã remodelare,Annabella Hermes se transfor-mã dintr-un supermarket obiº-nuit într-un concept store urban:o destinaþie pentru cumpãrãturi,unde funcþionalul ºi frumosulau un rol important în aceeaºimãsurã.

Noul magazin AnnabellaHermes îºi aºteaptã clienþii deluni pânã sâmbãtã, orele 7:00-22:00, dar ºi duminicã de la7:00 la 19:00.

Annabella este o reþea mo-dernã de retail, prezentã pepiaþa româneascã din 1994.Reþeaua cuprinde în prezent60 de magazine, în trei for-mate diferite: Concept Store-ul Annabella A-Z, AnnabellaFresh – concept special des-tinat comerþului de fructe ºilegume ºi supermarketul An-nabella. Cu o tradiþie înde-lungatã pe piaþa retailerilordin România, Annabella SRLofera clienþilor sãi produsealimentare ºi nealimentare decalitate, orientate cãtre ne-voile, dorinþele ºi sugestiileacestora.

Primãria municipiului Craiova continuã ºi înacest an acþiunile prevãzute a se derula cuocazia încheierii proiectului „Consolidareaeducaþiei ºi dezvoltarea competenþelor demuncã ºi formare”, implementat de municipa-litatea din Oslo începând cu ianuarie 2015.Potrivit reprezentanþilor primãriei craiovene,programul a ajuns în cea de-a doua fazã,când se va dezvolta proiectul-pilot ºi vor ficreate trei centre de integrare socialã.

Proiectul„Educaþia poate

rupe lanþulsãrãciei”, continuatde Primãria Craiova

de Octavia Hantea

Modelul de intervenþiecreat în prima etapãva fi implementat în-

cepând cu anul 2017 ºi termi-nând în decembrie 2021. Po-trivit reprezentanþilor PrimãrieiCraiova, acest proiect are dreptscop elaborarea ºi dezvoltareaunui model-intervenþie în do-meniul integrãrii ºcolare ºi so-ciale a elevilor aflaþi în situaþiede risc social din ºcolile de peraza municipiului Craiova, princonstituirea unei reþele de spe-cialiºti în medierea relaþiilorelev-familie-comunitate ºi dez-voltarea unor parteneriate in-stituþionale la nivel local.

Urmeazã a douatranºã de bani

În scopul realizãrii activitã-þilor propuse în proiectul-pilot„Educaþia poate rupe lanþul sã-rãciei” ºi al atingerii rezultate-

lor aºteptate, municipalitateacraioveanã are la dispoziþie unbuget de 60.000 euro, repre-zentând în totalitate finanþarenerambursabilã. „În conformi-tate cu prevederile Odonanþeide Urgenþã nr.64/2009, Primã-ria Craiova va gestiona finan-ciar instrumentele structuralepentru obiectivul convergenþã.Cota de cofinanþare din parteaConsiliului Local Craiova este0 lei, exceptând eventualelecheltuieli neeligibile. Primatranºã în cuantum de 134,06mii lei a fost primitã în anul2016, urmând sã fie solicitatãa doua tranºã în cuantum de141 mii lei în primul trimestrual anului 2017”, se aratã într-un proiect de hotãrâre al Con-siliului Local Craiova. Pentruaceastã a doua fazã a proiectu-lui, trebuie create trei centre deintegrare socialã, municipalita-tea urmând sã identifice clãdi-rile necesare în acest sens.

Publ

icita

te

deschiderea magazinului An-nabella A-Z Horezu, restul zo-nelor de interes din magazinvin cu o abordare nouã. Signa-listica, luminile, finisajele, câtºi prezentarea produselor re-prezintã un concept unic creatpentru acest magazin. Gânditca un magazin urban ce se

Annabellaredeschidemagazinul

din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


din zona Hermes


14REPORTAJ

de Mihaela Bobaru

Oltenia nu se aflã printrecele mai atractive re-giuni din þarã. Nu are

munþi ºi nici deltã, nici staþiunicare sã-i atragã pe turiºti saumãnãstiri celebre în lumea în-treagã, dar are Oltul care, dincând în când, ne face speciali.Cu ajutorul apelor sale, în loca-litãþile de pe malul sãu produ-cem cele mai gustoase roºii dinþarã, iar fauna ºi flora din zonãsunt, pe zi ce trece, mai bogateºi mai interesante pentru specia-liºti. Aceºtia au descoperit înzonã, la finele anului trecut, înapropierea Podului Olt, o spe-cie rarã de pescãruº, venitã toc-mai din nordul Americii.

Pescãruºullui Franklin

Pescãruºul lui Franklin (La-rus pipixcan) cuibãreºte înAmerica de Nord ºi ierneazã pecoasta vesticã a Americii deSud. El are ciocul negru, fruntealbã, iar restul capului negru cuun inel orbital alb. Pescãruºullui Franklin are o staturã puþinmai micã decât restul confraþi-lor ºi spatele gri închis ca la unpescãruº sur. În afara arealuluitradiþional, anual sunt vãzuteexemplare ºi în Palearcticul devest, dar sunt notate mai puþinde zece observaþii în fiecare an.Pe parcursul lunii decembrie2016, specia a mai fost obser-vatã în Belgia ºi Danemarca. Înperioada sãrbãtorilor, celebrulde acum pescãruº american afost observat ºi pe râul Olt, înapropierea podului de la intra-rea în Slatina, de cãtre unul din-tre fondatorii Societãþii Ornito-logice Române, Szabó Józsefjunior.

„Colegul ºi prietenul meu PálLajos, cu care pornisem, avea314 specii pe lista lui anualã, unnumãr ce nu a fost atins nicio-datã într-un singur an la noi, iareu eram la 305 – un numãr ac-ceptabil, având în vedere cã nuvãzusem o multitudine de spe-cii comune cum ar fi sitarul depãdure sau fluturaºul de stâncã.Am ajuns aproape de oraºulSlatina unde, înainte de intrareaîn oraº dinspre Craiova, ne-amoprit la pod sã mai aruncãm oprivire pe lac înainte sã se întu-nece. În faþa noastrã, la vreo 100de metri, era un stol de 200- 300de exemplare de pescãruºi râ-zãtori (Larus ridibundus), iar peapã stoluri rãzleþe de raþe sunã-

toare. Dupã ce am „scanat” cubinoclul lacul ºi nu mi-a sãritnimic în ochi, m-am hotãrât sãmã uit cu luneta la pescãruºi,doar - doar gãsesc vreunul cuinel color. Uitându-mã la pi-cioarele roºii ale pescãruºilorrâzãtori din faþa stolului, dintr-o datã am zãrit un pescãruº careera diferit, într-o zonã cu maipuþine pãsãri. Avea cioc negru,frunte albã, iar restul capuluinegru cu un inel orbital alb ºicu o staturã puþin mai micã, dincâte am putut vedea, ºi spatelegri închis ca la un pescãruº sur.În acel moment, i-am zis luiLajos sã vinã ºi el sã se uite ºim-am repezit la maºinã, mi-amluat aparatul foto pe care l-amaºezat pe parapetul de beton depe marginea digului ºi am înce-put sã fac poze. Cuvintele pecare le-am rostit în acele câteva

minute nu le pot reproduce, însãpentru amândoi un lucru era clarºi anume cã este o specie nouãpentru fauna României. Am fã-cut puþin peste 200 de imagini,majoritatea catastrofale, dar launele am reuºit cumva sã þinaparatul sã nu se miºte”, a po-vestit Szabó József junior pen-tru Realitatea Oltului.

Specialiºtii au gãsito explicaþie

„Ca ºi alte specii de pãsãrimigratoare, el a venit în suddatoritã condiþiilor meteo. Tem-peraturile extrem de scãzute dintimpul iernii au determinat pã-sãrile sã gãseascã zone cu cli-mã mai blândã. În aceastã iar-nã, în Canada, temperaturile auscãzut mult comparativ cu me-dia anilor trecuþi. Pescãruºul

Franklin a ajuns la noi în cãuta-rea de condiþii climaterice maiblânde decât în Canada. Aici agãsit ceea ce cãuta: hranã – de-pozitele de gunoi menajer de lamarginea Slatinei – , de-astasunt ºi pescãruºi comuni peOlt“, a spus Croitoru, reprezen-tant al Comisiei pentru ocroti-rea naturii din cadrul AcademieiRomâne – Subcomisia Oltenia.

Potrivit acestuia, în ultimii10-15 ani, zestrea faunisticã aOltului s-a îmbogãþit semnifica-tiv. ,,În ultimii ani am devenit,datoritã Luncii Oltului, un punctde atracþie. Ce se întâmplã la noieste comparabil cu Delta, pen-tru cã aici aceste specii gãsescape line, curgãtoare, cu foartemulte ochiuri de apã care nuîngheaþã”, a precizat Croitoru.

Franklin nu este singura spe-cie venitã de pe alte continente.Tot la începutul acestui an, peapele Oltului au fost zãrite ºicâteva exemplare de raþã cati-felatã 8 (Melanitta fusca). Caaspect, aceasta este o raþã detalie mare, de culoare negricioa-sã, are o dungã albã la aripã,spre deosebire de rudele ei. La

femele, când penajul începe sãse uzeze, apare o patã albã înobraji. Masculul, în penaj nup-þial, are ciocul spectaculos demare, cu puþin alb ºi galben, ºio patã coloratã sub ochi. Raþacatifelatã locuieºte în zonelenordice, aproape de Cercul Po-lar. De obicei, cuibãresc în nor-dul extrem al Europei ºi al Asieivestice. Existã însã o populaþieînsemnatã care ºi-a pãrãsit ariade domiciliu, stabilindu-se pen-tru cuibãrit mai la sud, în estulTurciei.

Tot pe râul Olt sunt din ce înce mai prezenþi ºi spectaculoºiipelicani. Cele mai multe exem-plare au fost observate aproapede vãrsarea râului în apele Du-nãrii. Toate aceste specii vin,alãturi de egrete, cormorani,berze ºi pescãruºi, sã îmbogã-þeascã fauna de pe râul Olt, încare lebedele fac spectacol prinfrumuseþea ºi numãrul lor.

De dragul naturiiAgenþia pentru Protecþia Me-

diului Olt a implementat în ul-timii ani mai multe programemenite sã conserve condiþiile dehabitat ºi hranã pentru pãsãrilecare ºi-au gãsit ,,casã” pe râulOlt, dar ºi în bãlþile din LuncaDunãrii. În urmã cu cinci ani,APM Olt a investit 185.000 leidin fonduri europene în recon-strucþia unor zone din Situl Na-tura 2000, cu scopul de a asi-gura premisele dezvoltãrii bio-diversitãþii.

Oltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregiteOltul, averea uneiregiuni vitregite


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Consiliul de Adminis-traþie al VOLTALIMSA Craiova, înmatricu-

latã la O.R.C. Dolj sub nr. J16/698/1999, CUI RO 12351498,în conformitate cu prevederileLegii nr.31/1990 R, cu modifi-cãrile ºi completãrile ulterioareºi cu prevederile actului consti-tutiv al societãþii, convoacãAdunarea Generalã Ordinarã aAcþionarilor pentru data de05.04.2017, orele 15:00, la se-diul societãþii situat în Craiova,B-dul Carol, nr. 152, bloc V,Jud. Dolj, pentru toþi actionariiînregistraþi în registrul acþiona-rilor la sfârºitul zilei de17.03.2017 consideratã ca datãde referinþã.

Adunarea Generalã Ordinarãa Acþionarilor va avea urmãtoa-rea ordine de zi:

1.Prezentarea ºi aprobareaSituaþiilor financiare ale anului2016, pe baza Raportului Con-siliului de Administraþie ºi Ra-portului auditorului financiar.

2.Aprobarea repartizãrii pro-fitului net obþinut în 2016.

3.Aprobarea descãrcãrii degestiune a administratorilorpentru activitatea desfãºuratã înexerciþiul financiar din anul2016.

4.Aprobarea indemnizaþieimembrilor Consiliului de Admi-nistraþie pentru exerciþiul finan-ciar al anului 2017.

5.Prezentarea ºi aprobareaBugetului de Venituri ºi Chel-tuieli pentru anul 2017.

6.Prezentarea ºi aprobareaPlanului de Investiþii pentruanul 2017.

7.Alegerea auditorului finan-ciar pentru o perioada de 2 (doi)ani, respectiv pentru auditareasituaþiilor financiare ale anilor2017 ºi 2018 ºi împuternicireaconsiliului de administraþie pen-tru încheierea contractului deaudit ºi stabilirea condiþiilor deexercitare a activitãþii de auditfinanciar, cu respectarea tuturorprevederilor legale aplicabileacestei activitãþi.

8. Aprobarea întocmirii pen-tru exerciþiul financiar 2016 asituaþiilor financiare anualeconform IFRS, set independentde situaþiile financiare anualeîntocmite ºi publicate în confor-mitate cu legislaþia românã învigoare.

9.Împuternicirea d-lui Vasi-lescu Ion - Director General, cuposibilitatea de substituire, pen-tru a acþiona pe seama societã-þii, în vederea îndeplinirii tutu-ror formalitãþilor necesare lega-te de aducerea la îndeplinire ahotãrârilor adoptate, precum ºipentru înregistrarea la OficiulRegistrului ºi Comerþului ºi pu-blicarea la autoritãþile compe-tente a hotãrârii Adunãrii Ge-nerale Ordinare a Acþionarilor.

Acþionarii exercitã dreptul devot în adunarea generalã, pro-porþional cu numãrul acþiunilorpe care le posedã.

Acþionarii persoane fizice potparticipa ºi vota în adunareageneralã personal, pe baza bu-letinului/cãrþii de identitate sauprin reprezentare, în baza uneiîmputerniciri speciale acordatepentru respectiva adunare gene-ralã.

Împuternicirile vor fi depuseîn original pânã cel târziu ladata de 03. 04. 2017, orele15:00, sub sancþiunea pierderiiexerciþiului dreptului de vot înacea adunare.

Documentele care se vor dez-bate în AGOA ºi împuternicirlespeciale sunt puse la dispoziþiaacþionarilor, la sediul societã-þii, începând cu data de03.03.2017.

În situaþia în care la data de05.04.2017 nu se întruneºtecvorumul necesar desfãºurãriiîn condiþiile legii a lucrãrilorAGOA, aceasta se va desfãºurala a doua convocare, în data de06.04.2017, în locul ºi la oraindicate pentru prima convoca-re, cu aceeaºi ordine de zi.

CONSILIUL DEADMINISTRAÞIE

PREªEDINTE,Ion PATRICHI

Alibec pe Keºeru, ca sã-ºi caresingur ºi odihnit mingile, poa-te va da jos ºi câteva kilogra-me. Ivan a fost ºi el introdus înlocul incorigibilului Chipciu,abia în minutul 85, numai pen-tru a bifa, conform uzanþei. Darcum vede acelaºi Daum soartaRomâniei în grupa E, la adãpos-tul salariului sãu de 50.000 deeuro lunar, din care a decartatatât de puþin? Predicând în de-ºert pe seama unor ºanse pur te-oretice de a mai prinde loculcare trimite la meciul de baraj,doi. Practic, în ce fel, câtã vre-me, cu 6 puncte, suntem devan-saþi de Muntenegru (7p.) ºi Da-nemarca (7 p.). Ghinion! Cuambele vom susþine returul îndeplasare, dupã ce, în bãtãturaproprie, le-am învins pe jumã-tate. Da, fotbalul este imprevi-zibil. Pânã la un punct însã,când sita valorii îºi intrã-nmânã. Am cedat la scor de for-fait cu Polonia, iar cu celelaltecontracandidate am smuls 1-1(penalty ratat de Stanciu în ul-timul minut), respectiv 0-0. Din9 puncte, ne-am ales cu douã.Acum visãm cai verzi pe pereþiºi tropote delirante, vom face,vom drege. Ajunge! Aproapetoate ideile tovarãºului de joa-cã al lui Burleanu au dat chix,începând cu selecþia, care ºi aºae searbãdã. Faptul cã în carierãa salvat-o pe Koln de la retro-gradare ne face sã credem cãacolo e zona sa de lucru. Com-paraþia cu mari antrenori, care,pasã-mi-te, nici ei nu învingtotdeauna, este puerilã ºi nea-venitã.

Ce am vãzut noi, dumi-nicã seara, în transmi-sie de la Cluj Arena,

unde (n-aº fi crezut) Româniaºi Danemarca s-au bãtut pentruVisul rusesc. Pãi, cu foarte miciluminozitãþi, o partidã oarbã.Au ratat orbeºte ºi ai noºtri ºiai lor. S-a pasat orbeºte, maiales de partea românã, s-a cen-trat orbeºte în picioarele ºi înstomacul adversarului, s-a fu-git de cornere ca dracul de tã-mâie. N-avem jucãtori care sãalerteze apãrãrile, n-avem jucã-tori de cap ºi tare mi-e teamãcã nici jucãtori cu cap. Îi ame-þim cu sisteme ºi savantlâcuride parcã e în joc legea gravita-þiei, iar ei chiar picã în fund lao minge pe care un debutant artransforma-o în gol. Mi-e dorde un ºut sãnãtos în vinclu ºinu-l gãsesc decât în amintiri saupe la strãini. Am (re)vãzut oechipã a României ternã ºi te-mãtoare, plouatã pe dedesubtde prãpãstiosul buletin meteodin ajun. Încã o aflare în treabãa tricolorilor, încã o ispravã“marca Daum”, cel care unadeclarã pe la conferinþe ºi altase întâmplã pe teren, unde sche-ma ofensivã se întoarce sieºi cadefensivã. Dar ce a vãzut el,tehnicianul tricolorilor, pe ClujArena? O mare “investiþie deenergie” în prima reprizã ºi oscãdere inadmisibilã de nivel înrepriza secundã. Cu alte cuvin-te, condiþia fizicã a combatan-þilor lasã de dorit. Cine sã fiede vinã: televiziunea care i-aarãtat, iarba de acasã? De-aia,te pomeneºti, l-o fi schimbat

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Încã o ispravã“marca Daum”

Începând din luna aprilie2017, APAVIL SA Vâl-cea pune la dispoziþia

clienþilor sãi o serie de servi-cii on-line: primire facturi pee-mail, achitare facturi on-line, istoric consum de apã,istoric plãþi, facturi în sold,transmitere index autocitit.Pentru a avea acces la acestefacilitãþi, este necesarã crea-rea unui cont de utilizator.Pentru crearea contului, seacceseazã pagina www.apa-vil.ro, secþiunea PortalClienþi, se apasã butonul În-registrare ºi se introduc date-le solicitate: adresã e-mail va-lidã, cod client, numãr con-tract (acestea din urmã regã-sindu-se pe facturã) ºi parola(formatã din minimum 8 ca-ractere). Dupã introducereadatelor, pentru a valida adre-sa de e-mail introdusã dedumneavoastrã, veþi primi unlink pe care trebuie sã-l ur-maþi, acesta fiind ultimul paspe care trebuie sã-l faceþi pen-tru a vã crea contul. Vã pu-teþi apoi autentifica folosinde-mailul ºi parola pe care le-aþi introdus la înregistrare.

Datele accesibile din secþi-

CONVOCATOR

unea Portal Clienþi sunt:– Date personale (secþiunea

Actualizare date), unde clientulpoate schimba parola asociatãcontului ºi poate opta pentruprimirea facturii pe e-mail pen-tru serviciile de alimentare cuapã ºi/sau canalizare;

– Date legate de facturileemise (secþiunea Cont), undeclientul poate vizualiza facturi-le în sold, istoricul plãþilor efec-tuate, istoricul consumului în-registrat;

– Secþiunea Platã facturi on-line. Condiþia necesarã ºi sufi-cientã pentru ca un utilizator alsistemului sã poatã efectua pla-ta facturii prin internet este exis-tenþa unui card valid, emis subsigla VISA sau MasterCard,care sã accepte plata prin inter-net. Menþionãm cã la plata on-line a facturilor nu se percepcomisioane, procesarea datelorse face rapid, clientul având ast-fel acces la contul nou-creat ori-când, de oriunde.

– secþiunea Transmitere in-dex autocitit – în situaþia în caredin motive obiective reprezen-tantul Apavil SA nu are accesla contor, indexul autocitit poa-te fi transmis de cãtre client în-

cepând din data de 25 pânãla sfârºitul lunii. Apavil SA îºirezervã dreptul de a nu utili-za indexul transmis dacã in-dicã variaþii mari de consumfaþã de medie. Asigurarea ac-cesului la contor este singuracale de a oferi un serviciucorect facturat ºi posibilitateade a avea un control asupraconsumurilor.

Apavil SA are convingereacã tot mai mulþi clienþi vorapela la serviciile online, ac-cesul la aceste servicii fiindgratuit, simplu ºi rapid, dispo-nibil pentru toþi clienþii care auîncheiat un contract de furni-zare/prestare servicii apã ºicanalizare cu societatea.

SC APAVIL SA Vâlcea pune la dispoziþiaclienþilor sãi portalul de servicii on-line















SC APAVIL SA Vâlcea pune la dispoziþiaclienþilor sãi portalul de servicii on-lineSC APAVIL SA Vâlcea pune la dispoziþia

clienþilor sãi portalul de servicii on-line

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Haosul ºi aglomeraþiadin parcarea exterioa-rã a Spitalului Jude-

þean de Urgenþã Vâlcea ar pu-tea fi rezolvate printr-o soluþiepe care primarul municipiuluiRâmnicu Vâlcea, Mircia Gutãu(foto), a avansat-o zilele trecu-te: „Eu cred cã se poate faceacolo o parcare subteranã foar-te modernã, sacrificând, în pri-mã fazã, terenul de sport de laLiceul Forestier, dupã careacest teren va fi refãcut deasu-pra parcãrii. Aºadar, sã fie oparcare subteranã, sã existe ac-ces în parcarea spitalului ºi ac-ces pe Calea lui Traian. Cred cãe singurul loc care ne-ar permi-te sã facem un lucru foarte bun,fãrã a lua terenul nimãnui”, aspus primarul.

Acesta a adãugat cã primãriaintenþioneazã sã ia în adminis-trare curtea unuia dintre celetrei spitale din Râmnicu Vâlcea,pe care sã o modernizeze: „Euconsider cã spitalele trebuie sãaibã un aspect îngrijit în carebolnavii sã se simtã bine. Sã fiefãcut gardul, parcãrile, sã fie

plantaþi pomi, flori, sã existebãncuþe. Sãracii oameni nu aupe ce se aºeza! Dar nu putemface toate acestea decât dacãterenul din curtea spitalului este

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Horãscu bateapropouri!

Într-o postare pe facebo-ok, primarul comunei Prun-deni, Ion Horãscu, se înfã-þiºeazã în toatã splendoareade la o tribunã a Parlamen-tului României, alãturi de unvechi tovarãº. Primarul a co-mentat astfel poza: „Cu Gi-gel Bulete la un antrenamentpt. viitoarele alegeri parla-mentare!!!”, semn cã în vii-toarea legislaturã ar dori ºiel ceva, ceva mai mult.Atenþie, „Bulete” pare sãaibã o conotaþie anume, sãnu poarte ghinion. Nu de-spre el scria presa prin 2008cã a fost angajat fãrã con-curs, de la firma primaruluifix la casieria primãriei-?

Indiscreþii desprenoul prefect

Despre Florian Marin,prefectul numit, dar încãneinstalat al judeþului Vâl-cea: în perioada în care acondus Poliþia Vâlcea a scoscãluºul din gurile ºefilor deposturi, dându-le liber sãcomunice direct cu presa,fãrã sã mai cearã acordul dela „domnie”; avea o maºinãînmatriculatã cu litereleBEA, motiv de amuzamentchiar ºi pentru el; a fost uncomunicator nonconfor-mist, în pofida restricþiilordin sistem. Aºteptãm conti-nuarea!

Sceptic!Cei trei muncitori ºi lide-

rul de sindicat, Adrian Mu-gioiu, care pe 23 martie au

intrat în greva foamei laUzinele Sodice Govora aususpendat protestul, pentrua putea negocia cu patrona-tul polonez. Principala lornemulþumire este refuzulconducerii de a majora va-loarea tichetelor de masã dela 9,57 de lei la 15 lei. Mu-gioiu este însã sceptic în pri-vinþa reuºitei negocierilor.În perioada grevei, cei pa-tru au dormit sub cerul liberdeoarece ºefii USG nu aupermis ca ISU Vâlcea sã lemonteze un cort.

Telemeauade Vaideeniar putea devenibrand de þarã

Întâlnire, pe 28 martie2017, la Consiliul JudeþeanVâlcea, pentru a se iniþia ac-þiuni în vederea înregistrãriibrandului „Telemea de Vai-deeni”. S-a mai discutatidentificarea de soluþii cuprivire la înregistrarea de noiproduse româneºti ale cãrorcaracteristici specifice suntprotejate la nivel naþional ºieuropean. Au participat spe-cialiºti din cadrul Ministeru-lui Agriculturii ºi Dezvoltã-rii Rurale, preºedintele Con-siliului Judeþean Vâlcea,Constantin Rãdulescu, sub-prefectul judeþului Vâlcea,Aurora Gherghina, primarulcomunei Vaideeni, AchimDaniel Bãluþã, preºedinteleAsociaþiei Producãtorilor deProduse Tradiþionale, Meºte-ºuguri ºi Artizanat Vâlcea,Aurel Simion, reprezentanþiai unor forme asociative dinjudeþ º.a.

Publ

icita

te

dat în administrarea primãriei.Apoi, o putem moderniza. Pu-tem accesa fonduri, putem facemulte lucruri bune”.

(M.P.)

Primarul Gutãu:„Parcare subteranã,

soluþia pentru aglomeraþiade la Spitalul Judeþean”

































amãnunteîn pagina 4 craiova îºi face · nua ºi proiectele foarte mari, din punct de vedere...

Documents